Cronica, 1983 (Anul 18, nr. 1-52)

1983-07-22 / nr. 29

À A л i Sâptâmînal politic-social-cultural editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XV­I, nr. 29 (912), 22 iulie 1983, 8 pagini, 3­­ei Dimensiunile unei epoci istorice .Sînt în viața­ unui popor momente deo­­­­sebite care se constituie în istoria faptelor d­e muncă și a trăirilor ca puncte de r­efe­­­­rință. Un asemenea moment înscrie pentru poporul român Congresul al IX-lea al P.C.R. din iulie 1965 care a promovat o deschidere largă spre valorile autentice ale socialismului, o descătușare a gîndirii vii, creatoare, un cîmp nelimitat de afirmare a personalității umane. Rememorarea cu ochii minții a tablou­lui înfăptuirilor și a indicatorilor­­ statis­tici, a drumului parcurs în acești 1­8 ani de către România pe planul dezvoltării economice evidențiază creșterea de 6 ori a potențialului industrial, amplificarea de 4 ori a produsului social și a venitului na­­­­­țional, sporirea zestrei edilitare a tuturor localităților, validînd astfel realismul po­liticii inițiate de forumul comuniștilor ro­mâni, capacitatea creativă a unui popor­­ liber și independent. Viața, istoria arată că pentru orice e­­pocă dimensiunile și structurile forțelor de producție reprezintă factori hotărîtori, determinanți ai evoluției. Acești ani a­­daugă și dau expresie unor caracteristici­­ suplimentare susținute de faptul că odată cu noile obiective, cu giganții industriali și edificiile social-culturale înălțate în toa­te zonele țării, au crescut și s-au format oameni noi, cu concepții înaintate, forjîn­­du-se în focul muncii și al creației atitu­dini și caractere calitativ superioare. A­­precierea este susținută de numeroase ar­gumente, între care : dăruirea și pasiunea cu care se acționează în fiecare colectiv, multe din ele constituite în acești ani, cinci au fost create 3,2 milioane noi locuri de muncă, spiritul de abnegație și mobiliza­rea cu care au fost depășite grave cala­­­­­mități naturale abătute în acest răstimp J­i asupra noastră ; aspirațiile maselor de oa­­meni ai muncii spre instrucție și cultură reflectate în dublarea numărului de ani de­­ școlarizare pe un locuitor ; larga partici­­­­pare la manifestările din cadrul Festiva­lului național „Cîntarea României“, avidi­­­­tatea cu care sînt asaltate sălile de spec­­­­tacole și expozițiile de artă plastică, libră­riile și bibliotecile, muzeele și sălile de d­­­i­­nematograf. Adăugăm aici valoarea crea­ției tehnice și beletristice, a operelor de artă, a măiestriei interpretative, a publi­cisticii durate în acești ani, care dau ex­presie superioară — prin ținută științifică, varietate stilistică și unitate ideologică— muncii tumultuoase desfășurate de actuale­le generații. Implicarea responsabilă a maselor în creația materială și spirituală este susți­nută în tot mai mare măsură de sistemul democrației societății noastre în care fie­care om al muncii are statuate largi po­sibilități pentru a se manifesta în mul­ Alecu AI. FLOAREA (continuare în pag. 2) Solie de pace și prietenie Sub semnul prieteniei, în spiritul luptei pen­tru destindere, pace și înțelegere între popoare, se desfășoară, pe continentul african, un amplu itinerar al vizitei întreprinse de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, președintele Republicii So­cialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu. In Etiopia Socialistă, în Republica Zimbabwe, în Republica Populară Mozambic, în Republica Zambia și Republica Democra­tică Somalia, prezența oaspeților­­ români întîmpinată cu entuziasm în presă și în ample manifestări populare, se instituie drept expresie a recunoașterii marilor merite ale po­porului nostru, ale președintelui României so­cialiste, dobîndite în activitatea desfășurată pe arena internațională, în direcția sprijinirii lup­tei popoarelor pentru independență și suvera­nitate națională, pentru dezvoltare economică, pentru cooperare în plan tehnico-științific și cul­tural etc. Vizita relevă totodată înaltul presti­giu de care se bucură țara noastră, istoricile cu­ceriri ale poporului român. Ea prilejuiește ma­nifestarea profundelor sentimente de stimă și prețuire față de solii poporului român, precum și consolidarea bunelor relații pe care Româ­nia le-a statornicit și le dezvoltă cu țările a­­cestui continent. Intîlnirile la înalt nivel desfășurate au prile­juit abordarea unor aspecte legate de dezvoltarea legăturilor politice, economice și culturale re­ciproc avantajoase, orientate în direcția unor active și consecvente contribuții la elaborarea unor soluții constructive în ce privește proble­mele care frămîntă astăzi omenirea. în acest sens, președintele României a subliniat că apă­rarea păcii și preîntîmpinarea­­ războiului con­stituie problema fundamentală a epocii noas­tre. Iată de ce România se pronunță pentru în­ghețarea și reducerea cheltuielilor militare, pen­tru realizarea unui echilibru de­ forțe la un ni­vel cît mai scăzut al înarmărilor. In același timp, România sprijină ferm lupta țărilor con­tinentului african pentru lichidarea totală a po­liticii imperialiste, colonialiste și neocolonialiste, pentru consolidarea independenței naționale și asigurarea progresului lor economico-social de sine stătător. Situația economică gravă existen­tă în lume, a arătat tovarășul Nicolae Ceaușescu, impune sarcina de a consacra întregul poten­țial, material și uman al fiecărui popor, realiză­rii programelor de dezvoltare, pentru lichida­rea decalajelor și pentru instituirea unei noi ordini economice, pentru un viitor mai bun al întregii umanități. Vizita înalților soli români continuă în ace­eași atmosferă de caldă prietenie, de deplină în­țelegere și stimă reciprocă, afirmîndu-se drept un­­ eveniment memorabil în istoria relațiilor dintre poporul român și popoarele din țările in­cluse itinerarului actual. Este astfel ilustrată, în mod strălucit, o dată în plus, politica Româ­niei de colaborare cu toate țările lumii, indife­rent de orînduire socială, de poziție geografică, politică recunoscută drept important element de referință în viața internațională. CRONICA Eugen PALADE : „Primăvară“ Creativitate, patriotism Creația autentică poate fi măsurată și se proiectează mereu în orizontul trebu­ințelor și aspirațiilor omului de azi și de mîine. In spațiul de omenie românească, perenă, creativitatea vizează în primul rînd mai binele poporului nostru și este firesc să dorim a se amplifica printr-o largă angajare socială, de masă, în toate domeniile. Așa devenim mai bogați spiri­tual și material, îndemnurile cuprinse în cuvîntarea secretarului general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, recenta plenară a C.C. al P.C.R. stimulea­sa­ză, în primul rînd, creativitatea ca po­tențial ce se cere tot mai larg implementat pe toate coordonatele vieții noastre econo­mice, sociale, științifice și culturale. Per­fecționarea autoconducerii muncitorești și autogestiunii, a mecanismului economico­­financiar, a sistemului de retribuire a muncii și creșterea retribuției în acest cincinal solicită putere de creație genera­lizată, pentru realizarea noii calități a muncii, mai buna gospodărire a patrimo­niului fiecărei unități, în ansamblu a bo­găției naționale. De aici și dimensiunea profund umanistă a țelurilor, ca și a că­ilor de realizare a programelor stabilite, în contrast cu dificultățile economice acu­te din lumea capitalistă. Cu toată conjunc­tura mondială nefavorabilă, economia noastră socialistă progresează ferm, pen­tru om, deoarece valențele umaniste ale politicii partidului sînt evidente și ape­lul la puterea de creație a maselor are ecoul cuvenit în conștiințe. O dimensiune a grijii pentru om din perspectiva partidului, a secretarului nos­tru general este Programul național pen­tru asigurarea unor producții agricole sigure și stabile, prin creșterea potenția­lului productiv al pămîntului și realiza­rea irigațiilor pe circa 55—60 la sută din suprafața arabilă, a lucrărilor de dese­cări și combaterea eroziunii solului. Ca oameni ai acestui județ, Iași, cu cea mai mare parte a terenului afectat de feno­mene ce scad productivitatea solului, mi­lităm pentru o coordonare a tuturor e­­forturilor — între care și cele ale oame­nilor de știință și specialiștilor — pentru ca glia moldovenească să rodească cum ni-i vrerea, ca omul să nu mai fie sub vremi, adică la discreția capriciilor climei. Sîntem convinși că nici o locali­tate nu va fi în afara acestui mare efort în care ne-am angajat. Vorbind despre agricultură la timpul viitor, nu uităm nici o clipă marile răs­punderi ale industriei de azi. Preocupa­rea constantă pentru organizarea temei­nică s-a concretizat în faptul că ieșenii au îndeplinit, în acest sector, planul pe primul semestru în proporție de 101 la sută la producția marfă și cea netă, prin sporirea peste prevederi a productivității muncii și scăderea cheltuielilor materiale. Motive de satisfacție deci, dar și de creș­tere a exigențelor. Investițiile cer un plus de operativitate și trebuie să se acțione­ze peste tot cu maximă precizie, cu inven­tivitate și rigoare, pentru a menține jude­țul Iași, ca și anul trecut,­ pe un loc de frunte’ în domeniile hotărîtoare ale ac­tivității. Faptele ce exprimă progresele conștiin­ței noastre socialiste sînt tot mai semni­ficative în contextul întîmpinării zilei de 23 August. Economiile de energie și materii prime, inițiativele, ritmurile mai vii în construcțiile industriale și de locu­ințe dau o notă particulară acestor zile în care au loc adunări generale în unită­țile economice, cînd se detaliază în fie­care localitate urbană și rurală modali­tățile de aplicare a hotărîrilor adoptate ■ de conducerea partidului și statului nos­tru. Nota specifică a tuturor măsurilor și eforturilor o constituie grija pentru creș­terea sănătoasă a bunăstării celor ce mun­cesc la orașe și sate, pe măsura angajării creative a noastră, a tuturor, pentru mai binele patriei și poporului român. Creati­vitate și patriotism, două noțiuni се-și u­­nesc sensurile în orizontul nostru. M. D. ROMAN Timpul marilor fapte Sînt momente ce se­ sustrag uitării, momente asupra cărora nu e nevoie să te concentrezi spre a ți le re­­aminti, fiindcă ele impresionează memoria definitiv, asemenea luminii placa fotografică. Sînt 18 ani de atunci. Ascultam la un difuzor Raportul Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la activitatea partidului în perioada dintre Congresul al VlII-lea și al IX-lea, raport prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, ales, prin voința unanimă, la acest istoric Congres, secretar general al partidului nostru. Eram student, la filologie și una dintre axiomele la care țineam era aceea că opera confirmă omul, învă­țasem să regăsesc în opere liniile de conduită și idea­lurile marilor personalități. Ascultam în acea zi de 19 iulie vocea hotărîtă a tovarășului Nicolae Ceaușescu și distingeam că răzbat din acel impresionant Rapo­rt un caracter cu totul radical, o noutate cutezătoare și o forță a ideilor ce proiectau destinul patriei sub­ o stea a bunei speranțe. Regăseam în limpiditatea ex­punerii cea mai amplă și autentică deschidere spre valorile adevărate ale revoluției și socialismului. Era vizibil spiritul nou, înțelegeam că realmente se pro­­­­ducea o descătușare a gîndirii, căci atunci, în acel­ forum al partidului, s-au condamnat aplicarea soluțiilor­­șablon, automatismul și stereotipia rețetelor copiate, altoirile străine ce nu aveau cum prinde viață pe trunchiul existenței românești, încă din acele ceasuri Ion ȚARANU.

Next