Cronica, 1989 (Anul 24, nr. 1-50 - Anul 1, nr. 1)
1989-01-06 / nr. 1
11,1 2005 Proletari din toate țările, uniți-vă ! Sâptămînal politic-social-cultural editat de Comitetul Județean pentru Cultură și Educație Socialistă Iași, anul XXIV, nr. 1 (1197), 6 ianuarie 1989, 8 pagini, 3 lei Anul Congresului al XIV-lea Intrînd în anul 1989, poporul român a mai urcat o treaptă a istoriei sale multimilenare, puternic marcată în ultimele decenii de evenimente de referință prin substanța și deschiderile către împlinirea idealului străvechi și mereu actual , să fie țara înfloritoare, să fie poporul mulțumit și stăpîn pe munca și bucuriile lui , să fie Pămîntul bun cu locuitorii săi și să fie oamenii Pământului vrednici de moștenirea lor. Anul 1989 — anul unor mari momente ce vor marca istoria contemporană a patriei : Congresul a XIV-lea al Partidului Comunist Român, 45 de ani de la revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialista, 50 de ani de la marea manifestație de 1 Mai 1939, 40 de ani de la declanșarea procesului de cooperativizare a agriculturii. Și multe altele, doar aparent de mai mică importanță, dar, toate la un loc, particularizînd această bogată biografie a neamului românesc. Anul 1989 — anul unor însemnate sărbătoriri : aniversarea zilei de naștere a celui mai iubit fiu al neamului, secretarul general al partidului, președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care de mai bine de 55 de ani se află în primele rînduri ale luptătorilor revoluționari pentru propășirea patriei, pentru bunăstarea și fericirea poporului român și care de aproape 24 de ani este ctitorul României socialiste moderne : aniversarea zilei de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, om politic și cetățean patriot, savant de renume mondial și vajnic Înotător pentru pace, prietenie și colaborare internațională. 1939 _ an simbol al unității naționale, nu doar 130 de ani de la Unirea din 1859, ci moment al rememorării tuturor datelor legate de Unire, ceas deșteptător al tuturor orelor Unirilor noastre, pornind de la bătrînul Burebista — apărător al stirpei, al hotarelor și al tihnei pașnicelor albine. 1989 •— o sută de ani de la înveșnicirea Luceafărului spiritualității românești pe cerul patriei, ca și pe pămîntul ei. Și o sută de ani de la înveșnicirea acelui miraculos hoț de humă din Humuleștii României, stea de primă mărime a literaturii noastre celei mari și demne de lauda lumii întregi. Și an al atîtor altor stele ce alcătuiesc constelația necăzătoare a neamului de pe un picior de plai, de pe o gură de rai. Am intrat in anul 1989 vibrînd la cuvintele-simbol rostite de secretarul general al partidului, președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Mesajul de Anul Nou. In acele clipe de vibrantă înălțare patriotică, noi toți ne-am simțit silabe și cuvinte și fraze și file din cartea cea mare a istoriei, conturînd capitolele ei cele mai noi. In acele clipe, trecutul se făcea temelie de granit pe care noi toți ridicam, in prezent, monumentul viitorului : „Fie ca Anul Nou pe care îl începem să aducă poporului nostru noi și mărețe împliniri în toate domeniile de activitate, să asigure ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres și civilizație, de bunăstare și fericire a poporului, pe cele mai înalte culmi ale civilizației socialiste și comuniste, să ducă la întărirea și mai puternică a forței materiale și spirituale, a independenței și suveranității României !“. " Arr, pășit în 1989 piliți de ritmurile vălurind a grîu copt ale Plugușorului tradițional r.’âsa .i de ■.. ..!■ A,aș. n .. с. I ’ Bădica Traian. Ascultînd povestea plinii, depănată de mulțimea de talentați și inimoși urători, am trăit bucuria participării directe la facerea acestei minuni și ne-am învrednicit de dulceața ei neîntrecută. „Semne bune anulare, / semne bune de belșug“ — sînt cuvintele prevestitoare de an bun și plin, bun și plin prin hărnicia palmelor și minților noastre de dăruiți trup și suflet țării și cauzei promovate de cîrmaciul său înțelept — Partidul Comunist Român, centrul vital al întregii națiuni române, înaintăm in 1989 — au trecut deja cîteva zile, poate ca nu ne-am deprins încă cu noile cifre din calendar —_ continuing firul bine început cu decenii in urmă, pășind ferm și cu chip luminat de mărețul românesc ideal. Primele succese din industrie, din agricultură, din știință, din toate sectoarele ce compun existența noastră socialistă arată că „semne bune anulare“. Un an, penultimul din actualul cincinal, cel mai important prin Congresul al XIV-lea al partidului, în care „Intrăm — așa cum remarca secretarul general al partidului în Mesajul de Anul Nou — cu încrederea deplină în forțele poporului nostru, în capacitatea sa creatoare“. Prag de an, moment de bilanț, de scrutare a viitorului și de noi satisfacții. Prilej de bucurie și de manifestare a tot ceea ce românul a acumulat din veacuri și milenii pentru ca el să biruie timpul și toate ale timpului. Optimismul și dorința sa de mai bine prin propriu efort nu se spun poate, mai răspicat și mai frumos decît în clipa primenirii anilor. Și noi, românii, am intrat în 1989 spunîndu-ne cu voce tare sub ferestrele luminate : „Semne bune anulare !“. CRONICA Pictură de Cornelia IONESCI шввй Patrie sufletul meu îți caută numele cintecul, inima trupul meu se umple de aroma holdelor tale ghidul meu, visul, și tot ce ființa mea stăpînește se-nchină ție. Patrie mamă stăpînă, înflorită grădină de stele patrie, sunet etern și indivizibil patrie, viață fără de moarte slăvit fie-n veci Numele tău, România ! Anton STANCIU Urarea întregului popor Mănciin în fața vîrstei înțelepte Ce-n ianuarie rodu-și împlinește, Măncinn în fața gîndurilor drepte, în fața Omului savant care-și unește Cu Patria puterea muncii sale Și-alături de viteazul Fiu al țării Ne luminează comunista cale, Dă sens acestui timp al înălțării. Urarea și iubirea-ntregului popor Sînt dăruite-n semn de prețuire Fiicei țării, azi, sub fald de tricolor Fiindu-ne chezaș la marea împlinire. Dumitru GRIGORAȘ SIBIU т щ [UNK] [UNK] Știința și cercetarea științifică în strategia dezvoltării intensive înfăptuirea obiectivelor strategice stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului și reafirmate la ședința comună a Plenarei Comitetului Central al P.C.R., a organismelor democrației muncitorești-revoluționare și organizațiilor de masă și obștești cu privire la accentuarea dezvoltării intensive și realizarea unei noi calități a muncii și a vieții în vederea trecerii României la stadiul de țară mediu ■ dezvoltată, conferă științei și cercetării științifice noi atribute și dimensiuni. In acest sens, la forumul din noiembrie 1988, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, atrăgea atenția asupra faptului că cercetarea științifică trebuie să se angajeze cu toate forțele sale în soluționarea problemelor complexe de organizare și modernizare, de perfecționare a caracteristicilor materialelor existente, de realizare a noi și noi materiale și tehnologii care să asigure valorificarea superioară a materiilor prime, a muncii poporului nostru. Importanța acordată contribuției știintei și cercetării științifice în dezvoltarea economico-socială a țării noastre presupune — așa cum se indică în mod consecvent în documentele partidului nostru — abordarea, în spirit revoluționar, a problemelor progresului științific și tehnic, angajarea cu toată hotărîrea pe calea noii revoluții științifico-tehnice, asigurarea unei largi deschideri spre tot ceea ce este nou și în ratat, promovarea cu curaj, a gîndirii și creației proprii, in perioada care a urmat Congresului al IX-lea al partidului, știința și cercetarea științifică din România, beneficiind de îndrumarea și conducerea de înaltă competență a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, personalitate marcantă a lumii științifice contemporane, au înregistrat o dezvoltare continuă, în calitate de președinte al Consiliului Național al Științei și Invățămîntului, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu, dispunînd de o capacitate organizatorică de excepție, manifestînd clarviziune și înaltă exigență, a organizat pe baze noi întreaga activitate de cercetare științifică inginerie tehnologică, a angașijat și implicat tot mai profund această activitate în întreaga operă de dezvoltare economico-socială a României. Noua concepție în ceea ce privește organizarea cercetării, avînd la bază unitatea dintre știință și tehnologie, dintre cercetare, producție și învățămînt, asigură, prin coordonarea unitară a activității din toate institutele de cercetare, din laboratoarele uzinale și din învățămîntul superior, folosirea rațională a potențialului uman, a mijloacelor tehnice și financiare, concentrarea atenției cercetătorilor asupra problemelor majore ce decurg din obiectivele și sarcinile înscrise , în planurile noastre de dezvoltare. Prin toate direcțiile i acțiune prevăzute în progrmele speciale pentru perina 1986—1990 și pînă în anul 21< , cercetarea științifică și dezolarea tehnologică urmează contribuie, într-o măsură Prof. univ. dr. ing. saneuilu ÂI.Directorul Institutului Politehnic >.Gh. Asachi“ Iași (continuare în pag. 2) Simbol al idealului Cei care au studiat ori au privit cu atenție Columna lui Traian sau Monumentul de la Adam Clisi admiră, pe lîngă scenele războinice, încleștările în luptă ale bărbaților, nesfîrșitele cohorte de femei și copii dăltuiți în marmură și piatră de meșterii antichității. Un șir nesfîrșit închipuind pentru generațiile de azi însăși taina zămislirii poporului nostru. Din aceste femei purtînd pe umerii lor destinul unui popor, din acești prunci ocrotiți de sărutul mamelor s-a născut o națiune la temelia căreia stă eroismul milioanelor de „anonime“ care, cu demnitate și speranță, au dus pe umerii lor dulcea povară a continuității. Nesfîrșit e numărul acelor femei care, prin jertfa, înțelepciunea și cutezanța lor, au strălucit peste veacuri aducind în lume raze de adevăr și încredere în viitor, și-au dovedit temeinicia faptei și geniul creator. Și nu este epocă in zbuciumata noastră istorie în care o femeie să nu strălucească la orizontul gindurilor și aspirațiilor ântregii colectivități, devenind, prin fapta ei, simbol al idealului unanim. De la chipul legendar al Vrîncioaiei la Ana Ipătescu, de la neînduplecatul gest al Doamnei Chiajna la Ecaterina Teodoroiu, femeia română și-a înscris emblematic chipul în bronzul și marmura timpului. In epoca modernă, femeia română a devenit in cadrul firesc al evoluției societății nu numai purtătoarea statornicelor virtuți strămoșești, dar și inițiatoarea unor valori noi, capabile să îmbogățească tezaurul de gîndire și sensibilitate al națiunii noastre. In societatea contemporană, femeia, prin statutul creat de noua noastră orinduire, și-a cîștigat nu numai demnitatea de a fi inițiatoarea unor mari și fertile inițiative privind perfecționarea continuă a vieții materiale și spirituale a patriei, dar și cea care, prin inteligența și geniul ei creator, duce la împlinire aceste misiuni istorice. Pentru noi toți, astăzi, întruchiparea vie a celor mai alese virtuți ale femeii române este tovarășa Elena Ceaușescu. Pilda sa de abnegație și devotament pentru cauza socialismului și comunismului în patria noastră, pentru destinele culturii este o flacără și un imbold al conștiințelor tuturor femeilor și bărbaților din România socialistă. Prin luminoasa activitate a eminentului savant și gînditor, îndrumător al științei și culturii, tovarășa academician inginer Elena Ceaușescu doctor este un strălucit exemplu înscris cu litere de aur în analele istoriei române. Corneliu STURZU Chimia modernă in Epoca „Nicolae Ceaușescu Transformările revoluționare, care au avut loc în țara noastră în anii socialismului, au determinat ample mutații calitative în structura economică, politică și socială a țării, mutații ce s-au resimțit din plin și în domeniul științei și învățămîntului de astăzi. Preluînd creator și dezvoltînd pe o treaptă superioară tradițiile înaintate ale științei românești, cercetarea în general, cea în domeniul chimiei, in special, a cunoscut un proces complex, dinamic și permanent de modernizare și perfecționare calitativă, determinat de cerințele societății contemporane. Astăzi știința și invățămîntul reprezintă autentice forțe de producție, capabile să revoluționeze societatea, întreaga viață a poporului nostru, căci, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „trăim într-o epocă de mari transformări revoluționare, de noi și noi descoperiri științifice și tehnice, de lărgire a orizontului cunoașterii umane în toate domeniile de activitate. Iată de ce trebuie să spunem cu toată tăria că viitorul poporului nostru, ca de altfel al oricărui popor, va fi determinat în mod hotărîtor de nivelul științei și învățămîntului“. Sintem la ora fierbinte, cind știința și tehnologia au atins cote nebănuite, cînd se constituie ca psighii de anvergură mondială, stînd la baza rezolvării principalelor probleme ale globului : tehnico-economice, legate de epuizarea resurselor naturale ale planetei ecologice, impuse de menținerea echilibrului dintre activitatea omului și natura vie, în condițiile poluării mediului înconjurător , social-politice, care, evident, nu pot fi rezolvate decît la scara întregii omeniri. Dezvoltarea impetuoasă a economiei mondiale în ultimele decenii a confruntat societatea contemporană cu o complexitate de probleme ce rezultă din conjugarea crizei de energie și materii prime cu numeroase probleme vitale, precum : insuficiența resurselor de hrană, protecția mediului înconjurător, dezvoltarea inegală a potențialului economic, pacea. In circumstanțele civilizației moderne, energiile primare, resursele industriei chimice, au devenit, de fapt, factorul comun al acestor cauze fundamentale, căci condiționează dezvoltarea agriculturii prin fertilizanți, biostimulatori și pesticide, avînd și implicații directe asupra transporturilor și mijloacelor de transport, în industria bunurilor de consum, în industria metalurgică etc. Este clar că dezvoltarea economică, cu uriașul și complexul său aparat de producție și consum, nu se poate asigura decît prin existența unei baze certe de energii și resurse primare, a unui potențial tehnologic ridicat. Creșterea nivelului de trai material al omului, ridicarea nivelului de civilizație al unui popor sînt astfel indisolubil legate de energia ce se produce și se consumă, de nivelul atins de tehnologie în general, de cea chimică, în particular. Asemenea probleme au jalonat continuu politica economică adoptată în țara noastră, ale cărei sarcini au fost sintetizate cu claritate în documente programatice de inestimabilă valoare elaborate de către conducerea noastră superioară de partid și de stat, mai ales după cel de al IX-lea Congres al P.C.R., între acestea, o deosebită semnificație avînd documentul de excepțională importanță pentru activitatea creatoare a partidului și poporului nostru, care conține tezele fundamentale, formulate de secretarul general al P.C.R., la Ședința Comitetului Politic Executiv din 29 aprilie 1988. Cuvîntarea rostită de tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu la cel de al III-lea Congres Național de Chimie din 21—24 septembrie 1988, precum și Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința comună a Plenarei Comitetului Central al P.C.R., a organismelor democratice și organizațiilor de masă și obștești din 28 noiembrie 1988. Creșterea de peste 1200 de ori, pe care a înregistrat-o industria chimică românească în ultimii 40 de ani de dezvoltare nu reflectă numai cel mai înalt salt realizat, ci și un strălucitor succes în re-Prof. univ. dr. ing. Cleopatra VASILIU OPREA (continuare în pag. 2) H П1ММNo*'Ж1ДИИЮИИВММИШ1РйГПДNoДНТ|й ÏN CELELALTE PAGINI : ® Stodica RADU : Model de dăruire patriotică și pasiune revoluționară ® Radu NEGRU : Mărturie spirituală a timpului nostru ® Lucia OLARU-NENATI : Personalitatea femeii contemporane ‚ Cornelia GHEORGHIU : La ceas înalt... @ Adriana MESTEȘ : Gînd de recunoștință ® Agneta COVRIG : Profund omagiu ® Pavel FLOREA : I. L. Caragiale — elogiul talentului ® Oceanografia spațială (Traducere de Radu Gârbacea) 9 Anul internațional 1988 9 La limita umanului