Curentul, ianuarie 1929 (Anul 2, nr. 356-375)
1929-01-11 / nr. 356
'iS '.X'fefS.i*» .' HAUT-PARIEUR-URILE si DIFUZOARELE SUNT CELE MAI PERFECTE S 1 MO DELE D I F ER I T E A N (I S I Fabricile de bere BRAGADIRUl LUTHER* AZU* GA si GIB, în urma dublărei taxelor Statului pe bere* au deci» ca să urce prafurile de vânzare nu «nai cu «perul de taxe. In consecință in localurile proprii ale fabricelor berea se va vinde cu începere de la l ianuarie a. c. numai cu 0,50 bani în plus la ţap, cu 1 teu la barba, cu 1 leu la sticla mare şi 0,50 bani la sticla mică faţă de preţurile anterioare. A apărut tare si-a Cezar Udrescu Editură Cartea Românească 75 lei •*1« Canar de Harz Prima cântăreţi 800 lei, Cănăriţe £80 lei, Păsări exotice 460 lei, Inseparabili 500 lei, Papagali ama» înatre 5000 Iei, Cîntizoi de Brazilia 400 lei, Inseparabili Galbeni, Găini Brahma albe medaliate. Găiniţi la vechiul şi renumitul Păsărar de peste 30 ani, medaliat în mai multe rânduri. Onsta Trandafil 40, Str. Lăzureanu, 40 LEMN Er»i Alfred Uwenbach& Go Calea Victoriei 128 Str. Cauza şi Iiieior Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ «? Vă veţi convinge, că puteţi cumpări favorabil, elan şi bine şi cu plată in rate Székely & Réti Fabrică de Mobile ‘-fare îioftiont ii slaw j) nianîm—a cerere trimitem și reprezentantul nostru cu desemne-ANTRACIT rumânesc CĂRUI NI de Sileziis LEMNE de FOC CER-r&b-iOMC t»r Str. Smâman 4 Eta Purgen-Bayer I Purgativ Ideal ] VIATA LUI LEONARD descrisă de cel mai bun prieten al său V. Maximilian, se publică in »Gazeta Noantră“ cu începere de Joi 10 Ianuarie DIRECTIA GENERALA A CAILOR FERATE ROMANE POS1ICATIE Doamna Doctor Hum şî a reluat consultaţiile mmt micim Diathemie, raze ultra «retete jNo. .J Str.pe Aiet. cei ritt« Tari.. .Vi ir' en CoHauitatiuni 3—6 p. m. DIRECŢIA GENERALA IVCAILOR FERATE ROMANE Publicape Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Miercuri 13 Februarie 1929 ora 10 sfc va ţine licitaţie publică la Direcţia Generală C. F. R. Sala de licitaţii din Bucureşti str General Berthelot No. 10 cu oferte închise şi sigilate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 72—83 din Legea Contabilităţii Generale a Statuai pentru furnizarea de : Şuruburi de alamă şi de oţel moale pentru lemn. Pentru amănunte se va consulta „Foaia licitaţiilor Administraţii C. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru condiţiile de calitate şi orice alte informaţii referitoare la această furnitură, cei interesaţi se vor adresa Direcţiunii Economatului C. F. R. Calea Victorii No. 118 Etajul 4 în orice zi de lucru între orele 12—13. No 133032/36435. Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de II Februarie 1929 ora 10 se va ţine licitaţie publică la Direcţia Generală C. F. R. Sala de licitaţii din Bucureşti str. General Bertherot No. 10 cu oferte închise şi sigilate şi în conformitate cu dispoziţiunile art. 72—85 din legea contabilităţii Generale a Statului, însă numai între Casele producătoare invitate, pentru furnizarea a 63.780 kgr. diferente oţeluri de Scule şi oţeluri rapide. Pentru amănunte se va consulta „Foaia licitaţiilor Administraţii C. P. R.“ (costul abonamentului 100 lei anual), care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru condiţiile de calitate şi orice alte informaţii referitoare la această furnitură, cei interesaţi, se vor adresa Direcţii Economatului C. F R. Calea Victoriei No. 118 F-'ajul 4 in orice ziste lucru între orele 13—13.— •-■■■-■ ■ ••• . No. 124848/37228 E. Starea vremii IN ROMÂNIA, orele 8 a. m. Sub influența anticiclonului continental presiunea atmosferei a continuat să mai crească atingând tuli dineațâ pflnft la 788 mra. la iași si TBo mm. Ta ismail in timp ce teuiperătura in scădere‘variază minimile de dimineaţă intre minus 12—18 gr. în regiunea muntoasă şi în Basarabia şi Moldova, in restul ţării intre minus 6—16 gr., cu excepţia Banatului, unde e mai cald (minus 3—5 gr.). Temperatura maximă de eri s’a ridicat numai până 10—3 gr. plus pe alocuri ia câmpia de Sud şi Sud Est a ţării, in restul tării Intre minus 3 gre gr. (Cerul mai mult senineri, azi parţial noros şi Nord Est şi pe alocuri ninsoare viscolită (Román, Delete, Mangalia). LA BUCUREiju-Eitaret, orele 8 dimineaţa. Presiunea atmosferei 785 mm, temperatura minus 8 gr. Minima de azi noapte minus 9 gr Temp, maximă de ori plus 2 gr. (terul aeros şi vântul de la Nord Est cu 3 mps. Umiditatea aerului tub% Farmacii e de serv cu I. Mâţăsaru, cal. Victoria), U.A, (tel. lO/05); dr. Golliver, cal. Victoriei l»i tel. 18/84); Alex. Roşu (la Gabria, cal. Griviţei 74 (tel 24/391 ; Gh Bulandra bul. Carol 8; G. Vaieni calea Dorobanţilor 17; M. Cugier ,str. Regalăi (telef. 31/398); I. Ilhe, calin. Griviţei 252, (telef. 48/B.1); Maria Niculescu - Stănescu, bul. Paris 31,; K. Gheorghiu, str. 13 Septembrie 2; ■ţ te Ion Cornea, ral. Văcăreşti 83. M. Leist, str dr Felix, 67. twOâ UCvUiuuVt UCiU ! vtiie i—d ututat (Jciiiutiv pe îstrawuisnyitutUea acesta refuzase sa înmânezi dingetUuiui aproape francez VYadet Straram uita din ultitiieie sale compoziţii, o dirigeutuim rus kuzier Aitzky. totuşi articolele din „Mercure de France”, ara eruditului tritkc francez, n’au înpedecat pe Istrawinsky să repurteze succesele cunoscute cuJedipus-Rex. Reynaldo Haliri in ziarul parizian „Excelsior si Lalo in „Le letups“, la moartea, lui Saint-Saens au scris că omenirea a pierdut un compozitor mai adânc decât Beethoven şi mai stilizat decât Mozart. lata că biata omenire s’a consolat de dispariţia lui Saint-Mozart de Baeris-Beethoven. Aceste sunt doar principii curente în critica ştiinţifică de esenţă genială. Dar, în marginea muzicologiei muzicografiei, muza etc., au mai contribuit şi profanii. Un Wagner nu a fost înţeles în timpul său de specialişti. Un Baudelaire a simţit mai bine şi înaintea tuturor cheruloinilor şi Berilor, această muzică Nietzsche de asemenea a prevăzut viitorul lui Wagner şi cu toată campatria dusă mai târziu, culminând in broşura „Cazul Wagner”, el rămâne unul din cei mai buni apokiiţi ai autorului tristaruiui. Un Andre Coeuroy a ştiut mai bine să precizeze rostul elementului naţiona în muzica decât atâţi alţi specialişti şi Stravinsky a fost mai repede priceput de un Picasso şi un SCHIMBĂRI IN DISTbibliTiA,VHUJIIn „Vraja”, cuceritoarea operă a lui Bataille, face pe scena Teatrului Naţional o carieră splendidă ce va fi întreruptă doar de turneul’oficial P« care direcţia pTnjiui noacttv scene l-a hotarlc cu, această piesă pentru luna februarie. ,v. LauUituţ. spectacol rolul tepai. nai a fost ju.eat: d-Sa Nâdejde Şlefătesch? A fost Q-lucercarede mare isbândă aunui talent din cele mai Înzestrata, a tut Nădejde a dat rolulmn toată acea candoare imbătată -fără care dremia „Vraja-- nu are In asistenţă comprehensiunea cuvenită--Rămânând In liniă dramatică a personajului, inteligerjla şi talentata actriţă a Înfăţişat o impreskHMintâ imagină de frăgezime («.tlniă şi fatalitate, tnlr’Uft !»c tpătastru şi spontan de nuanţe şi justă stăpânire. Publicul a tfplaudat alatăeri un început de măre carieră. Nouii reprezentanţi al secretarilor in comitatul de admialetrăţia.— Secretarii ’teatrului Naţdual, mnD’uniţi ieri sub preşedinţia d-lui Liviu Rebreanu, au indicat prin vot pe cei doi secretari dintre cari minsterul artelor are a alege un hou menbn. (n consiliul de «dmitjlstrație al teatrului. Aleșii s unt: d-nii Ar. Denietriad și I. Morţun. D. Scarlat Freda to «om Ítélni de lectură. — Gniform votului adunării societății autorilor dramatici, di nietend artelor a confirmat ca membru în comitetul de locuirii al Teatrului Național pe enum'niul nostru confrate/ O numire care a produin toate cercurile literare şi artistice cea mai deplină satisfacţie. Vy+'^i V» ' -lunii H oftorîcesul meşteşug gl CritfCCi' .tjititiiice. Un tlouiui.ustalil a pilccput itlful lesne pe Richard Ktrauss de că un Korujțbid (sap alj Upniba neu) şi un Adripti Mmitir a îpieies mai bine decât toţi criticii ruoştp ştinţitici, direcţia taieritului compozitorului bajlaţan Dragoj, mdreptându-l din nou spre muzica bisericească şiindemnandu-l 8a scrie Misterul Oratoriu îrî curs dfc creare. Eu Fétis, Mannonitet, etc.., eu mă mir de aceste 'minunaţii, tîâsesc msâ. că. este mai grav să poţi avea o idee proprie, o judecată justă şi» in im ros mar dibadi' ueîuud ddudi ui muzică Doftor poate deveni fiecare orii care sacrifică' infrd sili iurâ'*saptainiână, ziîni’c, dona ceasuri fie lectură. Prinicipalul e Să ştii ce sâ ceteşti Secretul stă in faptu, de a ceti ceea ce alţii nu cetesc, băth să drbtu cărţile şi revistele ce nu cad în mâna trricui. Pentru cei ce vor să devie“ critici ştiinţifici, eu retiş, bayer, Diinhilî, etc... mă o- JlU alig ca într iui articol viitor, nu câ- J1 teva rânduii şi cu o sitgurâ prole ’ iere, să îmbogăţesc Roiiânia-Mare cu Încă-VW de critici ştiinţific!, gata oricând să depute examenul de genialitate. Aşa dar, într’un număr viitor -fâişitulGatecu sinutul perfectului critic nup£ic,ţ»l, adică despre — diiitHitrîvă ci'ijdtiiiitea criticei iriuzjate.' Subnţilice, natural și fSrâ tp- idialâ. ‘ • p conf. RADU URLATIANU Teatrul Naţional reprezintă astăzi .'uj W Ianuarie, (ti matineu, pentru a 37-a oară ..Mult zgomot pentru nimic *. comedie buiâ a lui Shakespeare. l*iesa a fost pusă tn scenă dt •&lre d. Bau Gusty, după schiţele ie decoruri ale pictorului Feodorov. Seara se reprezintă pentru a 14 a o ară „papagalii” de Gonst. Râuleţ lq rolurile principal« apar d-nele : .VaVu^v« V wulescu. l^aria Mohor, *’L Farizianu, Adina Ivaşcu şi d-nii. C Stănceacu, A. Pop Marţian, I Manu, Finteşteanu, Orendy, etc Pirsa a fost pusă Jp Bcgga de £orent Gusly. In flecare seară teatrul „Scala“ re imincaz« succese igrruidsbile cp nzisu 4-Iar Nipon, Nisa o. n^smn . ,m Ptoicme^, sah klfwstia artr.lcf vizaae Kannar. piesa .Societate", lucrare», d-lul Katswerthy, care obţine succes la teatrul „flegitia Maria“, se va juca« tot cursul acestei săptămâni, atât seara cât şi în mutreutile de Bâmbătă şi Duminică în rolurile principale d-nii Tony Botandra şi Ion Manolescu,. Viitoarea premieră ateatrului , flegma Maria“ sa fixat peptru Jo tf lapmirie. corjd «t va juca peptru pmi la dfitft „Aventura al lui Dorjan comedie Jn 3 acte de d nji V. Rodau ți N Vlăijoiami, cu d. V. Maximilian fn rolul titular, Compania dramatică „Fantasio*' dq la teatrul „Carmen Sylvii’, sub ■|)recţiutea Ion lancovestii, veni cu Iticepere de astă seară „Cocoşii Şi Găinile“, comedie la trei arte de I’ristap Btrrnard. In rolurile principate apar d nji Joq laicovescu, St Decu, V Negoescu şi Mişu Fotino şit-nele Renie Amije, Marieta Savrova, Liană Cormtantinescu, Lulţ, Nifelag şi Nirtzi Stănescp. Opereta viepeză (iu Unisa Rartfiusch și Ernst Ta’itenhjiyn tncajiv Gum la Jaiuns. Lidstele )» Xuurc patagiu) JuHibilifra Carriei intelor««istei ifltuiu conîeniită dia ciclul rev»»iei ^G^nuriea ’ va avea Rev la Puudatm Universitara i,t\rvî Suinbula 12 ianuarie, ora o seara. LU Nicilifor Craiflîc va voriui despre : /vmo’aton.sni e.n.c *n craaiţiomuism ortodox-D-nii Cezar Petrecu şîdrimn Maniu vor ceti din scrierile lor. DuihUila terculfl G. C. Obodreafti a vorbit lu sala Ateneului, despr„Tudor Vladimirescu In isteria, contimporană a României”. Elia Calendar Joi 10 Ianuarie 1329 Spectacol e zi.ei OPERA ROMANA : „Rigoletto”. 1'EAIRE'L NATIONAL, (matineu) „Mult sgomot pentru nimic“ cu il na Marioara Zimniceanu şi d K Bilimski; (seara) : „Papagalii" cu d nett* M Vuiculescu, Mohor, Nițulescu şi d na Pop Marţian. Ion Stăncescu, TEATRUL REGINA MARIA : „Sodelate’’ cu dnele.. M. Anton©?,. N. Sterian şi d-nii Tony Bulandra, I. Manolescu, V. Maximilian. TEATRUL MIC: „iată ,.să tot fii” cu dnele Atticuţa Cârje, M. Veculescu şi d-nii Timică, Ghibericon, Hociung. ‘ ■”' ,' TEATRU CARMEN-SYLVA: „Cocoşii şi găinile" cu dnele L. Constanti-' nescu, Renée Anne, N. Stănescu și Mişu Fotino. TEATrUL ALHAMBRA: „Mişca’ ,cu Tanta Cutava-Barozzi, Elena Zamora și d-nii Rolland de lasay, Chamel, Niculescu * Brună. CINEMA TRIANON' „Inima meaeste un Jazz”. CINEMA 'ODEON: „Țâreviciul" cu ■van Petrovici CINEMA' ELITA : „Iubirea e un copil pribeag” Cil Dolores de' Rio. CINEMA LIPSCANI: „Iubirea e un copil pribeag” cu Dolores del Rio, , CINEMA LUX: ,,Ulimii ţari’. CINEMA CAPITOL : „Cazacii“ eu John Gilbert şi Rénée' Adorée. CINEMA SELECT:-„ „Ispitele trupului” cu Emil Jannings ai o comedie CINEMA SCALA : „Monty Banc reporter’’ şi revista „Vin Bibicule’’.,INEMA BULEVARL , MALACÉ : „Sportiv d în dragoste“ comedie cu Ma • CINEMA MARNA : „Gaucho" cu Duglas bairbanks şi artişti. CINEMA TERRA : „Calul Rex în Ciclonul şi calvarul Ducesei” cu Irene Rieb, şi seara compania Lică Ilădulesci. ^ ' CINEMA MARCONI: „Wolga, Wolga acompaniat de cor şi orchestră” şi trupa T’iti Mihăilescu. CINEMA MODEL: „Lumifiă şi lîntuneric” şi contuia, „Ce te pjjihbiiu ,pielea goală1’ cu V. ” Brezeaua şi I— •«! i$mtr T^Byotv*. «a c & 'i8 ■ CINEMA GT^RIA: „Preşedintele**; ’* dramă în 10 acte cu Ivan Mosjoukîhe. CINEMA ROMA: Aventurierul galant” cu Tom Mix şi trupa M. Bruno. CINEMA GOLESCU: „Arma Rubyn” şi o comedie. CINEMA MAIUOARA VOICULE SOL : „Misterul circului Xlutisky” cu Jaqueline Logan. CURENTUL. si 1 SPECTACni'Fl F« SAPTAMANf --..r ■ • RADIO lot 10 ianuarie 1929 401,6 n. București, — 17—17,45; Orchestra Radio, 17,45—18; Stiri de iwesâ. RJ-18,15; Orchestra Radio, 18,15^Recitări vesele- 18,30- 10; Orciestra Radio, 21—22,45; Con ct-* ^simfoxiic dirijat de d. C. C. Not . Grosso re minor; Bach: Grieg: huită; bulist 4. 1 AL (vioară); d. Nichifor, proP« Universitar, conferinţa „In lumea plantelor". 22,45—23: Buletin 1j»et«orologie şi ştiri de presă 23—24: Orchestra C. Iliescu. 303 pt. Königsberg, -r 12: Grativo top. 17: Pentru tineret. 17,31: Concert. 10,20: Conferinţă. 20,30: Irans, din Berlin. 21,05: Irans, din Danzig spectacol de operetă, in continuare meteorul, informaţiuni şi sport. 122,bm. Breslau. — 17,30: Concert Meniam: Suită: „Veclica China”. 1O: Literatura nouă francezâ. 10,25: Engleza. 21: Cvartet distinctiv. 21,45: Cântece vesele vieneze. 22,30: Oră de dans cu Jazzband. 23: Noutăți. 23,30— l Muzica de dana. Orchestră de jazzlf^rd 34BB m. Fraga. — 19^0: Concert. 17(31): Concert. 18,45: Emnisie germană. 19,15: Ferrtra doamne. 20,30: Din studio.Concert simtonie. Smetana: ttakw J«r»: Cpcn» simfonic; Masio: „Dra satul nostru" Rachmaninov: Concert in C-moR; Borouin: „Dansuri puluneze"; TsChaikovvsky: Intermezzo ilatian. 23: Evenimentele alei. 23,20— 24: Gramofon. 3b/1,8 m, Leipzig, — It: Gramofon. 17,30: Concert cu program din Reesiui, Careno, Gibson, Tschaikowsky, Milleker, etc. 18,45—21: Corn, comunicate și meteorul. 211 Concert de valsuri vieneze: Klrfluss, Millöcker, Ziehrer, Eisler, lall, Lehar. 22: Concert de muzică de cameră: Butterian: hexter G-dur; Ulaisky Korsakow: Quintet. 23:05: Iresa. 379 m. Stuttgart. — 13: Gramofon. 17,35: Concert din Frankfurt. 13,45: Cont. medicală. 21: Serată șvabă, in continuare „Ura spaniolă" comedie muzicală de Revel, in continuare concert Haydn: Frio c-dur, Dorul de patrie, o casă mică, Elogiul Leaei, Sonata. In f-dur, lieduri si trio g-dur. 394,7 m. Hamburg. — 17,15: Nuvele: Harm: Mici concertă; Moskowski: Caprices; Schutte: Serenada Arlechinului; Leoncavallo: Sarapandă; Ijulard; Mazurca. Ita; Nicisona: Sceice de dans şi mascaradă; Dvorak: Humoraaque; Wienawskî; Mazurca lui Aubernas; Igaisiet: Marş viepez. 19; Cofberţ. 21;Klejj Orali. , populară, ăy, la, Alifidele“; Schuberţ: Către artejea, Ischaikowsky; Coafoe Tărft vorbe; Lisat; Rapsodia Da; Muzică de dans din „Mireasa vândută”; Strauss: „Viaţă de artist” polp. din „Coppelia"; Blon: Două marşuri. 23; Ori de dam. 24: Dansuri noui. 422 m. Katowice. — 1335: Concert din Varşovia. 17: Gramofon. 1738: Pentru copii. 18,55: Concert din Varşovia. 21,30: Concert din Krakovia. 22,30: Muzică de dans. 441,12 m. Bino. — 173®* Pentru doamne. 18,45: Noutăţi. Conf. 19,45: Conf. economică. 20: Concert simfonic; program clasic Noutăţi. 447JÜ m. Roma. — 14—15: Trio. 18,30: Concert. 20,50: Noutăţi, presă. 21,45: Concert de orchestră: „Văduvele vesele din Windsor" de Bizet: Sa razaiei /.Jogarescu': Ursini: Concer in sol fuior; Glasomov: „Toamna”; Wagner: „Mai,un cântăreţi". 448 m. Berlin. — 1(9,30: Goal. 19,30: Muzică de cameră, până la 19,45: Trans. de concert distructiv 2030: Scott la Polul Sud, cont. 21: Concert cu program de operă exclusiv din Wagner. (Arii din „Lohengrin” „Parsifal", „Watkria”, şi „Meistersinger”). 22: Lectură. Până la 1,30: Muzică de dans. 408,8 m. Langenberg (Colonia). — 13,10: Muzică mecanică. 14,06: Colţ. cert. 16: Pentru copii. 17 : Cărţi noui. 18,20: Oraşul modern, conf. 18,45: Concert cu program de Schumann, Cornelius, Tranz, etc. 20,05: (Aachen) Concert: Simfonia concertantă: Finner: Concert de vioară; Brahms: Startoma Ha In D-dur. In continuare: „Gosul" piesă de teatru. Până la 1: Muzică de dans. 49lji m. Utiventry. — 17: Concert simfonic. 18,30: Concert. 2030: Orchestră de dans. 23,15: De la operă Suvernița din „Hughenoţii”, Aria şi corul din „Cavaleria Rusticana", arii din „Janhauser", „Walkiria duetul din „Cavaleria Rusticana”, arii din „Nunta lui Figaro” şi Waldner. 0,15: Concert de orchestră. 5/7,2 m. Viena. — 12: Concert. 18,20: Conf. 18,40: Conferinţă. 20,10: Engleza (începători). 22: Irans, teatrală: „Vreau banii de şcoală înapoi“, piesă într’un act de Fritz Karinty, la continuare muzică distractivă. După terminarea programului trans. de radio-fotografii. 555fim. Budapesta. — 13,20: Coreoert cu program plaeio. 16: Lectură 18,15: Liceul de radio: „Viaţa în comun”, „Marşuri vechi“, executate de fanfara regimentului 1 de infanterie. Ce să citim. Marşuri vechi. 1830: Concert cu porgram din opere franceze. 2030: Trans. Unei operă de la teatrul de operă de stat. 330: Orchestra de ţigani „Maghiari“. 2250 m. Baris— J.Eifel. — 19,45— 21,10: Ziarul vorbit prin T. F. F- 21,10—2130: Buletin meteorologic internațional. 1130—833*H Radio-C««»cert. 1 rlklI'A ~Operar ' % Romana. "â,Jf \ 1 r -laaitri National 1 tea.trui «egina . Msria1 Teatru Mic TeatruParmen Sviva Teatru i tihambri y Boris Oodunow • Fantoma .ele care va veni Societate încarcă lume Cocoli s’ eămite Fritz ] s .... d Bărbierul d-n Se vi a -003440 și Julie Seri* on rea .pierdută și All MC« Uuxnioi eoiietate încurcă lume ! Cocoşi. si ga mie Mişca pocietatea,OCOŞI' şi 1 gS mie ni u Caratei o nusti- ZiD Oama de Pică VI ]* * an om* celei care va veni 1 ‘oc'els'e .n ui ca »me Cocos.' si pa.nhe Mi.-«» 1 oouetaie llC-ICd paw i ^.ocos- 11 găinile rnu Un festival artistic a avut loc eri •iercuri, lu sola de marmoră a Bou,‘vardului, cu un program artstti■rezemat de societatea „Gesa Artei ie sub’ preşedinţia d nei Marguerite itiller Vergby. D. Tudor Arghezi tu conefrinţa sa ,,Arta de a scrii” a plăcut mult publicului. D na Lilyi’opovici, societară a teatrului Național, a citit poezii de d. Tudor Arghejzi. D-na Costescu-Duca de la Opera Hoiănă a cântat câteva bucăţi, acompaniată fiind la pian de d Ungalsky. Principesa Lidya Bogdan a recitat. Quartetul ,,Regina vlaria”, compus din d-nii prof. C Nottari, A. Barbu, L. Mendelsohn şi li Watterstigt, au executat Quartetul No. 1 tn La n»»or de Schumann OPERELE POSTUME ALE LUI STEuERrtlANROOMN In editură Institutului de Arte italice Viaţa Românească (Iaşi) a apărut .fi TOAMNA LA PARIS“, tta ainmnat volum de amintiri şi impresii pariziene ale regretatului poet ieşean A. Steuerman Rodion. Este al treilea volum din operili postume ale lui Rodion, celelalte tonă fiind „Frontul Roşu” (1922) şi „Cartea băiatului meu“ (1924). Searai anunţă „Frontul vesel ‘ (sonete, şi „însemnări din Război”. VIAŢA MONDENA BALtmf Balul anual costumat şi necostumat, organizat de Asociaţia funcţionarilor de bancă, are loc in seara zilei de Sâmbătă 12 crt., in saloa nete Sindicatului ziariştilor din bulevardul Carol Nou Casa Artei anunţă că ceaiurile ce se dădeau la Boulevard in fiecare Vineri, se vor Ana Kliséé, cu începere de mâine. Vineri 11 Ianuarie 0 MUZARE O SUTA DE] ANI Matilda von Wesendonck, muza în, spoare a lui / instanți /solda, a împlinit o sută de ani. Se știe că Wagner, cărui rUgea urmărit de autorități pentru că a participat la revoluția din 194S, sa adăpostit in casa lui Otto Wesenddouck, Cine au şi aminteşte de scrisorile care această ilustră prietenă iesei] covârşitorului compozitor ( (Amista îşi termină opera, scrise Matik. „Mulţumesc din fundul sufletuluij pentru vecie, pentru că am putut rei pune tristan”. Au viaţă lungă inspiratoarele] Wagner. ^xzgfaJt^usFhr £ct No, aparut astăzi, uiixpablicarea unor interesantă aţin din viaţa lui LEONARD, scris« cel mnui bun prieten ăl său V. MA •YULIAN. Acest număr mai conţine: Coperta colorată: Annuille, pictră de Uickman, tablou colorat - Fald din Baltici' pictură de Traian Cornescu Agen(iu Vitelle, nuvelă da Maurice Obkobra. Ecranul nostru: Harold Lloyd îşi («vesteşte viaţa. Curierul nostru. Catiri, etc. Din grădina Evei: N'o iubesc... ■ Iar... de Lucrezzia Kar. Pentru go« icdinele noastre. Hazuri, bracula, Bram Stoker, trad. de Ian Gurun. Ornat cu două fete de Georg Sheisker, trad de B. Marghita SO HUstratiuni de actualitate ţipă ’He ln ol I set. 24 pagini Lei 7 1 Viarl II 1929 CARNETUL ZILEI Hirurnia şi cultură lumea care, din nepatriotism n’a înrolat, pe de rost, testele de reforme şcolare ale d'lui dr. Angelescu, agyra fi minţi de protestul brofetuMbridk ' Urnim,germană’, protest, pentrwe ? 'Este, ift aceasta* o poveste ridiola, daca pot apune, de cultu/ă ht beralq. lh .pasiuqru^țfâ Qperqfjvă T. fir. Anyelesni u cnpritu^Jn domeniul de activitate (se știe și eQoMa, A u credeţi că problema ii covârşea ? l)-m, totuşi a atacat-o şi a păşit cu frenezie, în. momentul ^ând scânteea de reformător s’a cr prins inel, când a descoperit ca şcoala nu merge alături de chimi,ie, pe calea progresului. Fără îndoială că la acel plan căt contrimit şi lectura rau 'înţeleasă arderilor lui Haret, si examinarea trrost făclită a cureniidui aşa. zis filosofic.Cu reminiscenţe de carămizi, d-sa a reformat şi invățământul secundar după ritualul marilor constructori Să nume mirăm, deci, dacă, pentru a deveni trainică opera sa, și a o feri de surpări în noaptea ailor miniștri, a voit s’a cimenteze și cu sânge Cu mi.histuiiu.pUs '« îndemână de'feheiul Valnorl sa repezit la beresfalatraiului german : dintr’o mişcare tfe jţţguar a făcut incisia, lăsind thnbg germnna pe planul celor fctfuihi'ive şi dând locul de cinste Urnim elene. . Că limba elenă nu este de desconsiderat nimic . de zis- Că erau manuale de-iimba elenă în prepir raţie, asta e altceva. Dar, mă’rog nu se puteam impărti toate aceste lucruri cu lăsareă' grafului lui Liebe la locul ce i se cuvine ? Din fericire pentru'școală, invâtarea limbei germane în licee nu poate fi lăsată la. coada vacii pe care o mulg profesorii de speciali■ :-iVy. —— 'ale liberală Din mai mufte molice , Utnlre cari unul e de ordin economic : limba comercială a ţărilor ce ne înconjoară e cea germană şi lăsarea ei pe planul secundar are tolul urmări imediate. Suferă comertul, iar munca salariată esti pecurata de elementele ce-ar veni în afară, la cererea caselor de oomeri. Nu mai vorbim de pierderea c o suferă, chiar cultura, prin lipsa de cunoaştere a limbei germane Protestul profesorilor de limba germană documentează aceste lucruri . Dar ceea ce trebue să notăm aci nu este protestul, ci concepţia. Această concepţie decurge din părerea foarte bună ce are despre sine ţi. dr Angelescu şi.'am putea spun că nu este decât efectul unui om care vrea să treacă in istoria culturii, ceeace nu este. Deci, la pricinia reformei sale şcolare, esh prostie chirurgicală ca toate ope rafiile d’hn dr. Angelescu. nafională şi dacă vreţi şi liberală Bine bine — refl spune — dar ce păcate i făcut biata fără de trebue să ispășească prostiile chirurgicale al d-lui dr. C. Angelescu? De acord. De aceea salutăm protestul formulat de profesorii de limba germană - fiindcă vedem în el primul atac ce trebue să facă breșa pentru înlăturarea, tuturor prostiilor chirurgicale comise în contul culturii. Şi aceasta căi mai repede lin an în plus de ispăşire e o pierere incalculabilă. Noi aşa credemiar d. Căstăchescu ce crede? Ori l-să ă abdicat dela amantă sarcinin onoarea elementelor conducătoare din minister, cari vizitează umplea pe furiosul chirurg al instructiunii , Ion Bidolia