Curentul, aprilie 1929 (Anul 2, nr. 435-460)

1929-04-29 / nr. 459

29 Aprilie 1929 Viaţa economică Pentru salvarea agricultural Intensificarea semănăturilor de primăvară şi asigurarea semănăturilor de grâu din toamna viitoare Ştirile date de noi asupra si­­tuaţiunei agricole şi mai ales pro­nosticurile pe cari le-am făcut în­că de acum două luni, încep — din nenorocire — a se dovedi tot mai apropiate de adevăr, întreaga presă este alarmată de Situaţia agricolă a ţărei şi oame­ni competenţi în materie confir­mă aceasta. Zilnic avem contactul cu marii şi micii agricultori, cu specialiştii şi cercurile oficiale. Toţi sunt în­grijoraţi de deznodământul crizei agricole. Şi atunci rămâne o sin­gură cale de urmat: a) O intesificare a producţiei prin stimularea însămânţărilor de primăvară. b) O pregătire încă de acum a campaniei de toamnă, în vederea însămânţărilor de grâu. Cercurile agricole au luat cu­noştinţă cu satisfacţie de ultima circulară adresată de Ministrul agriculturei către consilierii agri­coli şi prefecţi, întreaga activitate a organelor administrative şi economice ju­deţene trebuie să fie concentrată numai în vederea campaniei de însămânţare. Circulara invită toate autorită­ţile judeţene: prefect, consilier a­­gricol, protoereu, revizor şcolar, camere agricole, bănci populare şi toate organele sub ordine să-şi concentreze activitatea în acea­stă direcţie şi în special pentru o cât mai mare intensificare a cul­turei porumbului. îngrijorarea d-lui ministru al agriculturei, se vede din cuprin­sul circularei, unde spune: „Situ­­aţiunea este cu atât mai gravă, cu cât din cauza gerului, o bună parte din semănăturile de toamnă sunt compromise“. Sperăm că apelul şefului mini­sterului de resort şi al Comisiu­­nei de aprovizionare, va găsi ră­sunetul dorit în cercurile condu­cătorilor judeţeni. In special a­­gronomii au cea mai bună ocazie de a arăta că sunt la înălţimea rolului lor de sfătuitori şi îndru­mători ai plugărimei noastre şi că există un raport sufletesc, între unii şi alţii. Dar concomitent cu această activitate, este necesară o pregă­tire pentru a doua campanie a a­­nului în curs agricol şi adică în­­sămânţările cu grâu din toamnă. Pentru această campanie ne tre­buie: Sămânţă şi credit. Dacă pronosticurile asupra recoltei gră­ului sunt confirmate ca realităţi nu numai de producători, dar şi de cercurile oficiale conducătoa­re, atunci însemnează că suntem în situaţia probabilă, ca recolta grâului să nu îndestuleze quan­tum­ul reclamat de consumaţiu­nea internă şi cel reclamat de însămânţarea unei suprafeţe nor­male cu grâu. In faţa acestei situaţiuni, nu ştim dacă nu ar fi bine, ca guver­nul să ia măsuri pentru asigura­rea stocului necesar la însămân­­ţările de grâu, încă de acum. Nu este de vină nimeni dacă anul a­­gricol a fost rău sau mediocru pentru grâu. Nu mai avem timp a discuta politica economică a guvernelor în privinţa problemei grâului. O ştim cu toţii! Guvernul ar fi bine să angaje­ze încă de acum, un stoc de să­mânţă de grâu de calitate supe­rioară din regiuni cu condiţiuni naturale apropiate ţărei noastre care să constitue stocul de rezer­vă pentru garantarea însămânţă­rilor. Orice sacrificii în această privinţă, nu vor fi pagubă în nici un caz. Dacă vo­­ angaja de acum grâ­ul (fie din Serbia, fie din Unga­ria, ambele ţări cu condiţii natu­rale apropiate ţărei noastre) a­­tunci îl vom putea obţine în condi­ţiuni materiale mai favorabile. Se vor pune condiţiuni asupra cali­­tăţei şi asupra condiţiunilor de livrare. Ar fi nevoie de cel puţin 5000 de vagoane grâu de sămân­ţă, ceea ce este drept ar face o su­mă de circa % miliard de lei. Să nu se uite însă că această % miliard de lei, învestit în să­mânţă de grâu, va aduce multe miliarde în avuţia şi producţiu­­nea noastră naţională. Cu acea­stă sumă s’ar putea garanta în­sămânţarea a 250.000 hectare grâu, ceea ce este suficient ca re­zervă, pentru actuala situaţiune din ţară.­­ Este aceasta o simplă propu­nere, pe care o dăm publicităţii şi supunem atenţiunii d-lui mini­stru a! agriculturei şi guvernului, ca o măsură de prevedere, care nu poate aduce nicio pagubă sta­tului. In legătură cu garantarea sto­cului de sămânţă de grâu, trebuie numai­decât rezolvată şi proble­ma cea mare a creditului agricol pentru a nu ne mai expune la si­tuaţiuni atât de critice ca cea de astăzi şi asupra căreia am insis­tat destul. Ne gândim la salvarea situaţi­­unei din primăvară, dar pe baza dureroasei experienţe făcute, este imperios reclamată luarea de mă­suri din vreme şi pentru campa­nia de toamnă, unde este vorba de ţărâu, acest produs, care poate salva în bună parte situaţiunea noastră critică. Intr’o viitoare cronică, vom ex­pune planul ce-am conceput, pen­tru executarea aprovizionării cu rezerva de grâu de sămânţă. ION SCUTARU O centrală cooperată de import export Comitetul organizărei de pe lângă ,,Oficiul Naţional al Cooperaţiei ro­mâne" întrunit sub preşidenţia d-lui prof. D. Gusti, a aprobat statutele: „Centralei Cooperative de import-ex­port". Această instituţiune urmează să ia fiinţă din iniţiativa d-lui I. Răducanu, ministrul muncii, cooperaţei şi asigu­rărilor sociale. Centrala Cooperativelor de im­port-export va fi finanţată pentru o­­peraţiunile sale de Bancă Centrală Cooperativă. Obiectul principal, al instituţiei este însă organizarea vânzării in comun a produselor ţărăneşti, pe baza prin­cipiului standardizării produselor. .. In scurt timp noua instituţie coope­rativă,­­ de a cărei temeinică orga­nizare depinde in mare măsură des­­voltarea întregii mişcări cooperative din ţară, va lua fiinţă in 15 zile în­­cepându-şi imediat activitatea. Capitalul societăţii este format din acţiuni nominative de câte 1000 lei fiecare. Cooperativele asociate pot face subscrieri până la maximum 100­­acţiu­ni cu îndeplinirea formalităţilor pre­văzute de statute. Pierderile societăţii se vor acoperi în ordinea următoare din: Beneficiul anual; Fondurile de rezervă și alte fonduri sociale; Acțiunile subscrise. România participă la conferinţa muncii Conform dispoziţiunilor tratatului de pace de la Versailles, ministerul muncii se va ocupa în curând de ale­gerea membrilor comisiunii care va reprezenta România la cea de a 12-a Conferinţă internaţională a muncii, care se va ţine la 30 Mai, la Ge­neva. Comisiunea se va compune din două delegaţi ai guvernului, câte un reprezentant al patronilor şi salar­ia­ţilor, asistaţi de unul sau mai mulţi consilieri juridici. Pentru chetuelile delegaţiei s a prevăzut un fond de un milion lei B­urs București 5 L­e­ul București 27 Aprilie 1929 ZURICH 3.08 ÎNCHEERI OFICIALE Naţionala optate 12250; 200; 100 Românească pui 900 De Scont 385 Comerc. Rom. 860; 75; 70; 75; 80; 90; 95; 900. Sind. Ialomița 30 Franco-Română 375; 90; 400 Corn. Ital. si Rom. 725; 20; 10; 25; 35; 30; 50; 45. St. Română 1460 Astra Română 2600 ; 2650 Petro­ Blok 300 I. R. D. P. opt. 490; 500; 490; 85; 80. Concordia * 1425 Cred. Min. (opt). 8S0: 20; 15; 10 Agricola 1175 Reşiţa optate 810 C. Tramv. Buc. 965; 75 Letea opptate 1040 Drajna 850 Scris. Urb. lasi 54% Renta Impropri 60%; 60% CURSUL DEVIZELOR PE BAZA OPERAŢIUNILOR ÎNCHEIATE IN ZIUA DE 27 APRILIE 1929 6,58 817% 168b Franţa: Fr. fr. Anglia: Lire st. America: Col. Italia: Lire it. Elveţia: Fr. elv. Belgia Ceho-Slov.; Cor. Austria: Sch. Berlin Pengő Olanda 8,83% 32,44 23,38 4,93% 23,67 39,90 29,36 67,70 SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE ZURICH(închiderea) BUCUREȘTI 308 Berlinm Amsterdam 288 70 New-York 5.18 20 Londra 2519 60 Paris 20 29 Milano 27 23 Fraga 15.37% Budapesta 96.51 % Belgrad 9.12% Varșovia 58 30 Viena 72.97% н î»m*­NTUL" Cronica judiciara Curtea cu juri achită pe Emil Gobl Pledoariile.— Verdictul In timpul nopţii au fost ascultaţi martorii : d-na Adelina Mărculescu, de la Teatrul Naţional, care a depus favorabil victimei. Maiorul Tan­a Săvulescu, bun prie­ten cu decedatul Ene, fostul amant al Valentinei înainte de căsătorie, care arată că făcuse tot posibilul să-şi de­spartă amicul de d-ra Popovici, ară­­tăndu-i că e înşelat de aceasta- Mar­torul dă ample lămuriri în această di­recţie-D-na Aurelia Gobi, mama inculpa­tului, declară că fiul ei nu s’a plâns că e nefericit în căsnicie-Ultimul care depune este d-1 lt. col- Modreanu, care l-a avut pe Gobi ca subaltern în regiment, pe când îşi fă­cea stagiul. Acuzatul era un băiat bun, un suflet nobil şi ales, iubit şi stimat de superiorii şi colegii lui. La sfârşitul şedinţei, d-1 preşedinte M. Ionescu, dă citire declaraţiilor martorilor Maria Fekete, Puia Ionescu şi avocat Văitoianu, care n’au putut fi audiaţi în instanţă­ ŞEDINŢA DE ERI DUPĂ AMIAZA La orele 2-10, d-l preşedinte deschi­de şedinţa dând cuvântul d-lui Gruia, avocatul părţii civile. După ce face un istoric al afacerii, afirmă că nu este nici o dovadă pre­cisă din care să rezulte că părinţii ar fi provocat discordia în căsnicie. Gabi era plictisit în ultimul timp şi de soţia sa şi de ai lui şi probabil că aceasta l-a făcut să comită crima. Merită însă o pedeapsă numai pe motivul de a fi aruncat atâta ne­­cuvinţă faţă de moartă. Cere ju­raţilor să chibzuiască cu seninătate, şi să-l condamne pentru a-i da o lec­ţie de omenie. Rechizitoriul D-1 prim procuror Procop Demetre­­scu îşi începe rechizitoriul, recunos­când că Emil Gabi şi-a ucis soţia din­­tr-un sentiment nebunesc de dragoste. A fost adânc jignit de purtarea acu­zatului care în loc să se umilească şi să ceară iertare, a adus martori ne­­delicaţi care au aruncat noroiul asu­pra mormântului victimei- Valentina nu era vinovată că era aşa cum o cu­noscuse Emil Gobi- Şedinţa se suspendă pentru câteva minute. La ora 5 luni­, şedinţa se redeschi­de, luând cuvântul d-l Const. Vasile­­scu, avocatul apărării. D-sa aduce un omagiu colegului său Carapancea, mort la datorie. Dă importante precizări asupra o­­riginii Valentinei. Socoteşte că numai gelozia de care era cuprins acuzatul, în urma repe­tatelor lipsuri ale soţiei sale în timpul nopţii, a putut să-l ducă la actul dis­perat de atunci.In replică, d-l avocat Paul Iliescu, din partea părţii civile, înfierează pe cei cari au căutat să facă din victimă obiectul de dispreţ al sălii-PLEDOARIA D-LUI VALJEAN La ora 7, ia cuvântul din partea a­­părării, d-l avocat Vasilescu-Valjean, mulţumind tuturor pentru obiectivita­tea arătată-Arată cum Emil Gobi fusese victi­ma unor artificii, crezând că decorul este acelaş văzut din sală şi din cu­lise. Desigur că Valentina fusese de­­zamăgită, căci contase pe o situaţie materială mai bună prin căsătorie, şi nu realizase ceia ce spera. Deşi Gobi nu ştia nimic precis asu­pra purtărilor soţiei sale, totuşi trăia în mijlocul bănuelilor. Descrie pe Emil Gobi, înnebunit de cercetări, umilindu-se în faţa agenţi­lor de circulaţie pe care îi întreba ce proprietari aveau automobilele în ca­­re-şi văzuse soţia. Când a văzut-o plecând la bal, îmbrăcată pentru alţii, şi-a dat seama că totul era sfârşit cu el. Făcând aluzie la scrisoarea găsită asupra acuzatului, afirmă cu tărie că un om în pragul morţii nu minte, când cere pedepsirea adevăraţilor vi­novaţi, adică a soacrei care provocase nenorocirea.­Se produce un enorm scandal, d-na Angelesien strigând că va ucide cu mâna ei pe Gobi-Terminându-şi pledoaria, d-l Vasi­lescu-Valjean a amintit de vechiul drept de clemenţă transmis de rega­litate juraţilor şi le-a cerut să achite pe acuzat* REPLICA D-LUI PROCUROR GENERAL D- procuror Procop Dumitrescu, în replică, spune că nu e convins câtuşi de puţin de nevinovăţia lui Gobi. Cere juriului să condamne pe Emil Gobi, de care declară că are toată mila. PLEDOARIA D-LUI PERIEŢEANU Luând cuvântul arată că în acest proces nu este vorba dacă Emil Gobi avea ori nu intenţia de a ucide. Nimeni nu poate tăgădui drepta­tea durerei mamei victimei. Trebuie să vă întrebaţi d-lor juraţi — spune d-sa — pentru ce a săvârşit Gobi actul criminal? In pledoaria sa, partea civilă în loc să arate mobilul crimei, s-a oprit la... mobila din casă! Avem dea face cu un act isvorât din gelozie. Gelosul normal raţionea­ză şi totdeauna faptul său e rezultatul faptelor reale. Legiuitorul pentru a­­ceastă categorie admite actul numai în caz de flagrant delict de adulter, când crimele sunt achitate. „îmi văd nevasta flirtând cu unul, doi şi mai mulţi. Evident sunt gelos, scot arma şi trag. Este o crimă pa­sională". Dacă admiteţi teza părţei civile că moarta era o femee cinstită, cu cât ea ar fi fost mai cinstită, cu atât este dovada că acuzatul este mai bolnav. Cercetează apoi pe larg din punct de vedere ştiinţific cazul acuzatului. Arată cazuri de asemenea natură: centura castităţii în antichitate, ţipi cari pun cenuşe la uşa casei lor spre a vedea dacă cineva intră în casă, alţii cari cercetează lenjeria sau chiar organele genitale ale femeii lor! Vorbitorul explică apoi cum s’a de­clanşat drama. Arătând cum găsindu-şi femeia gă­tită şi parfumată, gata de plecare, s’a produs ce s’a produs. Intervine nume victimei şi caută să arate că acest act nu poate fi justificat. D. PEREŢEANU : Tocmai ce vreau să dovedesc că nu era cu ni­mic raţional. Că deci era un om bol­nav ! Eu, om normal, nu aş fi făcut aşa. „In locul lui i-aş fi tăiat splendida toaletă cu foarfecă şi aş fi molestat-o. Familia ar fi găsit-o leşinată! Era nor­mal ! Partea civilă nu contestă că el a avut în urmă intenţia sinceră de a se omorî. D. PERIEŢEANU, adresându-se mamei victimei: „Vă comizerez d-nă, aţi avut nenorocirea de a fi avut fiica iubită de un om bolnav. Vă plâng şi înţeleg durerea, dar un om iresponsa­bil nu poate fi condamnat. In încheere d. Perieţeanu face un apel patetic la mama victimei să se resemneze într'o durere onorabilă şi să nu ceară, că după ce printr’un act nechibzuit, un mormânt a închis o fiinţă tânără, ca un alt om irespon­sabil să fie omorât civili . După terminarea pledoariei, d. pre­şedinte al curţei, face un scurt rezu­mat al faptelor şi desbaterilor. Apoi citeşte d-lor juraţi următoarea întrebare, la care vor avea să răs­pundă : Acuzatul Emil Gobi este vinovat că în seara de 21 ianuarie 1928 a comis faptul de omucidere cu voinţă asupra persoanei soţiei sale?. La ora 10 jum. seara dezbaterile fiind terminate, şedinţa este suspen­dată pentru ca juriul să delibereze. VERDICTUL La ora după 11 jum. şedinţa se redeschide iar juraţii aducând un verdict negativ Curtea pronunţă a­­chitarea acuzatului Emil Gobi. Verdictul juraţilor, citit de primul jurat d. dr. Murgescu, a produs în sala arhiplină a curţii un mare en­tuziasm şi un ropot de aplauze pe care cu greu preşedintele curţii a pu­tut să-l domolească cu clopoţelul du­pă ce a sunat mult timp. • După verdict de avocat Paul Ilies­cu a pus concluziuni pentru a se a­­corda părţii civile 500.000 lei despă­gubiri. Din partea apărării d-nii avocaţi Al. Vasilescu-Valjean şi Const. Va­­silescu au lăsat la aprecierea curţii fi­xarea cuantumului despăgubirilor, a­­ră­ând numai că acuzatul reeondică şi azi mormântul soţiei sale, pentru a cărei înmormântare a suportat singur cheltuelile. Curtea, după o scurtă deliberare, acordă mamei victimei suma de 300 mii lei despăgubiri civile. Fraudele petrolifere Parchetul General atacă ordonanţa definitiva Parchetul General de pe lângă procedură prin aceia că societatea Curtea de Apel din Bucureşti a ata­ ..Reşiţa“ pentru fabricarea alcoolu­­cat­uri cu opoziţie la Camera de­­­lut metilic, nu fusese citată, di. pro­punere sub acuzare, ordonanța defi- curor Dumitrescu a ridicat din nou nitivă a cabinetului 7 de instrucţie chestiunea lipsei temeiului ca acea­­în afacerea fraudelor petrolifere, stă societate să ia parte la acetea­ Apelul parchetului general e refe­ritor numai la scoaterea de sub a­­cuzare a d-lor I. C. Alexandrescu, Mircea Zăgănescu, Bunescu pădu­rar, Sinescu şi Tomescu grefieri la Tribunalul Dâmboviţa. Printr’un memoriu ulterior se va arăta pe larg motivele acestei opo­ziţii. Apelul parchetului este sem­nat de d. Cerne­scu, procuror general. PROCESUL OTRĂVITORILOR CU ALCOOL METILIC Secţia a 2-a a Tribunalului în complectul d-lor Sălceanu şi Răz­­novanui urma să judece procesul o­­trăvitorilor cu alcool metilic. Ridicând­u-se chestiunea lipsei de teren procesului, Tribunalul socotind însă că este lipsă de procedură, a amânat proce­sul la 4 Mai. In urmă Tribunalul judecând ce­rerea de liberare a lui Marcu Cohn a respins-o, menținându-1 arestat. CE ESTE I [orangeade! ?„VITAMO“ ?! Mărcile jubiliare de la 10 Mai DESENUL.­­ CANTITATEA.­­ CAT TIMP VOR FI LASATE IN CIRCULAŢIE Se ştie cit cu ocazia serbărilor m­irei, guvernul a dispus ca să se pue în circulaţie, de către poştă, o serie de mărci jubilare. Aceste mărci, opera piciorului Basarab, se află actualmente un lucru la fabrica de timbre filaret a R. M. S. Simt în total 6 timbre, de câte 1, 2, 3, 4, 5 şi 10 lei ce se vor p­ă în circulaţie- Timbrul de 1 leu re­prezintă cei 5 domnitori mari ai neamului românesc; cel de 2 lei reprezintă „Serbările Unirei"; cel de 3 lei înfăţişează figura lui Avram Iancu; cel de 4 lei, caste­lul Bran; cel de 5 lei reprezintă pe Mihai Viteazul călare, iar cel de 10 lei, adunarea care a procla­mat, la Alba-lulia, alipirea provin­ciilor transcarpatine la patria mamă. Din fiecare dintre exemplarele de ma sus se vor emite căte 200.000 de bucăţi în valoare totală de 131 milioane lei. Ele vor fi lăsate în circulație până la complecta li epuizare. Eu port numai lucraţi din firul cel mai fin,în culorile cele mai moderne şi cu maşini speciale, având călcâiul lucrat în diagonală ceia ce măreşte eleganţa piciorului. DEPOSITAR GENERAL PENTRU ROMANIA MAGAZINELE SCLAVIEI muşamale, pegamoiduri pânză imper­­­i­u«ip'"r ■•a" «- -B 1 P miabilă, Lefter şi preş din cocos,­­ Mantale de Cauciuc galoşi, etc. BOGAT ASORTIMENT CU PREŢURILE CELE MAI EPU­NE La Casa specială „LINOLEUM” A. Steekl iSK -1 m a m­atacuraaft Itr. cpffei, SsJÎKr *j* BRAŞOV ToL 548 -Pu? Cerul de studii al partidului naţional­­ţărănesc Vineri seara, 26 Aprilie, la cercul de studii al partidului naţional ţără­nesc secţia învăţământului, a vorbit d. V. Haneş despre regulamentul pen­tru activitatea culturală a munici­piului Bucureşti, arătând planul şi scopul acestei activităţi. In urma dis­­cuţiunilor s’a stabilit modul în care cercul de studii poate colabora la a­­ceastă acţiune culturală dând spriji­nul său necondiţionat. întrunirea micilor industriaşi Vineri seară a avut loc în sala res­taurantului Manole Georgescu din Str. Uranus o mare întrunire publică convocată de Uniunea generală a mi­cilor industriaşi. Au participat un foarte mare număr de meseriaşi şi mici industriaşi, D-nii Dumitrescu, Rădulescu, Rășcanu, Predescu și Samoil au arătat nevoi­le micei industrii. Întrunirea funcţionarilor de bancă Vineri seara asociaţia funcţiona­rilor de bancă a ţinut o mare în­trunire în sala sindicatului ziarişti­lor, pentru a protesta contra con­cedierilor abuzive de la bănci. Au vorbit d-nii Al. Alexandrescu, F. Simionescu, Mellcson şi Braga­­direanu. Se suprima noui trenuri Pentru a asigura o mai promptă exe­cutare a transporturilor de marfă, di­recţiunea g-rală a C. F. R­ avizează la suprimări noui de trenuri de că­lători. Vor fi astfel suprimate circa 8 pe­rechi de trenuri de călători. O hotărîre definitivă se va lua in­­tr’o conferință ce se va fine Luni la direcţia generală a căilor ferate cu directorii centrale ai serviciilor de trac­ţiune şi mişcare. UZINELE ROMANE BUCUREŞTI.—STR. AGRICUTORI 29 livrează avantajos. CUTII şi BIDOANE de tablă albe şi litografiate PLACATE de RECLAMA de tablă litografiate şi presate In relief m 'M I Trăsuri, gabriolete vânătoare, şarete tonneauri 2-4 roţi, ameri­­cane, cariele pentru pâine şi vin, felinare şi urechi de pişte fine, u­­lube franceze, specialitate în ar­curi en gros, toate lucrările cu 30% reducere. I. POŞA Str. Pic­tor Luchian 8 (fostă Mântulea­­sa)’. CONTROLUL COMERCIULUI Soc. an. Rom.­­ BIROU DE INFORMAŢIUNI COMERCIALE BUCUREŞTI I, Str. Lipscani No­ 114­ Aceasta societate fiind informată că anume indivizi se prezintă în numele ei sub diferite pretexte pe la diverse case comerciale din Capitală aduce la cunoştinţa generală, că a­­ceste persoane nu sunt autorizate din partea societăţei noas­tre a se prezenta în numele nostru şi a cere informativul. Domnii comercianţi sunt rugaţi a cere agenţilor noştri cartea lor de legitimaţie, prevăzută cu fopografie, ştampila şi sem­nătura societăţei noastre. In cazul când vor constata că au a face cu persoane streine insti­tutiei noastre, vor face un ser­viciu comerciului cinstit Românesc, predând pe aceşti ex­­croci pe mâna autorităţilor, înştiinţându-ne în acelaş timp pe cale telefonică sub No. 365/ 09. immmmmBapwBaammt«sB$ Examenul de capacitate pentru limba germană Rezultatul la proba scrisă SPECIALITATEA PRINCIPALA Alexandrescu Maria, Brătianu Fi­­lomela, Cochinescu Aurelia, Diaco­­novici Veturia, Elik Adela, Hurtig Eu­genia, Kein Maria, Lebouton Erika, Netea Valeria, Netolicza Luiza, Pe­­trescu Glicheria, Senkis Gabriela, Silberbusch Rachela, Slătineanu Na­talia, Teclu Alexandrina, Tremer Ma­tilda, Babor Teodor, Brantsch Her­mann, Buta Ioan, Ciontea Eugen, Cocotaile Gheorghe, Colbert Bruno, Cernăuţeanu Ştefan, Cuparencu Mil­­tiade, Dzulyba Vladimir, Eckert Got­tlieb, Engler Asriel, Grunberg Fobus, Hodoroabă Teodor, Huliţa Victor, Iaworski Ignat, Kufleitner Iosif, Lieb­­hart Otto, Moisiuk Nicolae, Mantsch Heinrich, Neustadter Erwin,, Orendi Emil, Pavel T Marcel, Pankratz Ar­nold, Rebiuc Corneliu Scheiner Wal­ter, Sternschuss Moses, Tcaciuc Iosif, Kein Otto. Specialitate secundară: Fekete Margareta, Hannenheim Selma, Nussbaum Hedwiga, Sindila­riu Viorica, Bauer Emil, Coriciuc Di­­mitrie, Dariciuc Grigore, Hollinger Abraham, Rebreanu Romulus, Voe­­vidca George, Vulcu George. Examenul oral va începe Miercuri 1 Mai orele 8 dim, în Amfiteatrul B. P. Hasdeu. Se vor prezenta candidatele de la No 1—10 inclusiv* Un ambasador englez moare subit BERLIN 27 (Rador).­­ Din Stockholm se anunţă că ambasado­rul englez Vaugham a încetat din viaţă subit, pe când ţinea un dis­curs la banchetul oferit în cinstea delegaţiei comer­ciale en­gleze. Moartea a provenit dintr'un acces de cord.

Next