Curentul, octombrie 1928 (Anul 1, Nr. 258-288)
1928-10-14 / nr. 271
sr A apărut Mp. 3 a5» JSr JBga Jr — ‘ v’®^r * *mü*^ .Mi#®.htp^i»® í^ .*.. tBWHt Director Victor Eftimiu cu o nuvelă inedită de Mihail Sadoveanu «i cu o copertă colorată de Pietro Saltini : Un urmaș al lui Bachus. 16 pagini ilustrate Lei 5.—Editura IG. HERTZ, București. Fiecare număr conținând rezumatul celor precedente, nouii cititori nu au nevoie de a-și procura exemplarele anterioare. ELA HOFELE (PILULE) FORMULA ILUSTRULUI PROF. DI G. BACCELLI CONTRA ^ FRIGURILDIA v PALUSTRE £ B slegi&)&M/lano Vindecare« asigurará dupl lSziie decurs CONCESIONAR EXPUNSIV PENTRU ROHAN** G.CENTONIE BUCUREȘTI. BUL .6 ASARAB 57-TE t. ACO/9Ä Furnizorul Curții Regale Mr. Carol 37 Telefon 47 70 Sucursală Str. Sf. Niculae Șelari 5 torin Lipscani) Singurul magazin care vinde cu preturile de en gros cele mai bune calități de CAFIA Fabrica de sobe Faianță fondata 1900 IOSIF BUCUREȘTI Calea 13 Septembrie No. 185 (Cază proprle) Executam orice lucrare atingatoare In aceasta branșa Lucru solid și exact După ultimele modele. Prețuri avantajoase DE Cu 10 kg. de lemne se poate încălzi o cameră mare timp de 24 de ore Vechiului cunoscuții Magazin de CAFEA IDEAL" D. DANIELIAN VÂND 2 PARCELE TEDEN a 1OO metri fiecare sau total pe str. PORUMBARU PRESIM UITA intrarea prin str. Dimitrie Ghica azi str. Ion Miiru pe trotuarul Sanatoriului Elisabeta, Bufet-Șosea. Are toate edilitățle. Acord înlesniri de plată. Informații la GRAND HOTEL camera 148 zin.c în orele 12 jum. — 1 jum. și 7 — 8 jum. •eara. purtat grijă de Poliana. Dar n p imortalizarea lui nemuritorul nostru Vlahuță !... Noi ne vom împotrivi mereu lui UI Luther și lui Tolstoi . Căci amândoi vrutau să înfăptuiască prea mult în lumea lor,intind să așeze pe baze «categoric evanghelice», și n’au reușit decât să se excomunice pe ei din satul aceleiaș Biserici: sfântă, sobornicească și apostolească. Și au mai reușit să strice, poate pentru multă vreme încă, o armonie lăuntrică, în drum spre desăvârșire, atât din Biserică, cum și din ființele semenilor lor: Luther prin discernământ extremist și prin Biblie, Tolstoi prin confuzie și tot prin Biblie!... . Din nimic însă nu se vor putea desprinde mai clare atitudinile lor creștine, decât din finalurile cu cari își încoronează amândoi opera. Anii 1546. Mulțumit că nu și-a întrebuințat zadarnic energia-i neobosită salvând învățământul popular al țării lui, cu Biblia tradusă de el în mână și înconjurat de toți elevii săi, răsvrătitul profesor , de Drept de la Wittenberg închise ochii pentru totdeauna aici ca să-i deschidă numaidecât — cu scopul de a-și continua cercetarile. Dincolo : «Școlarii mei, eu sunt chemat într’o altă școală»... Liniștit și obosit de viață, după ce dăruise omenirii ultima-i mărturisire de Credință. «Să nu ucizi înarmare și Patriotism», pentru ale carii idei el însuș ceru autorităților să-l judece, contele Leon Tolstoi, — fără să ia și fără să spună nimănui nimic, — fuge de-acasă în noaptea de 10 Noembrie 1910, ca să moară în biuroul șefului de gară din Astapovo — două sute kilometri departe de «ai săi». Tocmai aici — în stepă — i-a fost dat acestui tăgăduitor al vieții viitoare să-și sfârșească șirul unei «cugetări» cu care se’ncheia toată viața lui: «Iată sfârșitul... i niceva !...» Cutezanță teologic« ’ntr’o parte. Nimicire, neant budist într’alta !„. Apropierea Luther—Tolstoi mă obsedează încă și se cere precizată. Cu atât mai mult, cu cât sunt destule temeiuri întru susținerea afirmației că astăzi, ortodoxia noastră românească oscilează între acești doi poli ai atitudinii religioase firești. Sau și mai precis, că ea se sbate pe axa creștinismului autentic — și în nădejdea unei biruinți sigure — între cele două extremități spirituale : Protestantismul germanic și misticismul slav. Oscilăm cu alte cuvinte, între Wittenbergul de altădată și Kievul contemporan încă ! Cu alt prilej se va vedea. PARASCHIV ANGELESCU Diacon. Câmpulung CAFENEAUA! (Continuare din pagina I-a) Chelnerii moțăe în fund, între muștele adormite și ele. Iar domnișoara dela cafeă gândește ce bine ar fi dacă sar mărita cu un ..Lăsat bine"... Arar, intră Duminica, în cafenea, câte un rătăcit. Singur, ca Adam în Paradis, dar având la dispoziție schwrtzul pe care Adam, nu-l avea, privește strada, pe care trec mahalagii gătiți de sărbătoare, pensioanele de fete spre teatrele care ,,joacă în matineu” și recruții care vizitează monumentele orașului... Atunci, cafeneaua se odihnește de munca săptămânii, pentru ca — a doua zi — Luni, să reînceapă viața, viața intensă de fiecare zi..Tudor Teodorescu-Braniște -xox- Jocuri românești Comitetul de dine al Ligii culturale invită pe membrii de la secțiunea de jocuri românești, precum și pe oricine dorește să învețe jocurile românești, să ia parte la ședința care va avea loc astăzi Sâmbătă orele 6 jum. la liceul Sf. Sava. Intrarea liberă. CSRVHTDi CINEMA O CAMPANIE NECESARA "Dun acest titlu, confratele Henry Lepage, publică într-un recent număr din „Paris-Midi- Ciné”, un interesant articol, în care demonstrează greșeala pe care o comit marii capitaliști de a crede ca afacerile cinematografice nu sunt îndeajuns de serioase spre a garanta investirea sumelor necesare pentru desvoltarea industriilor cinematografice de pretutindeni. E, într’adevăr,de datoria noastră a tuturor ziariștilor specialiști, să spulberăm, prin campanii stăruitoare, bogate în amănunte elocvente, absurditatea unor idei atât de legendar înrădăcinate în credința publicului ignorant, de multe ori, până la paroxism. Orice ramură de activitate își are riscurile ei, după cum nici un gen de întreprindere nu, poate oferi — unui necunoscător, mai ales — garanția anticipată a câștigului precis. Totul e în funcție de organizație și debușeu. Și dară numeroase întreprinderi cinematografice, au eșuat la intervale surprinzător de , precipitate, vina nu se poate atribui, câtuș de puțin,,materiei în sine. Sunt snobii, necunoscatorii, intrușii, într’un cuvânt, paraziții artei mute, cari prin manopere mârșave uzurpă situațiile celor îndreptățiți să activeze în deplină libertate, aceștia sunt marii vinovați asupra cărora trebue să cadă responsabilitatea eventualelor eșecuri. Cinematografia e pe atât de pretențioasă în manifestările care-i condiționează vitalitatea, pe cât sunt de bogate randementele ei, atunci când e călăuzită de oameni competenți. Și dacă mai există indivizi cari, în numele unei inteligențe relative, consideră încă arta mută, ca um spectacol inferior, nedemn să intre în preocupările intelectualilor de azi, nu treime să judecăm lucrurile după acest pueril termometru al mentalității lor. Cinematografia este cea de a șaptea artă și a treia industrie în complexul creațiilor umane de strictă necesitate. Iar, față de imensitatea producției, industria filmului se plasează pe al doilea plan de rentabilitate. Cum de s’ăr puțiși,mențtin"# 'Ohre ■acele uriașe trusturi străine, cu capitaluri de miliarde, dacă într’adevăr afacerile cinematografice nar fi „afaceri bune’’ . Și cum de s’ar mai înființa de la o zi la alta acele întreprinderi noua dată debutul lor ar fi atât de riscant Fericiți acei ‘Sari înțeleg la timp... riscurile industriei cinematografice JEAN VULPESCU Pe drumuri bune... Intr’o seară mohorâtă de toat timb Ia un aperitiv, un om îmi destăinuia cu încredere proectele sale. Era acum un an, pe aceeaș vreme premergătoare zilelor plicticoase ale iernei... ^— Voi aștepta, îmi spunea el, până la primăvară. Iarna nu pot lucra, pentru că scenariul meu cere timp frumoa Și afară de asta, n am aranjat ,încă definitiv nici cu Vivian Gibson și nici cu Grite Hard... 'Tot intenția. să turnezi acest film numai' în România '— o, cum aș face-o, dac’aș avea posibilitatea! Cur, însă, nu posedăm nici un studio, trebue neapărat să plec în străinătate pentru realizarea interioarelor. Țin să-ți atrag atenția asupra unui lucru : dacă vreau într’adevăr să turnez acest film, înseamnă că, ori îl fac să stea pe aceeaș treaptă cu cele mai bune producții străine, ori renunt definitiv la planurile mele. Trebue să se înțeleagă odată că e momentul să depășim faza experiențelor temerare și ca orice noua realizare în condiții mere de până acum nu va face decât să compromită și mai uluit reputația filmului românesc... Pe Urmă o bandă făcută în țară cu mijloacele și interpretarea noastră, nu va putea niciodată să treacă granița. Or, iată tocmai interesul primordial al unei producții cinematografice... ..-In ceea ce mă privește, nu voi Prezenta filmul în țară, înainte de a-i asigura proectia în străinătate...”. ........ Admiram entuziasmul și principiile serioase, pe care interlocutorul meu le etala într-un moment de sinceră explozie. A trecut de atunci exact un an. Omul energic, cu deplină încredere în sine, care nu era altul decât Ion Șahighian de la Teatrul Național, și-a satisfăcut dorința. A găsit după multă căutare un colaborator tot atât de prețios în persoana cunoscutului publicist, N. N.Serbanescu, căruia i-a fost încredințat consilieratul artistic- gît, sub auspiciile unei mari societăti, ad-hoc constituită, a realizat, filmul proectat. Se intitulează ,,Simfonia Dragostei” și a fost surnat atât la Viena, cât și în România. Un film românesc și totul o balada internațională. Pentru că exterioarele au fost luate pe frumoasele meleaguri ale țării noastre, iar interioarele în studiourile soc. Vita. de la Viena, și pentru că alături de Ion Livescu, Al. Critico și I. Petrescu, apar, in primele roluri, marile vedete germane Vivian Gibson și Grite Hard... In epoca aceasta de rapidă evolutie pe care o înregistrează arta mută de pretutindeni, producția lui Șahighian va însemna, desigur, isbânda filmului românesc. Să sperăm I1 Moșten rea Iov Samt Weinstein Ip bogata pleiadă a comicilor americani lansați prin bande mai mult sau mai puțin accesibile gustului spectatorilor din toate păturile sociale. Max Davidson se relevă cu o distinsă nuanță de originalitate. Davidson nu e sclavul grimaselor forțate, nici adeptul surtucului caraghis. E omul natual, așa cum îl întâlnim pretutindeni, biciuit de necazurile vieții sau răsfățat de capriciile ei. Ici, un zâmbet fericit, dincolo, lacrima deziluziei amare... Nu e, oare cea mai corectă noțiune a realității ?... Un biet faibricant de țigări proaste, ironizat de falsa aureolă a unei presupuse moșteniri. Un om modest, suferind, devenit dintr’odată bogat, cu permisiunea oricărei inspirații extravagante. Cheltuește cu patimă în dreapta și nu stânga bani pe cari o viață întreagă s’a căznit să-i agonisească, cu credința că se înfruptă din averea unui fost datornic, adormit întru Domnul. Dar când prietenul înviază, aducând mărturia crudului adevăr, Sami, sărmanul Sami, trăește cea mai nemiloasă decepție. Moștenirea lui s’a transformat într’o ireparabilă pierdere. Și totuși Sami Weinstein a rămas om bogat. E-a salvat șansa, pe care într-un moment de deplasată distracție și-o pusese la încercare.. O comedie profund umană, cu efecte de un umor irezistibil. Max Davidson e partizanul artei adevărate. De la Operă Astă seară Sâmbătă, la Operă se va cânta „Aida’’, având ca interpreți pe d-nete El. Basarab și M. Snejina, ă-nii J. Atanasiu, Octav Arbore (debut), R. Steiner și Edg. Istratty. La pupitru .* d. Eg. Massini. Mâine Duminică se dă în matineu, ,Traviata", seara „Năpasta" și baletul din „Prințul Igor’’. In așteptarea premierei „Damei de pică”, Opera reia operele din nou studiate : Luni 18 „Samson și Dalila", Marți 16 „Faust”, Miercuri 17 „M-me Butterfly”. •D-na Aida Herta, soprană dramatică a Operei de stat din Berlin, va cânta în curând 4 reprezentațiuni extraordinare la Opera Română. De la Teatrul Național D-na Maria Filotti, plecând în turneul,Femeea Mării” se va juca numai de trei ori și anume: Duminică 14 Octombrie, Miercuri 17 Octombrie și Duminică 21 Octombrie, când capodopera ibseniană va fi scoasă de pe afiș pentru 40 de zile. Din cauza intrării pe afișul Teatrului National a comediei d-lui Mihail Sorbul, drama lui Delavrancea, ,Viforul” se va înn* juca numai în trei matineuri populare și anume în zilele de Sâmbătă 2 Octombrie,Toi 18 Otombrie și Sâmbătă 20 Octombrie, după care va fi scoasă de pe afiș. V Premiera comediei d-lui Mihail Sorbul «Coriolan Secundus» a fost hotărîtă pentru seara de Mircuri. 24 Octombrie. * In urma hotărîrei prefecturei poliției Capitalei și a comandantului pompierilor, direcțiunea Teatrului National a suprimat deplin scaunele suplimentare și locurile în picioare. CARNETUL ZILEI „Amantul de carton" La «Teatrul Intim» din bul. Schitu Mărfureanu No. 4, se reprezintă în fiecare seară marele succes «Amantul de Carton», o delicioasă comedie în 3 acte de J. Deval, tradusă de d. Ionel Țăranu. Un public numeros aplaudă cu frenezie, la scenă, deschisă, pe interpreții principali : Marietta Rareș, Costică Toneanu și Leon Lefter. CONCERTE Sâmbătă, 13 Octombrie, la 9 seara, are loc în sala Barascheum, concertul tânărului tenor dramatic d. Schaechter, elev al profesorului Mezzetti acompaniat de cunoscuta pianistă d-na Cecile Lack, absolventă a Conservatorului și ele" celebrului profesor Fischoff din Viena. D-na Lack va executa și solo o serie de bucăți alese la pian și apoi o romanță compusă de d-sa, care va fi cântată de d. Schaechter. Invitat de un număr de admiratori, marele pianist vienez, Paul Weingarten va da un singur concert îin Capitală, la jumătatea lunei Decembrie. Spectacolele zilei Azi, 13 Octombrie 1928 OPERA ROMÂNĂ: «Aida», cu tenorul Octav Arbore. TEATRUL NAȚIONAL, (matineu): «Viforul», cu d-nele: Luncescu, Zaharia, și d-nii: C. Nottera, I. Petrescu, Critico, Atanasescu; (seara): «Principesa Turandot» cu d-nele: M. ZimniceanU, Almajan, Peyev, și d-nii: Bulfinski, Antonescu, Vraca, Baldovin, Finteșteanu. TEATRUL REGINA MARIA: (matineu și seara): «Manasse», cu d-nii: Manolescu, Morțun, Sterin, Talianu, Finți, și d-nele: M. Manolescu, D. Solomon, Antonov, Arapu. TEATRUL MIC: «Nuntă cu repetiții», cu d-nele: L. Caler, Wauwrîna, și d-nii: Livescu, Finteșteanu, M. Constantinescu, Ghibericea Timică, Antonin. TEATRUL ALHAMBRA: (matineu și seara): «Fritz» cu doamnele: Tantzi Cutava-Barozzi, E. Zamora Caracioni, Dimitriu, Novell! și d-nii: Leonard, Channel, R. de Tassy. TEATRUL INTIM: «Amantul de Carton», cu Marietta Rareș, Costica Toneanu, și Leona Lefter. CINEMA SCALA: Revista «Ca la mama acasă», și filmul «Când marea și cerul se întâlnesc», cu John Barrymore. CINEMA ELITE: «Fugara», cu Vivian Gibson, Kate von Nagy și Jean Dax. CINEMA TRIANON: «Carne, vale di Venezia», cu Maria Iacobini și Marcom Tod. CINEMA CAPITOL: «Rasputin», CU Nicolas Malikoff, Natalia Iissenko, Diana Karenee și Jak Trevor. ODEON: «Song» (Bani murdari), cu Anna May Woung, Hana Adolest, von Schelettop, Hanna Kid, etc. CINEMA LUK: «Frumosul Eruimmel» cu John Barrymore. CINEMA SELECT: «Dama mascată», cu Wladimir Gaidaroff, Arlette Marchal și Dito Carlo. CINEMA LIPSCANI: San Woodings Jazz-Revue și «Principele Jean» cu Renée Haribel. CINEMA M. VOICULESCU: « Prada bărbatului», cu Maly Delschaft și Hans Thimig. CINEMA BOUILEVARD-PALACE : «Moștenirea lui Sami Weinstein» cu Max Davidson și o comedie în 2 acte. CINEMA MARNA: «Manej», cu Marry Johnson. -xox- Starea vremii de la— Timpul probabil 12—13 Oct. orele 20. Presiunea în scădere cu 1-1-3 mm. Cerul variabil, iar pe alocuri vor mai cădea precipitaturni, vânturi slabe vor sufla mai mult din sectorul sudic. Temperaturile în ușoară, creștere. PrunTnfclf ft Octombrie 1928 SPORT După Campionatele Nationale de Atletism Sporturile atletice, introduse cu multă trudă și cheltuială de câteva din cluburile noastre sportive, au trecut printro grea încercare Sâmbata, ți Duminică cu ocazia disputara Campionatelor Nationale de Atletism. Am urmărit an cu an, încă de la înființarea Federațiunei desfășurarea acestei probe de un interes capital pentru desvoltarea atletismului românesc, fie ca concurent, fie ca conducător de echipă și pot spune că nu aș fi crezut niciodată ca după 16 ani să văd debandada și desinteresarea de acum. Lipsa de interes din partea oficialilor a atras după sine pe cea a spectatorilor și a concurenților, care s'au prezentat în număr foarte redus, fie din lipsa unor avantaje care trebuiau neapărat acordate celor ce vin din provincie, fie din neîncrederea pe care acești concurenți o acordă juriului. Reclama care trebuia negreșit făcută cu această ocazie a fost inexistentă din care cauză numărul spectatorilor s'a redus la câțiva prieteni de ai concurenților și ceva militari aduși cu frontul, deci din punct de vedere al propagandei rezultatele au fost nule. Se va obiecta ca Federațiunea nu a alocat nici-o sumă pentru acoperirea cheltuelilor. Dacă acesta este motivul, domnii organizatori trebuiau sau să demisioneze în bloc sau să găsească fondurile necesare aiurea, cum au reușit astă-vară când cu banii strânși s'au plimbat gratuit la Amsterdam, pe socoteala generoșilor donatori. Atunci însă se surâdea o plimbare frumoasă în străinătate; când este însă vorba de treabă, lasă totul pe mâna câtorva copii, dumnealor făcându-și apariția pe terenurile de sport odată sau cel mult de doua ori pe an pentru a... conduce acea competitiune și a falsifica rezultatele în favoarea clubului din care fac parte. Efectele acestei organizațiuni s'au văzut. In curând domnii oficiali nu vor fi deranjați. Cluburile care cu mari sacrificii materiale și pierdere de timp și-au format atleți, nu vor mai putea delega niciodată oameni serioși și competenți pentru a complecta Kinder, garten-ul comisiunei de atletism, ci vor lichida această ramură de sfat. Sper totuș că în ultimul ceas, domnii din capul "Federațiune" să își dea seama de situația nenorocită în care se sbate atletismul romanesc, iar CONDUCĂTORII SA TREACA EI ÎNȘIRI LA LUCRU. CINSTIT ȘI DESINTERESAT. LASAND COPIII CARE I-AU SUPLINIT PANA ACUM SA SE MAI ODIHNEASCĂ ȘI SA MAI CREASCĂ. ION CONSTANTINESCU deîa «Stadiul Român» Atletism REUNIUNEA DE DUMINECA Dacă timpul va permite subcomisia capitalei va organiza Duminică, o reuniune atletică. Ca întotdeauna teatrul manifestării va fi stadionul din Dealul Spirei. EL OUAFT DEBUTEAZĂ VICTORIOS IN AMERICA O cablogramă din America ne aduce rezultatul primei curse disputate dincolo de Atlantic de către învingătorul marathonului olimpic, francezul El Ouafi. Acest debut profesional a luat forma unui match între faimosul cursier transcontinental, Andy Payne. Proba care comporta o distanță de 22 km a avut loc pe pista din Tulsa, întrebuințând un tren sever, algerianul a acoperit distanța în 1 oră 23 m. 45 și silindu-și in acelaș timp adversarul să abandoneze. Box O LUPTA TRAGICA Din Florența nu vine o știre tristă. In lupta ce se disputa între Cecchi și Lili, pentru campionatul Italiei la categoria ,,musca’’ Cecchi, cade în al treilea round și își fracturează baza craniului. Transportat la spital, el muri peste câteva ore, fără ași mai recăpăta cunoștința. Cecchio, erea considerat ca unul dintre cei mai buni boxeuri italieni, la categoria sa. Football DANEMARCA A BĂTUT SUEDIA, 8—î Duminică s’a desfășurat la Copenhaga, anuala întâlnire. Danemarca-Suedia. Ea s’a terminat prin victoria Danezilor care câștigară distanțați. La prima repriză cele două echipe ereau la egalitate, scorul fiind 0—0. Mai mult de 80.000 persoane au asistat la acest match în cursul căruia, Danezii au avut avantajul din ce în ce mai accentuat. CAMPIONATUL SPANIEI REGIUNEA CATALANIEI Duminica „Spaniolă’’ a avut un succes neașteptat. Stinsele hârtiei sau confirmat de data aceasta în întregime. Barcelona bate Sabadell : 5—0. Espagnolul cu Europa : 0—0. Sans bate Travasa : A—T. Tennis COCHET, CAMPIONUL DE SUD-EST, AL STATELOR UNITE Cochet, campionul Angliei și al Americei a devenit și campionul Sud-Estului american de simplu, bătând în finală, speranța franceză, stângaciul Boussus. In patru seturi victoria reveni cu 6—8, 6—4, 6—3 și 6 3. VIITOARELE JOCURI OLYMPICE, VOR AVEA LOC LA OSLO ? _ Norvegienii doresc neapărat ca viitoarele Jocuri de iarnă să le patroneze. Presa norvegiană este unanimă în a reclama această onoare. Chestiunea va fi fără îndoială discutată de federația de resort Smitari in ITPă Law-temis CAMPIONATUL INTERNAȚIONAL AL ROMÂNIEI 1928 Ziua II-a Succesul sportiv incontestabil. Publicul însă a strălucit ca de 0biceiu prin absență. Să sperăm ce silele de sărbătoare vor aduce succesul dorit de gruparea verde. Pe terenul „Tennis-Clubului Român” s-au disputat a doua zi următoarele match-uri : SIMPLU DOMNI ? Mc. Weagh b. Roman 6—T —7, 6—2. Străncescu b. Schuleh 6—î Albrecht b. Cruder 6—1, 6—8. Botez b. Papană 6—1, 6—1. San Gabi b. Băicoianu 6—1,0. Hragu b. Zentler 3—6, 7—5* 6—4. Poulieff b. Nădejde 6—1, 6—1". Lupu b. Rosetti 6—1, 6—3. Lupu b. Ștefan Ilia 6—0, 6—S. SIMPLU DOAMNE D-na Schlosser b. d-ra Marea*,iiei 6—2, 6—0. D-na Folbert b. d-ra Dornei 6—3, 6—0. D-na Caracostea b. d-ra Svee 3, 6—2. DUBLU MIXT D-na Marcovici-Fox B. d-ra D-na Ghika-Botez b. d-ra Plea* nip-Băicoianu 6—2, 6—2. Braunstein-Papana 6—1, 6—L DUBLU DOMNI Dragu-Werk b. Weinberg-Roam 6—3, 6—2. Poulieff-Krupensky b. Marcovici-Gruder 6—2, 6—2. Papană-Stâncescu b. Caracostea- Nădejde 6—1 6—2. Ziua NII-a Sâmbătă la ora 2 d. a. se va disputa match ul pentru : CUPA CAMARAȘESCU Intre Dr. Luppu-Uirsch contra Horner-W einb erg. După acest interesant match vor avea loc pentru Campionatul Internațional al României pe 192& următoarele întâlniri : SIMPLU Albrecht (Viena) contra Botez DUBLU San Gafli-Cambier contra Ilka- Folberth. San Galli-Rossetti contra Fox Mc. Weagh. Dacă cehii angajați in această competițiune vor sosi, vom vedea evoluând pe courts ourile „Tenisului”, rachetele din țara lui Masárik. RADIO: Sâmbătă 13 Oct. PROGRAM CONCERTE. Ora 21,15 : Concertul învățătorilor cehoslovaci (Frage, Bratislava, Brus). Ora 21,15 : Muzică de cameră conpozitori slavi și moderni (Stuttgart, Freiburg, Frankfurt, Kassel). Ora 21,20 : Muzică militară (Budapesta). Ora 21.45 : Muzică instr. și vocală (Milano). Ora 21,50 : Selection 3*n opere (Neapole). OPERA. Ora 22,00: Selectioni t în opere italiene (Roma). OPERETE: Ora 21,10: Mnmselie NUoacke1 (Viena, Linz, Graz. Inbsrnck, Klagenfurt). Ora 21,30 : Eroii operetă dc. Streus* (Vi*rșovia, Rattomeer Poznan, Krakau și Wyna). ‘ 1 )