Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)

1929-06-24 / nr. 513

Luni 24 Iunie 1929 Activitate indispensabilă Un consorțiu de mari băncii eu­ropene: Société Génér­ale din Pa­ris, Banque d’Amsterdam, Banca Hambros din Londra și Dresdner Bank din Berlin, şi-a îndreptat pri­virile spre România, Creiarea Institutului Bancar Ro­mân, despre care s’a vorbit atât, e. ce atâta lipsă. 1 n _____9 U J î J _ V U unul din semnele cele mai vădite ca stabilizarea leului a reușit să atra­gă capitalul străin. E un mare succes, în acelaș timp, căci marile bănci, citate mai sus, garantează — credem — Institutu­lui Bancar Român un credit de un miliard de lei, deocamdată. Astfel, capitalul internaţional — care prezenta atâta repulsiune d-lui Vintilă Brătianu — ne apropie, fără teamă, începutul acestei colaborări, pe care o dorim rodnică pentru ambe­le părţi, trebuie salutat cu simpatie. Reintrăm, de acum înainte, în cercul intereselor mondiale, de ca­re ne izolase o politică monetară şi economică absurdă. Cu atât mai bine, dacă o colaborare efectiv in­ternaţională şterge impresia de a­­servire, în faţa unor interese finan­ciare speciale, cum unii încercase să insinueze. Nu suntem în sfera de influenţă economică franceză. Dar nu uităm nici să preţuim concursul, pe care piaţa franceză ni l-a dat, în ultimii ani. Şi ne bucurăm să constatăm că am reuşit să concentrăm simul­tan, în jurul nostru, atâtea interese aparent divergente. Dar să nu mergem nici prea de­parte cu îngâmfarea. Atenţia, pe care ne-o arată as­tăzi, capitalul străin, pornește de la o premisă. E aşteptarea ca econo­mia românească, stimulată de cre­dite sănătoase, să se arate in stare de­ a asigura acoperirea dobânzilor capitalului de rulment, de care du-în măsura, în care această aştep­­tare va fi confirmată, creditele ne­cesare vor apărea. Dar fi vom în­­tr’adevăr capabili să le reţinem, printr'o remunerare îndestulătoa­re? Răspunsul la această intrebare e delicat. Suntem, deocamdată, într’o epo­că de tranziţie. Organizarea noas­tră agricolă, industrială şi comer­cială suferă o tranformare profun­dă. . • Efectele măsurilor de ajutorare directă a agriculturii, în vederea producţiei, ale reducerii taxelor va­male de import asupra industriei, ale noii legislaţii miniere asupra petrolului, ale reformei procedurii falimentare asupra comerţului, sunt — în mare parte — de neprevăzut. Se înţelege, creaţiunea unui pu­ternic instrument bancar internaţio­nal, în ţară, este o chezăşie de în­credere a străinătăţii în succesul viitor al căilor noui, pe care am pornit. Dar mai rămâne să ne ară­tăm demni de această încredere desfăşurând o activitate ordonată, modestă şi fără odihnă. Avem un deceniu de recâştigat. Să nu o uităm. Ricardo Printre alte proecte de legi, care sunt în pregătire şi asupra cărora se păstrează — aşa se crede — cea mai desăvârşită discreţie, dat fiind scopul lor: mărirea impozitelor, e şi acela pri­vitor la modificarea legii asupra con­­tribuţiunilor directe. Printre alte noui stipulațiunî noul proect prevede dobânzile cu cari se vor încărca impozitele neplătite la timp. Inovația adusă e aceea prin care do­bânda de întârziere va fi urcată la 15 la sută, ceea ce înseamnă că aceasta cotă este declarată de dobândă le­gală. Pentru aceasta art. 116 din lege a fost modificat. . Astfel că sumele înscrise în roluri, sumele a căror încasare se face pe cale de reținere și vărsare directă, sumnele din taxele sucesorale, precum și toate amenzile fiscale neplătite la datele hotărâte de legi, vor fi urmă­rite imediat după 15 zile de la exigi­bilitatea lor. Asupra lor se va calcula o dobândă de 15 la sută anual, care va începe să curgă: — pentru impozitele datorite conform legii contribuţiunilor directe, dela încunoştiinţare, iar pentru cele­lalte dela somaţiune. Dobânda va fi calculată lunar dela prima zi a lunei ce urmează datei exigibile iar taxele succesorale și impozitul echivalent do­bânda de 15 la sută va curge conform legii timbrului­ ■ ...­­Proectul Introduce și o Inovație­­pentru sumele plătite anticipat se bo­nifică o dobândă de 15 la sută soco­tită de la data încasării până la data exigibilă și care se va deduce din su­mele datorate odată cu perceperea. K ttvtf.tJCSSSR modificarea legii contribuțiunilor directe Impozitele întârziate vor fi încărcate cu 15 la sută de anlă Situaţia sumară a i­ncei National Pe ziua de 15 Iunie arată o nouă scădere la stocul total de devize de circa 80 de milioane, iar la portofo­liul comercial 9 milioane faţă de si­tuaţia din 8 Iunie­ Pe aceiaşi dată biletele de bancă în circulaţie ajung la 18.758 155.163. Raportul între stocul de aur şi an­gajamente e de 3, 66%, iar raportul între stocul total şi angajamente, de 35,83%. Şedinţa sindicatului comercianţilor Aseară a avut loc o întrunire a membrilor­­,Sindicatului Comercial sub preşedinţia d-lui Emil Beer care a mulţumit celor cari au asistat la Tri­bunal, la depunerea listei pentru viito­rul Consiliu al Camerelor de Comerţ ale ţării alegeri vor avea loc la 3D curent. Au vorbit referitor la aceasta d-nii Ciobănaşu şi alţii. D. N. Butnaru, a mulţumit prezenţi declarând că nu va înceta niciodată de a-şi face datoria. Azi 23 iunie are loc întrunirea de la Dacia şi anunţă lista de candidaţi pentru Camera de Comerţ, categoria H-a. N. Butnaru, C. Stoenescu, Th. Toncescu, C- D. Ionescu, Emil Beer, Simon Goldanberg, N. Constantines­­cu, Radu Soricescu, Siegmund Ba­­rasch, Const. Nestor, C. Hau, C. Io­­nescu-Siraru, Const. Grigorescu, Petre Marinescu, Traian Grigorescu, Geor­­gescu Vasile, I. Roman, Tănase Ilie­scu, Ion Gavrilescu, Ștefan Stănescu, Gh. Spănescu, Gheorghe Rădulescu, Victor Anghel, Dumitru Gosma, C. Gheorghiu, Gh. I. Baciu, Const. Te­melie, Filk. Ambrozi, I. A. Stăncules­­cu, Haralambie Tănase, Apostol Do­brescu, Const. Dima, Gh. Manole, Ba­­toiu Marin, Ilie Velescu, Apostol Ma­­tinescu, I. Crisbăşeanu, Ștefan Ada­­mescu, I. Vasiu, Iorgu Oprescu Dela banca centrală cooperativa Din situaţia sumară a băncii cen­trale cooperative publicată, referi­tor la operaţiile făcute dela 4 Apri­lie 1929, când a fost creată şi până la 31 Mai a. c., rees următoarele: La capital participaţia Statului e de 500.000.000 lei din cari 250 mi­lioane deplin vărsaţi, creditele a­­cordate de Banca Centrală Coope­rativă se ridică la suma de 78 mi­lioane 658­ 000 lei, operaţiunile în­cheiate pe baza mandatului dat de Stat (însemânţări) atinseseră suma de 114.680.ooo lei, disponibil ime­ Congresul internaţional pentru organizarea ştiinţifică a muncii de la Paris La al patrulea congres internaţional pentru organizarea ştiinţifică a mun­­cei, care a avut loc la Paris de la 19-22 iunie, au participat 35 state europene, intre cari şi România, a cărei delega­ţie a fost prezidată de d. ministru Răducanu şi după cum congresele precedente pentru organizarea ştiinţi­fică a muncii de la Praga, Bruxelles şi Roma a fost prezidată în mod efec­tiv, de către preşedintele republicei cehoslovace, de regele Belgiei şi de regele Italiei asistat de d. Mussolini, congresul din anul acesta de la Paris, a fost deschis, tot atât de solemn, Miercuri 19 Iunie în marele amfitea­tru al Sorbonei sub preşedinţia d-lui Doumergue, asistat de d. André Tar­­dieu. Şedinţa de deschidere a avut loc Sâmbătă, la „Palais de la Mutualité", sub preşedinţia d-lui Loucheur. Credinţa unanimă a presei franceze este, că acest congres va fi ilustrat printr’o reformă de ordin public sau particular, care să contribue în mod e­­ficace în Europa, la lupta împotriva risipei de energie, de materii şi de timp, în desvoltarea producţiei umane_ — -*■ —n­ Orariul şi orele suplimentare la bănci Comitetul de conducere al „Aso­ciaţiei funcţionarilor de bancă” se­­sizându-se de intervenţiunile făcute în ultimul timp de către direcţiuni­le băncilor pentru a lucra supli­mentar cu tendinţa de a se eluda orariul de lucru stabilit prin deci­zia ministerială în vigoare, a cerut prin diverse memorii ministerului muncii, reglementarea executării orelor suplimentare. In sprijinul revendicărilor sale comitetul a invocat, între altele, şi faptul că în timp ce numărul func­ţionarilor lipsiţi de ocupaţie ame­ninţă să ia proporţii considerabile (cazurile Băncei Franco-Rom. şi Băncei Belgiene), băncile continuă să reducă personalul în mod simţi­tor , adesea chiar sub strictul ne­cesar. Astfel personalul existent se vede silit să lucreze peste puterile sale câte 12—14 ore pe zi, deşi sala­riile au rămas neschimbate timp de aproape 7 ani şi s’au dovedit cu totul necorespunzătoare indicelui de scumpete. Pentru a se fixa definitiv punctul de vedere al funcţionarilor se va ţine o mare întrunire publică Marţi 25 iunie ora 6 seara, la sediul „A­­sociaţiei’’ din Bulev. Carol 7 (sala­riat se ridica la suma de 87.404.263, iar depunerile la vedere ajunseseră­­ sindicatului ziariştilor), când se va la suma de 18.276.576 lei, propune votarea unei moţiuni E CURENTUL. Concordatul preventiv „Sfatul Negustoresc Central“ a înaintat d-lui G. lucian, ministru al justiţiei un memoriu cuprinzând do­leanţele comercianţilor la proectul de lege al concordatului preventiv votat la Senat şi care urmează a fi depus spre votare şi a Camera de­putaţilor. Prin acel memoriu se cer urmă­toarele: la art. 6. — La textul referitor la facultatea, pe care tribunalul o va avea de a declara sau nu fali­mentul, să se menţie formula potes­­tativă a primul proect. La art. 8. — Asupra obligaţiune! de a se depune taxa de 2 la sută înainte de începerea procedure!, să se modifice admitându-se ca ta­xa să poată fi depusă până in ziua adunărei creditorilor. La art. 15- — Efectele morato­­riale de suspendarea executărilor și măsurilor asigurătoare să încea­­pă dela data cerere! de concordat, iar nu de la data admitere! ei în principiu. La art. 20. — Votarea concorda­tului să fie făcută numai cu majo­ritatea de y*. Dacă se adoptă 2 fe­luri de majorităţi, atunci să se ad­mită cota de 60 la sută pentru ma­joritatea de 2/3 şi cota de 40 la su­tă pentru majoritatea de % a crean­ţelor prezentate şi admise provi­zoriu. In nici un caz cota de 80 la sută nu poate rămâne, ea fiind prea mare și cu totul neuzitată. La art. 44. — Dobânda legală să fie precizată și fixă. Dacă dobânda legală a codului de comerț, 6 la sută ar fi prea mică, dobânda însă sta­bilită prin legea de accelerare va­riabilă este astăzi de 15 luni­ la sută ceea ce este prea mult, şi se poate întâmpla ca această dobândă să se mai mărească. Ca o soluţie in­termediară ar fi să se adopte do­bânda pe care o încasează statul la datoriile sale, adică 9 la sută. Fabrica de avioane I. A. R. din Braşov îşi concediază muncitorii CLU­J. 22.­­ In urma re­ducerii bugetului minis­terului de războiul de ge­neral Cihoschi a încusraos­­fiinţat direcţiunea fabri­cei de avioane I. A. R. din Braşov că ministerul de război este constrân a-şi reduce comenzile. Ca o urmare a adresei ministerului de războiu, direcţiunea fabricei a fost convocată în consfătuire, hotărându-se reducerea numărului muncitorilor pe ziua de 1 Iulie. Vor fi concediaţi 30 la sută din muncitori. Hotărârea fabricei a pro­dus o legitimă îngrijora­re printre muncitori. Ksgonîrea unei spioane Siguranţa generală a Statului a a­­restat eri pe Lucia Rampale din ser­viciul bomboneriei Zamfirescu care făcea spionaj în ţară. Spioana a fost îsgonită. ■■ ♦ »n­ Şedinţa consiliului de higienă al Capitalei Eri­dim, a avut loc o şedinţă a Consiliului de Higienă al Capita­lei sub prezidenţia A. S. E. Pri­­cepelui-Regent Nicolae. Au vorbit d-nii: Dem. Dobrescu, primarul Capitalei şi dr. C. Rădu­­le­scu medicul şef al Mar­­iei pi­ului. D. căp. C. Rădulescu din Insp. Cavaleriei a făcut experienţe în­tr’o cameră amenajată special, a­­rătând superioritatea maştei ro­mâneşti „Gir“ invenția d-sale con­tra gazelor axfistante. Rebeliunea ţăranilor d­e jad. Dolj CRAIOVA. — O ceată de săteni din comuna Zaval, patruzeci la număr, au pătruns eri cu forţa în pădurea statului de pe teritoriul comunei Zaval, şi au început­ să croească pământurile. Până la sosirea jandarmilor şi autorităţilor comunale, sătenii co­siseră îâneţurile de pe 15 pogoane, cosească îâneţurile. Locuitorii susţin că terenul în care au intrat cu forţa le aparţine lor, fiindu-le destinat prin expro­priere, şi că prin urmare şi recol­ta de pe acel teren este proprieta­tea lor. Cazul se cercetează de către po­stul de jandarmi din Zaval, și a fost raportat și companiei. Lăcustele şi om­ale distrug semănăturile din Babadag BABADAG. — In regiunea plă­­şii Babadag au invadat semănă­turile din comunele Caramanchioi şi Paşa Câşla lăcustele şi omizile, cari distrug complet recoltele pe unde trec. In special porumbul şi grădinile de zarzavaturi au sufe­rit foarte mult. Nefiind nici un mijloc de distrugere a lor, locuito­rii stau și se uită cu jale la mun­ca lor, care se pierde fără a putea avea vreun profit. erţAcţiune în contencios In fata secţiei T a Curţii de Apel a venit spre judecare, zilele trecute, acţiunea în contencios făcută de fos­tul secretar al ministerului de In­dustrie şi Comerţ, d. Popovici Co­cor, în contra deciziei ministerului, prin care i s’a retras delegaţia ce o avea ca reprezentant al acestui mi­nister în Consiliul de administrație al societății petrolifere „Sirius". Reprezentantul ministerului a fi­ va ridicat incidentul Inadmisibilității acestei acțiuni pe motivul că actul ministerului este uri act de gestiu­ne nu de autoritate. Curtea, unind incidentul cu fon­dul, a admis ieri, pentru când amâ­nase pronunţarea, incidentul ridi­­cat de minister,­­ respingând ca inadmisibilă acţiunea în contencios a d-lui Popovi­ci-Cocor. Diverse D. procuror Răşcanu a deschis acţiune publică în contra lui En­rico Gold zis Hary, care împreună cu un complice al său, ce pare a fi Bizon Rosescu, au săvârşit mai multe excrocherii în Germania . Folosindu-se de o ştampilă falsă a Legaţiei Române din Berlin, au înşelat două firme germane cu im­ alte moratorii Comerciantul de manufactură N­. I. Waldelman din București, str. Oituz No.­ 13, a solicitat tribunalu­lui Comercial, s. I. acordarea unui m­oratoriu. Comerciantul arată drept o cau­ză principală a sdruncinării comer­țului sări faptu­l că încasatorul său Osias Engel ce avea asupră-i suma de peste 300.0oo lei a pierit în ca­tastrofa dela Beccea, iar banii s’au găsit. Arată un activ de 4.990.357 lei un pasiv de 3.744.350 lei.­­ O altă cerere de moratoriu este a comerciantului de încălţăminte Maier Leibu, din calea Griviţei 182. Arată un activ de 5.516.922 lei şi un pasiv de 3.130.889 lei, portante sume de bani. P D. procuror I. Zamfirescu, a deschis acţiune publică pentru lo­vire împotriva lui Alfred Iarosla­­vici, pentru că fără motiv serios a lovit grav pe şoferul prefecturei de Ilfov, Constantin Deckel.­­ D. jude-consilier G. Niculescu-Bolintin, a emis mandat de ares­tare împotriva lui Cezar Dimopol fost funcţionar la Domeniile Canta­­cuzino, care a încasat fără drept­­suma de lei 48.000 de la o firmă în legătură cu domeniile şi pentru faptul că a delapidat suma de lei 9000 de la Administraţia Eforiei Co­lentina unde fusese funcţionar. nu Şi Textul acordului feroviar româno-polon la conferin­ta economică româno- Ştefăneşti (Ştefăneşti); Zaleszczyki polonă, ce s’a ţinut luna trecută la­ Schit (Zaleszczyki); Kuty-Vijniţa (Kuty). GĂRI DE TRANSMISIUNE Articolele 4 şi 5 ale acordului se ocupă de suveranitatea asupra te­ritoriului dintre gările de trans­misiune şi frontieră şi de utiliza­rea şi întreţinerea instalaţiunilor de pe aceste teritorii. Podurile şi viaducturile tăiate de frontieră vor fi întreţinute de câte una din administraţiile interesate fără a se atinge dreptul de pro COMUNICAŢIILE FEROVI­ARE prietate al vreunei părţi. Părţile contractante se obligă să J Artic­ol,el® «“»«OM» se ocupă asigure comunicaţiilor feroviare de njodu. de î?.t,red­?er® f ;ecnve' supleţea conformă cu nevoile tr*- rare a cheltuelilor de întreţinere, firului * Art. 8 şi 9 stabileşte ultilizarea Serviciile de cale ferată, poştă, la“sei oficiale în staţiile de trans­­vamă, poliţie etc. vor fi organizate misiunea schimbul c­e corespondau astfel încât să asigure repeziciunea ^ ?i funcţionarea agent­lor admi­­transporturilor iistraţiei vecine în aceste staţiuni. Orariile trenurilor vor fi stabi- Articolele următoare stabilesc lite ţinându-se seama de ÎMensita- Penalităţile ce se vor aplica delic­­te a traficului local şi limitrof, de *:*dor acestor agenţi, funcţionarea timpul necesar vămuirii, etc. agenţilor de control etc. precum şi Circulaţia vagoanelor de dormit dispoziţiile privitoare la asign­ă­­restaurante şi de poştă va fi regie­­rile sociale Ş1,de accidente ale­­­­mentată printr’un acord special. CPS*m Personal. Traficul feroviar între Popon­ia şi Trecerea peste frontieră a acea- România va fi întreţinut de pâne- personal se va face fără pasa­jele de frontieră de mai jos cu gâ- P°arto sau vize speciala, rile de transmisiune­ notate în pa­­t OPERAŢIUNILE VAMALE fanteze: Sniatyn-Grigore Ghica ] Articolul 19 prevede lăsarea in- Vodă (Sniatyn); Jasienow Polui- \ tsetă a plumburilor puse de admi­Bucureşti, s’au discutat, în princi­piu, probleme privind intesifica­­rea relaţiunilor economice dintre , , „ RT România şi Polonia şi concomi-Simion Goldenberg, Th­­oncescu,­­­tent s’au dus tratative pentru în­cerci cheerea unui acord feroviar. Acordul feroviar polo­no-român a fost semnat de reprezentanţii ce­lor două ţări, zilele trecute. Acest acord cuprinde următoa­rele dispoziţiuni pentru trirujul de călători, mărfuri şi bagaje:­nistraţia vamală a celeilalte parţi contractante, în afară de cazurile când ar fi prezumţii de fraudă. Controlul vamal se va face de către autorităţile poloneze la sta­ţiunile de frontieră: Sniatyn, Ja­­sieniow Polny, Zaleszcziki şi Kacy iar de către cele româneşti la sta­ţiunile : Grigore Ghica Vodă, Şte­făneşti, Schit şi Vijniţa. Acordul prevede însă, că părţile contractante vor putea, prin acor­duri speciale, să stabilească şi alte staţiuni de vămuire sau să conto­pească într’o singură staţie de transmisiune cele două operaţiuni vamale din tr-inul din punctele de frontieră. UN TRIBUNAL ARBITRAR Un tribunal arbitrar va statua asupra eventualelor litigii ce s’ar ivi din aplicarea acordului fero­viar româno-polon. Tribunalul a­­cesta va funcţiona dela caz la caz Acordul va intra în vigoare la 80 de zile după ce va fi ratificat. Un proces verbal final închee a­­cest acord, care constitue o intro­ducere la acordurile ce se pregă­tesc în vederea intensificării tra­fi­­cului de mărfuri între Polonia și România. L. ROM. arestarea unui hoţ la Ploeşti PLOEŞTI, 21.­­. Acum câteva zile s’a săvârşit la baia municipiului nostru un furt. Din casa de bani au dispărut o sumă de 40 mii lei. A fost bănuit atunci casierul Const. Martinovich care a şi fost deferit par­chetului. După o săptămână de investigaţie comisarul Sebastian Stancu şi coman­dantul sergenţilor, Mitică Bârzescu, au arestat pe adevăratul autor al furtului, un anume Gilbert Martino­­vici, nepotul casierului. El a făcut declaraţii­­ complecte, arătând că îrntr’o noapte a luat cheile dela cassa de bani, dela unchiul său şi ducându-se la baie, după ce a sfă­râmat lacătul de la uşa intrărei a des­chis cassa şi a ridicat cei 40 mii lei can se aflau înăuntru. Un căpitan achitat LAȘI, 21. --- Consiliul de război ju­decând astăzi procesul căpitanului Baciu, acuzat de înșelăciune, în urma pledoariilor apărării a fost achitat. M „CURENTUL face abonamente lunare pentru băi culei 75 pe luna Cancelaria ministrului Casei Re­gale comunică: In cursul săptămânei trecute înalţii Regenţi au primit în au­dienţă următoarele persoane: d-1 Slătineanu, membru în consiliul le­gislativ; d-1 general de brigadă Uică comandantul diviziei 5 infanterie; d. colonel Ciubuchi, comandantul brigadei 12 infanterie; d. colonel Nicolin, comandantul brigadei 22 infanterie; d. colonel Trandafirescu comandantul regimentului 9 ro­şiori; d. colonel Coroma, comandan­tul regimentului 15 infanterie; d. colonel Crăiniceanu­, comandantul regimentului 4 roşiori. .. %. I. D. Mironescu, ministrul de ex­terne, a primit ori pe d. Ciolac An­tici, ministrul Iugoslavia la Bucu­reşti. , DIPLOMATICE „Monitorul Oficial’’ de eri publică decretele de numirea d-lor George Cre­­tzianu pe ziua de 15 Iulie 1929, mi­nistru al nostru la Varşovia ; Carol A. Davila, tot pe aceiaşi zi, ministru pe lângă guvernul Republicei Statelor Unite, în locul d-lui Cretzianu şi d. Caius Brediceanu numit pe ziua de 16 iulie 1929 ministru pe lângă Sf. Scaun. Printre membrii corpului diploma­tic rechemaţi în ţară, a fost trecut din greşeală numele d-lui Andrei Po­povici secretar la legaţia din Was­hington. Rechemarea priveşte pe d. Ion Popovici consul al României la Cleveland­ UNIVERSITARE D-1 dr. Stroe, medic primar la spi­talul de copii (boli contagioase) din Capitală, în urma examenului depus, a fost numit docent la facultatea de medicină din Bucureşti. Dintr’o eroare de transmisiune, nu­mele prodecanului facultăţii de drept din Iaşi, demisionat, a apărut profesor Daşcovici, în loc de cel al d-lui pro. Tabacovici. Facem cuvenita rectificare. It­eatrul CĂRĂBUŞ în fiecare seară m­otin In urma celor petrecute la facul­tatea de drept din Iaşi, ministerul instrucţiunei a primit demisia d-lui prof. Coroi din demnitatea de de­can al acestei facultăţi şi l-a invitat să predea arhiva facultăţii d-lui prof. P. Bragomirescu, prodecan. Ministerul a invitat consiliul pro­fesoral să procedeze la alegerea unui nou decan, oraşe mai mari, dar sunt și sate îi D. George A. C. Cuza, în urma examenului depus, a fost numit do­cent la facultatea de drept din Iași, pe ziua de 20 iunie. Doctorul MILLIAN medic al Spitalelor Eforiei, specialist în boaie de copii, S A MUTAT Sir­ MARIA ROSETTI 52. Tel. 212/75- Consult- 214 ȘCOLARE’ După datele primite de ministerul instrucţiunei, rezultă că la actuala se­siune de bacalaureat se prezintă peste zece mii de candidaţi. DIVERSE Princi­pi . Unele ziare, vorbind de economiile făcute la Ministerul de Externe, cer ca să se suprime comisiunile şi mi­siunile larg retribuite din străinătate. Ministerul nu cunoaşte aceste comi­­siuni şi misiuni. De aceia ar fi recu­noscător acelor ziare să le indice-La ministerul de instrucţie se lu­crează încă la ordonanţarea sume­lor in restanţă de pe trecuta anii bugetari.­­ : ___ După o ultimă încunoştiinţire a ministerului de finanţe, se vor or­donanţa şi ach­ita anul acesta la o dată ce se va fixa de comun acord cu Banca Naţională, numai sumele ce trec de 10.000 lei . Sumele mai mici de zece mii, se vor înscrie global într’un articol special din viitorul buget şi vor fi achitate în cursul anului 1930. Grădina „Pariziana“ Strada 11 Iunie 51 (Complect renovată, serveşte clien­­t­­ela cu cele mai bune vinuri natu- rrale şi cu delicioase fripturi spe­­­ciale şi mititei. Jaz-Dans-Orches­­­tră. Parchet special pentru dans în I grădină. Saloanele elegante pentru­­ nunţi şi banchete. Azi se deschide la Constanţa în sala Cazinoului al IV-lea congres al corpului experţilor contabili, în prezenţa autorităţilor şi a delega­ţilor celor 60 secţiuni judeţene . După congres va urma o excursie la Constantinopole. Astăzi 23 iunie orele 9 dim, are loc la seminarul central pomenirea tradiţională a profesorilor şi elevi­lor decedaţi ai şcoalei, solemnita­tea Inaugurării bustului fostului director şi profesor Const. Nazarie, precum şi serbarea de sfârşit de an cu împărţirea premiilor. , DR. EL. ILIESCU specialistă în desintoxicaţii de morfină heroină, cocaină. Strada Frumoasă, 22. Luni, 17 Iunie ora 6 d­ a­ în sala I AI. Odobescu începe examenul pentru­­ ocuparea catedrei de înstoria Artelor vacantă la Facultata de Filosofie şi Litere din Bucureşti. Camera de comerţ şi industrie­­, trimes Uniunii Camerelor de comerţ observaţiile cu privire la anteproectul de lege al concurenţii nereale. Asemenea s’a Întrunit la­ ministerul de justiţie pentru a nu se mai publica tratele neacceptate, întru­cât dau loc la confuziuni. Duminică 23 . cri, ora 11 dim­ se va face Inaugurarea dispensarului Prim cipele Mircea ce­as înfiinţează în în­căperile puse la dispoziţie de Camera de comerţ la căminul său de ucenici. D. Lucian Dim­itrie Greceanu a fost numit pe ziua de 15 iunie 1929, in postul de, inginer ordinar clasa III, va­cant, în , administraţia centrală a mi­nisterului de agricultură. .­—..... Şi-a dat numele unui sătean IAŞI 21.— Săteanul Gh. Dima­nâi( Găneşti ,Vaslui) a reclamat autori­tăţilor că a fost arestat pe nedrept pe baza unui mandat de arestare. El crede că un individ i-a dat numele şi a cerut o severă anchetă pentru­ 11TV m1 10« IN­FORM­ATIUNI ! X' C_E­H­OAT 1 'j.UDZTk ssaguMoirpETPAi fcjeNIc, rfj...­hilar­­FABRICA DE TRICOTAJE 51 CIORAPI LATONF PREZINTATO SERIE NOUA IN TRICOTAJE DE’ LUX ®CE-- \A FACE PLĂCERE ! -—EEMEN­—“T ELEGANTE. remaiaza cio­rapi de MATA SE SI TRICOTAJE DE ORICE FEL Mich e l i coh en A SOSIT al doilea transport de AUTOMOBILE cabriolet din renumita_ o. c. n. I Reprezentant GSOPge N. SferlCIIll8SGU, Calea Victoriei, 132 fabrică germană

Next