Cronica, 1989 (Anul 24, nr. 1-50 - Anul 1, nr. 1)

1989-01-06 / nr. 1

11,1 2005 Proletari din toate țările, uniți-vă ! Sâptămînal politic-social-cultural editat de Comitetul Județean pentru Cultură și Educație Socialistă Iași, anul XXIV, nr. 1 (1197), 6 ianuarie 1989, 8 pagini, 3 lei Anul Congresului al XIV-lea Intrînd în anul 1989, poporul român a mai urcat o treaptă a istoriei sale multimilenare, puternic marcată în ultimele decenii de evenimente de referință prin substanța și deschiderile către împlinirea idealului străvechi și mereu actual , să fie țara în­floritoare, să fie poporul mulțumit și stăpîn pe munca și bucu­riile lui , să fie Pămîntul bun cu locuitorii săi și să fie oamenii Pământului vrednici de moștenirea lor. Anul 1989 — anul unor mari momente ce vor marca istoria contemporană a patriei : Congresul a XIV-lea al Partidului Co­munist Român, 45 de ani de la revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialista, 50 de ani de la marea manifestație de 1 Mai 1939, 40 de ani de la declanșarea procesu­lui de cooperativizare a agriculturii. Și multe altele, doar apa­rent de mai mică importanță, dar, toate la un loc, particulari­­zînd această bogată biografie a neamului românesc. Anul 1989 — anul unor însemnate sărbătoriri : aniversarea zilei de naștere a celui mai iubit fiu al neamului, secretarul general al partidului, președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care de mai bine­ de 55 de ani se află în primele rînduri ale lup­tătorilor revoluționari pentru propășirea patriei, pentru bunăsta­rea și fericirea poporului român și care­ de aproape 24 de­ ani este ctitorul României socialiste moderne : aniversarea zilei de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, om politic și cetățean patriot, savant de renume mondial și vajnic Înotător pentru pace, prietenie și colaborare internațională. 1939 _ an simbol al unității naționale, nu doar 130 de ani de la Unirea din 1859, ci moment al rememorării tuturor datelor legate de Unire, ceas deșteptător al tuturor orelor Unirilor noastre, por­nind de la bătrînul Burebista —­ apărător al stirpei, al hotarelor și al tihnei pașnicelor albine. 1989 •— o sută de ani de la înveșnicirea Luceafărului spiritua­lității românești pe cerul patriei, ca și pe pămîntul ei. Și o­ sută de ani de la înveșnicirea acelui miraculos hoț de humă din Humuleștii României, stea de primă mărime a literaturii noastre celei mari și demne de lauda lumii întregi. Și an al atîtor altor stele ce alcătuiesc constelația necăzătoare a neamului de pe­ un picior de plai, de pe­ o gură de rai. Am intrat in anul 1989 vibrînd la cuvintele-simbol rostite­ de secretarul general al partidului, președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în Mesajul de Anul Nou. In acele clipe de vibrantă înălțare patriotică, noi toți ne-am simțit silabe și cu­vinte și fraze și file din cartea cea mare a istoriei, conturînd capitolele ei cele mai noi. In acele clipe, trecutul se făcea te­melie de granit pe care noi toți ridicam, in prezent, monumentul viitorului : „Fie ca Anul Nou pe care îl începem să aducă po­porului nostru noi și mărețe împliniri în toate domeniile de activitate, să asigure ridicarea patriei noastre pe noi culmi de progres și civilizație, de bunăstare și fericire a po­porului, pe cele mai înalte culmi ale civilizației socialiste și co­muniste, să ducă la întărirea și mai puternică a forței materiale și spirituale, a independenței și suveranității României !“. " Arr, pășit în 1989 piliți de ritmurile vălurind a grîu copt ale Plugușorului trad­ițional r.’âsa .i­ de ■­.. ..!■ A,aș. n­ .. с. I ’ Bădica Traian. Ascultînd povestea plinii, depănată de mulțimea de talentați și inimoși urători, am trăit bucuria participării di­recte la facerea acestei minuni și ne-am învrednicit de dulceața ei neîntrecută. „Semne bune anul­are, / semne bune de belșug“­­ — sînt cuvintele prevestitoare de an bun și plin, bun și plin prin hărnicia palmelor și minților noastre de dăruiți trup și su­flet țării și cauzei promovate de cîrmaciul său­ înțelept — Parti­dul Comunist Român, centrul vital al întregii națiuni române, înaintăm in 1989 — au trecut deja cîteva zile, poate ca nu ne-am deprins încă cu noile cifre din calendar —_ continuing firul bine început cu decenii in urmă, pășind ferm și cu chip luminat de mărețul românesc ideal. Primele succese din industrie, din agri­cultură, din știință, din toate sectoarele ce compun existența noastră socialistă arată că „semne bune anul­are“. Un an, penul­timul din actualul cincinal, cel mai important prin Congresul al XIV-lea al partidului, în care „Intrăm — așa cum remarca secre­tarul general al partidului în Mesajul de­ Anul Nou — cu încre­derea deplină în forțele poporului nostru, în capacitatea sa crea­toare“. Prag de an, moment de bilanț, de scrutare a viitorului și de noi satisfacții. Prilej de bucurie și de manifestare a tot ceea­­ ce românul a acumulat din veacuri și milenii pentru ca el să biruie timpul și toate ale timpului. Optimismul și dorința sa de mai bine prin propriu efort nu se spun poate, mai răspicat și mai frumos decît în clipa primenirii anilor. Și noi, românii, am intrat în 1989 spunîndu-ne cu voce tare sub ferestrele luminate : „Sem­ne bune anul­are !“. CRONICA Pictură de Cornelia IONESCI шввй Patrie sufletul meu îți caută numele cintecul, inima trupul meu se umple de aroma holdelor tale ghidul meu, visul, și tot ce ființa mea stăpînește se-nchină ție. Patrie­­ mamă­ stăpînă, înflorită grădină de stele patrie, sunet etern și indivizibil patrie, viață fără de moarte slăvit fie-n veci Numele tău, România ! Anton STANCIU Urarea întregului popor Mă­nciin în fața vîrstei înțelepte Ce-n ianuarie rodu-și împlinește, Mă­ncinn în fața gîndurilor drepte, în fața Omului savant care-și unește Cu Patria puterea muncii sale Și-alături de viteazul Fiu al țării Ne luminează comunista cale, Dă sens acestui timp al înălțării. Urarea și iubirea-ntregului popor Sînt dăruite-n semn de prețuire Fiicei țării, azi, sub fald de tricolor Fiindu-ne chezaș la marea împlinire. Dumitru GRIGORAȘ SIBIU т щ [UNK] [UNK] Știința și cercetarea științifică în strategia dezvoltării intensive înfăptuirea obiectivelor stra­tegice stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului și re­afirmate la ședința comună a Plenarei Comitetului Central al P.C.R., a organismelor de­mocrației muncitorești-revolu­­ționare și organizațiilor de masă și obștești cu privire la accentuarea dezvoltării intensi­ve și realizarea unei noi cali­tăți a muncii și a vieții în ve­derea trecerii României la sta­diul de țară mediu ■ dezvoltată, conferă științei și cercetării științifice noi atribute și dimen­siuni. In acest sens, la­­ fo­rumul din noiembrie 1988, se­cretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a­­trăge­a atenția asupra faptului că cercetarea științifică trebuie să se angajeze cu toate forțele sale în soluționarea probleme­lor complexe de organizare și modernizare, de perfecționare a caracteristicilor materialelor e­­xistente, de realizare a noi și noi materiale și tehnologii ca­re să asigure valorificarea su­perioară a materiilor prime, a muncii poporului nostru. Im­portanța acordată contribuției știintei și cercetării­­ științifice în dezvoltarea economico-socia­­lă a țării noastre presupune — așa cum se indică în mod consecvent în documentele par­tidului nostru — abordarea, în spirit revoluționar, a probleme­­lor progresului științific și teh­nic, angajarea cu toată hotă­­rîrea pe calea noii revoluții științifico-teh­nice, asigurarea unei largi deschideri spre tot ceea ce este nou și în­ ratat, promovarea cu curaj, a gîndi­­rii și creației proprii, in perioad­a care a urmat Congresului al IX-lea al parti­dului, știința și cercetarea ști­ințifică din România, benefi­ciind de îndrumarea și condu­cerea de înaltă competență a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, per­sonalitate marcantă a lumii ști­ințifice contemporane, au în­registrat o dezvoltare continuă, în calitate de președinte al Consiliului Național al Științei și Invățămîntului, tovarășa aca­demician doctor inginer Elena Ceaușescu, dispunînd de o ca­pacitate organizatorică de ex­cepție, manifestînd clarviziune și înaltă exigență, a organizat pe baze noi întreaga activita­te de cercetare științifică inginerie tehnologică, a anga­și­jat și implicat tot mai profund această activitate în întreaga operă de dezvoltare economi­­co-socială a României. Noua concepție în ceea ce privește organizarea cercetării, avînd la bază unitatea dintre știință și tehnologie, dintre cer­cetare, producție și învățămînt, asigură, prin coordonarea uni­tară a activității din toate in­stitutele de cercetare, din labo­ratoarele uzinale și din învă­­țămîntul superior, folosirea ra­țională a potențialului uman, a mijloacelor tehnice și finan­ciare, concentrarea atenției cercetătorilor asupra probleme­lor majore ce decurg din o­­biectivele și­­ sarcinile înscrise , în planurile noastre de dezvol­tare. Prin toate direcțiile i acțiune prevăzute în progr­mele speciale pentru perina 1986—1990 și pînă în anul 21< , cercetarea științifică și dez­o­larea tehnologică urmează contribuie, într-o măsură Prof. univ. dr. ing. s­an­euilu­ ÂI.Di­rectorul Institutului Politehnic >.Gh. Asachi“ Iași (continuare în pag. 2) Simbol al idealului Cei care au studiat ori au privit cu atenție Columna lui Traian sau Monumentul de la Adam Clisi admiră, pe lîngă scenele războinice, încleștările în luptă ale bărbaților, nesfîr­­șitele cohorte de femei și copii dăltuiți în marmură și piatră de meșterii antichității. Un șir nesfîrșit închipuind pentru ge­nerațiile de azi însăși taina ză­mislirii poporului nostru. Din aceste femei purtînd pe umerii lor destinul unui popor, din acești prunci ocrotiți de sărutul mamelor s-a născut o națiune la temelia căreia stă eroismul milioanelor de „ano­nime“ care, cu demnitate și speranță, au dus pe umerii lor dulcea povară a continuității. Nesfîrșit e numărul acelor femei care, prin jertfa, înțe­lepciunea și cutezanța lor, au strălucit peste veacuri aducind în lume raze de adevăr și în­credere în viitor, și-au dove­dit temeinicia faptei și geniul creator. Și nu este epocă in zbuciumata noastră istorie în care o femeie să nu străluceas­că la orizontul gindurilor și as­pirațiilor ântregii colectivități, devenind, prin fapta ei, simbol al idealului unanim. De la chipul legendar al Vrîncioaiei la Ana Ipătescu, de la neîndu­plecatul gest al Doamnei Chiaj­na la Ecaterina Teodoroiu, fe­­meia română și-a înscris em­blematic chipul în bronzul și marmura timpului. In epoca modernă, femeia ro­­­mână a devenit in cadrul fi­resc al evoluției societății nu numai purtătoarea statornicelor virtuți strămoșești, dar și ini­­țiatoarea unor valori noi, ca­pabile să îmbogățească tezau­rul de gîndire și sensibilitate al națiunii noastre. In societa­tea contemporană, femeia, prin statutul creat de noua noastră orinduire, și-a cîștigat nu nu­mai demnitatea de a fi iniția­­toarea unor mari și fertile i­­nițiative privind perfecționarea continuă a vieții materiale și spirituale a patriei, dar și cea care, prin inteligența și geniul ei creator, duce la împlinire aceste misiuni istorice. Pentru noi toți, astăzi, întru­chiparea vie a celor mai alese virtuți ale femeii române este tovarășa Elena Ceaușescu. Pil­da sa de abnegație și devota­ment pentru cauza socialismu­lui și comunismului în patria noastră, pentru destinele cul­turii este o flacără și un im­bold al conștiințelor tuturor femeilor și bărbaților din România socialistă. Prin luminoasa activitate a emi­nentului savant și gînditor, în­drumător al științei și culturii, tovarășa academician inginer Elena Ceaușescu doctor este un strălucit exemplu înscris cu litere de aur în analele is­toriei române. Corneliu STURZU Chimia modernă in Epoca „Nicolae Ceaușescu Transformările revoluționare, care au avut loc în țara noastră în anii socialismului, au determinat ample mutații calitative în struc­tura economică, politică și socială a țării, mutații ce s-au resimțit din plin și în domeniul științei și învățămîntului de astăzi. Preluînd creator și dezvoltînd pe o treaptă superioară tradițiile înaintate ale științei românești, cercetarea în general, cea în domeniul chimiei, in special, a cunoscut un proces complex, dinamic și permanent de modernizare și perfecționare calitativă, determinat de cerințele so­cietății contemporane. Astăzi știința și invățămîntul reprezintă au­tentice forțe de producție, capabile să revoluționeze societatea, în­treaga viață a poporului nostru, căci, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, „trăim într-o epocă de mari transformări revoluționare, de noi și noi descoperiri științifice și tehnice, de lărgire a orizon­tului cunoașterii umane în toate domeniile de activitate. Iată de ce trebuie să spunem cu toată tăria că viitorul poporului nostru, ca de altfel al oricărui popor, va fi determinat în mod hotărîtor de nivelul științei și învățămîntului“. Sintem­ la ora fierbinte, cind știința și tehnologia au atins cote nebănuite, cînd se constituie ca psighii de anvergură mondială, stînd la baza rezolvării principalelor probleme ale globului : tehnico-eco­­nomice, legate de epuizarea resurselor naturale ale planetei­­ ecolo­gice, impuse de menținerea echilibrului dintre activitatea omului și natura vie, în condițiile poluării mediului înconjurător , social-poli­­tice, care, evident, nu pot fi rezolvate decît la scara întregii omeniri. Dezvoltarea impetuoasă a economiei mondiale în ultimele dece­nii a confruntat societatea contemporană cu o complexitate de pro­bleme ce rezultă din conjugarea crizei de energie și materii prime cu numeroase probleme vitale, precum : insuficiența resurselor de hrană, protecția mediului înconjurător, dezvoltarea inegală a po­tențialului economic, pacea. In circumstanțele civilizației moderne, energiile primare, resur­sele industriei chimice, au devenit, de fapt, factorul comun al acestor cauze fundamentale, căci condiționează dezvoltarea agricul­turii prin fertilizanți, biostimulatori și pesticide, avînd și implicații directe asupra transporturilor și mijloacelor de transport, în indus­tria bunurilor de consum, în industria metalurgică etc. Este clar că dezvoltarea economică, cu uriașul și complexul său aparat de producție și consum, nu se poate asigura decît prin existența unei baze certe de energii­­ și resurse primare, a unui potențial tehno­logic ridicat. Creșterea nivelului de trai material al omului, ridi­carea nivelului de civilizație al unui popor sînt astfel indisolubil legate de energia ce se produce și se consumă, de nivelul atins de tehnologie în general, de cea chimică, în particular. Asemenea probleme au jalonat continuu politica economică adop­tată în țara noastră, ale cărei sarcini au fost sintetizate cu claritate în documente programatice de inestimabilă valoare elaborate de către conducerea noastră superioară de partid și de­ stat, mai ales după cel de al IX-lea Congres al P.C.R., între acestea, o deosebită semnificație avînd documentul de excepțională importanță pentru activitatea creatoare a partidului și poporului nostru, care conține tezele fundamentale, formulate de secretarul general al P.C.R., la Ședința Comitetului Politic Executiv din 29 aprilie 1988. Cuvîntarea rostită de tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu la cel de al III-lea Congres Național de Chimie din 21—24 septembrie 1988, precum și Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința comună a Plenarei Comitetului Central al P.C.R., a organismelor democratice și organizațiilor de masă și obștești din 28 noiembrie 1988. Creșterea de peste 1200 de ori, pe care a înregistrat-o industria chimică românească în ultimii 40 de ani de dezvoltare nu reflectă numai cel mai înalt salt realizat, ci și un strălucitor succes în re-Prof. univ. dr. ing. Cleopatra VASILIU OPREA (continuare în pag. 2) H П1ММNo*'Ж1ДИИЮИИВММИШ1РйГПДNoДНТ|й ÏN CELELALTE PAGINI : ® Stodica RADU : Model de dăruire patriotică și pasiune revoluționară ® Radu NEGRU : Mărturie spirituală a timpu­lui nostru ® Lucia OLARU-NENATI : Personalitatea femeii contemporane ‚ Cornelia GHEORGHIU : La ceas înalt... @ Adriana MESTEȘ : Gînd de recunoștință ® Agneta COVRIG : Profund omagiu ® Pavel FLOREA : I. L. Caragiale — elogiul talentului ® Oceanografia spațială (Traducere de Radu Gârba­­cea) 9 Anul internațional 1988 9 La limita umanului

Next