Curentul, noiembrie 1928 (Anul 1, Nr. 289-318)
1928-11-01 / nr. 289
Jos 1 Noembrie 1928 VIATA ECONOMICA Crize cailor ferate E un subiect neplăcut, desigur..! Actualului director general al C. F. R. D-sa găsește chiar — într’un recent Interview — că „se ocupă cam multi de această chestiune“.. NI înțelegem durerea. Dar vom continua să examinăm cu grije și conștiinciozitate situația, în care se zbate, cu toate sforțările d-sale, Calea noastră ferată. Sunt ani de zile de când avem sistematic deficite la C. F. R. S'a crezut, la un moment dat, în mod simplist, că situația se va îndrepta prin sporirea taxelor. N’a trecut mult și s’a constatat, ceia ce ar fi fost de prevăzut, că urcarea exagerată a tarifului de transport, adusese o scădere atât de mare a traficului, încât încasările scăzură în loc să crească. Se încercă atunci și metoda în versa: scăderea taxelor, îmbunătățirea traficului fu neînsemnată. Ce se întâmplase ? Urcarea exagerată a taxelor de transport avantajase concurența transporturilor automobile pe șosele. In timp ce traficul căilor ferate scădea, acela pe șosele, în special pentru distanțe nu prea mari, luase o serioasă dezvoltare natural că această împrejurare favorizase o amortizare rapidă a automobilelor și autocamioanelor, destinate curselor regulate și a căror concurentă calea ferată o resimțea acum foarte serios. Dar încă un fapt, neprevăzut survenise. Criza generală mergea intensificându-se și reducea traficul. Tarifele, deși scăzute, rămăsese încă prea urcate, pentru a-l stimula. Iar în ce privește comerțul de tranzit, urcarea leului ne făcuse să atingem, în curând, un nivel de taxe, insuportabil, socotit în aur. Transportul pe C. F. R. devenise iarăși prea scump. Ce-ar fi fost indicat în acel moment ? Calea ferată ar fi trebuit să reducă șî ea prețurile de aprovizionare cu combustibil șî să comprime, în general, prețurile furniturilor. In loc de aceasta, cu toate îmbunătățirile incontestabile, urmărite și înfăptuite, calea ferată avu de suferit — în mod voluntar — efectele unul tarif vamal, excesiv de protector, pentru industria furnizoare. E îndeajuns să reamintim cazul comenzii „Reșița“, cu prețuri depășind cu 60 la sută costul materialului străin, comandă angajată, in mod nejustificat, pe ani de zile înainte. Dar nu putem trece cu vederea nici contractele de combustibil cu industria extractivă indigenă, căreia i se plătesc prețuri cu mult peste paritatea mondială. Și nu putem de asemenea să nu amintim contractul cu „Societatea Franco-Română pentru material de drum de fier“, pentru reparația de locomotive, în conditiuni oneroase pentru calea ferată. Aceste fapte nu pot fi contestate. Și diferentele de preturi, concedate industriei indigene, reprezintă, precum se știe, câteva miliarde anual. Iată de ce, d. director general al C. F. R., in loc să conteste faptele, încearcă să ridice, în mod curagios, aceste greșeli, la rangul de principiu. „Calea ferată nu poate face altă „politică economică, decât aceia „pe care i-o imprimă interesele economice ale statului român. Or, „aceste interese nu se pot îndruma „în direcția importului, atunci când „avem o industrie națională“, ne asigură actualul director general c. f. r. Iată o afirmație, care ne arată, că politica de aprovizionare a căilor ferate, ele înșire o mare industrie, a fost influențată de considerente străine propriei ei rentabilități. Care industrie particulară s’ar preocupa vreodată de politica economică generală — și ea greșită— atunci când sunt in joc, interesele ei vitale ? Să nu ni se obiecteze că o cale ferată de stat trebuie să menajeze totdeauna, prin politica ei de tarife, economia generală, căci aceasta e cu totul altă chestiune. Adaptarea tarifelor căilor ferate acestui scop, corespunde însuși totului etatizării și nu se face nici odată in dauna prosperității lor proprii. Dar a scumpi cheltuelile de exploatare și întreținere ale căii ferate, ca să protejezi celelalte industrii, nu poate fi decât absurd. Și atât timp cât calea ferată nu poate trăi in mod independent, ci trebuie să se sprijine — direct sau indirect — pe contribuția bugetului public, această politică nu poate fi tolerată. Ricard» Simplonul va merge până la Bagdad In ziua de 19 Octombrie a început la Viena, conferința internațională de cale ferată, cu delegați ai statelor din Europa, [Japonia și China. i. Administrația căilor noastre ferate a fost reprezentată la această conferință de d-nii: I. Miclescu, directorul serviciului comercial; Alex. Russ, director al serviciului mișcării și I. Apostolescu, subdirector. S’a discutat și hotărît la această conferință: prelungirea mersului trenului „Simplon“ până la Bagdad. Statele interesate la circulația acestui tren afară de România să facă reducerea tarifului de călători și bagaje, în direcția Londra-București și Londra-Constantinopol, în vederea unei concurente ce s’ar creia rutei Orientului Express. Moneda noastră de nichel e trecută peste hotare Iași, 30. Autoritățile administrative au fost înștiințate că marea criză de monetă de nichel se datorește faptului că aceste monete sunt duse într-o țară vecină, sub formă de contrabande. Acolo nichelul este topit, făcându-se apoi din el penițe. In vederea ,,ofensivei agricole CONSFĂTUIREA DE LA MINISTERUL AGRICULTURII dii dimineață s’au întrunit la ministerul agriculturii, directorii generali ai acestui minister, sub preșidența d-lui G. Cipăianu, subsecretar de stat al acelui minister. Au participat d-nii: E. Petrini (îndrumări agricole), Dăscălescu (învățământ), Grigorescu (islazuri) și I. C. Teodorescu (viticultură), Georgian (horticultură), F. Amărăscu (ferme) și Giurgea (sericicultură). D. G. CIPRIANU a cerut celor de față să aducă la îndeplinire, urgent, instrucțiile date mai nainte, în ceea ce privește programul fiecărei direcții, pentru realizarea ofensivei agricole. D-sa a adăugat că aceste schițări de program, vor face obiectul discuțiilor în viitoarele conferințe. S’a hotărît ca aceste consfătuiri să le urmeze regulat, pornind de Vineri, crt. și continuându-se săptămânal la ministerul agriculturii. —r-r și j 3»1— >» Suspendarea unui ziar comunist Fraga, 30 (Rador). <— Ministerul de interne a decis să suspende pe timp de o lună apariția ziarului comunist „Rude Pravo“. Măsura a fost luată pe baza legei de apărare a republicei. CURENTUL O bancă centrală a minoritații maghiare din România CUM INTENȚIONEAZĂ PARTIDUL MAGHIAR SA MIJLOCEASCĂ PE SEAMA UNGURILOR DIN ROMÂNIA CREDITE DE LA BĂNCI STREINE Partidul maghiar punând în executare rezoluția de la Odorheiu, a început în toate județele din Ardeal și Banat strângerea datelor ce urmează să fie înfățișate la Liga Națiunilor ca dovezi de prigonire a minorităților de către statul român. Dincolo de această activitate care nu țintește decât suprimarea autorității statului român în străinătate, organizația partidului maghiar din Banat a început agitarea unei alte probleme: înființarea unei bănci centrale a minorității maghiare din Ardeal și Banat. MENIREA BĂNCII Se știe că în secția economică a congresului partidului maghiar de la Odorheiu s-a hotărît înființarea unei bănci centrale a minorității maghiare din Ardeal și Banat, care urmează să ia ființă cu concursul larg al populației maghiare și al instituțiilor financiare maghiare. MENIREA ACESTEI BĂNCI ESTE SA MIJLOCEASCĂ PRIN INSTITUȚIILE FINANCIARE MAGHIARE DIN ARDEAL SI BANAT CREDITE PE SEAMA MINORITĂȚII MAGHIARE DIN ROMANIA DE LA BĂNCILE DIN STREINATATE. S’a și constituit o comisiune, care urma să elaboreze proiectul pentru punerea în aplicare a rezoluției economice a partidului maghiar. In această comisiune au fost aleși : contele George Bethlen, baronul Andrei Ambrozy, dr. Elemer Gyarfas, baronul Ioan Jósika, Ármin Kabos, dr. Desideriu Lassli și Adalbert Bartos. PREPARAREA TERENULUI Curios este insă faptul că președintele partidului maghiar, contele Bethlen, a uitat să supună această rezoluție economică spre votare congresului partidului maghiar de la Odorheiu. Așa încât din punct de vedere formal, rezoluția aceasta este nevalabilă și punerea ei în aplicare ar trebui să mai întârzie doi ani de zile, până la convocarea unui nou congres al partidului maghiar. Cu toate acestea, organizația partidului maghiar din Banat, de unde a fost lansată ideia aceasta a unei bănci centrale a minorității maghiare din România, a început lucrările pentru punerea în aplicare a rezoluției. Baronul Andrei Ambrozy, președintele organizației partidului maghiar din Banat, a declarat că aripa bănățeană a partidului maghiar va pune în executare rezoluția economică de la Odorheiu și dacă contele Bethlen crede că sub raport formal rezoluția nu poate fi pusă în aplicare, dânsul este hotărît sa pună temeliile acestei bănci numai în Banat și pentru Banat. Baronul Andrei Ambrozy a și început lucrările de punere în aplicare a rezoluției împreună cu d. Armin Kabos, care a fost ales în comisie la Odorheiu, ca reprezentant al Banatului. MONICA Depozit General SOLAVICI , Str. Lipscani, 37 0 noua greva in perspectivi Cluj. De câteva săptămâni au început tratative între legătorii de cărți și patroni. Muncitorii pretind urcarea salariului și introducerea muncii de 6 zile pe săptămână, fiind cea mai exploatată categorie de muncitori. Față de intransigența patronilor muncitorii s’au adresat d-lui inspector al muncii, Ion Chirilă, a cărui intervenție a rămas fără rezultat. — . . . . Intrucât până la 1 Noembrie, data când expiră contractul colectiv, nu se va ajunge la nici o înțelegere, muncitorii vor declara greva. —............—ap- 9 Bursa 30 Octombrie 1928 I * PARIS 15.45 LEUI ZURICH 3.13% LONDRA 803 INCHEERI OFICIALE București 30 Octombrie B-ca de Credit 1290 B-ca Gen.a Țării Rom. 900, 20 B-ca Națională 13450, 300 B-ca Românească opt. 1260, 70, 5, 60 B-ca Românească pui 1120,10,1005 B-ca Ilfov 825 B-ca Minelor 340 Credit Industrial 1150, 40 Petrol Românesc 1050, 40 Astra Română 3650, 700 Credit Minier opt. 1420, 15,20,30 40 Credit Minier pur 1310, 20 Petrol Bloc 425, 40 Redevența 375 Română petroliferă 550 Steaua Română 1875,70,65,70,5 I. R. D. P. opt. 585,90, 75,90,5,85 I. R. D. P. 960, 70 S. T. B 1300 Reșița 1000, 990, 80, 99, 5 * SCHIMB București 30 Octombrie PETROLIFERELE 1A PARIS Astra Română 575 Steaua Română 32 Concordia 251 Petrol Blok 75 Redevența necotată întrunirea comercianților din piețe Comercianții din piețele și oboarele Capitalei s’au întrunit ori la ora 3 si a. D. I. MARINESCU-COPACENI face cunoscut o serie de plângeri ale micilor comercianți din piețele centrale 4.1 . Capitalei. D. EMILIAN ANDREESCU propune o Intervenție la prefectura județului, spre a se lua măsuri pentru repararea șoselelor și înlesnirea transportului pentru producțiunea de zarzavaturi și alte alimente care vin din județ pentru aprovizionarea Capitalei. Mai vorbesc d-n D. Rădulescu, M. Constantinescu, M. Prodan, și alții în chestiunea regulamentului oboarelor, după care adunarea votează în unanimitate raportul comercianților din piețe și odoare destinat să fie prezentat congresului de la 1 Noembrie. Franci francezi 6.48— 6.49 Franci elvețieni 31.90— 31 97 Belgas 23.05— 23.10 Lire sterline 804.00—805.50 Lire italiene 8.69- 8.71 Lire otomane 84.00— 84.50 Mărci germane 39.50— 39.60 Zloți polonezi 18.25— 18.75 Shilingi austriaci 23.34— 23.39 Pengő 28.90— 28.98 Cer cehoslovace 4.9114—4.92V2 Dinari 2.90— 2.93 Drahme 2.20— 223 Leve 1.20— 1.23 Fiorini olandezi 66.50— 66.60 Dolari 165.45-165.80 SCHIMBUL IN STREINATATE 30 Octombrie 1928 PARIS (închiderea) Londra 124,14 New-York 25.60% Germania 709.75 Belgiad 356 Italia 134.05 Praga 76 România 1545 Elveția 492 75 Olanda 1027 ZUR' oa) Berlin 123 80 Amsterdam 208 40 New-York 15, 19, 70 Londra 125, 20, 80 Paris 20,30 Milano 27 21 % Praga 15.40 Budapesta 90.6114 Belgrad 9.13 București 3.1314 Varșovia 58 20 Viena 73,10 Principesa Ileana a scpns juramansniic căpitan de vas CONSTANȚA. 30.—Alteța Sa Regală Principesa Ileana a depus astăzi la Balcic jurământul de căpitan de vas înaintea d-lor miniștri Paul Angelescu și dr. N. Lupu și amiralului Gavrilescu. Totodată i s’a înmânat și decretat....wiyffi.... Avarierea unui vapor olandez CONSTANȚA, 30. — Vaporul „Orion“, sub pavilion olandez, care era așteptat să sosească în portul Constanța pe ziua de 30 crt, a suferit avarii în dreptul Dardanelelor. In consecință armatorii vasului au avizat agenția Watson-Youell, ca la descărcarea mărfurilor în portul Constanța să se perceapă o cotă de 3% asupra lor. O parte din avariile vaporului au fost reparate la Constantinopol, permițându-i-se astfel să-și continue ruta. Consiliul de război Condamnarea celor 5 comuniști din dimineață și după masă au continuat desbaterile în procesul de rebeliune al celor 5 comuniști. După rechizitorul d-lui comisar regal maior Hotineanu, apărarea a subliniat că acuzația în procesul de față n’are nici o probă puternică în ceiace privește vina inculpaților. La ora 5 d. a. consiliul, prezidat de dt. col. Marinescu a adus o sentință de condamnare, prin care Arnold, Bersavski, I. Finkel, A. Rottenberg și L. Aradi au fost condamnați la câte 1 an închisoare. Regina Eüsabefa a tiredei a lost operata Londra, 30 (Rador). Agenția „Reuter“ anunță: Regina Elisabeta a Greciei, născută principesă a României, a fost operată azi după amiază de apendicită, la una din principalele diaréi din Londra. Operația a reușit pe deplin. Starea augustei paciente este foarte bună. TULCEA N’AREI CAMA SA lubicul DOBROGEI Patru sunt fiicele Dobrogei. Nu Vorbesc de cele două de la sud, provenite din al doilea mariaj. Mă refer numai la cele ce împlinesc cei 50 de ani: Constanța și Tulcea, cărora li se serbează — fără ca e Ie să-l serbeze — acest jubileu. Puținul ce s’a făcut în această jumătate de secol a fost numai pentru cea dintâia; sora sa Tulcea a jucat rolul de cenușereasă, deci țfare ce căuta la aceste serbări. Orașului Constanța i s’a dat mai mult fard decât fond, s’a construit podul peste Dunăre, care nu servește atât Dobrogei cât exportului vechiului regat, acest pod stupid conceput, fără trecere pentru căruțe și automobile, singura circulație care azi ar fi stabilit realmente legătura cu Țara mamă. Mai are silozurile insuficiente și portul cu fund prea puțin adânc și mai are... lamentabila statuie a lui Ovidiu. „Ai uitat Mamaia ! și ai uitat Casinoul Tu mi se va obiecta. Mai bine să nu mai vorbim despre ele ! Dar nu sine, mult puțin, ceva tot s’a făcut . Constanța a parvenit să fie cunoscută de toată lumea și mai cu seamă de punga bieților vilegiaturiști. Biata Tulce însă cine o cunoaște și ce s’a făcut pentru ea ? Despre modul cum e cunoscută citez un exemplu tipic : Un personagiu care făcuse o excursiune de agrement pe Dunăre, una din acele excursiuni cu vasul „Domnița Florica“ (sau alt vas plătit de Stat) de care așa de des uzează Ghid Popeștii (sau alți miniștri plictisiți de atmosfera Bucureștiului) îmi spunea: „Frumoasă e Tulcea voastră! Am vizitat Vâlcovul! In viata mea n’am mâncat așa icre delicioase!“ . Timid am rectificat că „Vâlcovul e în județul Ismail“. — Da, dar din vapor am văzut și Tulcea“. In adevăr, din vapor se mulțumesc s'o vadă toți, chiar și ministru Dumitriu, care a trecut mai salaltăieri fără să se oprească..Biată Tulce cenușereasă a Dobrogei ! In timpul campaniei am fost comandantul transporturilor din această regiune și am notat numărul șlepurilor încărcate, ce s’au trimis pentru aprovizionarea armatei; lemne — din întinsele păduri seculare ; — cantități enorme de vin — din renumitele podgorii Sarica, Bădila, Isaccea ; — minereu de cupru din minele Altân-tepe ; considerabile cantități de pește proaspăt și sărat — din întinsele și inepuizabilele bălți colaterale Dunărei : — fân, nutreț și vite din Deltă , putini de miere de tei. Dar ce nu s’a trimes ! Până și lotcile cu care s’a făcut trecerea dela Flămânda au fost rupte și expediate din Tulcea ! Ce i s’a dat în schimb? Nimic! Calea ferată Medgidia-Tulcea a înțelenit la Babadag. Când înghiață Dunărea și viscolește, județul Tulcea rămâne complect izolat, devine o veritabilă Siberie a României Mari. E edificatoare anecdota unui senator, care voind să se reîntoarcă de la București la Sulina, a luat trenul până la Constantinopo, iar de acolo cu vaporul pe mare a ajuns la Sulina. Viată intelectuală la Tulcea nu există. Nici un conferențiar nu degnjază să pășească până acolo. Nici un imbold cultural de nicierea! Iată de ce nici Academia Română, poate, n’ar avea calitatea de a patrona aceste serbări, după cum sugestiona d. Pamfil Șeicaru, în unul din articolele sale, așa de binevoitor județului Tulcea. Nici o trupă în turneu nu se aventurează în această regiune moartă. Retragerea rusă a devastat orașul și județul, ocupația bulgară a desăvârșit ruina, iar refacerea i-a dat un sprijin batjocoritor care n’a servit decât spre chiverniseala câtorva politiciani. Luptătorilor care și-au jertfit totul și și-au găsit familiile și căminele distruse, n’au de unde să li se dea pământul promis pe front și nici nimeni nu studiază modul cum s’ar putea rezolvi această palpitantă problemă. Bulgarii, rușii și lipovenii, în număr mare, nu simt românește, pentru că politicianii noștri nici când nu și-au dat oboseala să-i apropie sau să-i asimileze, au crezut că prin presiuni și spoliațiuni îi pot intimida. Numărul enorm de dezertor, rodus din timpul campaniei, a fost acestei politici necugetate. Acum 30 de ani ne puteam fuduli cu „transformarea“ Dobrogei, prin comparație cu Turcia. Azi sub Turcia lui Kemal, nu mai putem îndrăsni să facem nici această comparație. Nu! Nu! Prin aceste serbări, sau căutăm să înșelăm pe alții, sau ne furăm căciula singuri. Negustorii, hotelierii și furnizorii de steaguri ai orașului Constanța pot profita de aceste serbări guvernamentale. Dobrogea și în special Tulcea n’au ce căuta la ele! Fastul serbărilor în care d. Sasu, gonit din Vaslui, trebuia să-și plaseze discursul prin care să ne arate cât a contribuit la propășirea Dobrogei frizează provocarea și depășește inconștienta. Banii cheltuiți pentru a creea o corvoadă familiei regale și pentru a face un joc de artificii se destinau mai bine apărărei naționale. Căci încă odată , Serbările nu sunt ale populației dobrogene ; sunt ale oficialității cu tot convoiul ei de profitori sau reclamații care „se produc“ cu discursuri și cu lucrări ad-hoc întocmite. Lt. Comandor GEORGE G COANDA Am arătat ori în ce constă „afacerea“ hotelurilor bordeluri — Modern și Brutus — și ne exprimam nădejdea ca Justiția să-și spună ori cuvântul în această urâtă chestiune. S’a întâmplat însă un fapt care pune într’o nouă lumină, întreaga afacere. Și anume Justiția a fost împedicată să se pronunțe. PRIMĂRIA NU S’A PREZENTAT IN INSTANTA, de conivență fiind desigur cu partea interesată. Iată deci Primăria în ipostază de apărătoare — complice a prostituției. * . Timp de aproape 2 luni de zile, hotelurile au fost încuiate, sigilate și păzite de jandarmi. Intre timp intervențiile se succedau. Se cerea cu insistență deschiderea hotelurilor. Totul părea zadarnic. Părea Căci se știe ce a urmat. ÎNCERCARE DE MITUIRE Lucrurile nu s’au oprit aici. Proprietarii hotelurilor „Modern” și „Brutus“, numiții Gh. Borămescu și Fatache Panter, AU OFERIT d-lui CRISTESCU CONSILIER COMUNAL O JUMĂTATE MILION DE LEI DACA LE VA DESCHIDE HOTELURILE. D. Cristescu a adus faptul la cunoștința d-lui primar dr. Minovici, printr-o reclamațiune scrisă, aflată la dosarul afacerei. Cum s’a sesizat a. primar minovici de această insultă adusă întregului consiliu comunal, din partea unor proxeneți cari au încercat să mituiască un membru al consiliului, nu știm. Ceea ce știm insa și faptele constituesc o dovadă elocventă, după câteva zile, hotelurile au fost redeschise cu toată opoziția dârză a consilierilor. . PUNCTUL PE 1 Odată cu redeschiderea hotelurilor — redeschidere ordonată 5 zile înaintea procesului pendinte în fața Secției III a Curții de Apel.— d. dr. Minovici a declarat că: „deschiderea hotelurilor este temporară, procesul urmând să consfințească situația, definitivă". Iată însă că eri, nu sau prezentat în instanță nici Primăria și nici prea curatul Fatache Panter. Ce urmează de aici? CARSE Hotelurile-bordeluri Cine încurajează prostituția! —--------- fe ) © e» Cronica Judiciară ESCROCHERIILE CU SOCIETAȚILE DE ASIGURARE Cazul soc. „Asigurarea Publică“ Desigur că una din sistemele comode de îmbogățire, prin escrocherie a fost și este și aceia a „societăților de asigurare mutuală” răsărite ca ciupercile după război. Printre șampionii cavalerilor de industrie, întitulați pompos „directori“ la astfel de societăți, este desigur și dl. Stelian Blejan, director, proprietar, inițiator, etc., al societăței „Asigurarea Publică”, despre a căruia „activitate” a avut a se ocupa îndelung de jude-prezident Papadopol titularul cabinetului 5 de instrucție, înființată cu scopul precis al excrocheriei, zisa societate a luat la început firma unei societăți în nume colectiv și și-a instalat sediul, în cel mai select centru al Capitalei, pe str. C. A. Rosetti. Apoi a îndhesat piața cu prospecte ademenitoare, arătând un capital de 16 milioane lei, când in realitate nu dispunea nici de 20.000 lei cu care acontaseră poate luxosul mobilier și plătiseră imprimatele de propagandă. Principala sursă de venituri era aceia a asigurărilor mutuale de deces. Asigurații plăteau „societate“ la înscriere o taxă fixă și urmau a primi achitarea poliței lor de asigurare în momentul când grupul lor se va ridica la 1300 de asigurați. Ori „direcția“ avea grija să înființeze mereu alte grupe pentru ca nici odată să nu se poată completa vreuna. In modul acesta „d. director“ a reușit să încaseze și mănânce aproape un milion și jumătate lei. Când răbdarea asiguraților a fost întrecută și parchetul a fost sesizat era prea târziu! D. Papadopol căruia i-a fost repartizată cercetarea acestei afaceri, n’a avut decât să constate excrocheria în toate amănuntele ei și să dea eriordonanța definitivă de trimitere în judecată a lui Blejan. CONTRABANDA DE ZAHARINA Cabinetul 2 de instrucție a deschis acțiune publică pentru contrabandă de zaharină contra lui Iosef G. Somen, în camera căruia, de la hotel „Luvru" s’au găsit 39 pachete cu câte V7 kgr. zaharină. Ori, cum această substanță e oprită la import, se socotește că ea a fost introdusă prin contrabandă. Pentru aceasta , organele vamale i-au și aplicat amenda prescrisă, urmând ca tribunalul să-i aplice... închisoare. „AFACERE“ CU AUTOMOBILE VI RATE D. procuror Grigoriu, a dispus ori trimiterea în judecată, pentru înșelăciune, a lui A. Alexandrescu. Acesta uzând de un sistem mai vechi, „brevet Platon“ a cumpărat de la casa „Atlanta“ un automobil „Steyer" în rate, și după ce a achitat numai prima rată, a revândut automobilul, insușindu-și vretul. Curtea cu jurați a condamnat era pe sătenii Ilie Petre Ioniță și Marin P. Necula la câte un an și jun. închisoare, și pe Cristache Popescu la cinci luni, iar pe toți trei la 100.000 lei despăgubiri civile în favoarea familiei defunctului Ion I. Badea. Cei condamnați sunt acuzați ca în seara zilei de 22 Noembrie 192?, surprinzând pe victimă în momentul când vroia să fure l-au omorât în bătaie. A FOST CONDAmNAT la o lună închisoare Constantin Rădulescu, aprod la secția I-a a Curții de Apel, pentru vina (art. 205 c. p.) de a fi pierdut un dosar ce-l primise prin poștă de la Tribunalul de Argeș. DELA JURAȚI Sinuciderea impresionanta a unui tunqionar Cluj. — Ieri s-a întâmplat o sinucidere impresionantă în orașul nostru. Sinucigașul se numește Béla Mitowski și a fost funcționar la c. f. r. Motivul sinuciderii pare a fi durerea după fiul său mort cu un an înainte în urma unui accident de tren. Ieri, data aniversări morții, Mizowski își trimise soția la cimitir ; el scuzându-se că e suferind, rămase acasă cu doi copii între 5—6 ani. Când soția sa s-a reîntors dela mormântul copilului și-a găsit bărbatul într’un sac de sânge , își trăsese un glonte în creer, iar cei doi copii stăteau ghemuiți de spaimă în pat. Nenorocita femee a rămas fără nici un ajutor, cu doi orfani. *——----- între noi și Cehoslovacia La telegrama de felicitare trimisă in numele guvernului președintelui consiliului cehoslovac, d. prim-ministru Brătianu a primit următorul răspuns : Excelenței sale d-lui V. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, București. Foarte mișcat de dovezile de simpatie pe care Excelența Voastră, în numele poporului român a binevoit să o exprime cu ocazia celei de a zece aniversare a constituirei republicei noastre, mă grăbesc de a vă transmite cu cele mai sincere ale noastre mulțumiri și asigurarea de prietenie nestrămutată, cele mai calde urări ale guvernului cehoslovac pentru propășirea României amice și aliată. Praga 29 Octombrie, Vice-președinte, Sramesk