Curentul, ianuarie 1928 (Anul 1, Nr. 1-21)
1928-01-11 / nr. 1
H ) i. Espent T CUREKTIIL’ IffiFIWBP VIATA ECONOMICA-IL ““ «5S51 1 urmărește Banca Națională prin reducerea dobânzilor? Sunt ample când economia virală a țării se zbate în cea n amplită criza de numerar. Și totuș, Banca Națională, siceiaș inspirație guvernamenta ca și astăzi, a negat întot clean existența crizei de numerar. Mai mult, A consimțit să-și prelungeai existența sub constrângerea unu,plafon al emisiunii fixat, mod arbitrar, la circa 21 miliardei hârtie, cu riscul de a prețui nedefinit criza. O țară îndoit de mare, are ităzi, la o senvnire a prețului mesurilor de 50 de ori, a circula i de numai 27 de ori sporită. Numerarul în circulație nu nici pe sfert din cât ar trebui fie. O politică financiară, nenovoită și în raporturile ei cu străintatea, a linsat pr><wmma priva de creditul din afară. Redusa la propriile ei restrn piața internă a reacționat pe mijloace disperate. Urcarea dobânzilor a fost simtomul boalei și reacțiunea imntriva ei : temperatura bolnavu. Dobânda urcată a răscolit oganismul economic, l’a biciuit, mobilizat capitalul numerar diponibil în țară punându-l neîncat în circulație. Economiile cele mai mici, simulate de dobânda înaltă au dvenit mijloace de finanțare. Iuțeala de circulație a banul a sporit considerabil. Câteva mii de lei, echivalente ca putere de cumpărare a câteva zeci de lei altădată, se vin astăzi la banca sau se speculea. Dobânda urcată a gonit numi rarul din bursă. A produs depreierea efectelor și acțiunilor, nu puțin fructuoase. Cu banii reîntorși în circulat am putut vegeta, de unde aici am fi fost condamnați la dezatru. Dobânda urcată a împedicat iivestițiunile și a stimulat ecoul mi din sfârșit, cu toate greutățile lutare și cu toate piedicile oficiile a atras, în ultimul an, și oaricare capital străin. Și-a îndeplinit deci menirea elitică din timp de criză. N’a înțeles Barma Națională n mie din toate acestea ? N’a aflat ea decât acuma de acea „lipsă de siguranță a cursul leului’" din ultimii ani, care ab turi de nenorocita politică ofciată a împedicat afluxul căpitenului străin ? N’a aflat decât acuma de existența crizei și de „dobânzile escesive ce se practică”? Tonul nevinovat și „spiritul d înaltă moralitate” — după propriii termeni — în care-i concepută circulara Băncii•aționale în vederea reducerii obânzilor ar voi sa ne facă să o crîtem. * încercarea Băncii Naționale de a tămădui criza de numerar prin comprimarea dobânzilor , altfel decât prin înlesnirea creditului, seamănă cu încercarea unu medic ignorant de a vindeca o boală, căreia i se cunoaște din cauza, tratându-i simptomul , temperatura. Oricât de amară ar fi chinina pe care e gata s’o administrezi pieții „într’un spirit de înaltă moralitate”, ea nu poate reuși decâ să slăbească inima bolnavului. Credeam că s’a isprăvit odată cu soluțiile de comprimare, ale caro efecte se cunoaștem prea bine fiindcă s’au experimentat asupra noastră. Nu se găseau resurse pentru a susține un buget normal, fiindcă trebuia să ne sacrificăm zeului revalorizării, azi renegat. S’a comprimat bugetul. Rezultatul : căile ferate în ruina, administrării" r>»»Vice dezorganizate, averea publică prădată Se scumpeau prețurile peste măsură, fiindcă leul se nimicea. S’au comprimat prețurile. Pentru oftinirea nâ’nii, sau înaintat taxele de export, ruinau du-se cultura grâului. Dar prețurile se scumpeau. S’a acuzat sperația și s’a recurs în fașa dimprimare. S’au introdus prețuri maximal.Au avut loc fraude și abuzuri Prețurile au urmat în un oce, evoluția lor naturală. S’a renunțat la maximalizare. Când leul și-a revenit, prețurile au încetat să- c rească, grație liberii concurențe. Se constată astăzi — în sfârșit—ă dobânzile s’au urcat. Cauza lipsa de numerar, insuficiența enisiunii Băncii Naționale. Se comprimă dobânzile. Se reia politica maximal ză are, la noi și pretutindeni, azi și n toate timpurile, s’au arătat nepttincioasă. Maximalizarea dobânzilor ? Dacă Banca Națională persistă ‘n hotărârea ei și stabilizarea nu o înfăptuiește cât de curând, făând măsura inutilă, Banca Națională va regreta, ca cel dintâi, acastă încercare absurdă. __ .1. Și totuș, poate că mai este cert ! Poate ca încercarea nu-i chin atât de absurdă, mai atât de reinovată, pe cât ar părea. ji Ce cere Banca Națională ? ..Băncile vor avea un concurt, cu atât mai larg din partea Bancii Naționale, cu cât ritmul vor fi de a intra în această operațiuni ... va fi mai rapid. Pentru a susține băncile în politica lor de scădere a dobânzilor, Banca Naționnală se angajează să le procure ’mediat sumele de care au nevoie U pentru a face față eventualele eretrageri a depozitelor, care ar nimveni din cauză că au redinus pentru acestea dobânda până h ~”ce la setă"". sursă circulari si* ’’meri Nationale. Prin urmare e nevoie, ca vedea 5* ari dobânzilor să se netreart îză r'en ritm rapid si Banca Națională se oferă să susție imediat că" e He vart'oi,iar e fn căzre retrager' ni depozitelor. dsn dir Banca Natională p prevenita de efectele măsurilor ei ei iși dă seama că reducerea de s ’ânzior înseamnă o abatere a numerar’dui da la plasamentul . co »'»er»7 obișnuit. « Bancă de emisiune, ea nar tre ‘•ui sa aibe, decât aici» de-a a sia ”"rareescentul portofoliului comercial. Pără a fi bancă de stat. tatnal? inspiratia directă a finnemei" d, ea părăsește în mod nemărturi&Yt; 1 Tind" s<» vai""« numprar"’ retras d*»în bo”cî? Acolo und'l' va găsi un plasament lieh»"’ j_ ^aî avantajos și anume în bursă. t. Suntem în pronuma stabili“r>i r>fir*îal anunțate, imentele, efectele de stat sunt nervoase. Capital»«!. înd*»Tertat de sc* 1derea dobânzilor la depozite va veni să producă urcarea d efectelor de stat și să îmbunătățească astfel situația împrumuturilor ce căutăm. Curentul, odată format cu , concursul „rapid” al băncilor, care vor reduce dobânda la depozite, va continua să se afirme pe măsură ce tratativele în vederea împrumutului de stcrilizare vor înainta. De unde va lua Banca Națională, constrânsă de plafon, sumele necesare pentru a face față „imediat” retragerii depozitelor ? Din suma de aproape 2 miliarde lei, depusă de Stat în contul datoriei ei la Banca Naț I • »V* Tloîkidlî. , De pe acum, în bursă, tendința-i fermă, profitând de alinierea bilanțurilor. Momentul e pronice pentru o urcare a rentelor. Și din străinătate vin vești favorabile cu privire la urcarea rentei romane In loc de un apel la patrotizmul cetățeanului definitor de numerar — o circulară, jumătate făgăduitoare, jumatate amenințătoare adresată băncilor, reprezintă concursul ce Banca Națională înțelege să-l dea la pregătirea stabilizării. Ti dorim — cu toate rezervele noastre în privința metodei alese și urmărilor ei- - să reușească. . . < RECARDO ______ sumăm Problema dominantă a politicii românești de azi e problema stabilizării monetei naționale. Pentru a cunoaște felui cum e privită chestiunea de diferite personalități competente, pentru a lămuri toate fețele problemei și a cunoaște concepțiile specialiștilor în materie, am întreprins ancheta de față, începem cu d. Const. Garoflid. [.’am întrebat: Credeți nimerit, timpuriu sau întârziat, momentul pentru stabilizarea leului? Care ar fi momentul propice? Opinați pentru un anumit curs de stabilizare, și pentru ce motive? CUM S’AR FI FĂCUT STABILIZAREA Socotesc — începe d. Garoflid— că am întârziat cu stabilizarea monetei. Am fost printre cei d’intăi care am preconizat, această reformă monetară în vremea când unii susțineau înlocuirea monedei, alții o dublă circulație, leul de hârtie și o altă monetă bazată, pe aur, iar cei mai mulți, între care și actualul ministru de finanțe, credeau în piutința ridicării leului la vechea inundate. Dar dacă am socotit, încă din 1025, că stabilizarea leului este singura măsură pentru asanarea monetară, nu am înțeles niciodată că ea s’ar putea înfăptui înainte ca anume condițiuni economice și financiare să fie realizate. Astăzi privind înapoi, cred că s’a perdut o situație favorabilă, care ne ar fi asigurat acum stabilizarea legala prin propriile noastre mijloace. Leul cota 2,5 centime aur, 1.000 loi lira, curs mijlociu la care erau adaptate producția și exportul. La acest curs Banca Națională poseda o acoperire de 50% a emisiunei Absorbind tendința de ridicare a leului, prin emitere de lei peste ,tavan” pentru cumpărare de devize. B. N. și-ar fi mărit foarte mult acoperirea. Reamintesc că Banca Franței, cu acest Jstem a reușit să-și formeze un stoc de dolari enorm. Cu stocul său de aur, și cu devizele cumpărate prin mărirea emisiunei, B. N. ar fi putut proceda la stabilizarea definitivă aproape fără nevoe de împrumut.Momentul a trecut. Leul s-a suit data 2.5, la 3.20 centime , iar astăzi stocul necesar pentru acoperirea circulații este mai mare devizele lipsesc și ne treime neapărat un împrumut pentru înfăptuirea reformei. CONDIȚIILE STABILIZĂRII De cauze politice, economice sau financiare ar putea împiedeca sau îngreuna, după dv. înfăptuire stabilizării ? Situații, politică economică financiară este favorabilă înfăptuirii reformei monetare, și nu văd în viitorul apropiat nici un motiv de îngrijorare, dacă cursul idei pentru stabilizare corespunde situației noastre pol rtornice. Credeți potrivit ca operația stabilizării sa se facă treptat, anunțându-se prealabil, fazele ei sau să se prepare în secret consființindu-se dintr’odată noua paritate legală ? . Evident, condițiile obiective ale sabilizării treime pregătite din timp și numai atunci când totul este gata se anunță operația, fixându-se noua paritate legală. Până atunci, bineînțeles trebue păstrat tel mai mare secret asupra datei și cursului de stabilizare altfel sar favoriza speculația. Un exemplu recent F am avut chiar noi, când după o conferință, cu caracter oficios, asupra stabilizării, in care se preconiza un curs inferior celui actual, vânzările de lei luaseră o propurție îngrijitoare. STABIZAREA VA MARI CIRCULAȚIA Vedeti stabilizarea legată de mărirea emisiunii monetare ? In ce măsură să se facă aceasta? Mărirea circulații nu este o condiție a stabilizării, ci o consecință Stabilizarea înseamnă convertibilitate, adică reintrarea B. N. in rolul ei natural de asigurătoare a circulații. Prin acest mecanism, treptat cu desvoltarea economiei noastre și cu afuența captalului strein, circulația va crește in măsura pe care o fixează, în mod natural, nevoile economice și financiare ale țării. Nu se poate clar vorbi de nici o cifră. Credeți că ar fi cazul să imităm exembul altor tari în ce privește stabilizarea sau credeți că măsurile ce ar trebui luate la noi ar trebui să difere, și în ce mod? Cu mici diferente, datorite unor particularități economice locale, măsurile pentru asigurarea stabilizarii monetare sunt aceleași, peste tot. Austria, Belgia, Ungaria, Italia, etc., au aplicat după războiu, aceleași metode pentru stabilizarea monetei lor pe cari le-au întrebuințat cu mult încline. Argentina sau Indiile engleze Stabilizarea monedei nu se face în folosul Băncii Naționale ci, în folosul cetățenilor , de aceea statul este dator, în anume condițiuni să asigure B. N. R. nu lința de a menține moneda stabilă. Convențiile anterioare al statului, dacă se opun stabilizării, trebuesc modificate. E vorba, desigur, de ultima convenție monetară, care nu mai are nici un rost, odată ce se declară stabilizarea. Cât despre angajamentele statului către LN. R. așa zisa datorie a statului, e bine să reamintim ca această datorie statul a contactat-o fata de deținătorii de ei, și nu fată de Banca Națională, care nu a împrumutat standul decât mașina de tipărit bilete. 1 Credeți ca măsurile cu caracter monetar sau financiar luate până astăzi contribue să ușureze sau să îngreuneze operația stabilizării? Măsurile, de, ordin monetar, sau financiar luate până acum nu au ușurat prea mult operația. Unele chiar,cum e convenția cu B. N. au întârziat-o. Desigur, echilibrarea bugetului și balanța pozitivă a comerțului obținute azi sunt elemente necesare. Pentru aceasta din urmă cred că e nevoe să reamintesc că se datorește în mare măsură politicei economice a fostului guvern, care a înlesnit atât de mult exportul, prin micșorarea taxelor și suprimarea taxei de 50 la sută a tarifului C. F. R. In ce fel sunteți de părere că ar trebui întrebuințat capitalul strain pentru a asigura reușita stabilizării și care sunt actualmente sursele de a obține un împrumut? Pentru reușita stabilizării trebue două feluri de împrumuturi Unul imediat, care ar fi însă numai o deschidere ee credit, pentru susținerea cursului și, altul, sau mai bine zis altele, mai departe. Acestea ar fi împrumuturi efective, ele ar fi făcute de stat sau de economia privata și ar servi în mod indirect. In întărirea acoperirii, la mărirea circulației. Credeți că odată cu devalorizarea, ar trebui legiferate și anumite măsuri de echitate socială pentru despăgubirea vechilor rentieri? Evident, din punctul de vedere social și moral, statul, odată cu legalizarea devalorizării, e dator să revalorizeze într’o oarecare măsură, și datoriile pe care le-a contractat într’o vreme când cursul leului, era ridicat. Când și cum se va putea, face aceasta restituire nu se poate preciza. Depinde de elasticitatea budgetului. Pentuu moment operația care primează e fie stabilizarea : dreptatea socială se va restabili atunci când va fi eu putin fa. Ce urmări credeți că va avea stabilizarea aupra încasărilor Statului și asupra mersului industriei, agriculturei și comerțului tării? Stabilizarea înseamnă fixitatea instrumentului de măsurătoare a valorii și din acest punct de vedere operația va fi o adevărată binefacere pentru economia tării Dar stabilizarea înseamnă și garantarea rambursării creanțelor străine în aceiași monetă și deci putința capitalului străin de a socoti și România Printre țările în care el, circulă. Această putință, va avea drept rezultat renașterea agriculturii, industriei și comerțului țarii. Din această, înfior [UNK]ire, economică va câștiga, desigur și statul. încasările sale se • "■or mări. Este singurul spor de buget care ne mai este îngăduit , ■n viitor. SUPRIMAREA TAXELOR DE EXPORT pasă transporturile pentru export, și a mărit impozitele agricole directe pentru a l putea reduce treptat, până la desființare r. Îoko, de ecport. Ultima ruimășiță a taxelor de export trebuia desființată în iulie trecut; așa se obligase fostul ministru de finanțe când a cerut camerei și senatului sporirearapezîtului agricol. Guvernul actual a păstrat și taxele și păstrează și împozitul, căci abolirea legii carie îndoește impozitele agricole a fost un „bluffer cale de revizuire a veniturilor agricole se va ajunge la aceiași sumă a impozitelor. — Acum însă, dacă dorește sincer stabilizarea, ministrul de finanțe trebue să renunțe la acest impozit primitiv. Ce gajuri ar putea fi oferite pentru asigurarea eventuală a unui împrumut străin necesar stabilizării? Sunteți pentru a corelarea de garanții suplinirii tare? Dacă este necesar, aceleași care s’au dat B. N. prin convenția cunăscută, pentru stingerea așa zisei datorii a Statului. Sunt de temut perturbări mari în Bursă și în genere în aprecierea valorilor interne — imobiliare și mobiliare — cu ocazia stabilizării ? Stabilizarea aduce cu sine credere și deci eftinire de credit. Importul de capital străin va avea acelaș rezultat. Este deci de prevăzut o apreciere a tuturor valorilor astăzi atât de depreciate din cauza riscului valutar și rarității capitalului. Deja mișcarea aceasta se vede de pe acum. E un semn bun care trebue să ne bucure. E drept că se poate, ca aprecierea hârtiilor la bursă, să fie datorită, azi și temerii pe care noua ovăi 10,1 chint. în 1915 față de 7,8 chint. în 1927 și de 7,6 chint are este media perioadei anilor 1926—1922 ; cartofi 109,6 chint. a 1915 față de 99,5 chint. în 1926; sfecla de zahăr 135,4 chint. în 1915 față de 129,2 chint. în 1927 Exportul cerealelor cu derivatele lor era de 4 mii. 017.76? tone in 1911, — de 818.545 tone în 191“, — de 2.744 tone în 1915 și de 2 mii. 376.748 tone în 1927 (pe 9 luni, cirea 3 milioane tone pe întregii in). Populația animală din 1916 număra în România 1 mil. 218.56’ cai, 2 mil. 937.87? boi, 7 milioane in0.809 oi, 1 mii. 582.184 porci fata de : 1 mii. 877.285 cai, 4 milioane 798.384 boi, 13 mii. 581.869 oi și 3 •mil. 167.722 porci în 1926; în 1916 reveneau : pentru 1000 locuitori (54 cai, 371 boi, 989 oi și 175 porci. — pe kilometru pătrat 9 cai, 21 boi, 57 io, 10 porci iar pe hecta ul de pământ cultivabil 0,2 cai. 0,5 bai, 1,3 oi, 0,2 porci pe când n 1926 revin : la 1000 locuitori 109 cai, 279 boi, 791 oi, 184 porci, — pe chilometru pătrat 6 cai, 16 boi, 46 oi, 10 porci iar De ha dei Anchetele „Curentului“ Perspectivele stabilizării leului Efectele aplicării reformei. - Obligațiile statului și ale Băncii Naționale.— O afluiență a capitalului strein ? — Interview cu d. Constantin Garoflici — In corand va fi PRIMA ÎMPĂRȚIRE a sumelor ce se cuvin aderenților la sistemul AMITIE Complectați DE URGENȚA a putea lua parte la Cereți la fiecare olimpică. A.Mi 1y SSifrt ■ poi ril ■ do' te. re, Iii Isă .ac î n vn d. s L>. C.jiAKOl'JLlD I 1t ’ BILANȚUL AGRICOL AL UNUI DECENIU Cu anul 1927 s-a încheiat un deceniu de la semnarea armistițiului care a pus capăt răsboiulu iar cn anul 1928 începe al doilea deceniu de luptă pentru refacerea și consolidarea așezământului de duulă război al României întregite. Interesant este deci de văzut, în mod sumar, bilanțul ce reprezint în pragul anului 1928 viața economcit românească și mai ales cum se soldează, în ansamblul mecanicei sociale respective, contur profit și pierdere al remure agricole. România dinaintea răsboiului avea suprafața de 157.905 kilometri paii. ; în 1915 România avea 7 milioane 897.511 locuitori, în 1927 populația României mari sc ad.11 autați agricol ifra la circa 18 mii. locuitori , în 916 țara noastră avea 3.702 khiometri cale ferată iar în anul 1927 aproape 12.000 chil. linia ferată. Bugetul de cheltueli a României din 1916 era de 618 milioane ,85.158 lei (aur), bugetul Românei de după răsboi a fost în 1922 le 10 miliarde 498 mii. lei iar în 928 este de 58 miliarde, 330 miii (hârtie) , bugetul agriculturii din România era în 1917 de 11 miioane 684.650 lei (aur), în 1921 ea de 298 mii. 560. 596 iar în 928 același buget este de 1 miard 586 mii. 600.000 lei hârtie înainte de rasboi salarii funconarului statului era în mijlociu le 3 lei aur pe zi, — în 1922 cei ÎT2.354 funcționari aveau 37 lei pe zi, — in 1928 avem 345.507 funcționari de stat cu salarii de 146 lei pe zi , în sei scumpete revin la 1,85 pe 1922 si la 2,84 pe zi in 1928. In 1915 România avea un export total de 1 milion 412.653 tone cu un plus de lei aur 237 milioane 139.936 la balanța comercială. În 19(9 exportul era de 109.140 Vine iar balanța comercială defuzară cu 3 miliarde 657 milioane U 5.293 lei, pe când in 1926 exportul României mari a înregistrat in total 4 mii. 615.000 tone cu un plus de 1 miliard 066 milioane 09.000 lei hârtie. In 1915 producția petrolului bnit atinsese în România 1 mii. 10.170 tone. in 1921 scăzuse la ’ mii. 108.924 tone spre a se urca și 3 mii. 244.000 în 1926. In 1914 circulația fiduciară era 1 roi 640 mii. 490.357 lei, în 192“e 16 miliarde 468 mii. 470.385 lei , de 21 miliarde lei în 1927. înainte de răsboi totalul socie- 5iilor pe acțiuni atinsese în Rommânia numărul de 450 cu un captal de 772 milioane lei (aur).în 1919 soc. an. din România era un număr de 929 cu un capital de lei 1 miliard 982 mil. 084.374 lei iar in 1927 numărul acelorași societăți sa fixat în România la 2.794 cu un capital total de lei 57 miliarde 26? mil. S85.955 ceiace în ei aur ar însemna, cu aproximare, numai cu 400 milioane lei aur mai mult decât în anul 1913 când a întocmit în România cea de mai statistică a societăților pe actual. Trecând l agricultura noastră și menținându-ne în cadrul schiței până aci, înregistrăm cele ce urneaza , in 1915 suprafața cultivabilă a României era de 6 mii. 552.281 hectare din cari 5 mii. 124.016 ha sau 78,20 la sută cultivate cu cereare, — în 1926, întinderea cultivabilă a României a atins 14 mii. 68.868 ha din cari 10 mii. 405.047 ha sau 73,47 la suta cereale. In 1915 suprafața terenurilor din suprafața totală a României altivabile reprezenta 47,51 la sută de atunci; în 1926 suprafața tesnurilor cultivabile înseamnă 8,91 la sută din întinderea României întregite. In 1915 terenurile cultivabile Credeți că stabilizarea va avea urmări favorabile asupra rezolvării crizei de credit și numerar? Prevedeți o afluența a capitalului străin și din ce țări ? Desigur. Odată ce lapitalul strain poate veni fără teamă de 1 risc valutar, el va intra în țară. ' "Cum intra și înainte de războiu Cu ajutorul lui, criza de credit și re numerar își va găsi soluția. < Dobânzile se vor refieni, numai astfel industria și agricultura pol <spera să găsească creditele normate, pentru a resvolta. E necesară suprimarea taxelor de export? înainte sau dupa stabilizare? . Da. Desființarea taxelor de export trebuia îndeplinită de mult. Exportul trebue să fie liber și ajutat pentru ea reușita r stabilizării să fie asigurată. Tastă pentru ce guvernul, din care 1 [am făcut parte a desființat surpra taxa de 50 la sută care a* aparțineau marilor proprietari în proporție de 27 la sută iar micilor 7 proprietari în proporție de 75 la ută pe când în 1926 marii proprietari dețin circa 10 la sută, restul de 90 la sută fiind în mâna 1 beilor proprietari rurali. In 1915 din populația României 7 mil. 897.511 locuitori) 6 mil. ( 28.284 locuitori sau 81,40 la sută locuiau la țară iar densitatea era e 46,6 cap. de loc. pe khilometru mut rat sau 0,98 pe hectarul de teim cultivabil pe când in 1925 din a 7 mil. 155.952 locuitori ai Româiei 14, mil. 068.596 sau 82,01 la nută din total locuiau la țară iar densitatea populației era de 46,01 ap. de loc. pe khilometru pătrat și de 1,02 pe hectarul cultivabil. 7. România producea la hectar : 1, râu 12,8 chintale în 1915 față de '( ,4 chint. în 1927 și de media de 1 ,6 chint. a perioadei cincinale a viilor 1926—1922 ; porumb, 10,9 chihint. în 1915 față de 8,7 chint. în 1927 și de media de 11,9 chint. a perioadei cincinale 1926—1922 : r / 11,4 chint. în 1915 față de T Hhint. în 1927 și de media de 7.7 — hint. orz în perioada 1926—1922: hi de 554 tone spre a se urca in 1926 ia 105.594 tone din cari 65.796 tone animale vii. Înfățișând elementele de mai sus și revenind la bugetul agriculturii de la noi pe 1928, trebue să mai reținem că acest buget reprezintă la cheltueli 5,61 la sută din bugetul total al cheltuelilor bugetare ale României pe 1928 față de 1,8 la sută pentru agricultură din bugetul general al României pe 1917 , lei 47,02 de fiecare hectar (din suprafața țării) față de 0,8c lei aur în 1917 și lei 77,05 de cap de locuitor (din populația României) față de beci aur 1,48 în 1917 iar ca încheere pentru azi, ținând seamă de necesitățile ce se ivesc și cresc în fiecare zi și de ce s’a făcut la noi în raport cu cele înfăptuite ele către alte țări pe calea refacerii economice, punem întrebarea: este just diagnosticul după care economia țării noastre suferă de paralizie generală progresivă "? P. ROSIADE annuuiv •* ■ _