Curentul, noiembrie 1928 (Anul 1, Nr. 289-318)

1928-11-01 / nr. 289

Jos 1 Noembrie 1928 VIATA ECONOMICA Crize cailor ferate E un subiect neplăcut, desigur..! Actualului director general al C. F. R. D-sa găsește chiar — într’un­ recent Interview — că „se ocupă cam multi de această chestiune“.. NI înțelegem durerea. Dar vom continua să examinăm cu grije și conștiinciozitate situația, în care se zbate, cu toate sforțările d-sale, Calea noastră ferată. Sunt ani de zile de când avem sistematic deficite la C. F. R. S'a crezut, la un moment dat, în mod simplist, că situația se va în­­drepta prin sporirea taxelor. N’a trecut mult și s’a constatat, ceia ce ar fi fost de prevăzut, că urcarea exagerată a tarifului de transport, adusese o scădere atât de mare a traficului, încât încasările scăzură î­­n loc să crească. Se încercă atunci și metoda în versa: scăderea taxelor, îmbună­tățirea traficului fu neînsemnată. Ce se întâmplase ? Urcarea exagerată a taxelor de transport avantajase concurența transporturilor automobile pe șo­sele. In timp ce traficul căilor fe­rate scădea, acela pe șosele, în special pentru distanțe nu­­ prea mari, luase o serioasă dezvoltare­­ natural că această împrejurare favorizase o amortizare rapidă a automobilelor și autocamioanelor, destinate curselor regulate și a că­ror concurentă calea ferată o re­simțea acum foarte serios. Dar încă un fapt, neprevăzut survenise. Criza generală mergea intensificându-se și reducea trafi­cul. Tarifele, deși scăzute, rămă­sese încă prea urcate, pentru a-l stimula. Iar în ce privește com­er­­țul de tranzit, urcarea leului ne fă­cuse să atingem, în curând, un ni­vel de taxe, insuportabil, socotit în aur. Transportul pe C. F. R. deve­nise iarăși prea scump. Ce-ar fi fost indicat în acel mo­ment ? Calea ferată ar fi trebuit să reducă șî ea prețurile de aprovizio­nare cu combustibil șî să compri­me, în general, prețurile furnitu­rilor. In loc de aceasta, cu toate îm­bunătățirile incontestabile, urmări­te și înfăptuite, calea ferată avu de suferit — în mod voluntar — efec­tele unul tarif vamal, excesiv de protector, pentru industria furni­­zoare. E îndeajuns să reamintim cazul comenzii „Reșița“, cu prețuri de­pășind cu 60 la sută costul mate­rialului străin, comandă angajată, in mod nejustificat, pe ani de zile înainte. Dar nu putem trece cu vederea nici contractele de combustibil cu industria extractivă indigenă, că­reia i se plătesc prețuri cu mult peste paritatea mondială. Și nu putem de asemenea să nu amintim contractul cu „Societatea Franco-Română pentru material de drum de fier“, pentru reparația de locomotive, în conditiuni oneroase pentru calea ferată. Aceste fapte nu pot fi contestate. Și diferentele de preturi, conceda­­te industriei indigene, reprezintă, precum se știe, câteva miliarde anual. Iată de ce, d. director general al C. F. R., in loc să conteste faptele, încearcă să ridice, în mod curagios, aceste greșeli, la rangul de princi­piu. „Calea ferată nu poate face altă „politică economică, decât aceia „pe care i-o imprimă interesele e­­­conomice ale statului român. Or, „aceste interese nu se pot îndruma „în direcția importului, atunci când „avem o industrie națională“, ne asigură actualul director general c. f. r. Iată o afirmație, care ne arată, că politica de aprovizionare a căi­lor ferate, ele înși­re o mare indus­trie, a fost influențată de conside­rente străine propriei ei rentabili­tăți. Care industrie particulară s’ar preocupa vreodată de politica eco­­nomică generală — și ea greșită— atunci când sunt in joc, interesele ei vitale ? Să nu ni se obiecteze că o cale ferată de stat trebuie să menajeze totdeauna, prin politica ei de tarife, economia generală, căci aceasta e cu totul altă chestiune. Adaptarea tarifelor căilor ferate acestui scop, corespunde însuși totului etatizării și nu se face nici odată in dauna prosperității lor proprii. Dar a scumpi cheltuelile de exploatare și întreținere ale căii ferate, ca să protejezi celelalte industrii, nu poate fi decât absurd. Și atât timp cât calea ferată nu poate trăi in mod independent, ci trebuie să se sprijine — direct sau indirect — pe contribuția bugetului public, această politică nu poate fi tolerată. Ricard» Simplonul va merge până la Bagdad In ziua de 19 Octombrie a înce­put la Viena, conferința internațio­nală de cale ferată, cu delegați ai statelor din Europa, [Japonia și­­ China. i. Administrația căilor noastre fe­rate a fost reprezentată la această conferință de d-nii: I. Miclescu, di­rectorul serviciului comercial; Alex. Russ, director al serviciului miș­cării și I. Apostolescu, subdirector. S’a discutat și hotărît la această conferință: prelungirea mersului­­ trenului „Simplon“ până la Bagdad. Statele interesate la circulația a­­cestui tren afară de România să facă reducerea tarifului de călători și bagaje, în direcția Londra-Bucu­­rești și Londra-Constantinopol, în vederea unei concurente ce s’ar creia rutei Orientului­ Express. Moneda noastră de nichel e trecută peste hotare Iași, 30. Autoritățile adminis­trative au fost înștiințate că marea criză de monetă de nichel se dato­­rește faptului că aceste monete sunt duse într-o țară vecină, sub formă de contrabande. Acolo ni­chelul este topit, făcându-se apoi din el penițe. In vederea ,,ofen­sivei agricole CONSFĂTUIREA DE LA MI­NISTERUL AGRICULTURII dii dimineață s’au întrunit la mi­nisterul agriculturii, directorii gene­rali ai acestui minister, sub preșiden­ța d-lui G. Cipăianu, subsecretar de stat al acelui minister. Au participat d-nii: E. Petrini (în­drumări agricole), Dăscălescu (învă­țământ), Grigorescu (islazuri) și I. C. Teodor­escu (viticultură), Georgian (horticultură), F. Amărăscu (ferme) și Giurgea (sericicultură). D. G. CIPRIANU a cerut celor de față să aducă la îndeplinire, urgent, instrucțiile date mai nainte, în ceea ce privește programul fiecărei direcții, pentru realizarea ofensivei agricole. D-sa a adăugat că aceste schițări de program, vor face obiectul discuțiilor în viitoarele conferințe. S’a hotărît ca aceste consfătuiri să le urmeze regulat, pornind de Vineri, crt. și contin­uându-se săptămânal la ministerul agriculturii. —­­r-r și j­­ 3»1— >» Suspendarea unui ziar comunist Fraga, 30 (Rador). <— Ministe­rul de interne a decis să suspen­de pe timp de o lună apariția ziarului comunist „Rude Pravo“. Măsura a fost luată pe baza le­gei de apărare a republicei. CURENTUL O bancă centrală a minoritații maghiare din România CUM INTENȚIONEAZĂ PARTIDUL MAGHIAR SA MIJLO­CEASCĂ PE SEAMA UNGURILOR DIN ROMÂNIA CRE­DITE DE LA BĂNCI STREINE Partidul maghiar punând în executare rezoluția de la Odorheiu, a început în toate județele din Ar­deal și Banat strângerea datelor ce urmează să fie înfățișate la Liga Națiunilor ca dovezi de prigonire a minorităților de către statul ro­mân. Dincolo de această activitate care nu țintește decât suprimarea autorității statului român în străi­nătate, organizația partidului ma­ghiar din Banat a început agitarea unei alte probleme: înființarea unei bănci centrale a minorității maghiare din Ardeal și Banat. MENIREA BĂNCII Se știe că în secția economică a congresului partidului ma­ghiar de la Odorheiu s-a hotărît înființarea unei bănci centrale a minorității maghiare din Ardeal și Banat, care urmează să ia ființă cu concursul larg al popu­lației maghiare și al instituțiilor financiare maghiare. MENIREA ACESTEI BĂNCI ESTE SA MIJLOCEASCĂ PRIN INSTITUȚIILE FINAN­CIARE MAGHIARE DIN AR­DEAL SI BANAT CREDITE PE SEAMA MINORITĂȚII MA­GHIARE DIN ROMANIA DE LA BĂNCILE DIN STREINATATE. S’a și constituit o comisiune, ca­re urma să elaboreze proiectul pentru punerea în aplicare a re­zoluției economice a partidului maghiar. In această comisiune au fost aleși : contele George Bethlen, baronul Andrei Am­­brozy, dr. Elemer Gyarfas, ba­ronul Ioan Jósika, Ármin Kabos, dr. Desideriu Lassli și Adalbert Bartos. PREPARAREA TERENULUI Curios este insă faptul că preșe­dintele partidului maghiar, contele Bethlen, a uitat să supună această rezoluție economică spre votare congresului partidului maghiar de la Odorheiu. Așa încât din punct de vedere formal, rezoluția aceasta este nevalabilă și punerea ei în aplicare ar trebui să mai întârzie doi ani de zile, până la convocarea unui nou congres al partidului maghiar. Cu to­ate acestea, organizația par­tidului magh­iar din Banat, de un­de a fost lansată ideia aceasta a unei bănci cen­trale a minorității maghiare din România, a început lucrările pentru punerea în apli­care a rezoluției. Baronul Andrei Ambrozy, pre­ședintele organizației partidului maghiar din Banat, a declarat că aripa bănățeană a partidului ma­ghiar va pune în executare rezo­luția economică de la Odorheiu și dacă contele Bethlen crede că sub raport formal rezoluția nu poate fi pusă în aplicare, dânsul este ho­tărît sa pună temeliile acestei bănci numai în Banat și pentru Banat. Baronul Andrei Ambrozy a și început lucrările de punere în a­­plicare a rezoluției împreună cu d. Armin Kabos, care a fost ales în comisie la Odorheiu, ca­ reprezen­tant al Banatului. MONICA Depozit General SOLAVICI , Str. Lipscani, 37 0 noua greva in perspectivi Cluj.­­ De câteva săptămâni au început tratative între legă­­torii de cărți și patroni. Muncitorii pretind urcarea salariului și introducerea mun­cii de 6 zile pe săptămână, fiind cea mai exploatată cate­gorie de muncitori. Față de intransigența patro­nilor muncitorii s’au adresat d-lui inspector al muncii, Ion Chirilă, a cărui intervenție a ră­mas fără rezultat. — . . . . Intru­cât până la 1 Noembrie, data când expiră contractul co­lectiv, nu se va ajunge la nici o înțelegere, muncitorii vor decla­ra greva. —............—ap- 9 B­ursa 30 Octombrie 1928 I * PARIS 15.45 LEUI ZURICH 3.13% LONDRA 803 INCHEERI OFICIALE București 30 Octombrie B-ca de Credit 1290 B-ca Gen.­a Țării Rom. 900, 20 B-ca Națională 13450, 300 B-ca Românească opt. 1260, 70, 5, 60 B-ca Românească pui 1120,10,1005 B-ca Ilfov 825 B-ca Minelor 340 Credit Industrial 1150, 40 Petrol Românesc 1050, 40 Astra Română 3650, 700 Credit Minier opt. 1420, 15,20,30 40 Credit Minier pur 1310, 20 Petrol Bloc 425, 40 Redevența 375 Română petroliferă 550 Steaua Română 1875,70,65,70,5 I. R. D. P. opt. 585,90, 75,90,5,85 I. R. D. P. 960, 70 S. T. B 1300 Reșița 1000, 990, 80, 99, 5 * SCHIMB București 30 Octombrie PETROLIFERELE 1­A PARIS Astra Română 575 Steaua Română 32­ Concordia 251 Petrol Blok 75 Redevența necotată întrunirea comercianților din piețe Comercianții din piețele și oboarele Capitalei s’au întrunit ori la ora 3 si a. D. I. M­A­RIN­ESCU-COP­A­CENI face cunoscut o serie de plângeri ale mici­lor comercianți din piețele centrale 4.1 . Capitalei. D. EMILIAN ANDREESCU propune o Intervenție la prefectura județului, spre a se lua măsuri pentru repararea șoselelor și înlesnirea transportului pentru producțiunea de zarzavaturi și alte alimente care vin din județ pen­tru aprovizionarea Capitalei. Mai vorbesc d-n­­ D. Rădulescu, M. Constantinescu, M. Prodan, și alții în chestiunea regulamentului oboarelor, după care adunarea votează în un­a­­nimitate raportul comercianților din piețe și odoare destinat să fie prezen­tat congresului de la 1 Noembrie. Franci francezi 6.48— 6.49 Franci elvețieni 31.90— 31 97 Belgas 23.05— 23.10 Lire sterline 804.00—805.50 Lire italiene 8.69- 8.71 Lire otomane 84.00— 84.50 Mărci germane 39.50— 39.60 Zloți polonezi 18.25— 18.75 Shilingi austriaci 23.34— 23.39 Pengő 28.90— 28.98 Cer cehoslovace 4.9114—4.92V2 Dinari 2.90— 2.93 Drahme 2.20— 2­23­ Leve 1.20— 1.23 Fiorini olandezi 66.50— 66.60 Dolari 165.45-165.80 SCHIMBUL IN STREINATATE 30 Octombrie 1928 PARIS (închiderea) Londra 124,14 New-York 25.60% Germania­­ 709.75 Belgia­d 356 Italia 134.05 Praga 76 România 15­45 Elveția 492 75 Olanda 1027 ZUR' oa) Berlin 123 80 Amsterdam 208 40 New-York 1­5, 19, 70 Londra 1­25, 20, 80 Paris 20,30 Milano 27 21 % Praga 15.40 Budapesta 90.6114 Belgrad 9.13 București 3.1314 Varșovia 58 20 Viena 73,10 Principesa Ileana a scpns juramansni­ic căpitan de vas CONSTANȚA. 30.—Alteța Sa Re­gală Principesa Ileana a depus astăzi la Balcic jurământul de căpitan de vas înaintea d-lor miniștri Paul An­­gelescu și dr. N. Lupu și amiralului Gavrilescu. Totodată i s’a înmânat și decreta­t....­wiyffi.­­... Avarierea unui vapor olandez CONSTANȚA, 30. — Vaporul „O­­rion“, sub pavilion olandez, care era așteptat să sosească în portul Con­stanța pe ziua de 30 crt, a suferit avarii în dreptul Dardanelelor. In consecință armatorii vasului au avizat agenția Watson-Youell, ca la descărcarea mărfurilor în portul Constanța să se perceapă o cotă de 3% asupra lor. O parte din avariile vaporului au fost reparate la Constantinopol, per­­mițându-i-se astfel să-și continue ruta. Consiliul de război Con­damnarea celor 5 comuniști din dimineață și după masă au continuat desbaterile în procesul de rebeliune al celor 5 comuniști. După rechizitorul d-lui comisar regal maior Hotineanu, apărarea a subliniat că acuzația în procesul de față n’are nici o probă puternică în ceiace privește vina inculpaților. La ora 5 d. a. consiliul, prezidat de dt. col. Marinescu a adus o sen­tință de condamnare, prin care­­ Arnold, Bersavski, I. Finkel, A. Rottenberg și L. Aradi au fost con­damnați la câte 1 an închisoare. Regina Eüsabefa a tiredei a lost operata Londra, 30 (Rador).­­ Agenția „Reuter“ anunță: Regina Elisabeta a­ Greciei, năs­cută principesă a României, a fost operată azi după amiază de apen­dicită, la una din principalele di­aréi din Londra. Operația a reușit pe deplin. Starea augustei paciente este foarte bună. TU­LCEA N’ARE­­I CAM­­A SA lu­b­icu­l DOBROGEI Patru sunt fiicele Dobrogei. Nu­­ Vorbesc de cele două de la sud, provenite din al doilea mariaj. Mă refer numai la cele ce împlinesc cei 50 de ani: Constanța și Tulcea, cărora li se serbează — fără ca e Ie să-l serbeze — acest jubileu. Puținul ce s’a făcut în această jumătate de secol a fost numai pentru cea dintâia; sora sa Tulcea a jucat rolul de cenușereasă, deci țfare ce căuta la aceste serbări. Orașului Constanța i s’a dat mai m­ult fard decât fond, s’a cons­truit podul peste Dunăre, care nu servește atât Dobrogei cât expor­tului vechiului regat, acest pod stupid conceput, fără trecere pen­tru căruțe și automobile, singura circulație care azi ar fi stabilit real­mente legătura cu Țara mamă. Mai are silozurile insuficiente și portul cu fund prea puțin adânc și mai are... lamentabila statuie a lui Ovi­­diu. „Ai uitat Mamaia ! și ai uitat Casinoul Tu m­i se­­ va­­ obiecta. Mai bine să nu mai vorbim despre ele ! Dar nu sine, mult puțin, ceva tot s’a făcut .­ Constanța a parvenit să fie cunoscută de toată lumea și mai cu seamă de punga bieților vi­­legiaturiști. Biata Tulce însă cine o cunoaș­te și ce s’a făcut pentru ea ? Despre modul cum e cunoscută citez un exemplu tipic : Un perso­nagiu care făcuse o excursiune de agrement pe Dunăre, una din ace­le excursiuni cu vasul „Domnița Florica“ (sau alt vas plătit de Stat) de care așa de des uzează Ghid­ Popeștii (sau alți miniștri plictisiți de atmosfera Bucureștiu­­lui) îmi spunea: „Frumoasă e Tul­cea voastră! Am vizitat Vâlcovul! In viata mea n’am mâncat așa icre delicioase!“ . Timid am rectificat că „Vâlcovul e în județul Ismail“. — Da, dar din vapor am văzut și Tulcea“. In adevăr, din vapor se mulțu­mesc s'o vadă toți, chiar și­­ minis­tru Dumitriu, care a trecut mai s­alaltăieri fără să se oprească..­Biată Tulce­ cenușereasă a Do­brogei ! In timpul campaniei am fost co­mandantul transporturilor din a­­ceastă regiune și am notat numărul șlepurilor încărcate, ce s’au trimis pentru aprovizionarea armatei; lemne — din întinsele păduri se­culare ; — cantități enorme de vin — din renumitele podgorii Sa­rica, Bădila, Isaccea ; — minereu de cupru din minele Altân-tepe ; considerabile cantități de pește proaspăt și sărat — din întinsele și inepuizabilele bălți colaterale Du­nărei : — fân, nutreț și vite din Deltă , putini de miere de tei. Dar ce nu s’a trimes ! Până și lotcile cu care s’a făcut trecerea dela Flă­mânda au fost rupte și expediate din Tulcea ! Ce i s’a dat în schimb? Nimic! Calea ferată Medgidia-Tulcea a înțelenit la Babadag. Când înghiață Dunărea și viscolește, județul Tul­cea rămâne complect izolat, devine o veritabilă Siberie a României Mari. E edificatoare anecdota u­­nui senator, care voind să se reîn­toarcă de la București la Sulina, a luat trenul până la Constantinopo, iar de acolo cu vaporul pe mare a ajuns la Sulina. Viată intelectuală la Tulcea nu există. Nici un conferențiar nu deg­­njază să pășească până acolo. Nici un imbold cultural de nicierea! Iată de ce nici Academia Română, poate, n’ar avea calitatea de a pa­trona aceste serbări, după cum su­gestiona d. Pam­fil Șeicaru, în unul din articolele sale, așa de binevoi­tor județului Tulcea. Nici o trupă în turneu nu se aven­­turează în această regiune moartă. Retragerea rusă a devastat ora­șul și județul, ocupația bulgară a desăvârșit ruina, iar refacerea i-a dat un sprijin batjocoritor care n’a servit decât spre chiverniseala câ­torva politiciani. Luptătorilor care și-au jertfit totul și și-au găsit familiile și că­minele distruse, n’au de unde să li se dea pământul promis pe front și nici nimeni nu studiază modul cum s’ar putea rezolvi această palpi­tantă problemă. Bulgarii, rușii și lipovenii, în nu­măr mare, nu simt românește, pen­­tru că politicianii noștri nici când nu și-au dat oboseala să-i apropie sau să-i asimileze, au crezut că prin presiuni și spoliațiuni îi pot intimi­da. Numărul enorm de dezertor, rodus din timpul campaniei, a fost acestei politici necugetate. Acum 30 de ani ne puteam fuduli cu „transformarea“ Dobrogei, prin comparație cu Turcia. Azi sub Tur­cia lui Kemal, nu mai putem în­­drăsni să facem nici această com­parație. Nu! Nu! Prin aceste serbări, sau căutăm să înșelăm pe alții, sau ne furăm căciula singuri. Negustorii, hotelierii și furnizorii de steaguri ai orașului Constanța pot profita de aceste serbări gu­vernamentale. Dobrogea și în spe­cial Tulcea n’au ce căuta la ele! Fastul serbărilor în care d. Sasu, gonit din Vaslui, trebuia să-și pla­seze discursul prin care să ne ara­te cât a contribuit la propășirea Dobrogei frizează provocarea și depășește inconștienta. Banii cheltuiți pentru a creea o corvoadă familiei regale și pentru a face un joc de artificii se desti­nau mai bine apărărei naționale. Căci încă odată , Serbările nu sunt ale populației dobrogene ; sunt ale oficialității cu tot convoiul ei de profitori sau reclamații care „se produc“ cu discursuri și cu lucrări ad-hoc întocmite. Lt. Comandor GEORGE G COANDA Am arătat ori în ce constă „aface­rea“ hotelurilor bordeluri — Modern și Brutus — și ne exprimam nădejdea ca Justiția să-și spună ori cuvântul în această urâtă chestiune. S’a întâmplat însă un fapt care pune într’o nouă lumină, întreaga afacere. Și anume Justiția a fost împedicată să se pro­nunțe. PRIMĂRIA NU S’A PREZENTAT IN INSTANTA, de conivență fiind de­sigur cu partea interesată. Iată deci Primăria în ipostază de a­­părătoare — complice a prostituției. * . Timp de aproape 2 luni de zile, ho­telurile au fost încuiate, sigilate și pă­zite de jandarmi. Intre timp interven­țiile se succedau. Se cerea cu insisten­ță deschiderea hotelurilor. Totul părea zadarnic. Părea Căci se știe ce a ur­mat. ÎNCERCARE DE MITUIRE Lucrurile nu s’au oprit aici. Pro­prietarii hotelurilor „Modern” și „Brutus“, numiții Gh. Borămescu și Fatache Panter, AU OFERIT d-lui CRISTESCU CONSILIER COMUNAL O JUMĂTATE MI­LION DE LEI DACA LE VA DES­CHIDE HOTELURILE. D. Cristes­cu a adus faptul la cunoștința d-lui primar dr. Minovici, printr-o recla­­m­ațiune scrisă, aflată la dosarul a­­facerei. Cum s’a sesizat a. primar mino­­vici de această insultă adusă în­tregului consiliu comunal, din par­tea unor proxeneți cari au încercat să mituiască un membru al consi­liului, nu știm. Ceea ce știm insa și faptele con­­stituesc o dovadă elocventă, după câteva zile, hotelurile au fost re­deschise cu toată opoziția dârză a consilierilor. . PUNCTUL PE 1 Odată cu redeschiderea hotelu­rilor — redeschidere ordonată 5 zi­le înaintea procesului pendinte în fața Secției III a Curții de Apel.— d. dr. Minovici a declarat că: „des­chiderea hotelurilor este temporar­­ă, procesul urmând să consfințeas­că situația, definitivă". Iată însă că eri, nu sau prezen­tat în instanță nici Primăria și nici prea­ curatul Fatache Panter. Ce urmează de aici? CARSE Hotelurile-bordeluri Cine încurajează prostituția! —--------- fe ) © e» Cronica Judiciară ESCROCHERIILE CU SOCIE­­TAȚILE DE ASIGURARE Cazul soc. „Asigurarea Publică“ Desigur că una din sistemele co­mode de îmbogățire, prin escroche­rie a fost și este și aceia a „socie­tăților de asigurare mutuală” răsă­rite ca ciupercile după război. Printre șampionii cavalerilor de industrie, întitulați pompos „direc­tori“ la astfel de societăți, este de­sigur și dl. Stelian Blejan, direc­tor, proprietar, inițiator, etc., al societăței „Asigurarea Publică”, despre a căruia „activitate” a avut a se ocupa îndelung de jude-prezi­­dent Papadopol titularul cabine­tului 5 de instrucție, înființată cu scopul precis al ex­crocheriei, zisa societate a luat la început firma unei societăți în nume colectiv și și-a instalat se­diul, în cel mai select centru al Ca­pitalei, pe str. C. A. Rosetti. Apoi a îndhesat piața cu prospecte ade­menitoare, arătând un capital de 16 milioane lei, când in realitate nu dispunea nici de 20.000 lei cu care acontaseră poate luxosul mo­bilier și plătiseră imprimatele de propagandă. Principala sursă de venituri era aceia a asigurărilor mutuale de deces. Asigurații plăteau „societa­te­“ la înscriere o taxă fixă și ur­mau a primi achitarea poliței lor de asigurare în momentul când gru­pul lor se va ridica la 1300 de asi­gurați. Ori „direcția“ avea grija să înființeze mereu alte grupe pen­tru ca nici odată să nu se poată completa vreuna. In modul acesta „d. director“ a reușit să încaseze și mănânce aproape un milion și jumătate lei. Când răbdarea asi­guraților a fost întrecută și parche­tul a fost sesizat era prea târziu! D. Papadopol căruia i-a fost re­partizată cercetarea acestei afa­ceri, n’a avut decât să constate ex­­crocheria în toate amănuntele ei și să dea eri­ordonanța definitivă de trimitere în judecată a lui Ble­jan. CONTRABANDA DE ZAHA­­RINA Cabinetul 2 de instrucție a des­chis acțiune publică pentru contra­bandă de zaharină contra lui Iosef G. Somen, în camera căruia, de la hotel „Luvru" s’au găsit 39 pa­chete cu câte V7 kgr. zaharină. Ori, cum această substanță e oprită la import, se socotește că ea a fost in­trodusă prin contrabandă. Pentru aceasta , organele vamale i-au și aplicat amenda prescrisă, urmând ca tribunalul să-i aplice... închi­soare. „AFACERE“ CU AUTOMO­BILE VI RATE D. procuror Grigoriu, a dispus ori trimiterea în judecată, pentru înșelăciune, a lui A. Alexandrescu. Acesta uzând de un sistem mai vechi, „brevet Platon“ a cumpărat de la casa „Atlanta“ un automobil „Steyer" în rate, și după ce a achi­tat numai prima rată, a revândut aut­omobilul, insușindu-și vretul. Curtea cu jurați a condamnat era pe sătenii Ilie Petre Ioniță și Ma­rin P. Necula la câte un an și jun. închisoare, și pe Cristache Popescu la cinci luni, iar pe toți trei la 100.000 lei despăgubiri civile în fa­voarea familiei defunctului Ion I. Badea. Cei condamnați sunt acuzați ca în seara zilei de 22 Noembrie 192?, surprinzând pe victimă în momen­tul când vroia să fure l-au omorât în bătaie. A FOST CONDAmNAT la o lună închisoare Constantin Ră­dulescu, aprod la secția I-a a Cur­­ții de Apel, pentru vina (art. 205 c. p.) de a fi pierdut un dosar ce-l primise prin poștă de la Tribuna­lul de Argeș. DELA JURAȚI Sinuciderea impresionanta a unui tunqionar Cluj. — Ieri s-a întâmplat o sinu­cidere impresionantă în orașul nos­tru.­­ Sinucigașul se numește Béla Mi­­towski și a fost funcționar la c. f. r. Motivul sinuciderii pare a fi dure­rea după fiul său mort cu un an înainte în urma unui accident de tren. Ieri, data aniversări morții, Mi­­zowski își trimise soția la cimitir ; el scuzându-se că e suferind, rămase acasă cu doi copii între 5—6 ani. Când soția sa s-a reîntors dela mormântul copilului și-a găsit băr­batul într’un sac de sânge , își tră­sese un glonte în creer, iar cei doi copii stăteau ghemuiți de spaimă în pat. Nenorocita femee a rămas fără nici un ajutor, cu doi orfani. *——-----­ între noi și Cehoslovacia La telegrama de felicitare trimisă in numele guvernului președintelui consiliului cehoslovac, d. prim-mi­nistru Brătianu a primit următorul răspuns : Excelenței sale d-lui V. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, București. Foarte mișcat de dovezile de sim­patie pe care Excelența Voastră, în numele poporului român a binevoit să o exprime cu ocazia celei de a zece aniversare a constituirei repu­blicei noastre, mă grăbesc de a vă transmite cu cele mai sincere ale noastre mulțumiri și asigurarea de prietenie nestrămutată, cele mai cal­de urări ale guvernului cehoslovac pentru propășirea României amice și aliată. Praga 29 Octombrie, Vice-președinte, Sramesk

Next