Curentul, ianuarie-februarie 1928 (Anul 1, Nr. 22-50)
1928-01-01 / nr. 22
Noul tarif vamal , în pregătire. O comisiune specială, era caracter «consultativ» se întrunește regulat în minister de finanțe, pentru a-l discuta, articol cu articol. Industriașii își expun doleanțele. Ei cer proteguire și cât mai multă. Comisiunea, comunia — în majoritatea ei — din industriași, foști și viitori membrii în consilii de administrație, e plină de grijă. Dar numai pentru industrie. De contribuabil, de cetățeanul obișnuit, de nevoile lui, de sărăcia lui, nu se discută. Ministrul de finanțe vrea taxe, mereu alte taxe și cât mai ridicate. Nu comisiunea de «specialiști» ar fi în stare să-i stea împotrivă. N'are nici putința, nici interesul s’o Facă. Și astfel, pe nesimțite, în taină, acolo, undeva, într’un colf al ministerului fie finanțe, noul tarif vamal ia ființă. Când vom lua cunoștință de dispozițiile sale va fi prea târziu, un Parlament, într’o ședință de noapte, la un sfârșit de seziune, după o discuție repede închisă, va fi votat în întregime, fără nici-o modificare, din ordin. Opoziția va avea timpul sau nu să protesteze, avalanșa de taxe, va căpăta peste noapte inevitabila sancțiune. Căci pentru prima oară, de la război încoace, tariful vamal va trece iarăși prin fața Corpurilor Legiuitoare. Din nefericire, Fiindcă interesele speciale și spiritul de fiscalitate excesivă, întrupate în acest tarif, vor putea pretinde, pe această bază, să fie respectate și mai târziu. A dezmințit, acum câteva zile, oficiosul guvernului, știrea răspândită în străinătate, că noul tarif vamal va avea un caracter excesiv de protectionist. Dar atât timp, cât tariful vamal se elaborează în taina comisiilor de «specialiști», numiți de ministerul de finanțe din sferele interesate, această bănuială, nu se poate înlătura. Puterea trusturilor noastre industriale nu-i azi un secret pentru nimeni. Legăturile lor cu finanța liberală constituie un motiv mai mult de îngrijorare. Tariful vamal, care se pregătește reprezintă dar un real pericol. Numai agitațiile politice ale zilelor de față pot distrage întrucâtva atenția asupra lui. Dar datoria noastră este să-l semnalăm, să dăm alarma. Căci, nevoia protecției industriilor începătoare, nu trebuie transformată în impozit apăsător. Și nu trebuie, ca din suferința generală, câteva industrii frustificate, să-și facă un Instrument de câștig abuziv. Vom preciza: Ricardo Proectul standardizării cerealelor Se va Înființa o societate pentru aplicarea standardizării De peste zece zile se cunoaște în mod public proectul de standardizare al cerealelor, întocmit de o comisiune de specialiști. O asemenea reformă prezintă desigur o importanță deosebită. De unii — între care cei mai mulți interesați, — se spune că standardizarea cerealelor va aduce țării foloase deosebite, prestigiu, etc... Alții, — cei mulți — atrag in mod serios atențiunea Camerelor de comerț, că aceasta va fi un «bluff.» Partea caracteristica a chestiunei, e afacerea formidabilă ce se pregătește unora dintre fruntașii libereci, prin întemeierea nouei societăți, care va „înghiți", până la înființarea de fapt a societăței, suma de 200 milioane lei. Această sumă va fi acordată de guvern, cu titlul „rambursabil", și plătită în primii ani după înființarea societății. Deci această sumă va fi încasată prin diferența de preț ce va rezulta din vânzarea cerealelor, — produsul mafsei agricole rurale. Țăranii vor plăti, așadar, și această sumă de 200 milioane lei cheltuită cu atâta generozitate, pentru a putea fi trimiși în Canada un număr de ingineri, — titrați toți, — spilcuiți, feciori de boeri... Și totuși, față de această mare problemă, cel mai mare partid al țăranilor, — până azi nu și-a spus cuvântul. Cum se face că reprezentanții autorizați ai partidului național-țărănesc nu au nici un fel de opinie în această privință? C. ARSENIE TORENTlJL Bursa 50 Ianuarie 1928 Paris necotat Zurich 5.20 Londra 792 Berlin 2.5S1, Praga 20.80 Budapesta 551 Viena 435.50 PARIS (închiderea) Londra 124,021, New-York 25.44 % Germania 606 Belgia 354.50 Italia 134,80 Praga 75.50 România necotat Elveția 490 Olanda necotat ZURICH (închiderea) Berlin 123,80 Amsterdam 209,50 New-York 5, 19, 62 Londra 25,32 Paris 20,41 Milano 27,50 Praga 1538 % Budapesta 90,80 Belgrad 9,14 București 3,20 Varșovia 58,20 Viena 73,20 PETROLIFERE PARIS Astra Română 525 Steaua Română necotat Concordia 222 Redevența necotat Petrol Block necotat SCHIB DEVIZE Franci francezi 6.42 Lire sterline 796 Dolari 165 Lire italiene 8.63 franci elvețieni 31.50 Coroane cehoslovace 4.84 Mărci germane 3.87 Shilingi austrieci 23 VALUTE Franci francezi 6.70 Franci elvețieni 31.75 Franci belgieni ~"Z_ Lire sterline 795 Lire italiene 8.80 Lire otomane — Mărcj germane 39.25 Zloți polonezi . — ShiHngi austriaci 23.20 Pengce 29.50 Coroane cehoslovace 4,85 Dinari 2.90 Drahme _ Leve 1.2Ó Dolari 162.50 Cluj 28. — Aflam din Satu Mare un caz care evidențiază mai bine decât orice cât de înstrăinate sunt orașele noastre de la granița apuseană, unde minoritarii dictează ca și în timpul stăpânirei maghiare. Iată de ce e vorba: Bazați pe faptul ca % din agricultori sunt români s’a cerut de către agricultorii români Sindicatului Agricol ca președintele și unul din vicepreședinți să fie români, iar ceilalți vicepreședinți unul sas, iar altul șvab sau evreu. Uitând că se află sub stăpânirea română și nu sub cea maghiară minoritarii aau acceptat această propunere, unul din ei Coloman Bartha combătând-o chiar cu vehemență, ceia ce a provocat părăsirea ostentativă a sălii de către agricultorii români. După aceasta agricultorii români au convocat o consfătuire, în care s-a votat o moțiune de protestare împotriva spiritului minoritar care se află instalat la conducerea Sindicatului Agricol. Constatând că Sindicatul actual reprezintă de fapt „o corporațiune econmică maghiară ce stă în parte în serviciul politicei de partid și în care este exclusă limba românească”, societatea agricultorilor români a făcut și următoarele propuneri asupra cărora urmează să se pronunțe adunarea generală a Sindicatulu agricol: 1. Carctealul Sindicatului Agricol este general și ca atare este Sindicatul tuturor agricultorilor județului. 2. Intră în legăturile Uniunea Agricultorilor cu sediul în București. 3. Alege un președinte român care va fi capabil să reprezinte Sindicatul în mod corespunzător în noua formație de Stat și care va putea ține contract cu autoritățile de Stat, 3 vice-președinți și anume, un român, un ungur și alternativ un agricultor evreu și unul șvab. 4. Va introduce limba de stat în ședințe și administrație și în acest scop va încredința conducerea biroului unui secretar român, care va prevedea lucrările concomitent cu un secretar ungur. 5. Președintele Sindicatului va lua parte și în conducerea administrativă și se vor strădui împreună cu vicepreședinții și secretarii în legătură strânsă și constantă conlucrare să aducă în cadrele Sindicatului pe toți agricultorii județului și sa desfășoare o activitate cât mai rodnică. Fără îndoială actul de demnitate națională al agricultorilor români din Satu Mare nu va rămâne fără efect. Ne întrebăm însă cum a putut Ministrul de Agricultură care e direct interesat în această chestiune cât și diferiții șefi de autorități superioare, parlamentari etc., să tolereze până în atâta obrăznicia maghiară, încât nici după 9 ani de la alipirea Ardealului, limba românească să nu fie introdusă în ședințele și administrația unei organizații economice așa de importante, cum e sindicatul agricol, mai ales când majoritatea membrilor sunt români . IVIlTA ECONOMICA: In slujba iredentismului maghiar Leul a cotat la: Agricultorii din județul Satu Mare protestează împotriva spiritului minoritar al conducătorilor.- Necesitatea reorganizării sindicatului agricol Scandaluri bănățene Specularea loturilor demonstrative ........... Constatările unui inspector — TIMIȘOARA. — Am arătat într’un articol precedent cum s’a împărțit loturile demonstrative din jud. Timiș-Torontal. Dintr’un total de 586 jugăre, 317 au fost date streinilor. Mai arătam că loturile demonstrative nu se dau — pe prețul lor derizoriu — în arendă decât persoanelor locuind — dacă nu, pe lot, cel puțin în imediata lui apropiere, având un utilaj agricol modern, cultivând pământul după mijloacele moderne și — întrucât ne aflăm lângă graniță — pe cât posibil român. Ultima calitate nu o putea întruni nici Boroczy Lajoș, după cum nu o putea întruni nici Timar Ianoș, Klein József, Nik- Bonka Gabrea, ,Kulcsár Ianoș, Matușa Demetriovici, Farkaș Gyula sau Contele (?) Karácsony. Să nu mai vorbim deci de modul cum s’a întărit granița românească. Dar — poate ! — au întrunit celelalte calități .Să vedem. ȘI VENETICI ȘI SĂRĂCI Luăm un caz la întâmplare. Pe Boroezy Lajoș. Iată ce raportează controlorul agricol Tufescu către Centrala obidiilor sătești. ..„este vorba de Setul demonstrat în de 50 jugare dela Răzeș, pentru care sătenii români au oferit 1909 ana mie nouăsute / tei pentru jugăr, dar care a fost oferit cu ÎOOO (una mie) lei negustorului Boroczy Lajoș din Ceanad. In prezent — constată controlorul - arendarea acestui pământ s’a aprobat lui B. L care nu locuește în Bazoș ci în Gârlad, la 100 km. depărtare și care nu dispune de inventar viu sau mort propriu al său, folosindu-se tot de inventarul *«*’ocolul țăranilor din Bazoș”. Românul rămâne deci și mai departe rob străinilor. „SĂRĂCESC PĂMÂNTUL ȘI SPECULEAZĂ PE PLUAGA” Iată ce constată mai departe, controlorul Tufescu: ».„Baroczy nu a făcut o lunărie model ci — din c contră — face o agricultură hoțească și rapace, sărăcind pământul de toate substanțele lui nutritive”. .„„subarendează la alții din pământ, fiindcă nu domiciliază în această comună, unde nu are nici un inventar agricol și speculează cu aceasta mai mult pe țărani”. Ce urmări credeți că am avut acest raport ? S’a mai dat lui Baroczy Laioș încă 20 de jugăre pe 20 de ani la Aurelhaza. Cazul Baroczy nu este unic. Avem un dosar cu ceilalți lanoși. Pretutindeni s’a petrecut la fel. Să vedem însă — într’un număr viitor — ce s’a întâmplat cu românii, I. T. -------xox------- Consiliul Regiei Azi va avea loc la direcția generală a regiei monopolurilor statului, o importantă ședință a membrilor consiliului de administrație, la care va participa și d. Vintilă Brătianu, prim ministru și ministru de finanțe. Cu acest prilej se va face și instalarea noului director general, d. ing. Malcoci. ----------xox--------— . Standardizam cerealelor CONFERINȚA D-LUI C. FILIPESCU Duminică dimineața, d. C. Filipescu, insp. general în ministerul agriculturii, a vorbit în Buzău, despre «standardizarea cerealelor». D-sa spune că standardizarea — cunoscuta în America pentru toate ramurile producției_valorifică, prin aplicarea ei, produsele agricole. Standardizarea silește pe agricultor să producă o recoltă cât mai bună, simplifică tipurile de cereale, evită dislocările stocurilor de cereale și favorizează creditul. Standardizarea impune însă o modernizare și o reorganizare a instituțiilor în legătură cu agricultura. E nevoe de capital îndestulător, care sa satisfacă nevoile de bani ale agricultorilor. D. R. Constantinescu, de la Camera de comerț, a făcut obiecțiuni legii standardizării, subliniind ca nouă taxe vor greva pe agricultori, pentru proectele ce se fac. Economia țăranului va fi îngreunată prin înzestrarea cu magazii și mașini necesare. Sala de conferință a fost populată cu numeros public și organe agricole din localitate. ——— xox------ Consiliul comunal din Cluj suspendă prețurile maximale O EXPERIENȚA DĂUNĂTOARE LOCUITORILOR Cluj. 30.— Brutarii și măcelarii din Cluj au cerut în mai multe rânduri ridicarea prețurilor maximale, motivând cu faptul ca lipsa unei concurențe libere și prețurile scăzute îngreunează și mai mult situația în actuala criză economica. Consiliul comunal în ședința de Sâmbătă a respins cererea în acest sens a brutarilor. Aflăm însă din locuri competente că consiliul municipial a însărcinat pe d. primar Mihali și consilierul Șimon, aflători de prezent în București, ca să obțină de la minister aprobarea în sensul ca să fie suspendate prețurile maximale în Cluj, pe timp de trei luni de zile, pentru a se face o încercare despre efectul liberei concurenței În caz că nu se va observa o ameliorare a pieții, prețurile maximale vor fi reintroduc Congresul fabricanților de spirtoase din România Adunarea Generală de constituire al Uniunii Generale a Fabricanților de licheruri și băuturi spirtoase și a Comercianților de vin cu ridicata din România . Duminecă 29 Ianuarie s’a deschis la Timișoara congresul Uniunii Generale a Fabricanților de licheruri și băuturi spirtoase și a Comercianților de vin cu ridicata din România. Dimineața a avut loc în saloanele Lloydului Adunarea Generală de constituire, după masă ținându-se imediat congresul. Un fapt pe care trebuie să-l relevăm dela început e că 95% din cei prezenți erau cetățeni noui sau a căror împământenire erea foarte proaspătă. Limba oficială, cea românească. Discuțiile în aparte, limba diplomatică — să zicem așa — era cea specifică negoțului. Și, nu cred a exagera, s«tunând că însăși discuțiile românești ereau un» țăiese de cei 85 la sută majoritari, numai grație gesturilor specifice, mai convingătoare decâtpintelele retorice. O simplă și nevinovată constatare. CONGRESUL Au circulat propuneri peste propuneri. Intre cele mai însemnate să publicăm acelea având ca scop concurența liberă ; mișcarea pentru avantajul de 45 în sută reducere de transport pe C. F. R.; înființarea magazinelor libere. Aprobarea punerii în circulație în butoaie a rachiurilor de fructe până la 40 de grade tărie și a rachiurilor de vin. Scutirea de regimul punerii în butelii pentru licheruri sub 30 grade tărie și rom sub 50. SPECULANȚII DIN BASARABIA Un document de o deosebită importanță, este acela care vorbește despre specula și falsurile fabricanților basarabeni, care a fost împărțit congresiștilor. Se arată că în Basarabia s’a instituit, «un cartel și sub scutul dispozițiilor legale duc la extrem Interesele lor materiale proprii.» Se mai arata că «spirtul de vin procurat de la fabricile basarabene nu se prepara numai din Vin, ci adesea ori din derivatele acestuia: drojdie sau tescovină». FALSIFICART Acuzații precise dovedesc că „și *’■•» fructe se prepară spirt de o astfel de tărie ridicată, îndeosebi din mere, al cărui preț variază de 1cgi, între 60—80 bani. La fabricațiunea de 96 grade aceste materii prime nu pot fi recunoscute, deoarece însă romul și liqueurul se poate produce numai prin diluarea spirtului, spirtul de vin prin diluare adeseori trădează acel fapt, că spirtul nu sa preparat curat din vin, după cum prevede aceasta lege, aceasta a fost îndeosebi și în primul rând , intenția legii”. In sfârșit, congresul a preparat cum nu se poate mai bine, fericirea țarii și în special a țăranului. De acum el se va putea alcooliza numai cu rachiu din vin pur și nu rachiu de tescovină. Și — vezi că, asta-l interesează pe Badea Ion. Congresul s’a terminat fără scandal. —-------OXO— ----- Exportul de pirită Ministerul de industrie și comerț a dat o decizie ministeriala prin care se aprobă ca la exportul de pirită să se facă o singură analiză asupra conținutului de aur și cupru și anume acea din probele ce vor fi luate de către autoritățile vamale de frontieră din fiecare vagon, cu ocazia eșitei transportului din țară. Exportatorii sunt obligați ca la efectuarea exportului să declare în scris conținutul de aur și cupru al piritei. ————exo———— Chestiunea litigiilor cu Germania O CONFERINȚA CU MINISTRUL GERMANIEI D. Vintilă Brătianu prim-ministru, a primit ci dimineață la ministerul de finanțe, pe ministrul plenipotențiar al Germaniei în România. In convorbirea care durat aproape o oră, se crede că s-au discutat și chestiunea litigiilor ce avem cu Germania, cari urmează a fi tranșate de d. Titulescu, ministrul de externe. Din urmările războiului un interesant proces de daune intre soc. „Steaua" și ministerul de interne. Clasarea procesului Iași, 30. prin fața Curței de Apel din Iași, a venit spre judecare prin Casație, un interesant proces de daune dintre moara «Steaua» din Galați, care face parte din afacerile băncii Marmorosch Blank și ministerul de interne. In Iunie 1916, ministerul de interne a împrumutat de la moara «Steaua» cinci sute vagoane grâu cu obligația pentru minister de a autoriza moara să exporte o mie de vagoane grâu în Germania. APLICAREA TRATATULUI DE LA TRIANON In August 1916 România intră în război Ministerul nu a mai putut înapoia morei cele cinci sute vagoane grâu, pe atunci în valoare de 1 milion lei Moara era proprietatea unui consorțiu de nemți și a băncei Marmorosch Blants. Conform tratatului de la Trianon, toate bunurile aparținând foștilor supuși străini dușmani sunt sechestrate în folosul statului român. Ministerul a aplicat aceași normă și față de societatea Steaua. MINISTERUL DAT IN JUDECATĂ Intre timp, survine un proces. Soc. Steaua dă în judecată ministerul în fața tribunalului Ilfov, cerând sau înapoierea, sau prețul celor cinci sute vagoane de grâu, evaluate la prețul zilei, 10 milioane. In timpul procesului, în fața tribunalului, societatea vine cu o nouă acțiune, cerând ca grâul să fie evaluat la 15 milioane lei. Revine apoi cu altă cerere, pentru 22 milioane lei și mai revine și a patra oară cerând să acorde suma de 40 milioane lei, prețul real după cursul zilei, al acelor vagoane de grâu. Tribunalul admite acțiunea, acordând cheltueli de judecată de mii lei. Societatea face apel motivând că cheltuelile sunt mici. Ministerul face și el apel cerând ca prețul grâului să fie evaluat, la 1 milion lei. Pe motiv de suspiciune legală, societatea obține de la Curtea de Casație ca procesul să se judece în apel la Iași. TRANSACȚIA DINTRE MINISTER ȘI SOCIETATE După o serie de amânări ori urma sâ se judece fondul, când un reprezentant al ministerului, d. avocat Magâru, cere să procesul să fie clasat întrucât a intervenit o tranzacție între minister și societate. Reprezentantul ministerului depune pe masa judecătorilor originalul tranzacției, anume: Societatea se obligă a nu mai susține procesul, renunțând la milionul pe care ministerul recunoaște că-l datorește societății adică renunță la cele 40 milioane cerute în ultimul timp) numai ca ministerul să renunțe la lichidarea forțată a părților din societate și care aparțineau foștilor supuși germani. Curtea a luat act de transacție și a închis procesul. CRONICA JUDICIARA De la Consiliul de război PROCESUL COMUNISTULUI BORIS ȘTEFANOV Eri dimineață a început la consiliul de război procesul comunismului Boris Ștefanov și al celorlalți inculpați: Hies Iosif, Zaharescu- Zuckermann, Gruia și László. Acest proces s-a amânat de vre-o doi ani la toate termenele, din cauză că apărarea nu renunță la nici unul din martorii absenți. La începutul ședinții se dă citire listei martorilor, nefiind prezenți decât 64 din 109 citați. Intre martorii lipsă, sunt numeroase personalități din viața politică a țării și chiar din străinătate. Apărarea roagă consiliul să înceapă judecarea rămânând ca martorii absenți să fie aduși în timpul procesului. S-a dat apoi citire ordonanței definitive de dare în judecată, lectură care a ținut câteva ore. Din actul de acuzare se rememorează faptele : Comunistul Boris Ștefanov, fost deputat, era pus de mai multa vreme sub urmărire, pentru complot contra siguranței statului. Acum doi ani a fost surprins într-o noapte la Cimitirul Bellu, în locul așa numit „Valea plângerii” și după o luptă, în care s'au schimbat focuri de revolver, poliția a reușit să-l aresteze. Procesul a rămas in continuare. Curtea cu juriUN CHEF CU URMĂRI TRAGICE In seara de 24 August 1927, in cârciuma lui Iosif Boșneag din str. Războeni No. 20 stătea în masa, împreună cu alți tovarăși de chef, Gh. P. Niță, iar la ureche se cânta un viorist acompaniat de inevitabilul țambalagiu. Intr’un alt grup se afla soldatul Ghiță Ion, care la un moment dat și-a permis să comande și el,ceva de cântat lăutarilor. Evident ca din această cauză s’a pornit un scandal enorm între cele două grupuri, astfel că patronul i-a dat pe toți afară și a tras obloanele. Atunci gardistul Olteanu ca sa-i împrăștie a tras câteva focuri de revolver în aer, ceea ce a determinat pe Gh. Niță să facă la fel. Unul din gloanțe a lovit pe Gh. loan, omorându-l. Procesul urma să se judece ori, dar Curtea neputându-se constitui si a amânat pentru altă dată. întrunirea Chiriașii s’au adunat, din nou în sala Uniunii funcționarilor comerciali, din str. Blănari 14. Sala era arhiplină de fețe îngrijorate. A prezidat d. profesor M. Ion D. BĂNICĂ IONESCU, meseriaș, arată că față de criza economică în care se sbate tara se impune ca chirașii săraci sa fie ocrotiți de lege. D. B. MAGDER, avocat, arată rezultatul demersurilor făcute de Ligă pe lângă guvern. Aceste demersuri vor continua pe lângă toți miniștrii spre a scoate în evidență cât de gravă se prezintă azi problema locuinței și a chiriilor. In guvern părerile sunt împărțite, totuș impresia primelor demersuri ne dau speranțe că se vor ține socoteală de dezideratele noastre. Suntem departe de normal și deci nu se poate reveni la libera tranzacție. D. EFTIMESCU, descrie situația economică a țării: șomaj, fiscalitate excesivă, falimente, fraude în administrațiile publice. Protestează contra nepăsării oficialității față de problema locuinței. Cere înfrânarea speculei prin maximalizarea chiriilor. D. F. SEGAL arată că situația momentului impune prelungirea contractelor și înfrânarea speculei cu locuințele. D. Dr. SIMIONESCU, cere guvernului să spue lămurit, fără echivoc, dacă e de părere sau nu să se continue cu ocrotirea chiriașilor. Mulțimea chiriașilor nu trebue să fie lăsată cu grija chinuitoare a zilei de mâine și în acest timp proprietarii profită de această situație neclară și speculează pe chiriași forțându-i la contracte oneroase. Arată că în fundătura gropilor se închiriază, la libera tranzacție, bordeie în chiriașilor pământ cu 800 lei lunar. Cere maximalizarea chiriilor prin comisii pasuare create de lege. D. prof. IANCULESCU, închec arătând că problema locuinței este de o importanță capitală pentru orașe unde pulsează viața intelectuală a țării, ignorarea este inexplicabilă, din partea guvernelor. Suntem oameni de ordine și nu cerem imposibilul. Cerem formarea unui fond al construcțiilor prin perceperea unor cote asupra contractelor și până să se construiască sa se prelungească protecția chiriașilor. Anunță pentru Duminica viitoare marea întrunire de la Dacia și conferința generală Sâmbăta viitoare. ---------XOX- -----— Economii la căile ferate Direcția generală și consiliul de administrație al căilor ferate, sunt puse pe economii. Și economiile pe cari le proectează conducătorii căilor ferate, se fac pe seama funcționarilor. Am atras atenția asupra proectului suprimării plății orelor suplimentare și reducerea primelor până în aproape complecta lor suprimare. Direcția generală C. F. R. a revenit un moment asupra acestei decizii. Acum însă, când se lucrează la încadrarea personalului, s’a pus în discuție din nou chestiunea iar primele vor fi plătite personalului ceferist numai în cazul când veniturile căilor ferate vor fi conform celor înscrise in budget. Ceea ce este cam greu,..