Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)

1929-06-01 / nr. 490

4 Fi­mele săptămânii CINEMA CAPITOL : Farmecul Dunării Un scenariu interesant care ne poartă prin capitala Angliei apoi pe malurile Dunării, la Viena şi Buda- Pesta. Un roman duios de dragoste, ba­ruri, şampanie, ţigani unguri, ex­cursii prin ţinuturi minunate, sunt elemente care au mulţumit un public numeros. Paul Richter, interpretul atâtor roluri de succes, are în acest film o creaţie dintre cele mai bune din ultima vreme. Alături de el Eva Gray şi Warwick Ward, de astă dată într’un rol simpatic, au alcă­tuit un ansamblu destul de bun. Lăudabilă ideia proprietarilor ci­nematografului Capitol de a distra pe spectatori în pauze cu plăci de patefon foarte bine selecţionate. CINEMA TRIANON : Cântecul Singurătăţii Cu toată criza prin care trec ci­­nematografiştii, aceştia se încăpă­­ţânează de a aduce filme bune şi de a le prezenta unui public extrem de ingrat. Un astfel de film, minu­nat interpretat şi realizat, film care a pus pe picioare întreg apusul, este şi „Cântecul Singurătăţii”. Două oameni se întâlnesc la o plajă. Se plac şi petrec o zi minu­nată împreună. Seara o petrec în­­tr’un parc de distracţii, un fel de Luna-Park ăl nostru. O învălmă­­şală şi cei doui tineri cari s’au în-­ drăgostit unul de celălalt, s’au pier­­­dut în mulţime. Toate încercările * lor de a se regăsi sunt zadarnice.­­ Şi, nenorociţi, abia acum îşi dau seama ca uitaseră să-şi spuie nu­mele. S’au pierdut în mulţime şi li nu se vor mai întâlni niciodată. Scăpaseră norocul care ie întinsese mâna. Aci regisonil face o concesie publicului american, căruia îi ser­veşte un „happy-end” zaharicos şi neverosimil. Făcând abstracţie de acest sfârşit , filmul ar fi putut fi prezintat altfel la noi, cu puţină în­ţelegere din partea casei proprie­tare. „Cântecul Singurătăţii” este prin ideia nouă pe care o prezintă, prin interpretare şi prin regie o mare isbândă a artei cinegrafice. GRADINA CINEMA SCALA: Iubitul nevestei mele Un public nerăbdător de a sa­vura o revistă despre care prefe­răm să nu scriem nimic, nu a consa­crat atenţia meritată unui om ad­mirabil interpretat şi bogat în si­tuaţii de un humor sănătos. Max Neufeld, regizorul acestui film, a a­­vut o sarcină uşoară, având la dis­poziţie un scenariu delicios şi o interpretare aleasă. Dina Gralla, Alfons Fryland şi Waldemar, unul dintre corifeii operetei vienneze, se întrec în a delecta publicul. Un film care ne aduce puţin din voioşia Vie­nei dinaintea războiului şi care poate sluji, ca model pentru reper­toriul de vară al cinematografelor. LIVIU HOLDA al cărui calcaru lucrat In diagonala mărește eleganta piciorului.­­I ^ TM — GENERAT. DEPOZI STR.LIPSCAfrVI37 TELEFON ______________ S­port Clasamentele regiunilor Odată cu terminarea campionate­lor, fiecare regiune și-a stabilit cla- I­amentul definitiv al campionatu­lui. Situatiunile de campionat prezin­tă câteva particularităţi. Sunt re­giuni în care toate pronosticurile au fost dejucate. De pildă, la CRAIOVA clasamen­tul are următoarea Înfăţişare: Generala 8 6 2 — 22 6 12 Craiu-Iovan 8 5 3 — 23 12 10 Rovine Gri­viţa 8 5 3 — 19 11 10 Oltul 8 4 4 — 16 13 8 Fulgerul C. F. R. 8 — 8 — 1 40 0 F.ehipele foste capioane s­au pre­tendente la acest titlu, se mulțu­mesc cu locurile următoare cedând Generalei conducerea. La SIBIU, numai patru echipe au terminat campionatul: Șoimii 6 3 2 1 20 11 8 Unirea 6 2 2 2 17 18 6 N. S. E. 6 — 5 1 16 18 5 H. T. V. 6 2 1 3 15 21 5 RUGBY PROGRAMUL DE DUMINICA CATEGORIA ONOARE (teren O. N. E F.) Sportul Studentesc — R. C B. ora 16,30 arb. Eckert. Stadiul Român — P. T. T. ora 18 arb. Nemes CATEGORIA I Tenis Club — Stadiul ter. I ora 10 a­rb. Diamandi R. C. R. — Av. Sportiv ter. II ora 10 arb. Penciulescu. CATEGORIA II P. T. T. Stadiul Român ter. I ora 8.30 arb. Negrescu. T. C. R. — Viforul Dacia ter. III ora 10 arb. Negrescu. CATEGORIA III Viforul Dacia — P. T. T. ter. II ora 8.30 arb. Diamandi. Stadiul Român — R. C. R. ter. III fora 8.30 arb. Constantinescu. ARBITRII MATCHIURILOR DE DUMINECA CAT. I Venus-Tricolor Pr. St Lu­­cescu. Inventus-Sp. Studenţesc Szabó. Olimpia-Unirea Tricolor Mirton. REZERVE Olimpia-Unirea Tr. Ivan Valeriu. JUNIORI Olimpia-Unirea Tr. Mar­­tinescu. CAT. I PR. Pr. Mihai-Colţea Pa­n­odopol. REZERVE Pr. Mihai-Colţea Popp. JUNIORI Pr. Mihai Colţea Gold­stein CAT. II CAMP. Av. Sportiv-Vitrte­rul Pencovici. REZERVE Av. Sportiv - Apolon Zauber. CAT. II PR. Viforul Dacia-Car­­men Halbertal. Generala-Sp. Muncitoresc Zahare­­gan. REZERVE. Generala-Sp Munc. Kahane. AMICALE CAT. I Macabi-Turda Căpăţână. CAT. II Stăruința-Sparta C. A. R. Drăgan. ^ CAT. III Gloria-Fabr. Assan Şte­­fănescu. JUNIORI Sp. Stud.­Inventus Nico­la, eseu. Gloria-Fabr. Assan Mateescu. PITICI Generala-Macabi Bădescu. OLDBOYS Olimpia-Macabi Popa. In această regiune au fost radiate din campionat echipele Amatori (Mediaş) și Muncitori. Şoimii au deţinut campionatul şi in anul trecut. In jocul al doilea este echipa Unirea din Alba Iulia, o formaţiune valoroasă, dar din pă­cate efemeră, fiind compusă din mi­litari la stagiu. De notat că H. T. V., care deţine lanterna, a fost mult timp campioa­na Sibiului. In regiunea DUNAREA DE JOS, campionatul este in posesiunea clu­bului D. V. A. care s'a bucurat şi anul trecut de această onoare. D. V. A. a învins în matchul de finală echipa Dacia-Unirea, cam­­piona oraşului Brăila. Clasamentul oraşului Galaţi, pre­zintă următoarea situaţie pentru cele patru echipe: D. V. A. 6 5 1 — 24 6 11 Şoimii 6 3 2 1 11 20 8 Gloria 6 1 1 4 6 22 3 Amatorii 8 1 — 5 10 3 2 FINALA INTERSCOLARA DE RUGBY ARTE SI MESERI- SPIRU HARET 6:0­­3:01 Finala campionatului a revenit echipei şcoalei Superioare de Arte şi Meserii, care a obtinut două încer­cări prin Popovici Gh. şi Nicolescu C. şi nu a pierdut încă două din bu­năvoinţa d-lui arbitru, fost elev al liceului Spiru Haret. S. S. A. M. a condus in ambele re­prize, a întâmpinat totuşi o rezis­tenţă destul de mare din partea vio­leţilor. ATLETISM. — UN RECORD BĂTUT încercările anunţate de comisia regională de atletism, n’au reuşit datorită în bună parte şi unor cro­­nometrori cari au adormit pe pistă cu cronometrul in mână. La ştafeta 4X1500, cronometrul unui oficial n’a funcţionat, iar fap­tul a fost anunţat abia după efec­tuarea a patru tururi. Viforul­ Dacia a doborât recordul regional de ştafetă 4X100 juniori de la 49 sec. aparţinând aceluiaş gru­pări, la 48 sec. 4. Pentru viitoarele încercări simi­lare, ar fi de dorit mai multă serio­zitate. MAGAZIN INTERN IN URMA unei înţelegeri surve­nite între cluburile Macabi-Juven­­tus, matchul de campionat şi echi­pelor de categoria I ale acestor gru­pări, se va disputa mâine 1 iunie la orele 18 pe arena din Bulevard. SUBAŞEANU (Olimpia) va însoţi team-ul Juventus-ului în Spania, având din partea clubului său con­simţământul necesar. MATCHUL Macabi-Juventus va fi arbitrat de unul dintre d-nii Szabó sau Mirton. TRIBUNA terenului C. A. B. a fost mistuită de foc. Faptul a fost anun­ţat la timp prin rubrica faptelor di­verse. Se svoneşte însă că focul ar fi fost pus. Un vecin al terenului declară că focul a început simultan din pa­tru părţi. Cercetările sunt în curs. uri la­să Zilele de curse se succed aproape fără întrerupere, distrugând spor­tul şi materialul cavalin. In­ afară de alergările clasice, întâlnirile con­tinue şi puţin variate nu mai intere­sează, totul reducându-se la un joc de mutual. Fără exagerare, crearea turnului de la Floreasca a însemnat, anemierea sportului și încurajarea jocului de hazard. Dăm mai jos rezultatul technic de Sri, subliniind victoriile lui Ran­goon și Mikado, singurii cari au plă­cut Pr. Rudi: Ne­fazz Călin, Sari, 8 cai — Cota 10:36—12_11 50, 25. Pr. San Florizel: Rayon de Soleil, Ready, Mixi, 9 cai — Cota 20:49—15 —20_14. Pr. Zoltán: Rangoon, De­hogysnem, Szerencze, 7 cai — Cota 10:19—11.50, 13. Pr. Albatros: Enki­kineur, Albatros, B. Manta, 7 cai­, Cota 10:131—49—­47. Pr. Mugurilor : Mikado, Herodes, Charmette, 7 cai— Cota 20:18_13—20. Pr. Magnesium : Gouverneur, Friponne, Ideal, 4 cai — Cota 10:18—14—18. Pr. Goum■ : Afină, Prince de Galles, Autrax, 11 cai. Cota 10:102, 25, 20, 52 eu­rentul Politicianismul român faţă de ucraineni în Bucovina Norme de politica­ românească. — Un rapliator ucra­inean George Lessan. — Măceşii noştri. — Stud­enţii ucraineni şi studenţii români Daca suferim astăzi în Bucovina,­ dacă sentimentul de românism­ este ultragiat în halul în care este­ ultragiat acolo, aceasta se datore­­şte numai politicianismului român dornic de voturi. Politica măruntă, de interes ime­diat şi de vanitate personală, a­­ceasta a adus nenorocirea. Fruntaşii românismului din Bu­covina, n’au învăţat nimic din vremea stăpânirei austriace, sau dacă au învăţat — cu Preţul atâtor suferinţe, — au uitat în ceasul când Unirea le-a dat pe lângă au­toritatea morală şi sarcini mari, pe care nu le-au putut duce cu cinste­ Nu s’a căutat în Bucovina să se creeze, indiferent de partide po­litice, un contingent de oameni noui, recrutaţi din elemente curat româneşti. Nu s’au căutat idea­liştii, nu s’au căutat cinstiţii, nu s’au căutat statornicii în credinţa neamului. Aceştia au rămas în umbră, pentru că, parcă urmăriţi de un blestem, politicianismul orb să scormonească în gunoiul epavelor morale şi de acolo să ridice la rangul de figuri reprezentative, tocmai negaţia ori­cărei valori. UN AGITATOR UCRAINEAN: GEORGE LESSAN Vom ilustra cele de mai sus cu im exemplu. Este acolo în Buco­vina în regiunea Văşcăuţilor un mare agitator ucrainean George Lessan. Sunt austriaci încă, el lupta şi era cel mai mare duşman al mol­dovenilor. La 1918 când cu intrarea trupe­lor române în Bucovina, George Lessan fuge in Rusia ucraineană. A fost scos apoi din lagărul de­ţinuţilor politici de un prefect ro­mân pentru ca în 1924 să fie frun­taş liberal, datorită altui mare po­tentat de acolo, un oarecare Si­­mion Idli ,fim cu trecere la libe­­rali“. Lessan ajunge astfel omul de încredere al liberalilor, pentru ca să ţină următoarea cuvântare în faţa însăşi a d-lui ministru de pe atunci Iancu Nistor: „Noi -ucrai­nenii suntem din toate popoarele fostei împărăţii austriace, cel mai nenorocit Astfel am fost răsplă­tiţi pentru credinţa noastră faţă de Austra- Pe când alţii care au DEZERTAT la inamic (Românii) sunt azi aceia, care stăpânesc ţă­rişoara noastră“. Deci noi suntem dezertorii care am pus stăpânire pe ţărişoara lor. Cuvintele acestea au fost spuse in fata d-lui Nistor Şi nu reacţionat. Preotul Voloşencu, asistent la întrunire ?i care Ştie ucraineşte, poate fi martor ori­când. Dar Lessan liberalul, când ajung, averescani la Putere, devine Şi el averescan pentru ca să-i ceară d-lui Dori Popovici limba ucrai­neană in şcoli. Azi este naţional-ţărănist cu autoritate şi pentru limba ucrai­neană declară că va merge cu­ lupta lui până la spânzurătoare.­­ E vinovat Lessan? Na. El are o linie de conduită dreaptă, fie liberal, averescan sau ţărănist, el îşi are un singur obiectiv de câştigat: dreptul ucrainean. Vino­vate sunt partidele politice care s-au lăsat instrumente docile în mâna sa. RĂZEŞII NOŞTRI Răzeşii erau fala Bucovinei­ Ei, legendarii urmaşi ai glorioşilor oşteni ai lui Ştefan, ei deţinătorii celui mai curat şi sfânt drept al nostru acolo, au ajuns azi de ru­şine şi de ocară. Un domn deputat Hâj îi face de­generaţi prin „Glasul Bucovinei“, pentru ca o sumă de elemente du­bioase ce se dau ca făcând parte din această nobleţe rurală a Buco­vinei, să lucreze la instrăinare şi ucrainizare. învăţătorii străini sau înstrăinaţi îşi au marea parte de vină, precum şi autoritatea de control excesiv de slabă. Este un învăţător Lazăr, agita­tor ucrainean la Carapciu pe Ce­­remuş, orn mare liberal şi azi mare naţional-ţărănist care persecută­­ tot ce e românesc în comună. Un fecior al lui, student BUR­SIER SUSŢINUT DE STATUL ROMAN, aci la universitatea DIN BUCUREŞTI, când se duce acasă continuă opera Părintelui său re­negat. La o petrecere sătească acest renegat a avut neobrăzarea să alunge din sală pe acele per­soane care vorbeau româneşte. Să se cerceteze cazul acesta şi studentul bursier al statului român să-şi ia pedeapsa cel puţin măcar prin aceea ca să i se taie bursa. Toate satele bucovinene sunt împănate cu astfel de elemente de­ teapa lui Lazăr. Cităm Gagea,­ Druman, un Popă Mardac, învăţă-’ torul Smereko d­in Voloca, Karbu­­licki din Stăneşti etc., pentru ca atunci când întâmplarea face să fie şi câte un român, el să fie te­­­rorizat că lucrează româneşte să se i se pretindă subt ameninţări să­ se înscrie în partide. Deci nu ac­ţiune românească ci acţiunea poli­tică se valorifică acolo- STUDENŢIMEA Şi fiindcă veni vorba de studen­tul bursier al statului român, d. Lazăr din Bucureşti să ne ocupăm puţin şi de studenţime. Reîntorcăndu-mă de la serbările Unirei de la Alba lulia, am călăto­rit în vagon cu vreo Şase studenţi bucovineni, frumoşi în portul lor de ţară, cu cămaşa înflorată, cu trupul mândru, strâns, în brăul nostru tricolor. Cele ce mi-au spus ei despre si­tuaţia lor întrece ori­ce închipuire. In Căminurile studeneşti, majorita­tea studenţilor sunt ucraineni. Ro­mânii abia de sunt primiţi în­tr’o in­timă minoritate Acolo in căminari­ fără nici o sfia­lă şi fără nici o teamă, aranjează toată activitatea studenţească ucrai­neană­ Au ajuns aceste căminuri în loca­şuri de adăpost pentru tinereţea stu­dioasă , focare, cuiburi politice de ucrainizare a ţării, îmi spuneau studenţii că la o oră de geografie la Universitate, profesorul ocupându-se de Bucovina, un student ucrainean l-a întrerupt pe profesor spunând: NU E ADEVARAT. GRA­NIŢA UCRAINEI TREBUIE SA FIE CEL PUŢIN PE SIRET ! Acest student care a avut atâta ne­­justificată îndrăzneaţă, nestingherit Îşi vede de treabă mai departe. „ In viaţa de mâine a Bucovină, stu­denţimea de azi va juca un rol de frunte. Când am fost la Cernăuţi pentru a­srmarea datelor care să documenteze problema ucraineană, am cerut infor­maţi asupra mişcară de contraponde­re a studenţimei române faţă de ac­ţiunea ucraineană. M’am adresat vechei societăţi Ju­nimea, care ştiu că are un bogat ma­terial în arhivele ei asupra Ucraine­nilor, căci pe vremuri, studenţii dela Junimea — încă subt austriaci —în­cepuseră o frumoasă acţiune • Din ce împrejurări nu ştiu, n’am putut ceavorbi cu d­l Preşedinte de azi al Junimei­ Ne am dat întâlnire, dar nu ne am putut vedea. Pe această cale fac un apel şi provoc studenţimea românească să iasă din starea actuală de pa­sivitate şi o rog, şi pe studenţimea­­ de la Junimea şi pe cea de la Dacia, să ne trimită cât mai multe, mai precise şi mai dese in­­formaţiuni asupra activiei studen­­ţimei ucrainene, asupra acţiunei studenţimei româneşti. Ştim că există neînţelegeri în­tre cele două societăţi studenţeşti române. Şi aceasta nu e bine. Dar Pe deasupra acestor neîn­ţelegeri chemăm tinereţea şi floa­rea moldovenilor din Bucovina la o conlucrare, pentru o cauză aşa de frumoasă ca aceasta. Aşteptăm. D. L ATANASIU 3 ani închisoare, fiindcă şi-a dat foc casei BACAU, 29. C Eri a venit spre judecare în faţa Curţii cu jurii, proce­sul comerciantului Şaraga­ acuzat de dara de foc. Fotoliul prezidenţial era ocupat de d. Haralambie consilier la Curtea de apel din Iaşi, ministerul pu­blic e reprezentat de d. Zarojanu pro­curor. Comisiunea juraţilor e compusă din intelectuali şi comercianţi de marcă a oraşului. UN ISTORIC E cunoscut de toată lumea că prin­tre oraşele ce deţine recordul în in­cendiile, ce câte­odată răsar acolo unde nu te aştepţi, e şi Bacăul. Nu vor avea desigur băcăoanii nimic de zis dacă vor afla că Bacăul se numă­ră al doilea în asemenea recorduri. Cine nu-şi aminteşte de incendiile ce a distrus un întreg cartier ? Că focul a fost şi atunci pus e si­gur, dar dacă cu toată vigilenţa auto­rităţilor nu s’au putut descoperi au­torii, e, pentrucă în nimic poate ca în materie de incendiu descoperirea do­vezilor e foarte anevoioasă. TOTUŞI S’A DESCOPERIT Iată însă că de astădată parchetul a reuşit să strângă toate dovezile ne­cesare pentru a arăta juraţilor că acu­zatul Şaraga, a dat foc locuinţei sale. Cu toate afirmaţiile apărării, n’a pu­tut convinge comisiunea juraţilor care a adus un verdict afirmativ. CONDAMNAREA Pe baza acestui verdict Curtea a condamnat pe acuzatul Şaraga la 3 ani de zile închisoare. Natural sentinţa a produs o mare vâlvă. Ea însă, este un avertisment pentru cei ce vor mai încerca să-şi sub­­­ragă proprile cămine, petru a-şi sal­va poate o situaţie precară. Nu e mai puţin adevărat însă că şi juraţii au arătat de astădată prin toate verdictele date, o matură chibzuinţă. Cutia cu scrisori Primim: Domnule Director, In ziarul „Curentul” No. 464 din 4 Mai 1929 a apărut un articol inti­tulat „Kohn Martin, falsificator de vinuri”. Cele afirmate în acest articol sunt bazate pe faptul că organele minis­terului de agricultură au ridicat probe de băuturi din depozitul meu, aşa cum se ridică dela oricare alt depozit pentru analiză. La analiză probele ridicate au eşit regulamentare, dovadă adresa ministerului de agricultură No. 21.778 din 11 Mai 1929, care atestă că probele au eşit regulamentare, că procesul-verbal a fost clasat şi că nu mi s-a aplicat nici­ o amendă. Vă rog deci, domnule director, să faceți cuvenita rectificare, pentru a nu lăsa să planeze asupra nume­lui meu, cu o reputaţie ireproşabilă, blamul calificativului acordat gra­tuit în articolul sus pomenit. Primiți, vă rog, domnule direc­tor, asigurarea stimei mele, KOHN MARTIN engrosist de vinuri Tg.­Mureş ^ilmoata­­ iunie Iaolul C. Gard­lid Pres.­a! Uniuali Sindic. Viticole BUCUREŞTI întrucât din luna Februarie, de câini am refuzat frumos şi argu­mentat să mă înscriu în liga a­­grară şi să vă creez o secţie a ligii la Paneiu, Uniunea nu mai răspunde la scrisorile şi întrebă­rile ce vă face repetat Sindicatul de Paneiu, cu adâncă părere de rău sunt nevoit să vă scriu pe a­­ceastă cale, şi să vă rog să-mi răspundeţi la următoarele între­bări : 1) Ce s’a făcut cu cota de 9.000.000 lei ce s’a repartizat Sin­dicatului viticol de Paneiu, din împrumutul special de 100 mili­oane lei acordat de către Banca Naţională pentru podgoreni cotă de care am mai întrebat, fără a ni se da răspuns scris. 2) Dacă aţi autorizat pe cine­va să precupeţească cu această cotă de 9.000.000 lei destinate ne­voilor simţite ale podgorenilor, demiterea mea şi a domnilor mei colegi de la Pan­ciu, din conduce­rea Sindicatului viticol de Pan­­ciu. 3) Dacă în adevăr aţi exclus din Uniune întregul Comitet so­lidar al Sindicatului Viticol de Paneiu, şi eventual pe ce motive şi pe baza cării articol din Sta­tut. 4) Cu ce scop aţi ignorat silinţe­le noastre ale celor de la Paneiu, de a ne menţine legaţi în Uniu­­nea noastră şi unitari în mişca­rea noastră, viticolă.­­ 5) Dacă credeţi că Banca Na­ţională a înţeles ca din împru­mutul special de 100 milioane, să vă facă clientela dvs. politică, sau să astupe nevoile reale sim­ţite ale podgorenilor meritoşi. 6) Când înţelegeţi să renun­ţaţi la sistema perfidă, de a in­duce în eroare buna credinţă a preşedinţilor de sindicate viticole din ţară, acoperind sistematic do­rinţa acelor ce doresc să vorbeas­că deschis în Consiliu. 7) Când sunteţi dispuşi să vor­bim în contradictoriu în faţa unei săli imparţiale pentru a lumina opinia publică, care din noi doi este mai cinstit în lupta viticolă. Al dvs. după consideraţie, Bucureşti, 30 Mai 1929 DR. AD. CAPAŢANA preşedintele Sindicatului viticol Paneiu Cronici din Giurgiu Un oraş nespălat, dar sportofif In trecutele reportagii ale noastre, privitoare la cunoscutul oraş sud-du­­nărean, ne-am oprit asupra multora din neajunsurile lui edilitare. Nu ne lasă Inima să nu continuăm a-i descoperi relele şî bunele. Şi aşa ne-a venit în minte o stare: Giurgiu nu are nici băi particulare, nici băi comunale. Ceea ce are în schimb din belşug este apa multă a Dunării. Municipalitatea crede că e su­ficientă chiar pentru toată Vlaşca. De bine, de rău, până la prăbuşire exis­tau câteva cocioabe — cabine para­­vanate, care îndurerate de starea în care le întreţinea comuna şi-au dat brânci în lături, ca să nu mai pară ce erau, puţini dogite. Astfel un oraş mândru de frontieră, nici nu se gândeşte că i-ar trebui o ba­ie. Posibil, că peste o jumătate de secol, părinţii să spună pruncilor: „Mi-aduc aminte că pe vremea mea era în acest oraş şi-o baie !’ IN SCHIMB NEBUNIA SPOTU­RILOR Şi aceasta desigur că vor spune-o privind terenurile amenajate pentru tot felul de sporturi. începutul s’a făcut şi e... lăudabil. Giurgiu are teren de foot-ball, tenis, hipodrom, etc... Până acum doi ani, — atât­a lip­sea, — nu exista în oraşul de Dunăre teren pentru tenis. Primarul de pe a­­tunci, alter-ego de carton credincios al d-lui Iuca, s’a gândit să facă o fap­tă care să-l lase posterităţii. Şi-a a­­menajat în capătul Aleiului — grădină frumoasă dela natură — un teren de tenis, pe care şi-au răsucit picioruşete ■ câteva cuconiţe ce se pretind de lume­a şi ca atare cred a şti şi tenis.­­ In timp ce băile comunale hotă­râseră definitiv să se prăbuşească, tineretul încuraja curentul inexistent pentru tenis. 1) Lumină nu e, 2) filtrele trec apa potabilă ca prin dur, 3) băi nu sunt, 4) căminul studenţilor vlăsceni îşi ia mai mult cu forţa subvenţia de bine de rău admisă, dar insuficientă. In schimb orăşencele sburdă pe te­renul de tenis (noblesse oblige). Cât s’a cheltuit cu amenajarea lui? O acadea? Dar pe ce nu se cheltueşte oare, în afară de cele patru necesi­tăţi de mai sus şi vor mai fi şi al­tele pe cari le vom spune altădată- O FAPTA DE LAUDA Nu putem trece cu vederea însă o iniţiativă pe cât de lăudabilă, pe atât de necesară. Camera de Agricultură, îmi pare, a înfăptuit la bariera oraşului (capă­tul şoselei ce vine din Alexandria prin comuna Putineiu) amenajamentul u­­nui teren vast pentru poposirea ca­relor venite cu cereale din judeţ, spre vânzare. Gard solid de jur îm­­prejur, pietriş curat peste tot locul o clădire frumoasă cu un oficiu di­riguitor în speţă. Cercetat şi în de aproape şi de de­parte,, amenajamentul acesta frumos şi necesar, care a costat mulţi bani, e o realizare de genul acelora de cari Giurgiul port are mare nevoe. E. COLŢAN. Tribunalele militare NU STAU DE VORBA.. Eri a venit spre judecare înain­tea tribunalului militar, secţia l­a procesul de ultraj intentat d-lui Bărcănescu, avocat, de către un coleg al d-sale, care era şi avocat al statului. Reclamantul s-a plâns că a fost apostrofat la sfârşitul unui proces pe care-l avea la tribunal (fiind deci slujbaş în exerciţiul funcţiunii) cu cuvintele: „Nu stau de vorbă cu un prost”... Apărătorul acuzatului, d. maior Răutu, făcând dovada că aceste cuvinte injurioase nu i-au fost adresate pe când se găsea în exer­ciţiul funcţiunii, ci au fost o apre­ciere personală, perfect subiectivă (care ar fi intrat poate, în cadrul afacerilor personale), consiliul l-a achitat pe d­ av­ Bărcănescu. CAPITAN REZERVIST ACHITAT A fost achitat de infracţiunile faţă de regulamentul pentru pregă­tirea mobilizării, căpitanul de re­zervă Bunescu Alex, din C. R. Bu­cureşti. SC APARE DE ARESTAŢI Sold. Borcan Th. din reg 21 inf. scăpând arestaţii pe cari-i avea sub pază, a fost judecat de consiliul de război şi condamnat 10 zile în­chisoare- 4 DEZERTORI CONDAMNAŢI Următorii soldaţi dezertori au fost judecaţi ori de instanţele mi­litare şi condamnaţi. Trandafir loan reg. 6 Inf. 2 luni închisoare, Milanovici loan divi­zion 8 tren 2 luni închisoare, liie Marin arsenalul armatei 4 luni şi Enache Const, reg. 1 C. F la 6 luni închisoare. Inaugurarea Casei de Stat no..-ţărănistă In str. Romană No. 63, a avut loc aseară la orele 8 jumătate, inaugura­rea Casei de Stat a culoarei Galben, înfiinţată de d-l col. Balmez pentru propăşirea intereselor şi culturii car­tierului respectiv. Partidul naţional-ţărănesc, organi­zaţia Capitalei, a dat acestei inau­gurări aspectul unei sărbători. Spa­ţioasele camere şi sala cea mare a Casei erau arhipline de cetăţeni Printre asistenţi, dj-nii: Virgil Madgearu, ministrul industriei şi co­merţului, Pompiliu Ioniţescu, vice­­prezident al Camerei, Dem. Dobres­­cu, primarul municipiului, Virgil Ser­daru, ajutor de primar, g-1 Racoviţă, g-1 Constantinidi, C. Stere, V. Haneş, Tănăsescu, D. Rădulescu, Bolinti­­neanu, deputaţi, A. Şaraga, pr. Fră­­sinet, consilieri comunali şi alţii. După ce preotul Manea Popes­cu face slujba religioasă, urmează cu­vântările d-1 or Balmez, Chiriţă Vasi­­lescu, Haneş, Tănăsescu, Pomp, Io­­niţescu şi Dem. Dobrescu. Ultimul ia cuvântul d-l ministru Virgil Madgearu, care, ca şi oratorii dinaintea d-sale, lămureşte scopul înfăptuirii de faţă şi munca partidu­lui care, venit la guvern prin voinţa ţării, a fost salutat cu toată încrede­rea și de străinătate. Im jurul fraudelor de la Bălţi IAŞI 29.­­ A fost confirmat man­datul de arestare al grefierului V­. Ale­xandrescu de la tribunalul Bălţi, pen­tru fraude comise în valoare de 500 mii lei * ! Agresiunea din Focşani SUSPENDAREA MEDICULUI AGRESOR In urma incidentului de la Foc­şani unde prefectul judeţului Putna a fost lovit de medicul veterinar dr. Pascu, fost Prefect liberal, d. subsecretar de stat Aurel Dobres­­cu a dispus telegrafic suspendarea sus numitului medic. In acelasi, timp d. ministru al justiţiei a delegat pe d. procuror general al Curţii de Apel Galaţi să facă de urgenţă ancheta.

Next