Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-30 / nr. 1920

em­ius Anul VII (XIV) Nr. 1920 (2559) Marți 30 aprilie 1974 4 pag. - 30 bani Bilanț rodnic al lucritorilor de pe ogoare în județul nostru a fost încheiat însămînțatul porumbului bine Dornici să întimpine ziua de 1 Mai cu rezultate cit mai în întrecerea socialistă, lucrătorii județului nostru, ca urmare a susținutelor eforturi depuse pentru executarea in ter­men optim a însămînțărilor de primăvară, folosind din plin baza tehnico-materială de care dispun, au reușit ca în seara zilei de 29 aprilie a.c. să încheie însămînțatul porumbului pe întreaga suprafață programată pentru acest an. Eforturile țăranilor cooperatori, a mecanizatorilor și a spe­cialiștilor care-și desfășoară activitatea de ogoare, se materiali­zează însă într-un volum mult mai mare de lucrări care au fost executate pînă la această dată și care au constituit, de fapt, obiectivele de bază ale campaniei agricole de primăvară. S-au pregătit terenurile pe mai bine de 115.000 ha, s-au aplicat îngrășăminte chimice pe circa 105.000 ha, îngrășăminte naturale pe aproape 10.000 ha, și amendamente calcaroase pe 5.000 ha. S-au aplicat, de asemenea, erbicide pe mai bine de 30.000 ha. Ca urmare a creșterii bazei vii, a generalizării noilor forme de tehnico-materiale a agricultu­organizare și retribuire a muncii, a sporit răspunderea și cointeresarea materială a lu­crătorilor în folosirea mai rațională a mașinilor, a aplicării tehnologiilor noi, în scopul creșterii producțiilor agricole. La invitația Comitetului județean de partid în toate uni­tățile agricole din județ s-a o amplă acțiune de redare de desfășurat în această primăvară noi terenuri circuitului agri­col, de folosire mai rațională a fondului funciar Deși precipitațiile au lipsit în toată perioada însămînță­rilor, lucrările agricole s-au efectuat la un nivel calitativ superior, ceea ce constituie o garanție a obținerii și în acest an a unor recolte agricole sporite. Succesele obținute sînt consecința firească a unei mai bune organizări a muncii, a mai bunei mobilizări a lucrătorilor din agricultură pentru realizarea în termen optim a tuturor lucră­rilor, măsuri în care organizațiile de partid și consiliile de conducere ale unităților și-au adus un aport deosebit. I. CRISTEA CI PLANUL PE PATRU LII ÎNDEPLINIT Ieri, 29 aprilie, colectivul de muncitori de la întreprinderea Solidaritatea din Satu Mare, a raportat realizarea planului pe primele patru luni ale anului în curs. ’ ‘ Avansul cîștigat va permite­ realizarea pînă la finele acestei luni a unei producții suplimen­tare de 380.000 lei la indicatorul producției globale și 530.000 lei la indicatorul producției marfă. Se prelimina, totodată, ca pînă la 1 Mai, colectivul de la „So­lidaritatea“ să obțină peste pre­vederile planului circa 800.000 m.l. împletituri elastice. In pe­rioada care a trecut, productivi­tatea muncii a crescut cu 43 lei pe cap de salariat. Pagina a 3-a PIGM­ERIA — la 25 de primăveri în pag. a 4-a — »IB PROLETARI PIN TOATE TARILE. UNUTT-VĂ? Aspect din noua secție de întreținere a I.P.L. intrată recent in folosință 60 de apartamente predate la cheie Printre realizările închinate de oamenii muncii din județul nos­tru marii sărbători a muncii, o con­tribuție deosebită și-au adus și lucrătorii din construcții. Astfel, lucrătorii șantierului nr. 1 I.J.C. Satu Mare, mai precis formațiile de lucru conduse de maiștrii Va­­sile Cormoș și Ioan Pitea, au predat ieri beneficiarilor blocul 15 din Microraionul 15, cu 60 de apartamente. întrecerea socialis­tă în cinstea lui 1 Mai, treaptă impor­tantă in cincinalului realizarea de termen, se înainte desfă­șoară cu elan în toate neasemuit­­ele activității sectoa­pro­ductive a I.F.E.T. Sa­tu Mare. Pretutindeni se urmărește­rea rațională a folosi­ma­terialului lemnos, ob­ținerea din aceeași cantitate de a cît mai mult bușteni ma­terial industrial și re­ducerea continuă a pierderilor tehnologi­ce și a prețului de cost. Bilanțul pe primele 110 zile din acest an evidențiază că, la principalul indicator, cel al producției marfă, ca urmare a muncii entuziaste a întregului planul a fost colectiv,­zat în proporție reali­de 104,3 la sută, existînd condiții ca pe cele 4 luni din pl­­an planul să fie îndepli­nit înainte de ter­men, la toți indicato­rii. in toate sectoarele un neasemuit elan I REALIZĂRI DEFINITORII PENTRU SPORIREA EFICIENȚEI ECONOMICE Indici înalți de calitate Aproape 3 milioane lei depășire la indicatorul producție marfă vîndută și încasată 60.000 kWh economie de energie electrică. Definitorii pentru sporirea ne­contenită a eficienței Întregii activități economice sînt nu nu­mai îndeplinirea și depășirea sar­cinilor la indicatorii cantitativi, ci și la cei calitativi. Străduin­­du-se să transpună în fapte asemenea sarcină de mare impor­­­tanță — subliniată cu putere și în repetate rînduri de conducerea partidului nostru — colectivele de oameni ai muncii din industria județului obțin, în aceste­­ zile premergătoare marii sărbători a muncii, importante realizări. Bu­na gospodărire a resurselor de materii prime și materiale, a combustibililor și energiei elec­trice ca și a timpului de se concretizează în economii lucru în­semnate la costurile de produc­ție și în mari valori de beneficii peste plan. Intr-un asemenea context de puternică emulație în muncă, cînd valoroasele inițiative aplicate sporesc continuu caratele hărni­ciei, am purtat recent o succintă discuție, cu tovarășul ing. M­arcu Mihalca, directorul Filaturii de bumbac din Cărei, care ne-a re­latat, printre altele: — Potrivit bilanțului recent în­cheiat, colectivul nostru a reușit să obțină substanțiale depășiri de plan, atît la indicatorii cantitativi cît și la cei de eficiență. Mai concret, la valoarea producției globale s-a obținut un spor de 400.000 lei. La producția prevederile au fost depășite marfă, cu 225.000 lei iar la producția mar­fă vîndută și încasată, sporul este de aproape 3 milioane lei. Beneficiile suplimentare obținute se cifrează, de asemenea, la o valoare de 270.000 lei. —• Cum au fost obținute și ce semnificații au aceste rezultate? — Printr-o disciplină de pro­ducție riguroasă, prin exploata­rea rațională cu indici ridicați a tuturor utilajelor și instalațiilor, ca și prin îmbunătățirea procese­lor de fabricație pe întregul flux de producție. Acestea sînt direc­țiile de acțiune. Precizez că în condițiile­ obținerii rezultatelor amintite, indicele de calitate crescut de la 95 la 99,8 la sută,­­ iar productivitatea muncii înre­gistrează, de asemenea, o crește­re de 755 lei pe salariat. In ceea ce privește semnificația practică a rezultatelor, volumul acestora dă posibilitatea ca în acest tri­mestru să ne achităm de o sar­cină deosebit de importantă și anume: atingerea parametrilor proiectați.­­ Obiectivele întrecerii socia­liste prevăd și în activitatea fila­turii gospodărirea judicioasă a energiei și combustibililor. Care sînt rezultatele în acest dome­niu ? — Fără îndoială că gospodări­rea cu grijă cît mai chibzuită combustibililor, a fiecărui kWh­ a oră de energie electrică constituia și pentru colectivul nostru un obiectiv permanent în vederea realizării căruia am acționat cu perseverență, zi de zi. Rezulta­tul? In perioada care a trecut de la începutul anului au fost eco­nomisite în filatură 78 tone com­­bustibil convențional și 60.000 kWh energie electrică. Realiză­rile au fost posibile prin aplica­rea unui complex de măsuri care au vizat consum rațional în principal un­de energie și iluminat, etanșarea perfectă conductelor termice ca și redu­­­cerea la 18—20 grade a tempe­raturii în secții. Scurte și cuprinzătoare, aceste relatări demonstrează că Si harnicul colectiv de pe tînărul plat­forma industrială a Caretului ac­ționează stăruitor pentru transpu­nerea în practică a măsurilor pre­conizate de conducerea partidu­lui în vederea utilizării cit mai raționale a resurselor de combus­tibil și energie electrică. Produc­ția suplimentară, economiile și beneficiile obținute constituie un remarcabil bilanț în întîmpinarea marii sărbători a muncii. Convorbire consemnată de GEORGE MARINESCU înapoierea delegației de tineri din județul nostru din regiunea Zakarpatia, R­.S. Ucraineană Ieri, s-a reîntors în Satu Ma­re delegația organizațiilor U.T.C. și de pionieri din județul nos­tru, condusă de tovarășul Gri­­gore Sălăgeanu, membru al Biroului Comitetului județean de partid, prim-secretar al Co­mitetului județean U.T.C., care, la invitația Comitetului regional Zakarpatia a Comsomolului, a participat la manifestările pri­lejuite de sărbătorirea a 50 de ani de la unirea organizației pionierilor sovietici cu Comso­­molul leninist. 1781 SGHZIAig ■ ВвнаВВ­­U­D­E­Ț­E A ÎI Răgazul, numai după ce apa ajunge la ră­dăcina plantelor ÎS Podul din Sătmărel U Pen­tru fețele alese И La Necopoi, oameni entu­ziaști. .. MU Pare drept mărturie H Racova, un sat ca atîtea altele, dar mai altfel Ш Flăcăul nostru din Bîrsău cu ochii către soare ji! Sîntem informați că pentru prevenirea și combaterea efecte­lor secetei acționează cu succes și comandamentul anume înființat în comuna Homoroade. Astfel, aici au fost amenajate baraje pe cursul rîurilor pentru de apă și s-a trecut la acumulări udarea unor parcele de culturi precum și a pomilor fructiferi. Truda oamenilor e răsplătită de verdele sănătos al plantelor și de întîile flori din livadă. fgg Podul șubred din mijlocul cartierului Sătmărel continuă să fie o sursă de neplă­cute surprize. Rutieriștii, în spe­cial, riscă serioase luînd podul drept pod accidente, serios. Tocmai în acest răstimp, cei de la grădiniță învață cîntecul: „Po­dul de piatră...“ etc. Oare vor reține adulții imperativul refre­nului? bei Localnicii din Pomi n-au prea multe motive să se plîngă, dar cite ceva tot mai găsesc. Ast­fel, ni se spune foarte ferm că în comună nu poți să-ți apă minerală pentru că la procuri bufet apa se servește numai sub formă de șpriț. Și, tot așa, reiese că anu­mite mărfuri se vînd la cooperati­vă doar la... fețe alese. Hai să zicem vorba cea mare — poate într-o săptămînă, cineva, greu de dus cu zăhărelul de la Coopera­tiva orășenească de consum Satu Mare, va merge să vadă cum stau lucrurile. Drept recompensă omul își va merita pe deplin salariul integral pe luna în curs... Ш Sătenii din Necopoi găsesc în serile acestea de april răgazul necesar spre a se pune la punct și cu activitatea culturală. Astfel, aici a fost înjghebat un cor care se instruiește sub bagheta profesorului Ioan Tîrnoveanu. Deocamdată, se zice, corul cîntă cum indică dirijorul, iar dînsul se străduiește s-o facă cît bine. Motiv de bucurie, deci, mai­ca Celor din Supuru de Jos le lip­sea o unitate foto. Cert e că o astfel de unitate e binecuvîntată și la sate. Acum, sătenii respiră ușurați — dorința li s-a împlinit, magazinul ființează, iar ei pot pregăti ramele că poze se lucra destule pentru fiecare, vor ш Cum să facem ca satul nostru să arate са o grădină? — Iată o în­trebare căreia cei din Racova i-au găsit răspuns. In paralel cu munca la timp, oamenii au plan­tat, ca niciodată, cu mult mai multe flori și plante decorative. In acest chip a sporit zestrea de frumusețe a satului. Ce au reali­zat ei, poate vedea oricine, cu condiția să treacă prin Racova. Oamenii țin larg deschisă poarta satului. j. In cartierul din municipiu a prins viață Someș frumoasă inițiativă: a fost amena­­­jat un nou spațiu de joacă pentru copii. Puștanii mulțumesc pentru dar în felul lor: se zbenguie de nu-și dau rînd.. . щ Ultima șe­­dința a Cenaclului „G. M. Zamfi­rescu" din Satu Mare s-a ținut la locuința tînărului poet din Bîrsău, Ioan Bran. Ședința a constituit și o dovadă de omenească prietenie și solidaritate cu acest tînăr ca­re dă o pildă vie de dragoste de viață. G. T. Ca în fiecare din ultimii ani, iubitorii co­morilor noastre folclorice, ai obiceiurilor păs­torești montane cu tradiție milenară, doritorii de drumeție, admiratorii decorului natural re­născut printr-un nou ciclu vegetal, se vor pu­tea reîntîlni în curînd la marea sărbătoare a Sîmbrei oșenești, iscodind noi comori ale unei spiritualități bogate și specifice, adăpîndu-și simțirea și mintea la izvorul pururi reîntine­­ritor al zestrei de frumos a neamului. Ne-am adresat cu cîteva întrebări tovară­șului Traian Ursu, directorul Centrului Jean de îndrumare a creației populare și jude­mișcării artistice de masă, pentru a inform­­a cititorii noștri privind organizarea și desfă­șurarea acestei cunoscute manifestări sărbă­torești. La 5 mai 1974 Sărbătoarea simbrei te, — înainte de toa­ta vară se vă rugăm să director, ziua în care se numiți va desfășura sîmbra oșe­­nească din acest an. — Această sărbă­toare va avea loc de astă-dată duminică 5 mai, în cunoscutul decor oferit de îm­prejurimile Sîmbra Oilor Hanului de la Huta Certeze. Ce noutăți va oferi participanților ediția actuală a ves­titei manifestări săr­bătorești? Pe lingă elemen­tele de folclor pre­zentate cu ocaziile anterioare și cunos­cute publicului, cum ar fi obiceiurile spe­cifice legate de des­fășurarea sîmbrei, vom prezenta în a­­cest an obiceiuri de viată, care oglindesc DORA VASILIC (Continuare in pag. a 2-a) * ANOTIMP FLORAL Pentru prima dată florile din plastic se simt nefolo­sitoare, iar imitația aceasta a petalelor este o născocire „brevetată“ din prea mare îngăduință. De altfel, chiar în plină iarnă, cînd prezența lor se impunea datorită im­posibilității alegerii, mă gîn­­deam că și aici oamenii au găsit soluția adecvată, d­n moment, ca in atâtea pe n­ca­zuri. Nu exclud posibilita­tea ca într-o altă zi, poate pe alt meridian unde­va pe suprafața plasticului să se „planteze" un buton care la o simplă atingere să procure chiar și parfum. Dar și atunci, voi consimți tru­cul, fără să mă entuziasmez. Dar să uităm și să igno­răm această specie a florei, neluată în seamă nici de botaniști, și să privim garoa­ М­a fele, lalelele adevărate. Fru­musețea, coloritul lor sînt atit de irezistibile, vicii con­vertesc la admirație și pe cei gata oricînd să treacă ne­păsători pe lingă ceea ce numim cu intraductibilul ter­men franțuzesc de bil. Primăvara, florile inefa­des­chid o zare nouă, prelun­gesc sau făuresc­ imagini pe care le porți pretutindeni cu sentimentul, declarat sau nu, al inocenței. Satu Mare a fost și este cunoscut ca un oraș al flo­rilor. Nu intimplător, stră­zile lui se numesc: str. Ghio­ceilor, Rozelor, Trandafiri­lor etc. Un oraș de cîmpie fără flori ar fi ca un mun­te fără brazi. Ceea ce vreau să spun în aceste rînduri, este că în municipiul nos­tru, ca și in celelalte orașe din județ, florile ocolesc acele cartiere formate in ex­clusivitate din blocuri. Să fie oare el, blocul, un duș­man atît de categoric al pe­talelor fragile? Nu cred, de vreme ce am văzut nenu­mărate balcoane transforma­te spre lauda locatarului în „semiramide“. Mai degrabă cred că acționează defec­tuos sentimentul colectiv, a­­tît în plantarea cit și în în­treținerea florilor. Auzeam că un grup de adolescenți încercau să pună flori în fața unui bloc fără ca acești locatari să se sinchisească prea mult, de parcă s-ar fi săpat șanțuri de canalizare. Anotimpul floral, în plină desfășurare, vrea să pătrun­dă în încăperea fiecăruia, desigur, prin reprezentanții săi. Și mai ales vrea, pentru a fi în ton cu tradiția, să se instaureze cu drepturi și acolo unde clădirile înălțimea obișnuită, depășesc orașul, chiar împărțit pe cartiere, nu poate, deci, renunța la ve­chea denumire de oraș al florilor. GRIGORE SCARLAT

Next