Curentul, ianuarie-februarie 1928 (Anul 1, Nr. 22-50)

1928-01-01 / nr. 22

Noul tarif vamal , în pregătire. O comisiune specială, era carac­ter «consultativ» se întrunește re­gulat în minister­ de finanțe, pentru a-l discuta, articol cu ar­ticol. Industriașii își expun dolean­țele. Ei cer proteguire și cât mai multă. Comisiunea, comunia — în ma­joritatea ei — din industriași, foști și viitori membrii în consilii de administrație, e plină de grijă. Dar numai pentru industrie. De contribuabil, de cetățeanul obișnuit, de nevoile lui, de sără­cia lui, nu se discută. Ministrul de finanțe vrea taxe, mereu alte taxe și cât mai ridicate. Nu comi­siunea de «specialiști» ar fi în stare să-i stea împotrivă. N'are nici putința, nici interesul s’o Facă. Și astfel, pe nesimțite, în taină, acolo, undeva, într’un colf al mi­nisterului fie finanțe, noul tarif vamal ia ființă. Când vom lua cunoștință de dispozițiile sale va fi prea târziu, un Parlament, într’o ședință de noapte, la un sfârșit de seziune, după o discuție repede închisă, va fi votat în întregime, fără nici-o modificare, din ordin. Opoziția va avea timpul sau nu să protesteze, avalanșa de­ taxe, va căpăta peste noapte inevitabila sancțiune. Căci pentru prima oară, de la război încoace, tariful vamal va trece iarăși prin fața Corpurilor Legiuitoare. Din nefericire, Fiindcă interesele speciale și spiritul de fiscalitate excesivă, întrupate în acest tarif, vor putea pretinde, pe această bază, să fie respectate și mai târziu. A dezmințit, acum câteva zile, oficiosul guvernului, știrea răs­pândită în străinătate, că noul ta­rif vamal va avea un caracter excesiv de protectionist. Dar atât timp, cât tariful va­mal se elaborează în taina comi­siilor de «specialiști», numiți de ministerul de finanțe din sferele interesate, această bănuială, nu se poate înlătura. Puterea trusturilor noastre in­dustriale nu-i azi un secret pen­tru nimeni. Legăturile lor cu fi­nanța liberală constituie un mo­tiv mai mult de îngrijorare. Tariful vamal, care se pregă­tește reprezintă dar un real pe­­ricol. Numai agitațiile politice ale zi­­lelor de față pot distrage întru­câtva atenția asupra lui. Dar datoria noastră este să-l semnalăm, să dăm alarma. Căci, nevoia protecției industriilor în­cepătoare, nu trebuie transfor­mată în impozit apăsător. Și nu tr­ebuie, ca din suferința generală, câteva industrii frusti­­ficate, să-și facă un Instrument de câștig abuziv. Vom preciza: Ricardo Proectul standardizării cerealelor Se va Înființa o societate pentru aplicarea standardizării De peste zece zile se cunoaște în mod public proectul de stan­dardizare al cerealelor, întocmit de o comisiune de specialiști. O asemenea reformă prezintă desigur o importanță deosebită. De unii — între care cei mai mulți interesați, — se spune că standardizarea cerealelor va aduce țării foloase deosebite, prestigiu, etc... Alții, — cei mulți — atrag in mod serios atențiunea Camere­lor de comerț, că aceasta va fi un «bluff­.» Partea caracteristica a chestiu­nei, e afacerea formidabilă ce se pregătește unora dintre fruntașii libereci, prin întemeierea nouei societăți, care va „înghiți", până la înființarea de fapt a societăței, suma de 200 milioane lei. Această sumă va fi acordată de guvern, cu titlul „rambursabil",­ și plătită în primii ani după în­ființare­a societății. Deci această sumă va fi încasată prin diferența de preț ce va rezulta din vânza­rea cerealelor, — produs­ul mafsei agricole rurale. Țăranii vor plăti, așadar, și această sumă de 200 mi­lioane lei cheltuită cu atâta gene­rozitate, pentru a putea fi trimiși în Canada un număr de ingineri, — titrați toți, — spilcuiți, feciori de boeri... Și totuși, față de această mare problemă, cel mai mare partid al țăranilor, — până azi nu și-a spus cuvântul. Cum se face că reprezentanții autori­zați ai partidului național-ță­­rănesc nu au nici un fel de o­­pinie în această privință? C. ARSENIE TORENTlJL Bursa 50 Ianuarie 1928 Paris necotat Zurich 5.20 Londra 792 Berlin 2.5S1­, Praga 20.80 Budapesta 551 Viena 435.50 PARIS (închiderea) Londra 124,021­­, New-York 25.44 % Germania 606 Belgia 354.50 Italia 134,80 Praga 75.50 România necotat Elveția 490 Olanda necotat ZURICH (închiderea) Berlin 123,80 Amsterdam 209,50 New-York 5, 19, 62 Londra 25,32 Paris 20,41 Milano 27,50 Praga 1538 % Budapesta 90,80 Belgrad 9,14 București 3,20 Varșovia 58,20 Viena 73,20 PETROLIFERE PARIS Astra Română 525 Steaua Română necotat Concordia 222 Redevența necotat Petrol Block necotat SCHI­B DEVIZE Franci francezi 6.42 Lire sterline 796 Dolari 165 Lire italiene 8.63 franci elvețieni 31.50 Coroane cehoslovace 4.84 Mărci germane 3.87 Shilingi austrieci 23 VALUTE Franci francezi 6.70 Franci elvețieni 31.75 Franci belgieni ~"Z_ Lire sterline 795 Lire italiene 8.80 Lire otomane — Mărcj germane 39.25 Zloți polonezi . — ShiHngi austriaci 23.20 Pengce 29.50 Coroane cehoslovace 4,85 Dinari 2.90 Drahme _ Leve 1.2Ó Dolari 162.50 Cluj 28. — Aflam din Satu Mare un caz care evidențiază mai bine decât orice cât de în­străinate sunt orașele noastre de la granița apuseană, unde minori­tarii dictează ca și în timpul stă­­pânirei maghiare. Iată de ce e vorba: Bazați pe faptul ca % din agricultori sunt români s’a cerut de către agricul­torii români Sindicatului Agricol ca președintele și unul din vice­președinți să fie români, iar cei­lalți vice­președinți unul sas, iar altul șvab sau evreu. Uitând că se află sub stăpânirea română și n­u sub cea maghiară minoritarii aau acceptat această propunere, unul din ei Coloman Bartha combătând-o chiar cu ve­hemență, ceia ce a provocat pă­răsirea ostentativă a sălii de către agricultorii români. După aceasta agricultorii ro­mâni au convocat o consfătuire, în care s-a votat o moțiune de protes­tare împotriva spiritului minori­tar care se află instalat la condu­cerea Sindicatului Agricol. Constatând că Sindicatul actual reprezintă de fapt „o corporațiune econmică maghiară ce stă în par­te în serviciul politicei de partid și în care este exclusă limba ro­mânească”, societatea agricultori­lor români a făcut și următoarele propuneri asupra cărora urmează să se pronunțe adunarea generală a Sindicatulu agricol: 1. Carctealul Sindicatului Agri­col este general și ca atare este Sindicatul tuturor agricultorilor județului. 2. Intră în legăturile Uniunea A­­gricultorilor cu sediul în Bucu­rești. 3. Alege un președinte român care va fi capabil să reprezinte Sindicatul în mod corespunzător în noua formație de Stat și care va putea ține contract cu autori­tățile de Stat, 3 vice-președinți și anume, un român, un ungur și al­ternativ un agricultor evreu și u­­nul șvab. 4. Va introduce limba de stat în ședințe și administrație și în acest scop va încredința conducerea bi­roului unui secretar român, care va prevedea lucrările concomitent cu un secretar ungur. 5. Președintele Sindicatului va lua parte și în conducerea admi­nistrativă și se vor strădui îm­preună cu vicepreședinții și se­cretarii în legătură strânsă și con­stantă conlucrare să aducă în ca­drele Sindicatului pe toți agricul­torii județului și sa desfășoare o activitate cât mai rodnică. Fără îndoială actul de demni­tate națională al agricultorilor ro­mâni din Satu Mare nu va rămâne fără efect. Ne întrebăm însă cum a putut Ministrul de Agri­cultură care e direct inte­resat în această chestiune­­ cât și diferiții șefi de au­torități superioare, parla­mentari etc., să tolereze până în atâta obrăznicia maghiară, în­cât nici după 9 ani de la alipirea Ardea­lului, limba românească să nu fie introdusă în șe­dințele și administrația unei organizații economi­ce așa de importante, cum e sindicatul agricol, mai ales când majoritatea membrilor sunt români .­ IV­IlTA ECONOMICA: In slujba iredentismului maghiar Leul a cotat la: Agricultorii din județul Satu Mare protestează îm­potriva spiritului minoritar al conducătorilor.- Ne­cesitatea reorganizării sindicatului agricol Scandaluri bănățene S­pecularea loturilor demonstrative ...........­ ­­ Constatările unui inspector — TIMIȘOARA. — Am arătat în­­tr’un articol precedent cum s’a îm­părțit loturile demonstrative din jud. Timiș-Torontal. Dintr’un to­tal de 586 jugăre, 317 au fost date streinilor. Mai arătam că loturile demon­strative nu se dau — pe prețul lor derizoriu — în arendă de­cât per­soanelor locuind — dacă nu, pe lot, cel puțin în imediata lui apro­piere, având un utilaj agricol mo­dern, cultivând pământul după mijloacele moderne și — întru­cât ne aflăm lângă graniță —­ pe cât posibil român. Ultima calitate nu o putea în­truni nici Boroczy Lajoș, după cum nu o putea întruni nici Ti­mar Ianoș, Klein József, Nik- Bonka Gabrea, ,Kulcsár Ianoș, Mat­ușa Demetriovici, Farkaș Gyula sau Contele (?) Karácsony. Să nu mai vorbim deci de mo­­dul cum s’a întărit granița româ­n­­ească. Dar — poate ! — au întrunit celelalte calități­­ .Să vedem. ȘI VENETICI ȘI SĂRĂCI Luăm­ un caz la întâmplare. Pe Boroezy Lajoș. Iată ce raportea­ză controlorul agricol Tufescu că­tre Centrala obidiilor sătești. ..„este vorba de Setul demonstrat în de 50 j­uga­re dela Răzeș, pentru care sătenii români au oferit 1909­­ ana mie nouăsute / tei pentru jugăr, dar care a­ fost oferit cu ÎOOO (una mie) lei negustorului Bo­roczy Lajoș din Ceanad. In prezent — constată controlorul - arendarea acestui pământ s’a apro­bat lui B. L care nu lo­­cuește în Bazoș ci în Gâ­rlad, la 100 km. depărtare și care nu dispune de in­ventar viu sau mort pro­priu al său, folosindu-se tot de inventarul *«*’ocol­ul țăranilor din Bazoș”. Românul rămâne deci și mai departe rob străinilor. „SĂRĂCESC PĂMÂNTUL ȘI SPECULEAZĂ PE PLUAGA” Iată ce constată mai departe, controlorul Tufescu: ».„Baroczy nu a făcut o lunărie model ci — din c c­ontră — face o agricul­tură hoțească și rapace, sărăcind pământul de toa­te substanțele lui nutri­tive”. .„„subarendează la alții din pământ, fiindcă nu do­miciliază în această co­mună, unde nu are nici un inventar agricol și specu­lează cu aceasta mai mult pe țărani”. Ce urmări credeți că am avut acest raport ? S’a mai dat lui Baroczy Laioș încă 20 de jugăre pe 20 de ani la Aurelhaza. Cazul Baroczy nu este unic. Avem un dosar cu cei­lalți lanoși. Pretutindeni s’a petrecut la fel. Să ve­dem însă — într’un număr viitor — ce s’a întâmplat cu românii, I. T. -------xox-------­ Consiliul Regiei Azi va avea loc la direcția generală a regiei monopoluri­lor statului, o importantă șe­dință a membrilor consiliului de administrație, la care va participa și d. Vintilă Brătia­­nu, prim ministru și ministru de finanțe. Cu acest prilej se va face și instalarea noului di­rector general, d. ing. Malcoci. ----------xox--------— . Standardizam cerealelor CONFERINȚA D-LUI C. FILI­­PESCU Duminică dimineața, d. C. Fi­­lipescu, insp. general în ministe­rul agriculturii, a vorbit în Bu­zău, despre «standardizarea ce­realelor». D-sa spune că standardizarea — cunoscuta în America pentru toate ramurile producției_valo­rifică, prin aplicarea ei, produ­sele agricole. Standardizarea silește pe agri­cultor să producă o recoltă cât mai bună, simplifică tipurile de cereale, evită dislocările stocu­rilor de cereale și favorizează creditul. Standardizarea impune însă o modernizare și o reorganizare a instituțiilor în legătură cu agri­cultura. E nevoe de capital îndestulător, care s­a satisfacă nevoile de bani ale agricultorilor. D. R. Constantinescu, de la Ca­mera de comerț, a făcut obiec­­țiuni legii standardizării, subli­niind ca nouă taxe vor greva pe agricultori, pentru proectele ce se fac. Economia țăranului va fi în­greunată prin înzestrarea cu ma­gazii și mașini necesare. Sala de conferință a fost popu­lată cu numeros public și organe agricole din localitate. ——— xox------­ Consiliul comunal din Cluj suspendă prețurile maximale O EXPERIENȚA DĂUNĂ­TOARE LOCUITORILOR Cluj. 30.­­— Brutarii și măce­larii din Cluj au cerut în mai multe rânduri ridicarea prețuri­lor maximale, motivând cu faptul ca lipsa unei concurențe libere și prețurile scăzute îngreunează și mai mult situația în actuala criză economica. Consiliul comunal în ședința de Sâmbătă a respins cererea în acest sens­­ a brutarilor. Aflăm însă din locuri compe­tente că consiliul municipial a în­sărcinat pe d. primar Mihali și consilierul Șimon, aflători de pre­zent în București, ca să obțină de la minister aprobarea în sensul ca să fie suspendate prețurile ma­ximale în Cluj, pe timp de trei luni de zile, pentru a se face o încercare despre efectul liberei concurenței În caz că nu se­ va observa o ameliorare a pieții, prețurile ma­ximale vor fi reintroduc Congresul fabricanților de spirtoase din România Adunarea Generală de constituire al Uniunii Gene­rale a Fabricanților de licheruri și băuturi spir­toase și a Comercianților de vin cu ridicata din România . Duminecă 29 Ianuarie s’a des­chis la Timișoara congresul Uniu­nii Generale a Fabricanților de licheruri și băuturi spirtoase și a Comercianților de vin cu ridicata din România. Dimineața a avut loc în saloa­nele Lloydului Adunarea Gene­rală de constituire, după masă ținându-se imediat congresul. Un fapt pe care trebuie să-l relevăm dela început e că 95% din cei prezenți erau cetățeni noui sau a căror împământenire e­­rea foarte proaspătă. Lim­­ba oficială, cea româneas­că. Discuțiile în aparte, limba diplomatică — să zicem așa — era cea spe­cifică negoțului. Și, nu cred a exagera, s«tunând că însă­și discu­țiile românești ereau un» țăiese de cei 85 la sută majoritari, numai grație gesturilor specifice, mai convingătoare de­cât­­­­pintelele retorice. O simplă și nevinovată constatare. CONGRESUL Au circulat propuneri peste propuneri. Intre cele mai însem­nate să publicăm acelea având ca scop concurența liberă ; mișcarea pentru avantajul de 45 în sută reducere de transport pe C. F. R.; înființarea magazinelor libere. Aprobarea punerii în circula­ție în butoaie a rachiurilor de fructe până la 40 de grade tărie și a rachiurilor de vin. Scutirea de regimul punerii în butelii pentru licheruri sub 30 grade tărie și rom sub 50. SPECULANȚII DIN BASA­RABIA Un document de o deosebită importanță, este acela care vor­bește despre specula și falsurile fabricanților basarabeni, care a fost împărțit congresiștilor. Se arată că în Basarabia s’a instituit, «un cartel și sub scutul dispozițiilor legale duc la extrem Interesele lor materiale proprii.» Se mai arata că «spirtul de vin procurat de la fabricile basara­­bene nu se prepara numai­­ din Vin, ci adesea ori din derivatele acestuia: drojdie sau tescovină». FALSIFICART Acuzații precise dovedesc că „și *’■•» fructe se prepară spirt­­ de o astfel de tărie ridicată, îndeosebi din mere, al cărui preț variază de 1cgi, între 60—80 bani. La fabri­­cațiunea de 96 grade aceste ma­terii prime nu pot fi recunoscute, deoarece însă romul și liqueurul se poate produce numai prin di­luarea spirtului, spirtul de vin prin diluare adeseori trădează a­­cel fapt, că spirtul nu sa preparat curat din vin, după cum prevede aceasta lege, aceasta a fost îndeo­sebi și în primul rând , intenția legii”. In sfârșit, congresul a preparat cum nu se poate mai bine, ferici­rea țarii și în special a țăranului. De acum el se va putea alcooliza numai cu rachiu din vin pur și nu rachiu de tescovină. Și — vezi că, asta-l interesează pe Badea Ion. Congresul s’a terminat fără­ scandal. —-------OXO— -----­ Exportul de pirită Ministerul de industrie și co­merț a dat o decizie ministe­riala prin care se aprobă ca la exportul de pirită să se facă o singură analiză asupra conți­nutului de aur și cupru și anu­me acea din probele ce vor fi luate de către autoritățile va­male de frontieră din fiecare vagon, cu ocazia eșitei trans­portului din țară. Exportatorii sunt obligați ca la efectuarea exportului să declare în scris conținutul de aur și cupru al piritei. ————exo———— Chestiunea litigiilor cu Germania O CONFERINȚA CU MINIS­TRUL GERMANIEI D. Vintilă Brăti­anu prim-mini­stru, a primit ci­ dimineață la ministerul de finanțe, pe minis­trul plenipotențiar al Germaniei în România. In convorbirea care durat a­­proape o oră, se crede că s-au dis­cutat și chestiunea litigiilor ce a­­vem cu Germania, cari urmează a fi tranșate de d. Tit­ulescu, mini­strul de externe. Din urmările războiului un interesant proces de daune intre soc. „Steaua" și ministerul de interne.­­ Clasarea procesului Iași, 30. pr­in fața Curței de A­­pel din Iași, a venit spre judecare prin Casație, un interesant pro­ces de daune dintre moara «Steaua» din Galați, care face parte din afacerile băncii Marmo­­rosch Blank și ministerul de in­terne. In Iunie 1916, ministerul de in­terne a împrumutat de la moara «Steaua» cinci sute vagoane grâu cu obligația pentru minister de­ a autoriza moara să exporte o mie de vagoane grâu în Germania. APLICAREA TRATATULUI DE LA TRIANON In August 1916 România intră în război Ministerul nu a mai pu­­tut înapoia morei cele cinci sute vagoane grâu, pe atunci în va­loare de 1 milion lei­ Moara era proprietatea unui consorțiu de nemți și a băncei Marmorosch Blants. Conform tratatului de la Tria­non, toate bunurile aparținând foștilor supuși străini dușmani sunt sechestrate în folos­ul statu­lui român. Ministerul a aplicat aceași nor­mă și față de societatea Steaua. MINISTERUL DAT IN JU­DECATĂ Intre timp, survine un proces. Soc. Steaua dă în judecată minis­terul în fața tribunalului Ilfov, cerând sau înapoierea, sau pre­țul celor cinci sute vagoane de grâu, evaluate la prețul zilei, 10 milioane. In timpul procesului, în fața tribunalului, societatea vine cu o nouă acțiune, cerând ca grâul să fie evaluat la 15 milioane lei. Re­vine apoi cu altă cerere, pentru 22 milioane lei și mai revine și a patra oară cerând să acorde suma de 40 milioane lei, prețul real după cursul zilei, al acelor va­­goane de grâu. Tribunalul admite acțiunea, a­­cordând cheltueli de judecată d­e mii lei. Societatea face apel moti­vând că cheltuelile sunt mici. Mi­nisterul face și el apel cerând ca prețul grâului să fie evaluat, la 1 milion lei. Pe motiv de­­ suspi­ciune legală, societatea obține de la Curtea de Casație ca procesul să se judece în apel la Iași. TRANSACȚIA DINTRE MI­NISTER ȘI SOCIETATE După o serie de amânări ori urma sâ se judece fondul, când un reprezentant al ministeru­lui, d. avocat Magâru, cere să procesul să fie clasat întrucât a intervenit o tranzacție între minister și societate. Reprezentantul ministerului depune pe masa judecătorilor originalul tranzacției, anume: Societatea se obligă a nu mai susține procesul, renunțând la milionul pe care ministerul re­cunoaște că-l datorește societă­ții adică renunță la cele 40 milioane cerute în ultimul timp) numai ca ministerul să renunțe la lichidarea forțată a părților din societate și care a­­parțineau foștilor supuși ger­mani. Curtea a luat act de transac­­ție și a închis procesul. CRONICA JUDICIARA De la Consiliul de război PROCESUL COMUNISTULUI BORIS ȘTEFANOV Eri dimineață a început la con­siliul de război procesul comunism­­ului Boris Ștefanov și al celorlalți inculpați: Hies Iosif, Zaharescu- Zuckermann, Gruia și László. A­­cest proces s-a amânat de vre-o doi ani la toate termenele, din cauză că apărarea nu renunță la nici unul din martorii absenți. La începutul ședinții se dă citire listei martorilor, nefiind prezenți decât 64 din 109 citați. Intre mar­torii lipsă, sunt numeroase perso­nalități din viața politică a țării și chiar din străinătate. Apărarea roagă consiliul să în­ceapă judecarea rămânând ca martorii absenți să fie aduși în timpul procesului. S-a dat apoi citire ordonanței definitive de dare în judecată, lec­tură care a ținut câteva ore. Din actul de acuzare se rememorează faptele : Comunistul Boris Ștefanov, fost deputat, era pus de mai multa vreme sub urmărire, pentru com­plot contra siguranței statului. Acum doi ani a fost surprins într-o noapte la Cimitirul Bellu, în locul așa numit „Valea plân­gerii” și după o luptă, în care s'au schimbat focuri de revolver, poli­ția a reușit să-l aresteze. Procesul a rămas in continuare. Curtea cu juri­UN CHEF CU URMĂRI TRA­GICE In seara de 24 August 1927, in cârciuma lui Iosif Boșnea­g din str. R­ăzboeni No. 20 stătea în masa, împreună cu alți tovarăși de chef, Gh. P. Niță, iar la ureche se cânta un viorist acompaniat de inevita­bilul țambalagiu. Intr’un alt grup se afla soldatul Ghiță Ion, care la un moment dat și-a permis să comande și el,ceva de cântat lăutarilor. Evident ca din această cauză s’a pornit un scandal enorm între cele două gru­puri, astfel că patronul i-a dat pe toți afară și­ a tras obloanele. A­­tunci gardistul Olteanu ca sa-i împrăștie a tras câteva focuri de revolver în aer, ceea ce a determi­nat pe Gh. Niță să facă la fel. Unul din gloanțe a lovit pe Gh. loan, omorându-l. Procesul urma să se judece ori, dar Curtea neputându-se consti­tui si a amânat pentru altă dată. întrunirea Chiriașii s’au adunat, din nou în sala Uniunii funcționarilor co­merciali, din str. Blănari 14. Sala era arhiplină de fețe îngrijorate. A­ prezidat d. profesor M. Ion­ D. BĂNICĂ IONESCU, mese­riaș, arată că față de criza econo­mică în care se sbate tara se im­pune ca chirașii săraci sa fie o­­crotiți de lege. D. B. MAGDER, avocat, arată rezultatul demersurilor făcute de Ligă pe lângă guvern. Aceste de­mersuri vor continua pe lângă toți miniștrii spre a scoate în evi­dență cât de gravă se prezintă azi problema locuinței și a chi­riilor. In guvern părerile sunt îm­părțite, totuș impresia primelor demersuri ne dau speranțe că se vor ține socoteală de dezideratele noastre. Suntem departe de nor­mal și deci nu se poate reveni la libera tranzacție. D. EFTIMESCU, descrie situa­ția economică a țării: șomaj, fis­calitate excesivă, falimente, frau­de în administrațiile publice. Protestează contra nepăsării oficialității față de problema lo­cuinței. Cere înfrânarea speculei prin maximalizarea chiriilor. D. F. SEGAL arată că situația momentului impune prelungirea contractelor și înfrânarea specu­lei cu locuințele. D. Dr. SIMIONESCU, cere gu­vernului să spue lămurit, fără e­­chivoc, dacă e de părere sau nu să se continue cu ocrotirea chi­riașilor. Mulțimea chiriașilor nu trebue să fie lăsată cu grija chi­nuitoare a zilei de mâine și în a­­cest timp proprietarii profită de această situație neclară și specu­lează pe chiriași forțându-i la contracte oneroase. Arată că în fundătura gropilor se închiriază, la libera tranzacție, bordeie în chiriașilor pământ cu 800 lei lunar. Cere maximalizarea chiriilor prin co­misii pasu­are create de lege. D. prof. IANCULESCU, închec arătând că problema locuinței este de o importanță capitală pen­tru orașe unde pulsează viața intelectuală a țării, ignorarea este inexplicabilă, din partea guver­nelor. Suntem oameni de ordine și nu cerem imposibilul. Cerem formarea unui fond al construc­țiilor prin perceperea unor cote asupra contractelor și până să se construiască sa se prelungească protecția chiriașilor. Anunță pentru Duminica vii­toare marea întrunire de la Da­cia și conferința generală Sâm­băta viitoare. ---------­XOX­- -----— Economii la căile ferate Direcția generală și consiliul de administrație al căilor ferate, sunt puse pe economii. Și econo­miile pe cari le proectează con­ducătorii căilor ferate, se fac pe seama funcționarilor. Am atras atenția asupra pro­­ectului suprimării plății orelor suplimentare și reducerea pri­melor până în aproape complecta lor suprimare. Direcția generală C. F. R. a revenit un moment asupra acestei decizii. Acum însă, când se lucrează la încadrarea personalului, s’a pus în discuție din nou chestiu­nea iar primele vor fi plătite per­sonalului ceferist numai în ca­zul când veniturile căilor ferate vor fi conform celor înscrise­ in budget. Ceea ce este cam greu,..

Next