Curentul, aprilie 1929 (Anul 2, nr. 435-460)
1929-04-29 / nr. 459
29 Aprilie 1929 Viaţa economică Pentru salvarea agricultural Intensificarea semănăturilor de primăvară şi asigurarea semănăturilor de grâu din toamna viitoare Ştirile date de noi asupra situaţiunei agricole şi mai ales pronosticurile pe cari le-am făcut încă de acum două luni, încep — din nenorocire — a se dovedi tot mai apropiate de adevăr, întreaga presă este alarmată de Situaţia agricolă a ţărei şi oameni competenţi în materie confirmă aceasta. Zilnic avem contactul cu marii şi micii agricultori, cu specialiştii şi cercurile oficiale. Toţi sunt îngrijoraţi de deznodământul crizei agricole. Şi atunci rămâne o singură cale de urmat: a) O intesificare a producţiei prin stimularea însămânţărilor de primăvară. b) O pregătire încă de acum a campaniei de toamnă, în vederea însămânţărilor de grâu. Cercurile agricole au luat cunoştinţă cu satisfacţie de ultima circulară adresată de Ministrul agriculturei către consilierii agricoli şi prefecţi, întreaga activitate a organelor administrative şi economice judeţene trebuie să fie concentrată numai în vederea campaniei de însămânţare. Circulara invită toate autorităţile judeţene: prefect, consilier agricol, protoereu, revizor şcolar, camere agricole, bănci populare şi toate organele sub ordine să-şi concentreze activitatea în această direcţie şi în special pentru o cât mai mare intensificare a culturei porumbului. îngrijorarea d-lui ministru al agriculturei, se vede din cuprinsul circularei, unde spune: „Situaţiunea este cu atât mai gravă, cu cât din cauza gerului, o bună parte din semănăturile de toamnă sunt compromise“. Sperăm că apelul şefului ministerului de resort şi al Comisiunei de aprovizionare, va găsi răsunetul dorit în cercurile conducătorilor judeţeni. In special agronomii au cea mai bună ocazie de a arăta că sunt la înălţimea rolului lor de sfătuitori şi îndrumători ai plugărimei noastre şi că există un raport sufletesc, între unii şi alţii. Dar concomitent cu această activitate, este necesară o pregătire pentru a doua campanie a anului în curs agricol şi adică însămânţările cu grâu din toamnă. Pentru această campanie ne trebuie: Sămânţă şi credit. Dacă pronosticurile asupra recoltei grăului sunt confirmate ca realităţi nu numai de producători, dar şi de cercurile oficiale conducătoare, atunci însemnează că suntem în situaţia probabilă, ca recolta grâului să nu îndestuleze quantumul reclamat de consumaţiunea internă şi cel reclamat de însămânţarea unei suprafeţe normale cu grâu. In faţa acestei situaţiuni, nu ştim dacă nu ar fi bine, ca guvernul să ia măsuri pentru asigurarea stocului necesar la însămânţările de grâu, încă de acum. Nu este de vină nimeni dacă anul agricol a fost rău sau mediocru pentru grâu. Nu mai avem timp a discuta politica economică a guvernelor în privinţa problemei grâului. O ştim cu toţii! Guvernul ar fi bine să angajeze încă de acum, un stoc de sămânţă de grâu de calitate superioară din regiuni cu condiţiuni naturale apropiate ţărei noastre care să constitue stocul de rezervă pentru garantarea însămânţărilor. Orice sacrificii în această privinţă, nu vor fi pagubă în nici un caz. Dacă vo angaja de acum grâul (fie din Serbia, fie din Ungaria, ambele ţări cu condiţii naturale apropiate ţărei noastre) atunci îl vom putea obţine în condiţiuni materiale mai favorabile. Se vor pune condiţiuni asupra calităţei şi asupra condiţiunilor de livrare. Ar fi nevoie de cel puţin 5000 de vagoane grâu de sămânţă, ceea ce este drept ar face o sumă de circa % miliard de lei. Să nu se uite însă că această % miliard de lei, învestit în sămânţă de grâu, va aduce multe miliarde în avuţia şi producţiunea noastră naţională. Cu această sumă s’ar putea garanta însămânţarea a 250.000 hectare grâu, ceea ce este suficient ca rezervă, pentru actuala situaţiune din ţară. Este aceasta o simplă propunere, pe care o dăm publicităţii şi supunem atenţiunii d-lui ministru a! agriculturei şi guvernului, ca o măsură de prevedere, care nu poate aduce nicio pagubă statului. In legătură cu garantarea stocului de sămânţă de grâu, trebuie numaidecât rezolvată şi problema cea mare a creditului agricol pentru a nu ne mai expune la situaţiuni atât de critice ca cea de astăzi şi asupra căreia am insistat destul. Ne gândim la salvarea situaţiunei din primăvară, dar pe baza dureroasei experienţe făcute, este imperios reclamată luarea de măsuri din vreme şi pentru campania de toamnă, unde este vorba de ţărâu, acest produs, care poate salva în bună parte situaţiunea noastră critică. Intr’o viitoare cronică, vom expune planul ce-am conceput, pentru executarea aprovizionării cu rezerva de grâu de sămânţă. ION SCUTARU O centrală cooperată de import export Comitetul organizărei de pe lângă ,,Oficiul Naţional al Cooperaţiei române" întrunit sub preşidenţia d-lui prof. D. Gusti, a aprobat statutele: „Centralei Cooperative de import-export". Această instituţiune urmează să ia fiinţă din iniţiativa d-lui I. Răducanu, ministrul muncii, cooperaţei şi asigurărilor sociale. Centrala Cooperativelor de import-export va fi finanţată pentru operaţiunile sale de Bancă Centrală Cooperativă. Obiectul principal, al instituţiei este însă organizarea vânzării in comun a produselor ţărăneşti, pe baza principiului standardizării produselor. .. In scurt timp noua instituţie cooperativă, de a cărei temeinică organizare depinde in mare măsură desvoltarea întregii mişcări cooperative din ţară, va lua fiinţă in 15 zile începându-şi imediat activitatea. Capitalul societăţii este format din acţiuni nominative de câte 1000 lei fiecare. Cooperativele asociate pot face subscrieri până la maximum 100acţiuni cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute de statute. Pierderile societăţii se vor acoperi în ordinea următoare din: Beneficiul anual; Fondurile de rezervă și alte fonduri sociale; Acțiunile subscrise. România participă la conferinţa muncii Conform dispoziţiunilor tratatului de pace de la Versailles, ministerul muncii se va ocupa în curând de alegerea membrilor comisiunii care va reprezenta România la cea de a 12-a Conferinţă internaţională a muncii, care se va ţine la 30 Mai, la Geneva. Comisiunea se va compune din două delegaţi ai guvernului, câte un reprezentant al patronilor şi salariaţilor, asistaţi de unul sau mai mulţi consilieri juridici. Pentru chetuelile delegaţiei s a prevăzut un fond de un milion lei Burs București 5 Leul București 27 Aprilie 1929 ZURICH 3.08 ÎNCHEERI OFICIALE Naţionala optate 12250; 200; 100 Românească pui 900 De Scont 385 Comerc. Rom. 860; 75; 70; 75; 80; 90; 95; 900. Sind. Ialomița 30 Franco-Română 375; 90; 400 Corn. Ital. si Rom. 725; 20; 10; 25; 35; 30; 50; 45. St. Română 1460 Astra Română 2600 ; 2650 Petro Blok 300 I. R. D. P. opt. 490; 500; 490; 85; 80. Concordia * 1425 Cred. Min. (opt). 8S0: 20; 15; 10 Agricola 1175 Reşiţa optate 810 C. Tramv. Buc. 965; 75 Letea opptate 1040 Drajna 850 Scris. Urb. lasi 54% Renta Impropri 60%; 60% CURSUL DEVIZELOR PE BAZA OPERAŢIUNILOR ÎNCHEIATE IN ZIUA DE 27 APRILIE 1929 6,58 817% 168b Franţa: Fr. fr. Anglia: Lire st. America: Col. Italia: Lire it. Elveţia: Fr. elv. Belgia Ceho-Slov.; Cor. Austria: Sch. Berlin Pengő Olanda 8,83% 32,44 23,38 4,93% 23,67 39,90 29,36 67,70 SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE ZURICH(închiderea) BUCUREȘTI 308 Berlinm Amsterdam 288 70 New-York 5.18 20 Londra 2519 60 Paris 20 29 Milano 27 23 Fraga 15.37% Budapesta 96.51 % Belgrad 9.12% Varșovia 58 30 Viena 72.97% н î»m*NTUL" Cronica judiciara Curtea cu juri achită pe Emil Gobl Pledoariile.— Verdictul In timpul nopţii au fost ascultaţi martorii : d-na Adelina Mărculescu, de la Teatrul Naţional, care a depus favorabil victimei. Maiorul Tana Săvulescu, bun prieten cu decedatul Ene, fostul amant al Valentinei înainte de căsătorie, care arată că făcuse tot posibilul să-şi despartă amicul de d-ra Popovici, arătăndu-i că e înşelat de aceasta- Martorul dă ample lămuriri în această direcţie-D-na Aurelia Gobi, mama inculpatului, declară că fiul ei nu s’a plâns că e nefericit în căsnicie-Ultimul care depune este d-1 lt. col- Modreanu, care l-a avut pe Gobi ca subaltern în regiment, pe când îşi făcea stagiul. Acuzatul era un băiat bun, un suflet nobil şi ales, iubit şi stimat de superiorii şi colegii lui. La sfârşitul şedinţei, d-1 preşedinte M. Ionescu, dă citire declaraţiilor martorilor Maria Fekete, Puia Ionescu şi avocat Văitoianu, care n’au putut fi audiaţi în instanţă ŞEDINŢA DE ERI DUPĂ AMIAZA La orele 2-10, d-l preşedinte deschide şedinţa dând cuvântul d-lui Gruia, avocatul părţii civile. După ce face un istoric al afacerii, afirmă că nu este nici o dovadă precisă din care să rezulte că părinţii ar fi provocat discordia în căsnicie. Gabi era plictisit în ultimul timp şi de soţia sa şi de ai lui şi probabil că aceasta l-a făcut să comită crima. Merită însă o pedeapsă numai pe motivul de a fi aruncat atâta necuvinţă faţă de moartă. Cere juraţilor să chibzuiască cu seninătate, şi să-l condamne pentru a-i da o lecţie de omenie. Rechizitoriul D-1 prim procuror Procop Demetrescu îşi începe rechizitoriul, recunoscând că Emil Gabi şi-a ucis soţia dintr-un sentiment nebunesc de dragoste. A fost adânc jignit de purtarea acuzatului care în loc să se umilească şi să ceară iertare, a adus martori nedelicaţi care au aruncat noroiul asupra mormântului victimei- Valentina nu era vinovată că era aşa cum o cunoscuse Emil Gobi- Şedinţa se suspendă pentru câteva minute. La ora 5 luni, şedinţa se redeschide, luând cuvântul d-l Const. Vasilescu, avocatul apărării. D-sa aduce un omagiu colegului său Carapancea, mort la datorie. Dă importante precizări asupra originii Valentinei. Socoteşte că numai gelozia de care era cuprins acuzatul, în urma repetatelor lipsuri ale soţiei sale în timpul nopţii, a putut să-l ducă la actul disperat de atunci.In replică, d-l avocat Paul Iliescu, din partea părţii civile, înfierează pe cei cari au căutat să facă din victimă obiectul de dispreţ al sălii-PLEDOARIA D-LUI VALJEAN La ora 7, ia cuvântul din partea apărării, d-l avocat Vasilescu-Valjean, mulţumind tuturor pentru obiectivitatea arătată-Arată cum Emil Gobi fusese victima unor artificii, crezând că decorul este acelaş văzut din sală şi din culise. Desigur că Valentina fusese dezamăgită, căci contase pe o situaţie materială mai bună prin căsătorie, şi nu realizase ceia ce spera. Deşi Gobi nu ştia nimic precis asupra purtărilor soţiei sale, totuşi trăia în mijlocul bănuelilor. Descrie pe Emil Gobi, înnebunit de cercetări, umilindu-se în faţa agenţilor de circulaţie pe care îi întreba ce proprietari aveau automobilele în care-şi văzuse soţia. Când a văzut-o plecând la bal, îmbrăcată pentru alţii, şi-a dat seama că totul era sfârşit cu el. Făcând aluzie la scrisoarea găsită asupra acuzatului, afirmă cu tărie că un om în pragul morţii nu minte, când cere pedepsirea adevăraţilor vinovaţi, adică a soacrei care provocase nenorocirea.Se produce un enorm scandal, d-na Angelesien strigând că va ucide cu mâna ei pe Gobi-Terminându-şi pledoaria, d-l Vasilescu-Valjean a amintit de vechiul drept de clemenţă transmis de regalitate juraţilor şi le-a cerut să achite pe acuzat* REPLICA D-LUI PROCUROR GENERAL D- procuror Procop Dumitrescu, în replică, spune că nu e convins câtuşi de puţin de nevinovăţia lui Gobi. Cere juriului să condamne pe Emil Gobi, de care declară că are toată mila. PLEDOARIA D-LUI PERIEŢEANU Luând cuvântul arată că în acest proces nu este vorba dacă Emil Gobi avea ori nu intenţia de a ucide. Nimeni nu poate tăgădui dreptatea durerei mamei victimei. Trebuie să vă întrebaţi d-lor juraţi — spune d-sa — pentru ce a săvârşit Gobi actul criminal? In pledoaria sa, partea civilă în loc să arate mobilul crimei, s-a oprit la... mobila din casă! Avem dea face cu un act isvorât din gelozie. Gelosul normal raţionează şi totdeauna faptul său e rezultatul faptelor reale. Legiuitorul pentru această categorie admite actul numai în caz de flagrant delict de adulter, când crimele sunt achitate. „îmi văd nevasta flirtând cu unul, doi şi mai mulţi. Evident sunt gelos, scot arma şi trag. Este o crimă pasională". Dacă admiteţi teza părţei civile că moarta era o femee cinstită, cu cât ea ar fi fost mai cinstită, cu atât este dovada că acuzatul este mai bolnav. Cercetează apoi pe larg din punct de vedere ştiinţific cazul acuzatului. Arată cazuri de asemenea natură: centura castităţii în antichitate, ţipi cari pun cenuşe la uşa casei lor spre a vedea dacă cineva intră în casă, alţii cari cercetează lenjeria sau chiar organele genitale ale femeii lor! Vorbitorul explică apoi cum s’a declanşat drama. Arătând cum găsindu-şi femeia gătită şi parfumată, gata de plecare, s’a produs ce s’a produs. Intervine nume victimei şi caută să arate că acest act nu poate fi justificat. D. PEREŢEANU : Tocmai ce vreau să dovedesc că nu era cu nimic raţional. Că deci era un om bolnav ! Eu, om normal, nu aş fi făcut aşa. „In locul lui i-aş fi tăiat splendida toaletă cu foarfecă şi aş fi molestat-o. Familia ar fi găsit-o leşinată! Era normal ! Partea civilă nu contestă că el a avut în urmă intenţia sinceră de a se omorî. D. PERIEŢEANU, adresându-se mamei victimei: „Vă comizerez d-nă, aţi avut nenorocirea de a fi avut fiica iubită de un om bolnav. Vă plâng şi înţeleg durerea, dar un om iresponsabil nu poate fi condamnat. In încheere d. Perieţeanu face un apel patetic la mama victimei să se resemneze într'o durere onorabilă şi să nu ceară, că după ce printr’un act nechibzuit, un mormânt a închis o fiinţă tânără, ca un alt om iresponsabil să fie omorât civili . După terminarea pledoariei, d. preşedinte al curţei, face un scurt rezumat al faptelor şi desbaterilor. Apoi citeşte d-lor juraţi următoarea întrebare, la care vor avea să răspundă : Acuzatul Emil Gobi este vinovat că în seara de 21 ianuarie 1928 a comis faptul de omucidere cu voinţă asupra persoanei soţiei sale?. La ora 10 jum. seara dezbaterile fiind terminate, şedinţa este suspendată pentru ca juriul să delibereze. VERDICTUL La ora după 11 jum. şedinţa se redeschide iar juraţii aducând un verdict negativ Curtea pronunţă achitarea acuzatului Emil Gobi. Verdictul juraţilor, citit de primul jurat d. dr. Murgescu, a produs în sala arhiplină a curţii un mare entuziasm şi un ropot de aplauze pe care cu greu preşedintele curţii a putut să-l domolească cu clopoţelul după ce a sunat mult timp. • După verdict de avocat Paul Iliescu a pus concluziuni pentru a se acorda părţii civile 500.000 lei despăgubiri. Din partea apărării d-nii avocaţi Al. Vasilescu-Valjean şi Const. Vasilescu au lăsat la aprecierea curţii fixarea cuantumului despăgubirilor, arăând numai că acuzatul reeondică şi azi mormântul soţiei sale, pentru a cărei înmormântare a suportat singur cheltuelile. Curtea, după o scurtă deliberare, acordă mamei victimei suma de 300 mii lei despăgubiri civile. Fraudele petrolifere Parchetul General atacă ordonanţa definitiva Parchetul General de pe lângă procedură prin aceia că societatea Curtea de Apel din Bucureşti a ata ..Reşiţa“ pentru fabricarea alcoolucaturi cu opoziţie la Camera delut metilic, nu fusese citată, di. propunere sub acuzare, ordonanța defi- curor Dumitrescu a ridicat din nou nitivă a cabinetului 7 de instrucţie chestiunea lipsei temeiului ca aceaîn afacerea fraudelor petrolifere, stă societate să ia parte la acetea Apelul parchetului general e referitor numai la scoaterea de sub acuzare a d-lor I. C. Alexandrescu, Mircea Zăgănescu, Bunescu pădurar, Sinescu şi Tomescu grefieri la Tribunalul Dâmboviţa. Printr’un memoriu ulterior se va arăta pe larg motivele acestei opoziţii. Apelul parchetului este semnat de d. Cernescu, procuror general. PROCESUL OTRĂVITORILOR CU ALCOOL METILIC Secţia a 2-a a Tribunalului în complectul d-lor Sălceanu şi Răznovanui urma să judece procesul otrăvitorilor cu alcool metilic. Ridicându-se chestiunea lipsei de teren procesului, Tribunalul socotind însă că este lipsă de procedură, a amânat procesul la 4 Mai. In urmă Tribunalul judecând cererea de liberare a lui Marcu Cohn a respins-o, menținându-1 arestat. CE ESTE I [orangeade! ?„VITAMO“ ?! Mărcile jubiliare de la 10 Mai DESENUL. CANTITATEA. CAT TIMP VOR FI LASATE IN CIRCULAŢIE Se ştie cit cu ocazia serbărilor mirei, guvernul a dispus ca să se pue în circulaţie, de către poştă, o serie de mărci jubilare. Aceste mărci, opera piciorului Basarab, se află actualmente un lucru la fabrica de timbre filaret a R. M. S. Simt în total 6 timbre, de câte 1, 2, 3, 4, 5 şi 10 lei ce se vor pă în circulaţie- Timbrul de 1 leu reprezintă cei 5 domnitori mari ai neamului românesc; cel de 2 lei reprezintă „Serbările Unirei"; cel de 3 lei înfăţişează figura lui Avram Iancu; cel de 4 lei, castelul Bran; cel de 5 lei reprezintă pe Mihai Viteazul călare, iar cel de 10 lei, adunarea care a proclamat, la Alba-lulia, alipirea provinciilor transcarpatine la patria mamă. Din fiecare dintre exemplarele de ma sus se vor emite căte 200.000 de bucăţi în valoare totală de 131 milioane lei. Ele vor fi lăsate în circulație până la complecta li epuizare. Eu port numai lucraţi din firul cel mai fin,în culorile cele mai moderne şi cu maşini speciale, având călcâiul lucrat în diagonală ceia ce măreşte eleganţa piciorului. DEPOSITAR GENERAL PENTRU ROMANIA MAGAZINELE SCLAVIEI muşamale, pegamoiduri pânză imperiu«ip'"r ■•a" «- -B 1 P miabilă, Lefter şi preş din cocos, Mantale de Cauciuc galoşi, etc. BOGAT ASORTIMENT CU PREŢURILE CELE MAI EPUNE La Casa specială „LINOLEUM” A. Steekl iSK -1 m a matacuraaft Itr. cpffei, SsJÎKr *j* BRAŞOV ToL 548 -Pu? Cerul de studii al partidului naţionalţărănesc Vineri seara, 26 Aprilie, la cercul de studii al partidului naţional ţărănesc secţia învăţământului, a vorbit d. V. Haneş despre regulamentul pentru activitatea culturală a municipiului Bucureşti, arătând planul şi scopul acestei activităţi. In urma discuţiunilor s’a stabilit modul în care cercul de studii poate colabora la această acţiune culturală dând sprijinul său necondiţionat. întrunirea micilor industriaşi Vineri seară a avut loc în sala restaurantului Manole Georgescu din Str. Uranus o mare întrunire publică convocată de Uniunea generală a micilor industriaşi. Au participat un foarte mare număr de meseriaşi şi mici industriaşi, D-nii Dumitrescu, Rădulescu, Rășcanu, Predescu și Samoil au arătat nevoile micei industrii. Întrunirea funcţionarilor de bancă Vineri seara asociaţia funcţionarilor de bancă a ţinut o mare întrunire în sala sindicatului ziariştilor, pentru a protesta contra concedierilor abuzive de la bănci. Au vorbit d-nii Al. Alexandrescu, F. Simionescu, Mellcson şi Bragadireanu. Se suprima noui trenuri Pentru a asigura o mai promptă executare a transporturilor de marfă, direcţiunea g-rală a C. F. R avizează la suprimări noui de trenuri de călători. Vor fi astfel suprimate circa 8 perechi de trenuri de călători. O hotărîre definitivă se va lua intr’o conferință ce se va fine Luni la direcţia generală a căilor ferate cu directorii centrale ai serviciilor de tracţiune şi mişcare. UZINELE ROMANE BUCUREŞTI.—STR. AGRICUTORI 29 livrează avantajos. CUTII şi BIDOANE de tablă albe şi litografiate PLACATE de RECLAMA de tablă litografiate şi presate In relief m 'M I Trăsuri, gabriolete vânătoare, şarete tonneauri 2-4 roţi, americane, cariele pentru pâine şi vin, felinare şi urechi de pişte fine, ulube franceze, specialitate în arcuri en gros, toate lucrările cu 30% reducere. I. POŞA Str. Pictor Luchian 8 (fostă Mântuleasa)’. CONTROLUL COMERCIULUI Soc. an. Rom. BIROU DE INFORMAŢIUNI COMERCIALE BUCUREŞTI I, Str. Lipscani No 114 Aceasta societate fiind informată că anume indivizi se prezintă în numele ei sub diferite pretexte pe la diverse case comerciale din Capitală aduce la cunoştinţa generală, că aceste persoane nu sunt autorizate din partea societăţei noastre a se prezenta în numele nostru şi a cere informativul. Domnii comercianţi sunt rugaţi a cere agenţilor noştri cartea lor de legitimaţie, prevăzută cu fopografie, ştampila şi semnătura societăţei noastre. In cazul când vor constata că au a face cu persoane streine institutiei noastre, vor face un serviciu comerciului cinstit Românesc, predând pe aceşti excroci pe mâna autorităţilor, înştiinţându-ne în acelaş timp pe cale telefonică sub No. 365/ 09. immmmmBapwBaammt«sB$ Examenul de capacitate pentru limba germană Rezultatul la proba scrisă SPECIALITATEA PRINCIPALA Alexandrescu Maria, Brătianu Filomela, Cochinescu Aurelia, Diaconovici Veturia, Elik Adela, Hurtig Eugenia, Kein Maria, Lebouton Erika, Netea Valeria, Netolicza Luiza, Petrescu Glicheria, Senkis Gabriela, Silberbusch Rachela, Slătineanu Natalia, Teclu Alexandrina, Tremer Matilda, Babor Teodor, Brantsch Hermann, Buta Ioan, Ciontea Eugen, Cocotaile Gheorghe, Colbert Bruno, Cernăuţeanu Ştefan, Cuparencu Miltiade, Dzulyba Vladimir, Eckert Gottlieb, Engler Asriel, Grunberg Fobus, Hodoroabă Teodor, Huliţa Victor, Iaworski Ignat, Kufleitner Iosif, Liebhart Otto, Moisiuk Nicolae, Mantsch Heinrich, Neustadter Erwin,, Orendi Emil, Pavel T Marcel, Pankratz Arnold, Rebiuc Corneliu Scheiner Walter, Sternschuss Moses, Tcaciuc Iosif, Kein Otto. Specialitate secundară: Fekete Margareta, Hannenheim Selma, Nussbaum Hedwiga, Sindilariu Viorica, Bauer Emil, Coriciuc Dimitrie, Dariciuc Grigore, Hollinger Abraham, Rebreanu Romulus, Voevidca George, Vulcu George. Examenul oral va începe Miercuri 1 Mai orele 8 dim, în Amfiteatrul B. P. Hasdeu. Se vor prezenta candidatele de la No 1—10 inclusiv* Un ambasador englez moare subit BERLIN 27 (Rador). Din Stockholm se anunţă că ambasadorul englez Vaugham a încetat din viaţă subit, pe când ţinea un discurs la banchetul oferit în cinstea delegaţiei comerciale engleze. Moartea a provenit dintr'un acces de cord.