Curentul, februarie 1929 (Anul 2, nr. 399-403)
1929-02-24 / nr. 399
TEU 7S ^w^Ai-UiunSB leafru odeon cinema , Ml premieră OlGii ISCflEflOVA Iîi cea mai fwmtiîabilă creație a ei s Femeia In Flăcări (Weil* isi Flammen) MON. GAU9UIGNT Citiți rtm&r&sit chiar asttixi r*. ,£4' pagini austraBA cu următorul sumar s no. 8 fosa mai îrmmnm mmmm din Amarka /Când femeia vrea să-şi moştenească Mrfeanul 5 Gosioursul de frumusste ai f»Rea!It3|ii Ilustrate** * patronat de d. ministru VA1M-19S90D „METILICUL” *f»*i ,FSRMA CU REPTItE” O aventură senzaţională a detectivului mondial Gex freust de «vnjaRD MULION »la consres al piticilor. — Şi dacă soarele s’ar supăra 7 O frumoasă argentlalană cucerește Parisul INGRATUL, da LuiAKiH. - Scorul căpitanului WilMos la Polul Sud. - Moda de primăvară cum trăesc studentele americane. — Cum se capătă picioare frumoase. — in iAmerica alcoolul se vinde prin poștă. - Spectacole pentru Unstet. — Memorii te im Alexandru Zolibkroff.—Iarna la Constanta. - Curiozităţi.—Oameni, fapte şi idei,-Rubrica cinematografică. - Jocuri distractive, etc. 120 clişee — Preful 8 lei — Totul Ilustrat lemne «se incuscate tăiere, siroaie, transput*» tate la darniciIiu Cirill, Cot$ Prețuri moderate, greu» iat eu garantată. Depozitul la .* Fabrica L LESSEL Cal Plevnei 150, Icieton 360/61 Comenzi se primește la Fa* AtYtL A. ne. Str. Doamnei 9. 'lei. 375.'93 W . iCftOU CMR Fost iuteiu Ue Spital Specialist «lut berlin fcoîî Sesuale GENII UliHiNARR (temei ţi Bărbaţi; Piele »I kitilts consultaţiuui ; ll—7 şi 5—6 seare SIRADA ACADEMIEI No. i bis falaturi de Hotel Esplanade-bristol durau l.iaiea moaieior ^aran.ăm i . i .« ...... L. -Na regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ • va veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, eflcit şi bine şi cu plată în râie la Székely & Rét Fabrica de mobile ftIM îs p n si pianine la cerere trimitem şi reprezentantul tftieäeä'kä pentru un lbc pe pereţii pinacotecii Statului ofâffâM 110 preturi cât prostia, lor de mare, cam Ce frescă a zugrăvit până a«jUHi In tara românească Theodorescu-Sion, cam ce prinţ bogat i-a lat posibilitatea cea mare de a-şi •lovedi în plin puterea-i creatoare ! După judecata ei păzânţuior picturali, atunci orice pipBîâţ, specializat în roluri de chelner şi de valet, orice eşit de pe lîncile Conservatorului, pistrijit şi peltic, ar trebui sa deschidă teatru propriu, sau cel puţin să se producă cu boijhloage,cil recitări, Cu fragmentele piesie. Şi- Orice suflăreţ din trîşî'â Să ah mite concerte în sala Ateneului. Kothân cu preţuri â la Urihoda. Jiica h’ar fi de râs. In orice artă se Îritărîiesc precocităţi şi,, la vârste îxiaintate se pot releva talente ,strălucite -— in picturi insă niciodată, i’entrucâ nici o artă nu cere mai multă ucenicie, mai multă ştiinţă grea a meşteşugului ca aceea a culorii şi a formei. Aici nu piai merge cu dispoziţii, cu racii: mai, cu amintiri adunate multe, Cari se Vor nftpârtăşite, cu înăscute maeştrii iu mânuirea cuvin-, vfilor ori a sunetelor, ci trebuesc; ani şi ani de experimentări şi de. Cuceriri proprii ca sa ştii să vezi în toată valoarea o cutie cu chibrituri, o cană de lut, un pârlar cu apă, Rénoff, Courbet, Rembrand, Rafael, au făcut ucenicie multă inainte de a ajunge glorii ; au frecat răbdători culorile maestrului la care erau intraţi, au măturat atelierul şi au legănat copilul stăpânului, pentru a avea din timp intîi'iîp bucuria rară a desvâluirei unei taine de lucru. Nu se pricepe astăzi în pictură oricine şi ţi-o poate dovedi cu două expoziţii pe toţi, cu articole la jurnal — şi dacă l-ai pune la ambiţie, care cetăţean român ar mai rămâne fără să nu fie înzestrat pentru pictură, sculptura, es- tetică, critică de artă ? Nu ne-am trece vremea să pomenim numele neînsemnaţilor — timpul are grijă ,să restabilească definitiv valorile.. In vânt se vor duce atâtea „celebrităţii". Cristalizarea, ,timpului — fără îndoială, dar dacă vom continua cu dăunâtoarea confuzie de până acum, dacă nu vor fi aşezaţi la locul lor probiştii şi suflăreţii din frişcă ai plasticei noastre, artiştii de calitate nu vor mai putea rezista sacrificiilor, şi teamă ni-e că timpul nu va mai avea ce cristaliza. Tsml«« 'S«roe'S3trtia*... Cenzura spectacolelor Ministerul artelor a numit o comismine care să întocmească regulamentul pentru cenzurarea revistelor teatrale și a tuturor spectacolelor cure pun in scenă actualitatea. Comisia se compune din d-nii S.lanvu Bradişteanu, secretarul general al ministerului artelor, președinte, Liciu Kebreanu, directorul Teatrului statonal din Capitală, C. Kintescu directorul învățământului secundar și C. Râuter, directorul presei din mmaielul tre interne, inembri. Caleadar Ort. Sf. Mart. Palibarp Episcopul Smirnei (+143). " Cät. + Quatember. Sf. Damian. Isr.-13 •Ailar 56») Şaliaih. -Mus. 1$ Ramazan 1347*. TEATRE OPERA ROMANA: seara ora 8,30 : „Boris Gudunov“. TEATRUL NATIONAL : muţi neg ora 2,30: „Omul1 cu' mârţoaga“;seara ora 8,30 : „Trecutul1'. TEATRUL REGINA MARIA : matineu ora 3: „Societate" ; seara ora 9:: „Anatol“. TEATRUL MIC: seara ora 9: ,,Pantai'oia". +TEATrUL ■ ALHAMBRA : seara ora 9 : „De’siré". CINEMATASSIAFE CINEMA CAPITOL: „Furtuna'5 cu Ihon Barrymore, Camilla Horn și Louis Itoheira. CINEMA TRIANON : „L’ean du Nil» CINEMA ODEON: „Doi trandafiri roşii*5. CINEMA LIPSCANI: „Nixcheu“ şi seara la orele 9 „Mişca55. CINajMA LUX: „azî cântă lohano Strauss55. 01““.SEIECT * 1« CINEMA SCALA . 1.Ultimii fani55 şi revistele „Să nu te superi că te mar‘' şi „Ca la mama acasă». CINEMA M. VuiuULLSvRJ „Coliba Inimes Toma55. CINEMA Bi,iitiVARD PALACE„Rapsodia Ungară55. CINEMA ELITE: „Dragoste de Husar55. cinema mama, „xancu Jiauu11 regele haiducilor. CINEMA MARCONI: „Dragoste de cazac» și trupa Ti« Mihailescu. CINEMA TERRA : ,Diavolul negru55 și trupa Lică Ramulescu. ClwnMA VOW A Bobeşti : „Şarpele55 şi trupa Iulian şi Costin. CINEMA GLORIA: „Prinţul student din H&Mielberg ci de altădată55. CINEMA ROMA „Stăpânul aerului55. CINEMA GOBESCU: „Hoţul din Bagcui" tu Bongias Fair’b.uks. CANEMA DlHru : „Regele Regilor55. In acted prolog. CINEMA Rei).U „Crăiasa codrilor51 și trupa V. Brezeanu. CINEMA FILANTROPIA : Mai repede ca moartea, cu Rmrry P.el și Comicul Spania. viCSi : ÂBÎVÂCII 9E SERVSCgi , Dr. V. Bunte, calea Griviţei 80, Margareta Viuescu, h-dirl Col. Al Chica 41; Gh. DrtîguŞ, str. Viitorului 114j- tâ. ;Min.ait,scu^ carea tiatui iVfii 204; V. Karotzi, calea Călăraşi, lor TS4; Manus sieihveig, str. C A,. llosetti 27, I. i£, Mardibvtef- calea Văcăreşti 11; I. Valeriu, strada 11 iunie 05; A. Sofiescu, şos. ştefan cel Mare 4; N. I. Georgian, calea Budeşti 01; Dr. Al. Itennu, calea Victoriei 82. Starea vremii Vineri 22 Februarie 1929 In România, orele 8 a. m. In cursul ultimilor 24 ore cerul sa ‘nseminat în cea mai mare parte a ţării, vântul slab din direcţiuni diferite, ceva mai tare pe litoralul Mării şi temperatura în scădere, atinge minim azi valori între minus 20—25 gr. în regiunea muntoasă, şi prin nordul Basarabiei, Aioldovei şi al Ardealului în restul ţării intre minus 15—19 gr. Temperaturile maxime în ajun s-au înregistrat până la 0—5 gr. minus prin Ardeal şi în partea de sud a ţârii şi între minus 10-13 gr. prin Basarabia şi la munte. Presiunea atmosferei în creştere atinge 77% 753 mmn. la Arnâsăuţi Ialomiţa şi 777 m. la Constanţa. La Bucureşti-Enaret, orele 8 a. m. Presiunea atmosferei 730 mm. Temperatura minus 10 sr. Umiditatea bl%. Cerul senin şi vântul de la nord este de 3 mps. Temperatura maximă de ori minus 7 gr. Minimă de azi noapte minus io gr. timpul probabil dela 22—23 Februane, orele 20. in Banat, Ardeal, Moldova cerul variabil cu tendinţă de acoperire şi cu uşoară ninsoare pe alocuri. Vânt slab din sectorul vestic. Temperatura.In uşoara creştere. In restul ţării cerul variabil mai mult senin. Dimineața uşoara ceață. Cazami'dâia Dan în tur-Hali art.St . pr n ^oman.a . Fraga (Qips), Vestitul cor al cazacilor, dela Don ,,1'latoV de suif conducerea dirijorului N. Ivostriukov va pieca la incepuurl lui Martie în Îtuhânta, pilde va face un turneu artistic și blide a realizai anul trecut maii succese. In turncul lor căzfici. dela Don vor da câteva toncerte şi In Băsărabia. In Ianuarie şi Februarie,coru! cazărilor dela ,.D‘»n „l’latoy" a dat o serie de concerte In Franţa, la Nizza, Caunes,. Marsseille, Toulon,. San Rafael^ la Monte Carlo şi alte oraşe. In acest timp corul, cazacilor a dat, şi câteva,,concerte în Ungaria , la Budapesta* La Nizza, cazacii de la Bon in frunte cu d. Kosttiukov, au fost primiţi de ducele de Cotulaugiut, fratele defunctului rege al Angliei Eduard ^11 şi la Alopte Cano deprinţul’ Monacky. CURSTINTUL CASNETUL ZILEI Constanţa Dragomir, stăpâna casei — pentru infimi Tantzi — îşi serbeasă aniversarea naşterii. Tantzi, ovăduvă drăguţă, de vreo 30 şi... ceva de ani, are cochetăria de a-şi ascunde vârista. Astăzi, în salonul plin de prieteni şi prietene —numai tineretu!— Tantzi pare mai tânără şi mai spirituala ca oricând. In special prezenta printre invitaţi, a unui Tânăr actor ţie. jip primă noastră scenă, i. stimulează verva : e ultimul ei. flirt. De altfel auriterple — citeşte: prietenele bune — susţin că dacă tânărul actor nu are tieea, vagi noţiuni despre anatomia omenească, în genere, despre aceea a lui Tantzi, în particular, poseda cunoştinţe precise, aprofundăndu te printr’o îndelungată intuire. Un fecior „de casă mare" işi face, apariţia aducând, pe o tava masivă, paharele cu şampanie Tofi se fac cerc in jurul sărbătoritei, al cărei zâmbet radios e aproape insolent. Din colțul ei, unde suferea în tăcere martiriul bumului lui Tantzi, Zoe, buna ei prietenă — pentru care, până a nu deveni flirtul lui Tantzi, tânărul actor jucase roluri inedite pe scena îngustă a alcovului — se apropie cu paharul în vrână. Și, privindu-și rivala în plicul ochior, o întreabă cu o voce îngerească : — „Dar a propos, Tantzi,căți mi împlinești tu, ma chére ! Tantzi îi aruncă o privire care-i lovește, din toată inima, cel puțin o moarte pe roată.. . — „Vai, ma chére, sunt băruită. Împlinesc azi 28 de ani". Zoe își simte sângelezvâcnind n urechi. Tupeul lui Tantzi o şuncă. Îşi îmbrăţişează prietenă cu ’fuziune şi, ciocnind paharul, ridică ca pentru un toast: — „Să dea Dumnezeu să fii sănătoasă şi să împlineşti, la anul, 271“ Geer Patrick Bartsae ie supun Sărutarea lui Juda Armeniei A 3-a conferinţă a 6ii larga Continuându-şi expunerea sa asupra „Armeniei55 d. lorga a vorbit aseară la T. Naţional despre „istoria" dispăruteiţâri . D-sa. crede că nu se poate vorbi despre o istorie armeană decât de la 552 d. Chr. când Armenia îşi capătă o viaţă proprie şi o cultură, Iutunte, de această dată desigur că a existat un popor artipean, dar nu şi o politică armeană. După aşezarea sa îivjîîatoul Uractu de sub marea Neagră^ (1100-1200 îmi iute de Chr.j popordi acesta a fost înglobat rând pe rând de Perşi, de Alexandru al Macedoniei, de Seleucizi şi apoi de Romani. ’ Totuşi nu au flipsit nici în această vreme „regii", cunoscuţi azi doar din inscripţiilemonedelor. Pe vremutea lui Augustus, Armenia işi capătă pentru prima, şi ultima, oară o întindere colosală. Epoca creştină, aduce însă ruperea în două a civilizaţii armene, intre aceiaşi Romani şi Perşi. Deşi fără tintilă, Arzidzia insă îşi capătă o viaţă naţională şi ajunge să însemne o adevărată dâră de lumină, in secolul al 0-1 ca d. Cher. Atunci trăiesc şi cunoscutele familii, domnitoare Arzacizii, Bagratizii, Azermnicinii etc. Potopul turcesc care cobora din stepa Asiei, a sdrobit însă Armenia,care sa mai putut reface deabii pe la UDO, în mici stătuleţe, spre Cilicia. Cruciaţii germani, care veniseră pentru liberarea Sf. Mormânt au înlesni înscăunarea lui Leon Magnificul, în vreme ce francezii au celoraşi cruciate— Stabiliţi în jur — iau împrumutat din obiceiuri, legi şi port..Seria,rugilor urmaşi ai lui Leon, au mai menţinut existenţă statului armean, până la 1370, când. Armenia ,dispare, strânsă între Turcii din AsiaMică, şi Mongolii* musulmanizaţi în veacul al 14-lea de Turci. Cohesiunea poporului armean r~ de atunci ,şi, de azi , este datorită creştinismului, nesecatul miracol al sreolelor 44 „Asiciiaţi ai foştilor „ Membri ai şcoalei-româna ■ din roma", în dorinţa de a ilustra titeninija pirofesorului mu!t regretat Vasile Pârvu. a luat iniţiativa de a-i ridica un bust în bronz în locului şcoalei interne fate de ele laRoma. In acest" scop j^shciaţia" a deschis o listă de subscripţie pe care a adresat-o prietenilor magistrului defunct, precum şi instituţiilor cu care el a avut legături mai strânse. Bustul executat de sculptorul O Han, fiitui aproape gata şi urmând a fi in curând inaugural printre solemnitatea publică inBucureşti, apoi instalat la .R.cuiu, „Asociaţia" face pe această cale un ultim apel (Către prietenii, elevii şi admite,es.rii profesorului, rugându-i a contribui la subscripţia deschisa* Siturile se vor trimite băncii „Marmorosch-Blunk, Bucureşti cu .ment.iu, nea : „pentru fondulVasile Pârvan iar d-nii subscriitori sunt rugaţi totr urlată a • coimunica subscrierea;;'tor ;ji tl-Uti Al. Busăroceanu, Bucureşti,, *tr»' ( apşa No. AAu subscris până acum : „Cultura Naţională, lei 50.000; Hanea Marmoroseh-Blanck & C-ie, le’ 50.000 ; Ministerul cultelor şi artelor, lei 30.000; Academia Română, lei 5.000 ; d. Al. Lahovary, ministru pien ipotențiar, lei 5,(R)0; d. N. Tabacovici, lei 5.000; d. prof. Em. Panaitescu lei 3.000; d. prof. Ștefan Bezdechilei 1.000; d. I. Raducanu, lei 1.000; dra Ecaterina Vulpe, lei 1.000; d-ra Virginia Vasiliu, iei 1.000 - d., Radu Vulpe, lei 1.000 ; d. Alexandru Iiusu Ioceanu, lei 1.000; d. C. Balmuş, iei 1. 000; d. prof. G. Oprescu, lei 500; f. Alexandru Mereu, lei 1.000; Vlaiimir şi Hortensia Dumitrescu, lei 1 000 ; d. prof. Paul Nicorescu, lei 1.000 ; d. Daicoviei, lei 500; d. 41. S&ț iiăără. lei 500. * ,d. i. — Pentru un bust lui Vasile Pârvan ^ ^îa Mcmi •••• . r 1 'r. Teatru - Muzică De la Operă AstSseară se reia „BORIS GUDU, NOV" de iMMiiugskyi cu d. Georg,tolescu în rolul titular si mic conducerea muzicala a d-lui A. Alessandrescu# Mâine in matineu, un spectacol de balet cu : LA MANtiV Hil de Annsgemer si ZÂNA PAPL- jjILUH de I. Buyer,. Seara, se cânsta KIC.OLLI IO dl d. M. Săveanu în rolul bufonului, d. Mircea Lazăr , (Duceie), R. Steiner (Sparafueille), O. Sterian (Monterone), și duete: M. Metaxa (Gilda) și S. A'erbionî (Murelena). La pupitru d. Umberto Pessione, 1van Girbieîieo la CfîEra Rămână Tenorul dramatic Ivan Gritzenco, a apărut Duminică seară pe scena Operei noastre în rolul lui „Eleazar“ din Ebnfea. GîiFptfl Vikial a cântat şi jucat rolul ce, iijterpreta a. impresioat, nu de publicul nostru,care l-a răsplătit cu aplauze la scenă deschisă. .... . .. Înainte de a pîeca in strainatate, d-ra Maribura iilegeanu, alîsâîventă a conservatorului de auzică din Bucureşti, va da un concert în scara..de 20 Februarie in sala Sindicatului Ziariştilor. In program bucăţi de: Mendelssohn, l’aisiero, Gretry, Beethoven, R. Wagner, C. Frank, Chartientier, Gutchunivov, G. Dima, Sabin Drăgoi, E. Montig, T. Brediceanu. Biletele la Feder. Astăzi Sâmbătă ihatirieu cu prcțuri populare la Teatrul „Regina Maria", „Societate" iar mâine Duminică matineu : „Moartea civilă", seara...,Anatol" cuaceleaşi distribuţii Σ. Astăzi, Sâmbătă 23 Febr. cit. Teatrul iNaţional reprezintă în matinea lin nou puternica tragedie a dragesiei „Romeo şi Julieta" de W. Sitakespeare, cu d-liu Pitik, lonescu şi d. I. Vojcu in rolurile titulare Iţi ziua de 5 Martie va avea loc concertul „Dana Mariggi Moisiu“. Asociaţia femeilor funcţionarepublice anunţă că Duminică 24 Februarie, va avea loc în arsa Femeii la orele 11 din, conferinţa dl lui Gh. Aleseanu. CoBferiiţe -sciafori «fOanto-joLi. Conferinţele Gândirii A şasea conferinţă din ciclul revistei ,Gândirea, are loc azi, ora 6 seara, la Fundaţia universitară Carol I D. Alexandru Busuioceanui vavorbi despre Poeţii Gândirii. D. Gib. I. Mihăescu, George Gregorian îşi Ion Marin Sadoveanu vor citi din operele lor D. profesor Nicolae Iorga lipsind din Capitală, conferinţa pe care d-na urma s-o ţină la „Sfantul Negustoresc“ central mâine Duminică, se amână la o dată ce se va fixa ulterior. Azi, orele 6 p. m. va avea loc la Institutul Social Român (Patid Academiei Comerciale, Piaţa Romaina 6), conferinţa d-rei E. Cerchez despre „Munca femeii şi consecinţele ei pentru familie şi societate" KwsftMg 24 PISSI Corp şi Temperamen! Conferinţa rf-lui dr. Radovici , încheind ciclul de conferinţe organizat de Societatea română de filosofie, d. dr. A. Radovici a vorbit în Amfiteatrul Fundaţiei, tratând jmjtfelema raportului dintre constituţiunea noastră ‘,fizica şi structurra sufletească. D-sa expune în primul rând progresele realizate în ultimele decenii în domeniul neurologiei şi al psirhiatriei, graţie cărora marele psichiatru Kretschmer din Tübingen a putut emite concepţia sa originală asupra tipurilor constituţionale morfologice şi psihice. Se cunoaşte astăzi că in determinarea strijitor sufleteşti, intră ca factorii determinanţi de mare inportanţă, pe de o parte şistelaul nervos vegetativ, însărcinat în primul rând cu menţinerea armonieifuncţionale între diversele organe ale corpului, iar pe de altă parte acele glande cu secreţie internă. ftecfjfld,. ja , împărţirea lui Kretschmer., a oamenilor după înfăţişarea corporală şi trăsăturile feţii in cele trei tipuri: astenic, atletic şi picnic, .conferenţiarul arată paralelismul dintre aceste tipuri şi constituţiunile sufleteşti corespunzătoare. „ Pe lângă boalele mintale prin leziunile creerului, cunoaştem astăzi o serie de tulburări mintalein care alienaţia este datorită unei cauze endogene, constituţional hexeditara, Fiecare nenaştem cu un colorit afectiv sufletesc (temperament) anumit, datorit în primul rând constelaţiei particulare fiecăruia, a glandelor sale. Acest complex glandular determină' personalitatea şi desechilibrul glandular' poate provoca diformarea personalităţii adică anumite alienaţii mintale: demenţa precoce (schizofrenia) sau nebunia periodică (ciclica). Pe bază de măsurători riguroase Kretschmer demonstrează în mod statistic că prima formă corespunde tipului astenic-atletic pe când cea din urmă, e caracteristică tipului picnic. Aceste fapte au fost confirmate de diverşi psihiaştri şi la doi în ţara de d. prof. Parhon. In afară de stările mintale patologice, uriicite, anomalii şi chiar temperamentele normale se trot clasa în forme schizoide şi cicloide, care clasificare se confirmă oarecum şi prin examinarea portretelor fizice în comparaţie cu felul de viaţă şi cu operile creiate ale diferiţilor oameni marii. Luni 25 Februarie om 8 seara, vaavea loc a 46 şezătoare culturală şi artistică a cercului „Ionel T. C. Brătianu“ din strada Rozelor No. 15 când se va serba şi aniversarea unui an de activitate rodnică a Asociaţiunei „Prietenii aviaţiei". D. Cesar Th. Pascu, preşedintele asociaţiunei, va face darea de seamă anuală. D. maior aviator Alex. Bertea, vice-preşedintele asociaţiunei va conferenţia despre: Răsboiul aero-chimic"; ■ .. . D-nii Alex. Jeles, N. Georgescu, dela Naţional, Cesar Theodore, tenorul M. Mironescu, contralta M. Boina Silvia Eftimie, profesoara piasticescu... baritonul Polihroniade, soprana Silvia Eftimie, și profesoara pianistă Olimpia Vlădescu, sau vor da concursul lor artistic. Intrarea liberă. Expoziţii Expoziţia Theodorescu» Sion , Theodorescu-Sion, va deschide expoziţia în ziua de 9 Martie 1i «tel,eTMl său din str. Atena I p. 26, colţ cu b-dul Brătianu. Pictorul Leon Viorescu anunţă deschiderea expoziţiei sale in cursul lunii Martie D-na Mara Marinescu anunţă închiderea expoziţiei sale de la „Căminul Artelor Regina Maria“ în ziua de 28 februarie. Persoanele ce au reţinut lucrări sunt rugate a le ridice la timp. Expoziţia „celor pencru“ Duminică 3 Martie va avea loc în galeriile „Regina Maria“, calea Victoriei 83, vernisagiul salonului plastic. „GRUPUL CELOR PATRU“ (St. Dumitrescu, Han, Sirato, Tonitza). Baluri Școala comunala de fete „Iulie Hajdeu‘ organizează un grandios bal pentru seara zilei de 23 Februarie 1929, în saloanele Cercului Militar. * Aero Club-Roman va avea un grandios bal în saloanele Cercului Militar în ziua de 9 Martie, aviatorii zburători vor da concursuL Sâmbătă 23 Februarie în saloanele Sindicatului Ziariştilor se va da balul anual al uniunea coaferilor din România. Citiți ultimele noutăți literare Gib.. JL. Mihaescu , Vaden la, nuvele. Nifbitor, Crainic ! Ranurile Pământului, poezii, ad. III-a, (Ut*a.T. Petresen, întunecat«, Romanșa, volume, m A D I o sâmbăta 23 februarie 1928 39621 m. București, 223,9 m. P. T. T. (Herestrău). — 17-19, Orchestra Radio; Ştiri de presă; Dl Pasculescu Orlea: Ora copiilor; 21-22,45. Corul bisericei Alitza, dirijat de d-l N. Lungu; Ioana Chika-Comâneşti: Ecateria mare; Antîfortul I; Ahtîfonul 11; Ioana Ghika- Comăneşti: Sfinte Dumnezeule; Berezowsky; Aleluia; Winogradowr Răspunsuri; Podoleanu: De tine se bucură; Arhanghelschy: Gândesc la ziua cea sfinţită; Ioana Ghika-Comâneşti: Lăsaţi pruncii; Hubic: Mândruliţa noapte bună; Vidu: Coasa; Hubic: Mărita-ţi baba fata; Baciu: Aoleo frate peline; 4i Ion Manu de la Teatrul Naţional: recitări; 22,45 intelejiu meteorologic; Ştiri de presă; 23-24: Orchestra Naţională; I. Vidu: Grânele vara se coc; Mandicevschy: Sârbu şi Sârboaica; T. Popovici: Mă dusei şi eu la moară; I. Brătianu: O mai frumoşi T. Teoddorescu , Frunzuleană mărăcine; d-1 Şerbănescu: vioară; Pietro Locatelik Sonata do minor; Vieuxtemps; Partea 1 din concertul al Hl-lea; Kreysler; Variaţiuni pe o temă de Corelli. 232,6 m. Bratislava; — 17,30: Concert; 19: Pentru copii; 190: Conf. 20,45: Serată populară; 22,25: Trans. din Brno şi Bratislava (Serata forestieră); 23,25: Muzică populară. 280,4 m. Königsberg. — 12^K): Gramofon; 16,30: Pentru,(topii; 171,1Goncert; 19,20: Viaţa mondială; 20,30: Cux» de engleză ! 21,15: Concert In continuare: Muzică de dans. 3212 m. Breslau. — 16,45: Cărţi noui; 17,15: Concert; 18,45... Filmele săptămânei; 19,30: Conf; 20,50: Trans. din Berlin; 21,15: Concert; 23,30: Mu,zică de dans. , 333 m. Keapple. — 17,50: Lectură; 18: Concert; 21,30: Ziarul vorbit; 21,50: Informaţiuni Ştefani; 22: Serată de muzică. In continuare, concert distractiv; 23,50: Inf. Ştefani; 3.43,2 m. Praga. — 12,15: Gramofon; 13,9: Concert; 14,30-17,20: Conf. com. meteorul și cursuri; 17,20: Pentru copii;IÎT30: Concert; 18,30: Conf; 19: Emisiune ,limba germană; 20,35: Gramofonbal: Serată populară. In continuare: Muzică populară; 22: Serată forestieră; 22,25: Cântece de pădure; 22,40: Trans. drapiei vânătorești: „Brancanierul“; 23,25: Concert; 3301 m. Barcelona. — 15,30: Muzică de dans; 19,30: Concert; 20,15: Concert; 20,25: Concert; 23,10: Concert; 24: Trans., programului din Madrid. ; 374,1 m. Stuttgart. — 11,30: Grapiofoni; .12, Știri; 13,15: Gramofon; 14: Știri, meteor și gramofon; 16: Concert; 17,30: Muzică de dans; 19,15: Conf; 20,45: Muzică vocală; 21,30: „Indru.“ ,operă în 3 acte de Flotow.. In continuare ora veselă. *21 B m. Frankfurt. — 13,45: Concert; 14,15: Plăci de pathefon; 16,05: Pentru tineret; 16,55: Pentru gospodine; 17,35: Muzică de dans; 19,30: Cutia cu scrisori; 19,45: Curs de esperanto; 20,30: Conf; 21: Concert; 21,30: Trans. de la operă: „Indra55 de Frederik von Flotow. In continuare: Muzici de dans. •/1 ‘ 432.3 m. Brno. — 13,30: Concert; 17,30: Pentru copii; 18: Concert; 18,45: Emisie germană; 20,05: Concert; 21: Concert; 22,25: Muzică de dans; 443,8 m. Roma. — 14: Concert; lui Bursa; 17,40: Ziarul vorbit; 18,30: Concert; 21,45: Concert; 23,50: Informaţii-475,4 m. Berlin. — 16,30: Conf; 17: Conf; 18: Concert; 19,30: Conf; 20: Conf; 21: Concert; 22: Dialoguri din Göthe. In continuare muzică de dans. 46212 m. Langenberg. — 13,10: Gramofon ; 14,05: Concert; 16,40: Bazele technicei radiofonice; 17,30: Conf; 18,25: Conf; 18,45: Gramofon; 19,30: Conf; 20: Concert; 21: Serată veselă. 50412 m. Milano. — 12,15: Gramofon; 13,30: Concert; 17,30: Concert; 18,20: Cântece pentru copii; 20,55: Ziarul vorbit; .21,30: „Isabella“ operă de Pietro Mascagni. In pauze: Conf. şi comunicate, 519 mf m. Viena. — 12: Concert; 16,15: Teatru pentru tineret: „Valurile mărei şi ale dragostei“ de Grillparzer; 13,45: Producţiune muzicală a prof. Dr Bernhard Baumgartner; 19,10: .Epavele vaselor cufundate"; 20215: Ora şi meteorul; 19,40: Conf; 20,30: Concert; 22,10: Trans. teatrală: „Salon Pitzelberger“ operă de Offenbach. După terhfinarea programului: Trail. de radiofotografii. 544,5 m. Budapesta, — 13,05: Concert; 14: Ora, meteorul; 15,30: Inf. şi bursa; 17: Conf; 17,45: Ora, meteorul şi inf; 18,05: Concert; 19,15: Conf. V. 0: Trans. de la Opera de Stat; „Siegfried“ operă de Wagner; 23,30: Ora, inf. şi meteorul, în continuare? Concert de ţigani, 1416.1 m, Varşovia, ~ 13,10: Gramofon; 14: Comunicate agricole; 16,10: Conf; 16,50: Gramofon; 18: Conf; 18,55: Pentru copii; 19,50: Diverse; 20,10: Cronica radiofonică; 21: Conf; 21,30: „Cea mai frumoasă dintre femei“ operetă în trei acte de Walter Bromme; 23,30: Muzică de dans; 1485.1 m. Moscova. •— 11,10: Concert; 17: Concert; 18: Reclame și gazeta muncitorilor; 21: Concert distractiv; 23,55: Clopotele din Kremlin; 1744 m. Paris (Clichy). — 14,30: Muzică de dans; 16: Bursa; 17,45: Radio-concert; 20,45: Concert; 22.. .Conf; 22,15: Radio-concert.