Curentul, iunie 1928 (Anul 1, Nr. 136-165)
1928-06-01 / nr. 136
CERETI PRETUTINDENI ZENITE CEASORNICE DE MARE PRECIZIE DELA 17 MAI S*A REDESCHIS Cunoscuta grădină de vară PARCUL RACARU Calea Griviței 84 Și roagă distinsa clientelă să-l viziteze PARCUL ESTE COMPLECT AMENAJAT fOT a rămas până azi . jfi. m-V :L cel mai sigur desiniectant și flesodorant. este singurul remediu contra transpirărilor de mâini, picioare, etc. Modul de întrebuințarea se găsește la fiecare flacon. De vânzare la Farmacii și Droguerii, numai in sticle Originale „Octogonale“ Fabrica sub controlul Ministeriului Sănătății t Reprezentanța Generală, București Str. N. Bălcescu 44 fAQ AdN DOlALAT NCALTAMNTE* OCHULț C5TC CEA MAI TRAINICA $! ! geoANTĂ ! Radio!!! Aparate și piese detașate, lămpi și haut — perleur-uri, mai pune și mai eftine ca oriunde. Catalog gratuit la cerere RADIONEL B-dul I. C. Brătianu, 26 Telefon 205127 IN minut ȘI PÂRUL DE PRISOS : 'A. DISPĂRUT , un DIXOR Cea mai perfectă specialitate din lume în arta de a face să dispară părul de prisos. Este o apă limpede cu următoarele calități: Ușurință în aplicare Curățenie, economie Eficacitate garantată, nevătămătoare. Părul aspru nu veți reuși a-1 distruge decât cu EAU DIXOR, recomandată și de lumea medicală. 1 A! |." .1*1. EAU DIXOR este un miracol. De vânzare la Drogherii, Farmacii și Parfumerii. Acolo unde nu găsiți, trimiteți suma de 120 lei și vi se va expedia de către": Agenția DIXOR, București Str. Răuțeanu, 5 Cine se interesează de : Vínatzu, Muzicii, •Sport, Cinematograf. nă citească zilnic PENTRU A DA CAMERILOR MIROSUL PLACUT 51 SANATOS AL PĂDURILOR DE BRAD ARE PUTERE BACTERICIDE (ONOARA MICROBII) BAI MEDICINALE 11egPIjgfr». •'•i. . .u „PINAROM.. . EXTRACT DE BRAD ( TABLETE) SE POT FACE IN FIECARE, CASA ELE DESVOLTA UN MIROS NATURAL DE BRAD BUN CALMANT PENTRU NERVI DE VÂNZARE LAS ,j FARMACII • DROGHERII 51 PARFUMERII 1 Corsari de vară pentru streini la Roma Ca și în trecut, Asociația italoamericană, sub înaltul patronaj al Institutului interuniversitar italian, continuându-și activa sa operă de propagandă culturală, a organizat la Roma un curs și o serie de conferințe pentru studioșii streini, care se va deschide la 1 Iulie cor Cursul de limbă, literatura, arta și istorie italiană, va fi predat în limba italiană și se va ține în localul Asociației , situat în centrul Romei. Lecțiile teoretice vor fi întregite prin vizitarea celor mai de seamă colecții de arta din Roma și prin excursii demonstrative la cele mai de seamă monumente artistice din împrejurimile Capitalei. Tip 1 Pentru cel ce participă la cursuri nu se cere nici un fel de titlu academic. Cei înscriși regulat vor Beneficia dela orice stațiune italiană sau frontieră până la Roma de o reducere de 30% pe C. F italiene, acordându-li-se și o reducere de 50% la viza pașaportului. Biletul de cale ferată, tichetul de înscriere la cursuri și orice alte informații se pot avea de la oficiile de călătorie (dH București, Calea Griviței No. î1 3. Tichetul de înscriere la cursuri dă dreptul la intrarea gratuită în muzeele, monumentele și galeriile de artă din întreaga Italie, precum și la colecțiile de artă și muzeele Vaticanului- - 1----------- QXO —---- S’a descoperit microbi scarlatinei Berlin 30 (Rador). — Din Kiev se anunță că doamna ,dr. Cernova a descoperit microbul scarlatinei. Ea va prezenta un raport asupra acestei chestiuni la conferința internațională pentru studiul scarlatinei, ce se întrunește la 11 iunie la Koenigsberg. >%■„ xox - Marele incendiu din Ungheni IAȘI. 30. — Un puternic incendiu a distrus magaziile gării Ungheni. Pagubele sunt de 3 miloane lei. A ars depozitul de cereale al băncii Moldova. Reprezentantul băncii a fost arestat. -----------xox—*—— farmaciile serviciu Azi 31 Mai 1928 CURENTUL CARNETUL ZILEI Pangârbonul Pentru orice om cu simț patriotic, mormântul ostașului necunoscut însemna Ierusalimul credinței în biruința neamului, era Golgotha unde floarea țării sa dat pe sine morții pentru izbăvirea pământului cotropit. Mormântul Eroului anonim întruchipând jertfa și gloria sutelor de mii de inși, era socotit un templu al închinăciunii tuturora, era îndreptarul gândurilor și acțiunilor noastre spre mai bine, era locul de refugiu al evadaților din mizeriile cotidiane. Lângă el pelerinul își recăpăta odihna pierduta și-și înaripa pornirile nobile. Așa concepeam și trebuia să fie locul de veșnică adormire al Soldatului necunoscut. " Dar altfel l-am aflat că e. De ziua eroilor Mormântul se transformase întrun loc public de întâlniri amoroase și de zbenguiri indecente. Perechile de îndrăgostiți se oferiau aparatului fotografic, sprijiniți de lanțurile funerare și având în mijloc flacăra veșnică ce arde la căpătâiul mortului, , n ’t‘. Tabloul era complectat cu donițele unui turc care vindea încălziților rahat și apă rece. Alături de pângăritori câteva femei îngenunchiate înșirau vorbe de rugă. Erau mame și soții de ale vitejilor cu ale căror schelete este înflorit pământul țării. Alături de batjocură, durerea supremă, alături de scârboșeniile flăcăilor nesimțiți, florile recunoștiinței anonime . Ziua de pomenire a Eroului a fost sorocită drept zi de răsvrătire a patimilor trupești. In loc de pioasă aducere aminte, forfoteală neordonată în jurul mormântului, râsete și treziri de simțuri! ... Strejerii dispăruseră. Nimeni care să perfecteze cadrul festivității. Odată oficialitatea plecată, mormântul a fost lăsat la dispoziția nepotoliților. Probabil, numai cei mari au dreptul să privească mormântul înconjurat de liniște și onoare... Dar nu pentru desfătarea ochilor noștri ne revoltăm , ci pentru simbolul ce reprezintă Cel îngropat în fața Muzeului Militar, simbol profund întinat, pentru însemnătatea jertfei ultime, prelung zmălțuită cu spurcăciuni, pentru sufletul fiilor și soțiilor celor ce au murit nu ca să lase nerușinaților putința de a se lăf’ăi în cimitirul lor ■i al sfințiților carnagiului. Lorin Popescu mai mult decât textul. Textul e socotit abia ca un libret pe care regisorul îl întrebuințează pentru a crea piesa cu ajutorul mișcărilor stilizate, al decorului, al luminii și al muzicei. Cocteau, profund influențat de «baletele ruse» (vezi și observațiile lui Valéry în «Variétés») va organiza, cu acest text, un soio ciudat de spectacol : «Cu de-al-de Sergiu de Diaghilev (conducătorul baletelor ruse) și Rolf de Maré (conducătorul baletelor suedeze), vedem născând cu încetul în Franța un gen teatral care nu e baletul propriu zise și care nu-și găsește locul său nici la Operă, nici la Opera Comică și nici pe vreuna din scenele bulevardiere. Iată, în margine, se schițează viitorul... Acest gen nou mai adecvat spiritului modern, rămâne însă o lume necunoscută, bogată în descoperiri». (Les mariés). Cu aceste gânduri, creiază Cocteau un balet: «La Parade», o mină: «Le Boeuf sur le Toit» și un spectacol: «Les mariés à la Tour Eiffel». Aceasta din urmă (căsătoriții la Turnul Eiffel) are un subiect banal și ridicul, cum însuși Cocteau ne-o spune. O nuntă care se fotografiază pe platforma Turnului. Nici o problemă. Nici o frământare. Totul e o înlănțuire de întâmplări banale, însă bufe. Acțiunea este mimată. Textul, parafrazând pur și giguri u Acțiunea, este recitei de Cu articole semnate de fruntașii literaturei ribridnești și străinei doui actori-fonografi. Insă, așa mezeu este mare», «în loc de a mă ține dincoace de ridicolul vieții, de a-1 atenua, e a-1 aranja, cum aranjăm, povestind, o aventură în care jucăm un rol defavorabil, din contra, accentuiez acest ridicol, îl împing dincolo, și caut a picta mai adevărat decât adevăratul». (Les mariés, Préface). Cu toată ingeniozitatea ei, clădită din fleacuri și din locuri comune, această piesă-balet nu rămâne decât foarte interesantă. Cocteau nu ajunge cu piesa aceasta la culme. Capod’opera lui Cocteau este alta. «Les mariés» ca și Antigone și Oedip au servit de exercițiu pentru «Orphee». * In «Orfeu» se îmbină toate ițele tragediei grecești (pe care le distrămase Cocteau din Antigone și Oedip), cu invențiile ingenioase din «Les mariés». Ceva mai mult încă, Tragedia destinului nu va mai rămâne suspendată în aer ca o inimă etern-sângerânda. Alinarea zeului blând se revarsă în rouă mângâietoare peste rănile deschise. Tragedia păgână se transformă în mister creștin. Ananghe este învinsă de Hristos. Orfeu este împlinirea și rezumatul eforturilor de până acum ale lui Cocteau. Un rezumat al piesei va isbuti, cred, să ne dea destul de corect înfățișarea ei, fără a mai fi nevoe de alt comentar. Orfeu Trăiește la țari, retras Al. Alifanti, calea Criviței 217; 1. Lozinca, calea Griviței 104; V. Turinger , C. Lascăr, calea Victoriei 78, telefon 11/84 ; C. Roșu, calea Moșilor 45, telefon 46/21; G. Berbier, calea Moșilor 164, tel. 316/07; Farmacia Academiei (arend. H. Neuman), str. Academiei 2, telefon 56/50 ; Vasile Novian, str. 11 Iunie 49; Farmacia M. Vartolomeu, calea Dudești 93 ; Al. B. Nicolescu, calea Șerban Vodă 147; I Alexi. Șos. Ștefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str. 13 Septembrie' 2, Șt. Panea, calea Văcărești 223, telefon 20/86, cum este piesa: «Partea lui Dumîmpreună cu soția sa Euridice, pe care o smulsese mediului desfrânat al Bacchantelor. Euridice este insă neglijată de Orfeu care, părăsind căile clasice ale poeziei, face poezie magică. El adăpostește în însăiși odaia lui (foarte bizar mobilată, ca a unui chiromant) un cal. Toată dragostea lui Orfeu se îndreaptă asupra calului care-i dictează, cu lovituri de copită, versuri. Euridice nu are altă mângâiere decât conversațiile nevinovate cu geamgiul (înger) care vine să repare geamurile ce ea le sparge într’adins. Intr’o bună zi, in lipsa lui Orfeu, căpetenia bacchantelor, Aglaonice, trimite un plic otrăvit Euridicei. Voind să-l lipească cu limba, Euridice își găsește moartea. Moartea — doctoriță — intră în odae prin oglindă, însoțita de doui ajutori interni în halate albe, Azrael și Rafael. Cu ajutorul unui aparat electric procede la operația smulgerii sufletului Euridicei — porumbiei. Calul e omorât și el. Când se întorc Orfeu și geamgiul, moartea sfârșise operația și plecase, uitându-și mănușile de cauciuc pe masa, îngerul, geamgiu indică lui Orfeu "calea pe care poate da de urma Euridicei: oglinda. Dând înapoi morții mănușile de cauciuc, aceasta poate va îngădui Euridicei să iasă din Infern. Ceea ce se și întâmplă. Ei revin prin oglindă, însă Orfeu nu trebuie s& privească pe Euri- PAUL STERIAN Premiile tedemiei Române Academia Română, întrunite în sesiunea generală, va ține ședință publică solemnă pentru proclamarea premiilor acordate în această sesiune. Vineri, 1 Iuunie curent, la ora 3 d. a. Domnii raportori vor ceti rapoartele asupra cărților, premiate. A X-a adunare iinerală a Slitâkafului artiștilor dramatici și lirici Eri’ a avut loc în sala Teatrului Popular a zecea adunare generală a sindicatului artiștilor dramatici și lrici. D-l Aristide D’emeriade, președintele sindicatului, după ce proslăvește memoria regelui Ferdinand I intră în ordinea de zi. Citește raportul său pentru anul ce s’a scurs. Cere asentimentul tuturor membrilor prezenți pentru alegerea ca membri de onoare ai Sindicatului pe marile artiste italiene Emma și Irma Gramatica și a lui Memo Benosi- Sala întreagă aprobă- Face apoi o scurtă dare de seamă asupra cordialei primiri, pe care artiștii norvegieni au făcut-o reprezentanților români. Sindicatul a intervenit pe lângă ministerul de instrucție să nu se mai dea voe școlilor să-și transforme diferitele lor serbări, în turnee. Se cere respsctirea, de către ’diferiți directori' de trupe, impresari, agenți și casieri teatrali, a leului pentru sindicat. De asemenea se cere să se pună capăt speculei la care se dedau anumiți antreprenori de teatre. Se aprobă apoi bilanțul și descărcarea comitetului de gestiunea anului financiar 1 Mai 1927—30 Aprilie 1928. La comunicări se înscriu d-nii Ionel Țăranu cari anunță demisia sa din comitet , d-la Brezeanu, cari vorbește împotriva împrumutului de artiști de la Național, citind apoi o petiție către ministrul Artelor în acest sens. D. FOTACHE protestează, propunând să se aleagă în comitet șî un actor din trupele particulare. D-l ION MANOLESCU spune că renunță la locul său propunând pe d-l Fotache. Se procedează apoi la alegerea noului președinte și noului comitet. D-l ARISTIDE DEMETRIAD a fost în unanimitate reales președinte-D-sa mulțumește celor ce -au ales și d-nei Bilotti care i-a fost o neprețuită colaboratoare pentru bunul mers al finanțelor sindicatului. Prin vot se procedează la realegerea noului comitet, di ce, care, la privirea acestuia, ar dispare pentru totdeauna. Se iscă ceartă între soți. Orfeu calcă legamântul. Euridice dispare pe dată. Orfeu, rămas singur, este ucis de bacchante. Comisarii auzind de crimă vin să facă o anchetă. Geamgiul este prins în casă, și socotit drept asasinul. Dar, în timp ce comisarii îi iau interogatorul, geamgiul dispare prin oglindă. Ancheta e sfârșită. După plecarea comisarilor, Orfeu și Euridice, împreună cu geamgiul ,înger, revin și înainte de a se așeza la masă, în casa care plutește acum ca o corabie sfântă pe unda liniștită a lumii de dincolo, rostesc o rugăciune (rezumând viața sufletească a lui Cocteau). Vedem că regulile tragediei antice sunt păstrate, însă cu modificări semnificative. Puterile care se amestecă în soartă lucrează despărțite de acum: Moartea și Diavolul (calul), iar corul, cel care urmărește tragedia și eroii ei cu chipul îngerului, (Geamgiul). Piesa nu mai sfârșește odată cu stingerea luminii de aci. Priin ghilotina morții trecuți, eroii calca pragul absolutului. Ca în tragediile grecești, destinul covârșește pe om. Sfârșitul însă nu mai este un strigăt de durere, ci lauda sufletului care a înțeles taina suferinții. Au fost aleși : D-nele Maria Filotti, Agepsina Macry Eftimiu, d-nji N. Soreanu, Ion Manolescu, O. Stănescu, Gr. Mărculescu, R- Bulfinschi, Sică Alexandrescu. - ---------—xox—----*— Comemorarea lui Vasile Alexandri Sâmbătă, 2 iunie curent, la ora 6 d. a. Academia Română, întrunită în sesiune generală, va ține ședință publică solemnă pentru comemorarea marelui poet național Vasile Alecsandri. La o ședință vor asista Maiestatea Sa Regina Maria, A. S. R. Principesa Mamă, înalta Regență și membrii guvernului.După salutul d-lui președinte Em. Racoviță, d-l Octavian Goga va rosti o cuvântare despre Vasile Alecsandri. CONFERINȚE Joi, 31 Mai , orele 9 seara va avea loc la Institutul de științe administrative, în localul Bibliotecii facultaței de drept, conferința d-lui I. V. Gruia, doctor în drept, avocat, despre : „Orientări noi în organizarea serviciilor publice”. Intrarea libera-Duminică, 3 Iunie, orele în dimineața va avea loc în Aula Fundației Carol I a 26-a prelegere publică în ciclul organizat pentru anul acesta de Institutul Social Român cu privire la „Politica Culturii”Va vorbi d-l Fr. Muller despre „Statul, școala și cultura minoritară”. ZOLA SUBPREFECT Se găsește în Arhivele din Marsilia o curioasă depeșă, din Bordeaux, a lui Gambetta adrsată prefectului din Bouches-du-Rhône, din 1870 «Scumpe d-le Gent, mi se spune că subprefectura din Aix e în ajun de a fi vacantă. Dacă e adevărat, dă-mi voe să-ți recomand pe d. Emile Zola ca înlocuitor al titularului actual. De altfel nu se va face nimic fără asentimentul dumneavoastră». PENTRU TREI MII DOLARI, URCA 1.358 TREPTE IN 13 MINUTE Se știe că America e pământul binecuvântat al championatelor. Doritoare de a obține un titlu original, d-na Carmen Teggio — a urcat cele 1.358 trepte dela Woolworth Building, cea mai înaltă clădire din lume, în 13 minute. D-na Teggio, devenită imediat celebră, a fost intervievată de ziariști. A declarat că e gata să cânte o arie dintr-o operă, înainte de a coborî cele 1.538 trepte* Stagiunea de vară a Companiei dramatice „Teatrul Nostru“ Compania dramatică Teatrul Nostru a cărei scurtă activitate de până acum s’a impus atenției și aprecierilor unanime, s’a adăpostit pentru stagiunea de vară la Parcul Otetelișeanu, care a suferit radicale transformări. Scena a fost amenajată după ultimele cerinți ale tehnnicei moderne, cu cer circular, sistem de iluminat pe rezistență, proscenium etc. Lucrările s’au făcut sub directa inducere a regisorului Mime Zisu, reputat în toată Europa și cunoscut publicului bucureștean din înscenările sale la diverse teatre (Maria Stuart, Salomea, Copilul din flori, Peer Gynt, etc.) D- Mizu va monta pentru deschiderea stagiunei la Parcul Otetelișeanu celebra piesa „Lumpatius Vagabomdus’’ de Neatroy, un autor care este revendicat printre clasicii literaturii austriace. Piesa a fost tradusă de Victor Rodan, și va fi montată în stilul marilor spectacole cu o largă desfășurare de fast. Muzica de scenă și corurile, după partiția originală, vor fi dirijate de maestrul N Vermont- Caretaș. Decorurile se execută de pictorul Feodoroff. Un corp special de balet Și o numeroasă figurație vor complecta ansamblul.. Cât despre distribuție, ea va fi într’adevăr sensațională și se va ainunța la timp. Deschiderea stagiunei Va fi î ziua de 10 Iunie a. c- . VASILE ALEXANDRI POVESTIREA UNEI VIEȚI de Bogdan-Duică A apărut în editura «Culturei Naționale» un studiu asupra vieții poetului Vasile Alexandri, de prof. G. Bogdan-Duică. Acest studiu publicat de Academia Română cu ocazia inaugurărei mausoleului de la Mircești, pe cheltuiala ministerului Artelor, prezintă o deosebită valoare, cuprinzând fapte nerelevate până acum și scoase la iveală de d. prof. Bogdan-Duică, DE LA TEATRUL NAȚIONAL Mâine seară Joi 31 Mai crt. Teatrul Național își va închide porțile cu piesa d-lui Ciprian «Omul cu Mârțoaga», după o stagiune de mare succes atât material cât și cultural. * Teatrul Național va începe repetițiile la 1 August. Stagiunea se va deschide cu „Viforul” de B. Delavrancea. CORESPONDENȚA LORDULUI BYRON A apărut în traducere franceză, editura Pion. Sunt ultimile două volume ale unei corespondențe intime. Sunt cele mai interesante din cele patru cari formează această corespondență. Pun la punct relațiile dintre Shelley și Byron, lucru indispensabil pentru cunoașterea celor doi poeți. Un document de primă importanță pentru istoria romantismului englez. TRATAT DE OFTALMOLOGIE Profesorul dr. D. Michail, directorul clinicei oftalmologiei din Cluj a tipărit de curând, un «Trata de oftalmologie». Primul volum al acestui tratat de oftalmologie conține : studiul generalităților chirurgicale oculare, patologia polului anterior al ochiului și aceea a anexelor oculare. El oglindește aspectul actual al cunoștințelor oftalmologice în general, evidențiând în acelaș timp contribuția oftalmologiei românești la progresul acestor cunoștințe. Volumul are numeroase figuri colorate și planșe și este o lucrare eminamente didactică și practica. Are de scop înlesnirea învățământului studenților servind și de îndreptar medicilor practicieni. COMEMORAREA UNUI COMPOZITOR SAS O comunitate de iubitori de muzică, a comemorat Vineri seara, în sala teatrului «Astra», un deceniu de la moartea educatorului ei muzical, care a fost maestrul compozitor Rudi Lassel. Reuniunile corale «Mannergesangverein» și «Liederkranz», societatea filarmonică și cunoscutul bariton dr. Willi Knopf, acompaniat la pian de maestrul compozitor Paul Richter, au cântat cântece nemțești și săsești de ale mortului. Maeștrii Paul Richter și Reinhold Schelker au dirijat corurile splendide și orchestra nu mai puțin excelentă. De pe rampă surâde tabloul decorat cu lauri al neuitatului maestru — care s’a bucurat de admirația reginei Elisabeta a României, a cărei poezie «Trei tovarăși» a fost cu acest prilej cântată, iar ca pe vremuri, când corul disciplinat al elevilor sași dădea concerte conduse de directorul lui cu magica sa baghetă.I..."" », și [...] CONCERTE Concertul tenorului Mihăilescu-Toscani va avea loc, în seara de Vineri, 8 Iunie,, la Ateneul Român. Vineri T iunie 1928 dela opera —----- 1 Iată ordinea ultimelor specfăr cole la Opera Română : „Astăseară Joi 31 ort. ,Cavaleria Rusticană”, „Petrușca” și „Invitația la vals” ; Vineri 1 Iunie, pentru a 2-a oară, „Năpasta”, operă originală în trei acte de Sabin Drăgoi , Sâmbătă 2,„Traviata” i Duminică 3, (matineu) Răpirea din Serai”. seara „Trovatore” ; Luni 4 Iunie (a 2-a zi de Rusalii) (matineu)«„Bărbierul din Sevila”, seara închiderea stagiunii „Năpasta”. Toate reprezentațiile afară de cele ale „Năpastei” sunt afișate cu prețuri populare. D. C. Nottara n’a jucat în cele șase reprezentații pe care d-sa le-a dat în provincie acum două săptămâni, piesa d-lui Dominic „Sonata umbrelor”, reprezentațiile compunându-se din piesa „Fata muzicantului” și diferite recitări. / EXPOZIȚII Joi 1 Iunie se va deschide în Str. Leonida No. 5 o expoziție de hăinuțe și costume pentru copii) Expoziția rămâne deschisă numai până la 15 Iunie - Cărți și Reviste AU APARUT: DREPTUL CIVIL ROMAN Vol. I de C. Hamangiu, consilier la Casație, /. Rosetti, Bălănescu și Al. Băicoianu, doctori în drept din Paris, 1000 pagini, în genul lui M. Planici și Colinet Capitant. Volumul II apare la 15 Iunie c. PANDECTELE ROMANE, Ca*tul 3 (anul VII) repertoriu lunar de doctrină și jurisprudență adnotată, de sub direcția d-lui C. Hamangiu, consilier la Casație, 100 pagini, pe trei coloane, hârtie velină.• PANDECTELE SAPTAMANALE, No. 19, sub aceiași direcțiune, 32 pagini, pe două coloane, hârtie velină, publicând în extenso, jurisprudențele cele mai recente ale Curții de Casație, toate adnotate cu jurisprudența anterioară. * Buletinul uniunei comunităților evreești din vechiul regat(" conținând legea pentru regimul general al cultelor, statutele uniunei, autorizarea seminarului teologic Și bilanțul de gestiunea financiară a comunităței din București. I „Casa noastră’’, foaie populară lunară conținând o serie de articole pentru plugari și pe înțelesul tuturor, precum și un articol , Basarabia noastră”, scris cu ocazia aniversărei celor 10 ani rdelă Unirea Basarabiei. * A apărut No. 7 al revistei ,Acțiunea Țărănistă” organ al tineretului țărănist român, cu urs foarte bogat și variat sumar. S m A apărut «Organizația de stat» de prof. univ. Romuli Boilă-* Spectacolele zile! Azi 51 Mai 1928 OPERA ROMANA — ,„Cavaleria rusticană” și „Petrusca’S TEATRUL NAȚIONAL. —' (matineu) „Cleopatra” cu d-nele S. Țopa, Ec. Nițulescu și d-nii Bulfinski, Duțulescu, Polizu. (Seara) „Omul cu mârțoaga” cu d-nele T. Bogdan, A. Medianu și d-nii Calboreanu, Sârbu, Atanasescu, Mărculescu, Manu. I TEATRUL REGINA MARIA. —. . ,Oh ! Bărbații !” cu d-nete C. Elvass, N. Piacentius, I. Ionescu si d-nii V. Maximilian, I. Iancovescu, Deîvechio. CINEMA CAPITOL. — ,Q femee biruitoare cu Irene Rjck. CINEMA LIPSCANI. „Mult îmi plac femeile’’ cu Elizabeta Pinajeff. CINEMA SELECT. _ „Să fiî tată... nu e greu” cu Lilian Harvey. CINEMA BULEVARD-PALACE — „Don Carlos și Elizabeta” cu Conrad Veidt și o delicioasă comedie în două acte.