Curentul, ianuarie 1929 (Anul 2, nr. 356-375)

1929-01-11 / nr. 356

'iS '.X'fefS.i*» .' HAUT-PARIEUR-URILE si DIFUZOARELE SUNT CELE MAI PERFECTE S 1 MO DELE D I F ER I T E A N (I S I Fabricile de bere BRAGADIRUl LUTHER* AZU* GA si GIB, în urma dublărei taxelor Statului pe bere* au deci» ca să urce prafurile de vânzare nu «nai cu «perul de taxe. In consecință in localurile proprii ale fabricelor berea se va vinde cu începere de la l ianuarie a. c. numai cu 0,50 bani în plus la ţap, cu 1 teu la barba, cu 1 leu la sticla mare şi 0,50 bani la sticla mică faţă de preţurile anterioare. A apărut tare si-a Cezar Udrescu Editură Cartea Românească 75 lei •*­1« Canar­ de Harz Prima cântăreţi 800 lei, Cănăriţe £80 lei, Păsări exotice 460 lei, Insepara­­bili 500 lei, Papagali ama» înatre 5000 Iei, Cîntizoi de Brazilia 400 lei, Insepa­rabili Galbeni, Găini Brah­ma albe medaliate. Găini­ţi la vechiul şi renumitul Păsărar de peste 30 ani, medaliat în mai multe rânduri. Onsta Trandafil 40, Str. Lăzureanu, 40 LEMN Er»i Alfred Uwenbach& Go Calea Victoriei 128 Str. Cauza şi I­iieior Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ «? Vă veţi convinge, că puteţi cumpări favorabil, elan şi bine şi cu plată in rate Székely & Réti Fabrică de Mobile ‘-fare îioftiont ii slaw j) nianîm—­­a cerere trimitem și reprezentantul nostru cu desemne-ANTRACIT rumânesc CĂRUI NI de Sileziis LEMNE de FOC CER-r&b-iOMC t»r Str. Smâman 4 Eta Purgen-Bayer I Purgativ Ideal ] VIATA LUI LEONARD descrisă de cel mai bun prieten al său V. Maxi­milian, se publică in »Ga­zeta Noantră“ cu începere de Joi 10 Ianuarie DIRECTIA GENERALA A CAILOR FERATE ROMANE POS1ICATIE Doamna Doctor Hum şî a reluat consultaţiile mmt micim Diathe­mie, raze ultra «retete jNo. .J Str.pe Aiet. cei ritt« Tari.. .Vi ir' en­ CoHauitatiuni 3—6 p. m. DIRECŢIA GENERALA IVCAILOR FERATE ROMANE Publicape Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Miercuri 13 Februarie 1929 ora 10 sfc va ţine licitaţie pu­blică la Direcţia Generală C. F. R. Sala de licitaţii din Bucureşti str General Berthelot No. 10 cu oferte închise şi sigilate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 72—83 din Le­gea Contabilităţii Generale a Sta­tuai pentru furnizarea de : Şuruburi de alamă şi de oţel moale pentru lemn. Pentru amănunte se va consulta „Foaia licitaţiilor Administraţii C. F. R. (costul abonamentului anual 100 lei) care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pentru condiţiile de calitate şi orice alte informaţii referitoare la această furnitură, cei interesaţi se vor a­­dresa Direcţiunii Economatului C. F. R. Calea Victorii No. 118 Etajul 4 în orice zi de lucru între ore­le 12—13. No 133032/36435. Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de II Februarie 1929 ora 10 se va ţine licitaţie publică la Direcţia Generală C. F. R. Sala de licitaţii din Bucureşti str. Gene­ral Bertherot No. 10 cu oferte în­chise şi sigilate şi în conformitate cu dispoziţiunile art. 72—85 din legea contabilităţii Generale a Sta­tului, însă numai între Casele pro­ducătoare invitate, pentru furni­zarea a­­ 63.780 kgr. diferente oţeluri de Scule şi oţeluri rapide. Pentru amănunte se va consulta „Foaia licitaţiilor Administraţii C. P. R.“ (costul abonamentului 100 lei anual), care se găseşte afişată în toate staţiile C. F. R., iar pen­tru condiţiile de calitate şi orice alte informaţii referitoare la aceas­tă furnitură, cei interesaţi, se vor adresa Direcţii Economatului C. F R. Calea Victoriei No. 118 F-'ajul 4 in orice zi­ste lucru între ore­­le 13—13.— •-■■■-■ ■ ••• . No. 124848/37228 E. Starea vremii IN ROMÂNIA, orele 8 a. m. Sub influența anticiclonului conti­nental presiunea atm­osferei a conti­nuat să m­ai crească atingând tuli di­neațâ pflnft la 788 mra. la iași si TBo mm. Ta ismail in timp ce teuiperătura in scădere‘variază minimile de dimi­neaţă intre minus 12—18 gr. în regiu­nea muntoasă şi în Basarabia şi Mol­dova, in restul ţării intre minus 6—16 gr., cu excepţia Banatului, unde e mai cald (minus 3—5 gr.). Temperatura maximă de eri s’a ridicat numai până 1­­0—3 gr. plus pe alocuri ia câmpia de Sud şi Sud Est a ţării, in restul tă­rii Intre minus 3 gre gr. (Cerul mai mult senin­eri, azi parţial noros şi Nord Est şi pe alocuri ninsoare viscolită (Román, Delete, Mangalia). LA BUCUREiju­-Eitaret, orele 8 di­mineaţa. Presiunea atmosferei 785 mm­, tem­peratura minus 8 gr. Minima de azi noapte minus 9 gr Temp, maximă de ori plus 2 gr. (terul aeros şi vântul de la Nord Est cu 3 mps. Umiditatea aerului tub%­ Farmacii e de serv cu I. Mâţă­saru, cal. Victoria), U.A, (tel. l­O/05); dr. Golliver, cal. Victoriei l»­i tel. 18/84); Alex. Roşu (la Gab­ria, cal. Griviţei 74 (tel 24/391 ; Gh Bu­landra bul. Carol 8; G. Vaieni ca­lea Dorobanţilor 17; M. Cugier ,str. Regală­­i (telef. 31/398); I. Ilhe, calin. Griviţei 252, (telef. 48/B.1); Maria Ni­culescu - Stănescu, bul. Paris 31,; K. Gheorghiu, str. 13 Septembrie 2; ■ţ te Ion Cornea, ral. Văcăreşti 83. M. Leist, str dr Felix, 67. twOâ UCvUiuuVt UCiU ! vtiie i—d ututat (Jciiiutiv pe îstrawuisny­­­itutUea acesta refuzase sa înmânezi dingetUuiui aproape francez VYadet Straram uita din ultitiieie sale compoziţii, o dirigeutuim rus kuz­­ier A­itzky. t­otuşi ar­ticolele din „Mer­­cure de France”, ara eruditului tritkc francez, n’au în­pedecat pe Istra­­winsky să repurteze succesele cu­noscute cu­­Jedipus-Rex. Reynaldo Haliri in ziarul parizian „Excelsior si Lalo in „Le letups“, la moartea, lui Saint-Saens au scris că omenirea a pierdut un compozitor mai adânc decât Beethoven şi mai stilizat de­cât Mozart. lata că biata omenire s’a consolat de dispariţia lui Saint-Mozart de Baeris-Beeth­oven. Aceste sunt doar principii curente în critica ştiinţifică de esenţă ge­nială. Dar, în marginea muzicologiei muzicografiei, muza etc., au mai contribuit şi profanii. Un Wagner nu a fost înţeles în timpul său de specialişti. Un Baudelaire a simţit mai bine şi înaintea tuturor cheru­­loinilor şi Berilor, această muzică Nietzsche de asemenea a prevăzut viitorul lui Wagner şi cu toată cam­patria dusă mai târziu, culminând in broşura „Cazul Wagner”, el ră­mâne unul din cei mai buni apok­­­iiţi ai autorului t­ristarui­ui. Un Andre Coeuroy a ştiut mai bine să precizeze rostul elementului naţion­a în muzica decât atâţi alţi specialişti şi Stravinsky a fost mai repede priceput de un Picasso şi un SCHIMBĂRI IN DISTbibliTiA­­,VHUJIIn „Vraja”, cuceritoarea operă a lui Bataille, face pe scena Teatrului Naţional o carieră splendidă ce va fi întreruptă doar de turneul’oficial P« care direcţia pTn­jiui noacttv scene l-a hotarlc cu, această piesă pentru luna februarie. ,v. La­uUit­uţ. spectacol rolul tepai. nai a fost ju.eat: d-Sa Nâ­dejde Şlefăt­esch? A fost Q-lucercare­­de mare isbândă a­­unui talent din cele mai Înzestrata, a tut Nădejde a dat rolulmn toată acea candoare im­bătată -fără care dremia „Vraja-- nu are In asistenţă comprehensiunea cuvenită--Rămânând In liniă dra­­­matică a personajului, inteligerjla şi talentata actriţă a Înfăţişat o im­preskHMintâ imagină de frăgezime («.tlniă şi fatalitate, tnlr’Uft !»c tpă­­tastru şi spontan de nuanţe şi justă stăpânire. Publicul a tfplaudat ala­­tăeri un început de măre carieră. Nouii reprezentanţi al secretarilor in comitatul de admialetrăţia.— Se­cretarii ’teatrului Naţdu­al, mnD’uniţi ieri sub preşedinţia d-lui Liviu Re­breanu, au indicat prin vot pe cei doi secretari dintre cari minsterul artelor are a alege un hou men­bn. (n consiliul de «dm­itjlstrație al tea­trului. Aleșii s unt: d-nii Ar. Denie­­triad și I. Morţun. D. Scarlat Freda to «om Ítélni de lectură. — G­niform votului adună­rii societății autorilor dramatici, d­i nietend artelor a confirmat ca mem­­bru în comitetul de locuirii al Tea­trului Național pe enum­'ni­ul nostru confrate/ O numire care a produ­in toate cercurile literare şi artis­tice cea mai deplină satisfacţie. Vy+'^i V» ' -lunii H oftorîcesul meşteşug gl CritfCCi' .tjititiiice. Un tlouiui.ustalil a pilcc­­put itlful lesne pe Richard Ktrauss de că­ un Korujțbid (sap alj Upniba neu) şi un Adripti Mmitir a îpieies mai bine decât toţi criticii r­uoştp ştinţitici, direcţia taieritului compo­zitorului bajlaţan Dragoj, mdreptân­­du-l din nou spre muzica bisericea­scă şiindem­nandu-l 8a scrie Miste­­rul­ Oratoriu îrî curs dfc creare. Eu Fétis, Mannonitet, etc.., eu mă mir de aceste 'minunaţii, tîâsesc msâ. că. este mai grav să poţi avea o idee proprie, o judecată justă şi» in im ros mar dibad­i' ueîuud ddudi ui muzică Doftor poate deveni fie­­care orii ca­re sacrifică' infrd sili iurâ'*saptainiână, ziîni’c, dona cea­suri fie lectură. Prinicipalul e Să ştii ce sâ ceteşti Secretul stă in faptu, de a ceti ceea ce al­ţii nu cetesc, bă­­th să drbtu cărţile şi revistele ce nu cad în mâna trricui. Pentru­ cei ce vor să devie“ critici ştiinţifici, eu retiş, b­ayer, Diinhilî, etc... mă o- JlU alig ca în­tr iui articol viitor, nu câ- J1 teva rându­ii şi cu o sit­gurâ prole ’ iere, să îmbogăţesc Roi­iânia-Mare cu Încă-VW de critici ştiinţific!, gata oricând să depute examenul de ge­nialitate. Aşa dar, într’un număr viitor -fâişitulGatec­u sinutul perfectului critic nup£ic,ţ»l, adică despre — diii­­tHitrîvă c­i'ijdtiiiitea criticei iriuzj­­­ate.' Subnţilice, nat­ural și fSrâ tp- idialâ. ‘ • p conf. RADU URLATIANU Teatrul Naţional reprezintă astăzi .'uj W Ianuarie, (ti matineu, pentru a 37-a oară ..Mult zgomot pentru nimic *. comedie buiâ a lui Shakes­peare. l*iesa a fost pusă tn scenă dt •&lre d. Bau­ Gusty, după schiţele ie decoruri ale pictorului Feodorov. Seara se reprezintă pentru a 14 a o ară „papagalii” de Gonst. Râuleţ lq rolurile principal« apar d-nele : .VaVu^v« V wulescu.­­ l^aria Mohor, *’L Farizianu, Adina Ivaşcu şi d-nii. C Stănceacu, A. Pop Marţian, I Manu, Finteşteanu, Orendy, etc Pirsa a fost pusă Jp Bcgga de £o­re­nt Gusly. In flecare seară teatrul „Scala“ re imincaz« succese igrruidsbile cp n­­zisu 4-Iar Nipon, Nisa o. n^smn . ,m Ptoicme^, sah klfwstia artr­.lcf vizaae Kannar. piesa .Societate", lucrare», d-lul K­atswerthy,­ care obţine succes la teatrul­ „flegitia Maria“, se va juca­­« tot cursul acestei săptămâni, atât seara cât şi în m­utr­eu­tile de Bâm­­bătă şi Duminică în rolurile prin­cipale d-nii Tony Botandra şi Ion Manolescu­,­. Viitoarea premieră a­­teatrului , flegma Maria“ sa fixat peptru Jo tf lapmirie. corjd «t va juca peptru pmi la dfitft „Aventura al lui Dorjan comedie Jn 3 acte de d nji V. Rodau ți N Vlăijoiami, cu­ d. V. Maximi­lian fn rolul titular, Compania dramatică „Fantasio*' dq la teatrul „Carmen Sylvii’, sub ■|)recţiut­ea Ion lancovestii, veni cu Iticepere de astă seară „Cocoşii Şi Găinile“, comedie la trei arte de I’ristap Btrrnard. In rolurile princi­pate apar­ d nji Joq lai­covescu, St Decu, V Negoescu şi Mişu Fotino şi­­t-nele Renie Amije, Marieta Savro­va, Liană Cormtantinescu, Lulţ, Ni­felag şi Nirtzi Stănescp. Opereta viepeză (iu Unisa Rar­tfiusch și Ernst Ta’itenhjiyn tncajiv Gum la Jaiun­s. Lids­tele )» Xuurc patagiu) JuHibilifra Carriei intelo­r««istei ifltuiu conîeniită dia ciclul rev»»iei ^G^nuriea ’ va avea Rev la Puudatm Universitara i,t\rvî Suin­bula 12 ianuarie, ora o seara. LU Nicilifor Craiflîc va voriui despre : /vmo’aton.sni e.n.c *n craaiţiomuism ortodox-D-nii Cezar Petrecu şî­­­­drimn Maniu vor ceti din scrie­rile lor. DuihUil­a terculfl G. C. Obodreafti a vorbit lu sala Ateneului, despr­„Tudor Vladimirescu In isteria, con­timporană a României”. Elia Calendar Joi 10 Ianuarie 1329 Spectaco­l e zi.ei OPERA ROMAN­A : „Rigoletto”. 1'EAIRE'L NATIONAL, (matineu) „Mult sgomot pentru nimic“ cu il na Marioara Zimniceanu şi d K B­ilim­ski; (seara) : „Papagalii" cu d nett* M Vuicu­lescu, Mohor, Nițulescu şi d na Pop Marţian. Ion Stăncescu, TEATRUL REGINA MARIA : „So­delate’’ cu dnele..­ M. Anton©?,. N. Sterian şi­ d-nii Tony Bulandra, I. Manolescu, V. Maximilian. TEATRUL MIC: „iată ,.să tot fii” cu dnele Atticuţa Cârje, M. Vecule­­scu şi d-nii Timică, Ghibericon, Ho­­ciung. ‘ ■”'­ ,' TEATRU CARMEN-SYLVA: „Co­coşii şi găinile" cu d­nele L. Constanti-' nescu, Renée Anne, N. Stănescu și Mişu Fotino. TEATr­UL­ ALHAMBRA: „Mişca’ ,cu Tanta Cutava-Barozzi, Elena Za­mora și d-nii Roll­and de lasay, Cha­­mel, Niculescu * Brună­. CINEMA TRIANON­­' „Inima mea­­este un Jazz”. CINEMA 'ODEON: „Țâreviciul" cu ■van Petrovici CINEMA' ELITA : „Iubirea e un co­pil pribeag” Cil Dolores de­' Rio. CINEMA LIPSCANI: „Iubirea e un copil pribeag” cu Dolores del Rio, , CINEMA LUX: ,,Ulimii ţari’. CINEMA CAPITOL : „Cazacii“ eu John Gilbert şi Rénée' Adorée. CINEMA SELECT:-„ „Ispitele tru­pului” cu Emil Jannings ai o comedie CINEMA SCALA : „Monty Banc reporter’’ şi revista „Vin Bibicule’’.,­INE­MA BULEVARL , MALACÉ : „Sportiv d în dragoste“ comedie cu Ma • CINEMA MARNA : „Gaucho" cu Duglas bairbanks şi artişti. CINEMA TERRA : „Calul Rex în Ciclonul şi calvarul Ducesei” cu Irene Rieb, şi seara compania Lică Ilădu­lesc­­i. ^ ' CINEMA MARCONI: „Wolga, Wolga acompaniat de cor şi orchestră” şi trupa T’iti Mihăilescu. CINEMA MODEL: „Lu­mifiă şi lîn­­tuneric” şi co­ntuia, „Ce te pjjihbiiu ,pielea goală1’ cu V. ” Brezeaua şi I— •«! i$mtr T^Byotv*. «a c & 'i8 ■ CINEMA GT^RIA: „Preşedintele**­; ’* dramă în 10 acte cu Ivan Mosjoukîhe. CINEMA ROMA: Aventurierul ga­lant” cu Tom Mix şi trupa M. Bruno. CINEMA GOLESCU: „Arma Ru­­byn” şi o comedie. CINEMA MAIUOARA VOICULE SOL : „Misterul circului Xlutisky” cu Jaqueline Logan. CURENTUL. si 1 SPECTACni'Fl F« SAPTAMANf --..r ■ • RADIO lot 10 ianuarie 1929 401,6 n. București, — 17—17,45; Orchestra Radio, 17,45—18; Stiri de iwesâ. RJ-18,15; Orchestra Radio, 18,15^Recitări vesele- 18,30- 10; Orc­iestra Radio, 21—22,45; Con ct-* ^simfoxiic dirijat de d. C. C. Not . Grosso re minor; Bach: Grieg: huită; bu­list 4. 1 AL (vioară); d. Ni­chifor, proP« Universitar, conferin­ţa „In lumea plantelor". 22,45—23: Buletin 1j»et«orologie şi ştiri de presă 23—24: Orchestra C. Iliescu. 303 pt. Königsberg, -r 12: Grativo top. 17: Pentru tineret. 17,3­1: Concert. 10,20: Conferinţă. 20,30: Irans, din Berlin. 21,05: Irans, din Danzig spectacol de operetă, in continuare meteorul, in­formaţiuni şi sport. 122,b­m. Breslau. — 17,30: Concert Meniam­: Suită: „Veclica China”. 1O: Literatura nouă francezâ. 10,25: En­gleza. 21: Cvartet distinctiv. 21,45: Cântece vesele vieneze. 22,30: Oră de dans cu Jazzband. 23: Noutăți. 23,30— l­ Muzica de dana. Orchestră de jazz­­lf^r­d 34BB m. Fraga. — 19^0: Concert. 17(31): Concert. 18,45: Emnisie germa­nă. 19,15: Ferrtra doamne. 20,30: Din studio.­­Concert simtonie. Smetana: ttakw J«r»: Cpcn» simfonic; Masio: „Dra satul nostru" Rachmaninov: Con­cert in C-moR; Borouin: „Dansuri pu­luneze"; TsChaikovvsky: Intermezzo i­­latian. 23: Evenimentele alei. 23,20— 24: Gramofon. 3b/1,8 m, Leipzig, — It: Gramofon. 17,30: Concert cu program din Reesiui, Careno, Gibson, Tsch­aikowsky, Mille­ker, etc. 18,45—21: Corn, comunicate și meteorul. 21­1 Concert de valsuri vieneze: Klrfluss, Millöcker, Ziehrer, Eisler, lall, Lehar. 22: Concert de mu­zică de cameră: Butterian: hexter G-dur; Ulaisky Korsakow: Quintet. 23:05: I­resa. 379 m. Stuttgart. — 13: Gramofon. 17,35: Concert din Frankfurt. 13,45: Cont. medicală. 21: Serată șvabă, in continuare „Ura spaniolă" comedie muzicală de Revel, in continuare con­cert Haydn: Frio c-dur, Dorul de pa­­trie, o casă mică, Elogiul Leaei, So­nata. In f-dur, lieduri si trio g-dur. 394,7 m. Hamburg. — 17,15: Nu­vele: Harm: Mici concertă; Mos­­kowski: Caprices; Schutte:­­ Serenada Arlechinului; Leoncavallo: Sarapandă; Ijulard; Mazurca. It­a; Nicison­a: Sce­­ice de dans şi mascaradă; Dvorak: Hu­­m­oraaque; Wienawskî; Mazurca lui Aubernas; Igaisiet: Marş viepez. 19; Cofb­erţ. 21;­­Klejj Orali. , populară, ăy, la, Alifidele“; Schuberţ: Către artej­ea, Ischaikowsky; Coafoe Tărft vorbe; Lisat; Rapsodia Da; Muzică de dans din „Mireasa vândută”; Strauss: „Viaţă de artist” polp. din „Coppelia"; Blon: Două marşuri. 23; Ori de dam. 24: Dansuri noui. 422 m. Katowice. — 1335: Concert din Varşovia. 17: Gramofon. 1738: P­entru copii. 18,55: Concert din Var­­­şovia. 21,30: Concert din Krakovia. 22,30: Muzică de dans. 441,12 m. Bino. — 173®* Pentru doamne. 18,45: Noutăţi. Conf. 19,45: Conf. economică. 20: Concert simfonic; program clasic Noutăţi. 447JÜ m. Roma. — 14—15: Trio. 18,30: Concert. 20,50: Noutăţi, presă. 21,45: Concert de orchestră: „Vădu­vele vesele din Windsor" de Bizet: Sa razaiei /.Jogarescu': Ursini: Concer in sol fu­i­or; Glasom­ov: „Toamna”; Wagner: „Mai,un­ cântăreţi". 448 m. Berlin. — 1(9,30: Goal. 19,30: Muzică de cameră, p­ână la 19,45: Trans. de concert distructiv 2030: Scott la Polul Sud, cont. 21: Concert cu program de operă exclusiv din Wagner. (Arii din „Lohengrin” „Parsi­fal", „Watkria”, şi „Meistersinger”). 22: Lectură. Până la 1,30: Muzică de dans. 408,8 m. Langenberg (Colonia). — 13,10: Muzică mecanică. 14,06: Colţ. cert. 16: Pentru copii. 17 : Cărţi noui. 18,20: Oraşul modern, conf. 18,45: Concert cu program de Schumann, Cornelius, Tranz, etc. 20,05: (Aachen) Concert: Simfonia concertantă: Fin­­ner: Concert de vioară; Brahms: Star­tom­a H­a In D-dur. In continuare: „Gosul" piesă de teatru. Până la 1: Muzică de dans. 49lji m. Utiventry. — 17: Concert simfonic. 18,30: Concert. 2030: Or­chestră de dans. 23,15: De la operă­ S­uvernița din „Hughenoţii”, Aria şi corul din „Cavaleria Rusticana", arii din „Janhauser", „Walkiria duetul din „Cavaleria Rusticana”, arii din „Nunta lui Figaro” şi Waldner. 0,15: Concert de orchestră. 5/7,2 m. Viena. — 12: Concert. 18,20: Conf. 18,40: Conferinţă. 20,10: Engleza (începători). 22: Irans, tea­trală: „Vreau banii de şcoală înapoi“, piesă într’un act de Fritz Karinty, la continuare muzică distractivă. După terminarea programului trans. de ra­dio-fotografii. 555fi­m. Budapesta. — 13,20: Core­­oert cu program plaeio. 16: Lectură 18,15: Liceul de radio: „Viaţa în co­mun”, „Marşuri vechi“, executate de fanfara regimentului 1 de infanterie. Ce să citim. Marşuri vechi. 1830: Concert cu porgram din opere fran­ceze. 2030: Trans. Unei operă de la teatrul de operă de stat. 330: Orches­tra de ţigani „Maghiari“. 2250 m­. Baris— J.Eifel. — 19,45— 21,10: Ziarul vorbit prin T. F. F- 21,10—2130: Buletin meteorologic in­ternațional. 1130—833*H Radio-C««»­­cert. 1 rlklI'A ~Operar ' % Romana. "â­­,Jf \ 1 r -laai­tri National 1 tea.tr­ui «egina . Msria1 Teatru Mic TeatruP­­armen Sviva Teatru i tihambri y Boris Oodunow • Fantoma .ele care va veni Societate încarcă lume Coco­li s’ eăm­ite Fritz ] s .... d Bărbierul d-n Se vi a -003440 și Julie Seri* on rea .pier­dută și All MC« Uuxnioi eoi­ietate încurcă lume ! Cocoşi. si ga mie Mişca pocietate­a,OCOŞI' şi 1 gS mie ni u Caratei o nusti- ZiD Oama de Pică VI ]* * an om* celei care va veni 1 ‘­oc'els'e .n ui ca »me Cocos.' si pa.nhe Mi.-«» 1 oouetaie llC-ICd paw i ^.oco­­­s- 11 găinile rnu Un festival artistic a avut loc eri •­iercuri, lu sola de marmoră a Bou­­,‘vard­ului, cu un program artstti­­■rezemat de societatea „Gesa Artei ie sub’ preşedinţia d nei Marguerite itiller Vergby. D. Tudor Arghezi tu conefrinţa sa ,,Arta de a scrii” a plăcut mult publicului. D na Lily­i’opovici, societară a teatrului Na­țional, a citit poezii de d. Tudor Ar­ghejzi. D-na Costescu-Duca de la Opera Hoi­ănă a cântat câteva bu­căţi, acompaniată fiind la pian de d Ungalsky. Principesa Lidya Bog­dan a recitat. Quartetul ,,Regina vlaria”, compus din d-nii prof. C Not­tari, A. Barbu, L. Mendelsohn şi li Watterstigt, au executat Quarte­tul No. 1 tn La n»»or de Schumann OPERELE POSTUME ALE LUI STEuERrtlAN­­ROOMN In editură Institutului de Arte italice Viaţa Românească (Iaşi) a apărut .fi TOAMNA LA PARIS“, tta ainmnat volum de amintiri şi im­presii pariziene ale regretatului poet ieşean A. Steuerman Rodion.­­ Este al treilea volum din operili postume ale lui Rodion, celelalte tonă fiind „Frontul Roşu” (1922) şi „Cartea băiatului meu“ (1924). Se­arai anunţă „Frontul vesel ‘ (sonete, şi „însemnări din Război”. VIAŢA MONDENA BALtmf Balul anual costumat şi necostu­mat, organizat de Asociaţia funcţio­narilor de bancă, are loc in seara zilei de Sâmbătă 12 crt., in saloa nete­ Sindicatului ziariştilor din bu­levardul Carol No­u Casa Artei anunţă că ceaiurile ce se dădeau la Boulevard in fiecare Vineri, se vor An­­a Kliséé, cu înce­pere de mâine. Vineri 11 Ianuarie 0 MUZARE O SUTA DE] ANI Matilda von Wesendonck, muza în, sp­­oare a lui / instan­ți /sol­da, a împlinit o sută de ani. Se știe că Wagner, cărui rUgea ur­­mărit de autorități pentru că a part­i­cipat la revoluția din 194S, sa adă­postit in casa lui Otto Wesenddouck,­ Cine au şi aminteşte de scrisorile care această ilustră prietenă ie­sei] covârşitorului compozitor ( (Ami­sta îşi termină opera, scrise Matik­.­ „Mulţumesc din fundul sufletuluij pentru vecie, pentru că am putut rei pune tristan”. Au viaţă lungă inspiratoarele] Wagner. ^xzgfaJt^usFhr £ct No, aparut astăzi, uiixpa­blicarea unor interesantă aţin din viaţa lui LEONARD, scris« cel mnui bun prieten ăl său V. MA •YULIAN. Acest număr mai conţine: Coperta colorată: Annuille, pic­tră de Uickman, tablou colorat - Fald din Baltici' pictură de Traian Cornescu Agen­(iu Vitelle, nuvelă da Maurice Obkobra. Ecranul nostru: Harold Lloyd îşi («vesteşte viaţa. Curierul nostru. Catiri, etc. Din grădina Evei: N'o iubesc... ■ Iar... de Lucrezzia Kar. Pentru go« i­cdinele noastre. Hazuri, bracula, Bram Stoker, trad. de Ian Gurun. Ornat cu două fete de Georg She­isker, trad de B. Marghita SO HUstratiuni de actualitate ţipă ’He ln ol I set. 24 pagini Lei 7 1 Vi­arl II 1929 CARNETUL ZILEI Hirurnia­ şi cultură lumea care, din nepatriotism­ n’a înrolat, pe de rost, testele de reforme şcolare ale d'lui dr. Ange­lescu, agyra fi minţi de protestul b­rofetuMbri­­dk ' Urnim,­­germană’, protest, pentrwe ? 'Este, ift aceasta* o poveste ridi­ola, daca pot apune, de cu­ltu/ă h­t beralq. lh .pasiuqru^țfâ Qperqfjvă T. fir. Any­elesni u cnpritu^Jn do­meniul de activitate (se știe­ și eQoMa, A u credeţi că problema ii covârşea ? l)-m, totuşi­ a atacat-o şi a păşit cu frenezie, în. m­omentul ^ând scânteea de reformător s’a cr prins inel, când a descoperit ca şcoala nu merge alături de chimi­­,­ie, pe calea progresului. Fără în­d­oială că la acel plan căt contri­­mit şi lectura rau 'înţeleasă a­r­derilor lui Haret, si examinarea trrost făclită a cu­reniidu­i aşa. zis fi­losofic.­­Cu reminiscenţe de cară­mizi, d-sa a reformat şi invățămân­tul secundar după ritualul marilor constructori Să nume mirăm, deci, dacă, pentru a deveni trainică ope­ra sa, și a o feri de surpări în noap­tea ailor miniștri, a voit s’a cimen­teze și cu sânge Cu mi.histuiiu.pUs '« îndemână de'feheiul Valnorl sa repezit la be­resfala­­traiului ger­man : dintr’o mişcare tfe jţţguar a făcut incisia, lăsin­d thnbg germn­na pe planul celor fctfuihi'ive şi dând locul de cinste Urnim elene. . Că limba elenă nu este de des­considerat nimic . de zis- Că erau manuale de-iimba elenă­ în prepir raţie, asta e altceva. Dar, mă’rog nu se puteam impărti toate aceste lucruri cu lăsareă' grafului lui Lieb­e la locul ce i se cuvine ? Din fericire pentru'școală, invâ­tarea limbei germane­ în licee nu poate fi lăsată la. coada vacii pe care o mulg profesorii de speciali­■ :-iVy. —— 'ale liberală Din mai mufte moli­ce , Utnlre cari unul e de ordin econo­mic : limba comercială a ţărilor ce ne înconjoară e cea germană şi lă­sarea ei pe planul secundar are tolul urmări imediate. Suferă co­­m­ertul, iar munca salariată esti pecurata de elementele ce-ar ven­i în afară, la cer­erea caselor de oo­meri. Nu mai vorbim de pierderea c­ o suferă, chiar cultura, prin lip­sa de cunoaştere a limbei germane Protestul profesorilor de limba ger­mană documentează aceste lucruri . Dar ceea ce trebue să notăm aci nu este protestul, ci concepţia. A­­ceastă concepţie decurge din păre­rea foarte bună ce are despre sine ţi. dr­ A­ngelescu şi.'am putea spu­n că nu este decât efectul unui om care vrea să treacă in istoria cul­turii, ceeace nu este. Deci, la pri­cinia reformei sale şcolare, esh prostie chirurgicală ca toate o­pe rafiile d’hn dr. Angelescu. nafio­nală şi dacă vreţi şi liberală Bine bine —­ refl spune — dar ce păcate i făcut biata fără de trebue să is­pășească prostiile chirurgicale al d-lui dr. C. Angelescu? De acord. De aceea salutăm pro­testul formulat de profesorii de lim­ba germană - fiindcă vedem în el primul atac ce trebue să facă breșa pentru înlăturarea, tuturor prostii­lor chirurgicale comise în contul c­ulturii. Şi aceasta căi mai repede lin an în plus de ispăşire e o pier­ere incalculabilă. Noi aşa credem­­iar d. Căstăchescu ce crede? Ori l-să ă abdicat dela amantă sarcini­n onoarea elementelor conducă­toare din minister, cari vizitează umplea pe furiosul chirurg al in­struct­iunii , Ion Bid­olia

Next