Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)
1929-06-01 / nr. 490
4 Fimele săptămânii CINEMA CAPITOL : Farmecul Dunării Un scenariu interesant care ne poartă prin capitala Angliei apoi pe malurile Dunării, la Viena şi Buda- Pesta. Un roman duios de dragoste, baruri, şampanie, ţigani unguri, excursii prin ţinuturi minunate, sunt elemente care au mulţumit un public numeros. Paul Richter, interpretul atâtor roluri de succes, are în acest film o creaţie dintre cele mai bune din ultima vreme. Alături de el Eva Gray şi Warwick Ward, de astă dată într’un rol simpatic, au alcătuit un ansamblu destul de bun. Lăudabilă ideia proprietarilor cinematografului Capitol de a distra pe spectatori în pauze cu plăci de patefon foarte bine selecţionate. CINEMA TRIANON : Cântecul Singurătăţii Cu toată criza prin care trec cinematografiştii, aceştia se încăpăţânează de a aduce filme bune şi de a le prezenta unui public extrem de ingrat. Un astfel de film, minunat interpretat şi realizat, film care a pus pe picioare întreg apusul, este şi „Cântecul Singurătăţii”. Două oameni se întâlnesc la o plajă. Se plac şi petrec o zi minunată împreună. Seara o petrec într’un parc de distracţii, un fel de Luna-Park ăl nostru. O învălmăşală şi cei doui tineri cari s’au în- drăgostit unul de celălalt, s’au pierdut în mulţime. Toate încercările * lor de a se regăsi sunt zadarnice. Şi, nenorociţi, abia acum îşi dau seama ca uitaseră să-şi spuie numele. S’au pierdut în mulţime şi li nu se vor mai întâlni niciodată. Scăpaseră norocul care ie întinsese mâna. Aci regisonil face o concesie publicului american, căruia îi serveşte un „happy-end” zaharicos şi neverosimil. Făcând abstracţie de acest sfârşit , filmul ar fi putut fi prezintat altfel la noi, cu puţină înţelegere din partea casei proprietare. „Cântecul Singurătăţii” este prin ideia nouă pe care o prezintă, prin interpretare şi prin regie o mare isbândă a artei cinegrafice. GRADINA CINEMA SCALA: Iubitul nevestei mele Un public nerăbdător de a savura o revistă despre care preferăm să nu scriem nimic, nu a consacrat atenţia meritată unui om admirabil interpretat şi bogat în situaţii de un humor sănătos. Max Neufeld, regizorul acestui film, a avut o sarcină uşoară, având la dispoziţie un scenariu delicios şi o interpretare aleasă. Dina Gralla, Alfons Fryland şi Waldemar, unul dintre corifeii operetei vienneze, se întrec în a delecta publicul. Un film care ne aduce puţin din voioşia Vienei dinaintea războiului şi care poate sluji, ca model pentru repertoriul de vară al cinematografelor. LIVIU HOLDA al cărui calcaru lucrat In diagonala mărește eleganta piciorului.I ^ TM — GENERAT. DEPOZI STR.LIPSCAfrVI37 TELEFON ______________ Sport Clasamentele regiunilor Odată cu terminarea campionatelor, fiecare regiune și-a stabilit cla- Iamentul definitiv al campionatului. Situatiunile de campionat prezintă câteva particularităţi. Sunt regiuni în care toate pronosticurile au fost dejucate. De pildă, la CRAIOVA clasamentul are următoarea Înfăţişare: Generala 8 6 2 — 22 6 12 Craiu-Iovan 8 5 3 — 23 12 10 Rovine Griviţa 8 5 3 — 19 11 10 Oltul 8 4 4 — 16 13 8 Fulgerul C. F. R. 8 — 8 — 1 40 0 F.ehipele foste capioane sau pretendente la acest titlu, se mulțumesc cu locurile următoare cedând Generalei conducerea. La SIBIU, numai patru echipe au terminat campionatul: Șoimii 6 3 2 1 20 11 8 Unirea 6 2 2 2 17 18 6 N. S. E. 6 — 5 1 16 18 5 H. T. V. 6 2 1 3 15 21 5 RUGBY PROGRAMUL DE DUMINICA CATEGORIA ONOARE (teren O. N. E F.) Sportul Studentesc — R. C B. ora 16,30 arb. Eckert. Stadiul Român — P. T. T. ora 18 arb. Nemes CATEGORIA I Tenis Club — Stadiul ter. I ora 10 arb. Diamandi R. C. R. — Av. Sportiv ter. II ora 10 arb. Penciulescu. CATEGORIA II P. T. T. Stadiul Român ter. I ora 8.30 arb. Negrescu. T. C. R. — Viforul Dacia ter. III ora 10 arb. Negrescu. CATEGORIA III Viforul Dacia — P. T. T. ter. II ora 8.30 arb. Diamandi. Stadiul Român — R. C. R. ter. III fora 8.30 arb. Constantinescu. ARBITRII MATCHIURILOR DE DUMINECA CAT. I Venus-Tricolor Pr. St Lucescu. Inventus-Sp. Studenţesc Szabó. Olimpia-Unirea Tricolor Mirton. REZERVE Olimpia-Unirea Tr. Ivan Valeriu. JUNIORI Olimpia-Unirea Tr. Martinescu. CAT. I PR. Pr. Mihai-Colţea Panodopol. REZERVE Pr. Mihai-Colţea Popp. JUNIORI Pr. Mihai Colţea Goldstein CAT. II CAMP. Av. Sportiv-Vitrterul Pencovici. REZERVE Av. Sportiv - Apolon Zauber. CAT. II PR. Viforul Dacia-Carmen Halbertal. Generala-Sp. Muncitoresc Zaharegan. REZERVE. Generala-Sp Munc. Kahane. AMICALE CAT. I Macabi-Turda Căpăţână. CAT. II Stăruința-Sparta C. A. R. Drăgan. ^ CAT. III Gloria-Fabr. Assan Ştefănescu. JUNIORI Sp. Stud.Inventus Nicola, eseu. Gloria-Fabr. Assan Mateescu. PITICI Generala-Macabi Bădescu. OLDBOYS Olimpia-Macabi Popa. In această regiune au fost radiate din campionat echipele Amatori (Mediaş) și Muncitori. Şoimii au deţinut campionatul şi in anul trecut. In jocul al doilea este echipa Unirea din Alba Iulia, o formaţiune valoroasă, dar din păcate efemeră, fiind compusă din militari la stagiu. De notat că H. T. V., care deţine lanterna, a fost mult timp campioana Sibiului. In regiunea DUNAREA DE JOS, campionatul este in posesiunea clubului D. V. A. care s'a bucurat şi anul trecut de această onoare. D. V. A. a învins în matchul de finală echipa Dacia-Unirea, campiona oraşului Brăila. Clasamentul oraşului Galaţi, prezintă următoarea situaţie pentru cele patru echipe: D. V. A. 6 5 1 — 24 6 11 Şoimii 6 3 2 1 11 20 8 Gloria 6 1 1 4 6 22 3 Amatorii 8 1 — 5 10 3 2 FINALA INTERSCOLARA DE RUGBY ARTE SI MESERI- SPIRU HARET 6:03:01 Finala campionatului a revenit echipei şcoalei Superioare de Arte şi Meserii, care a obtinut două încercări prin Popovici Gh. şi Nicolescu C. şi nu a pierdut încă două din bunăvoinţa d-lui arbitru, fost elev al liceului Spiru Haret. S. S. A. M. a condus in ambele reprize, a întâmpinat totuşi o rezistenţă destul de mare din partea violeţilor. ATLETISM. — UN RECORD BĂTUT încercările anunţate de comisia regională de atletism, n’au reuşit datorită în bună parte şi unor cronometrori cari au adormit pe pistă cu cronometrul in mână. La ştafeta 4X1500, cronometrul unui oficial n’a funcţionat, iar faptul a fost anunţat abia după efectuarea a patru tururi. Viforul Dacia a doborât recordul regional de ştafetă 4X100 juniori de la 49 sec. aparţinând aceluiaş grupări, la 48 sec. 4. Pentru viitoarele încercări similare, ar fi de dorit mai multă seriozitate. MAGAZIN INTERN IN URMA unei înţelegeri survenite între cluburile Macabi-Juventus, matchul de campionat şi echipelor de categoria I ale acestor grupări, se va disputa mâine 1 iunie la orele 18 pe arena din Bulevard. SUBAŞEANU (Olimpia) va însoţi team-ul Juventus-ului în Spania, având din partea clubului său consimţământul necesar. MATCHUL Macabi-Juventus va fi arbitrat de unul dintre d-nii Szabó sau Mirton. TRIBUNA terenului C. A. B. a fost mistuită de foc. Faptul a fost anunţat la timp prin rubrica faptelor diverse. Se svoneşte însă că focul ar fi fost pus. Un vecin al terenului declară că focul a început simultan din patru părţi. Cercetările sunt în curs. uri lasă Zilele de curse se succed aproape fără întrerupere, distrugând sportul şi materialul cavalin. In afară de alergările clasice, întâlnirile continue şi puţin variate nu mai interesează, totul reducându-se la un joc de mutual. Fără exagerare, crearea turnului de la Floreasca a însemnat, anemierea sportului și încurajarea jocului de hazard. Dăm mai jos rezultatul technic de Sri, subliniind victoriile lui Rangoon și Mikado, singurii cari au plăcut Pr. Rudi: Nefazz Călin, Sari, 8 cai — Cota 10:36—12_11 50, 25. Pr. San Florizel: Rayon de Soleil, Ready, Mixi, 9 cai — Cota 20:49—15 —20_14. Pr. Zoltán: Rangoon, Dehogysnem, Szerencze, 7 cai — Cota 10:19—11.50, 13. Pr. Albatros: Enkikineur, Albatros, B. Manta, 7 cai, Cota 10:131—49—47. Pr. Mugurilor : Mikado, Herodes, Charmette, 7 cai— Cota 20:18_13—20. Pr. Magnesium : Gouverneur, Friponne, Ideal, 4 cai — Cota 10:18—14—18. Pr. Goum■ : Afină, Prince de Galles, Autrax, 11 cai. Cota 10:102, 25, 20, 52 eurentul Politicianismul român faţă de ucraineni în Bucovina Norme de politica românească. — Un rapliator ucrainean George Lessan. — Măceşii noştri. — Studenţii ucraineni şi studenţii români Daca suferim astăzi în Bucovina, dacă sentimentul de românism este ultragiat în halul în care este ultragiat acolo, aceasta se datoreşte numai politicianismului român dornic de voturi. Politica măruntă, de interes imediat şi de vanitate personală, aceasta a adus nenorocirea. Fruntaşii românismului din Bucovina, n’au învăţat nimic din vremea stăpânirei austriace, sau dacă au învăţat — cu Preţul atâtor suferinţe, — au uitat în ceasul când Unirea le-a dat pe lângă autoritatea morală şi sarcini mari, pe care nu le-au putut duce cu cinste Nu s’a căutat în Bucovina să se creeze, indiferent de partide politice, un contingent de oameni noui, recrutaţi din elemente curat româneşti. Nu s’au căutat idealiştii, nu s’au căutat cinstiţii, nu s’au căutat statornicii în credinţa neamului. Aceştia au rămas în umbră, pentru că, parcă urmăriţi de un blestem, politicianismul orb să scormonească în gunoiul epavelor morale şi de acolo să ridice la rangul de figuri reprezentative, tocmai negaţia oricărei valori. UN AGITATOR UCRAINEAN: GEORGE LESSAN Vom ilustra cele de mai sus cu im exemplu. Este acolo în Bucovina în regiunea Văşcăuţilor un mare agitator ucrainean George Lessan. Sunt austriaci încă, el lupta şi era cel mai mare duşman al moldovenilor. La 1918 când cu intrarea trupelor române în Bucovina, George Lessan fuge in Rusia ucraineană. A fost scos apoi din lagărul deţinuţilor politici de un prefect român pentru ca în 1924 să fie fruntaş liberal, datorită altui mare potentat de acolo, un oarecare Simion Idli ,fim cu trecere la liberali“. Lessan ajunge astfel omul de încredere al liberalilor, pentru ca să ţină următoarea cuvântare în faţa însăşi a d-lui ministru de pe atunci Iancu Nistor: „Noi -ucrainenii suntem din toate popoarele fostei împărăţii austriace, cel mai nenorocit Astfel am fost răsplătiţi pentru credinţa noastră faţă de Austra- Pe când alţii care au DEZERTAT la inamic (Românii) sunt azi aceia, care stăpânesc ţărişoara noastră“. Deci noi suntem dezertorii care am pus stăpânire pe ţărişoara lor. Cuvintele acestea au fost spuse in fata d-lui Nistor Şi nu reacţionat. Preotul Voloşencu, asistent la întrunire ?i care Ştie ucraineşte, poate fi martor oricând. Dar Lessan liberalul, când ajung, averescani la Putere, devine Şi el averescan pentru ca să-i ceară d-lui Dori Popovici limba ucraineană in şcoli. Azi este naţional-ţărănist cu autoritate şi pentru limba ucraineană declară că va merge cu lupta lui până la spânzurătoare. E vinovat Lessan? Na. El are o linie de conduită dreaptă, fie liberal, averescan sau ţărănist, el îşi are un singur obiectiv de câştigat: dreptul ucrainean. Vinovate sunt partidele politice care s-au lăsat instrumente docile în mâna sa. RĂZEŞII NOŞTRI Răzeşii erau fala Bucovinei Ei, legendarii urmaşi ai glorioşilor oşteni ai lui Ştefan, ei deţinătorii celui mai curat şi sfânt drept al nostru acolo, au ajuns azi de ruşine şi de ocară. Un domn deputat Hâj îi face degeneraţi prin „Glasul Bucovinei“, pentru ca o sumă de elemente dubioase ce se dau ca făcând parte din această nobleţe rurală a Bucovinei, să lucreze la instrăinare şi ucrainizare. învăţătorii străini sau înstrăinaţi îşi au marea parte de vină, precum şi autoritatea de control excesiv de slabă. Este un învăţător Lazăr, agitator ucrainean la Carapciu pe Ceremuş, orn mare liberal şi azi mare naţional-ţărănist care persecută tot ce e românesc în comună. Un fecior al lui, student BURSIER SUSŢINUT DE STATUL ROMAN, aci la universitatea DIN BUCUREŞTI, când se duce acasă continuă opera Părintelui său renegat. La o petrecere sătească acest renegat a avut neobrăzarea să alunge din sală pe acele persoane care vorbeau româneşte. Să se cerceteze cazul acesta şi studentul bursier al statului român să-şi ia pedeapsa cel puţin măcar prin aceea ca să i se taie bursa. Toate satele bucovinene sunt împănate cu astfel de elemente de teapa lui Lazăr. Cităm Gagea, Druman, un Popă Mardac, învăţă-’ torul Smereko din Voloca, Karbulicki din Stăneşti etc., pentru ca atunci când întâmplarea face să fie şi câte un român, el să fie terorizat că lucrează româneşte să se i se pretindă subt ameninţări să se înscrie în partide. Deci nu acţiune românească ci acţiunea politică se valorifică acolo- STUDENŢIMEA Şi fiindcă veni vorba de studentul bursier al statului român, d. Lazăr din Bucureşti să ne ocupăm puţin şi de studenţime. Reîntorcăndu-mă de la serbările Unirei de la Alba lulia, am călătorit în vagon cu vreo Şase studenţi bucovineni, frumoşi în portul lor de ţară, cu cămaşa înflorată, cu trupul mândru, strâns, în brăul nostru tricolor. Cele ce mi-au spus ei despre situaţia lor întrece orice închipuire. In Căminurile studeneşti, majoritatea studenţilor sunt ucraineni. Românii abia de sunt primiţi într’o intimă minoritate Acolo in căminari fără nici o sfială şi fără nici o teamă, aranjează toată activitatea studenţească ucraineană Au ajuns aceste căminuri în locaşuri de adăpost pentru tinereţea studioasă , focare, cuiburi politice de ucrainizare a ţării, îmi spuneau studenţii că la o oră de geografie la Universitate, profesorul ocupându-se de Bucovina, un student ucrainean l-a întrerupt pe profesor spunând: NU E ADEVARAT. GRANIŢA UCRAINEI TREBUIE SA FIE CEL PUŢIN PE SIRET ! Acest student care a avut atâta nejustificată îndrăzneaţă, nestingherit Îşi vede de treabă mai departe. „ In viaţa de mâine a Bucovină, studenţimea de azi va juca un rol de frunte. Când am fost la Cernăuţi pentru asrmarea datelor care să documenteze problema ucraineană, am cerut informaţi asupra mişcară de contrapondere a studenţimei române faţă de acţiunea ucraineană. M’am adresat vechei societăţi Junimea, care ştiu că are un bogat material în arhivele ei asupra Ucrainenilor, căci pe vremuri, studenţii dela Junimea — încă subt austriaci —începuseră o frumoasă acţiune • Din ce împrejurări nu ştiu, n’am putut ceavorbi cu dl Preşedinte de azi al Junimei Ne am dat întâlnire, dar nu ne am putut vedea. Pe această cale fac un apel şi provoc studenţimea românească să iasă din starea actuală de pasivitate şi o rog, şi pe studenţimea de la Junimea şi pe cea de la Dacia, să ne trimită cât mai multe, mai precise şi mai dese informaţiuni asupra activiei studenţimei ucrainene, asupra acţiunei studenţimei româneşti. Ştim că există neînţelegeri între cele două societăţi studenţeşti române. Şi aceasta nu e bine. Dar Pe deasupra acestor neînţelegeri chemăm tinereţea şi floarea moldovenilor din Bucovina la o conlucrare, pentru o cauză aşa de frumoasă ca aceasta. Aşteptăm. D. L ATANASIU 3 ani închisoare, fiindcă şi-a dat foc casei BACAU, 29. C Eri a venit spre judecare în faţa Curţii cu jurii, procesul comerciantului Şaraga acuzat de dara de foc. Fotoliul prezidenţial era ocupat de d. Haralambie consilier la Curtea de apel din Iaşi, ministerul public e reprezentat de d. Zarojanu procuror. Comisiunea juraţilor e compusă din intelectuali şi comercianţi de marcă a oraşului. UN ISTORIC E cunoscut de toată lumea că printre oraşele ce deţine recordul în incendiile, ce câteodată răsar acolo unde nu te aştepţi, e şi Bacăul. Nu vor avea desigur băcăoanii nimic de zis dacă vor afla că Bacăul se numără al doilea în asemenea recorduri. Cine nu-şi aminteşte de incendiile ce a distrus un întreg cartier ? Că focul a fost şi atunci pus e sigur, dar dacă cu toată vigilenţa autorităţilor nu s’au putut descoperi autorii, e, pentrucă în nimic poate ca în materie de incendiu descoperirea dovezilor e foarte anevoioasă. TOTUŞI S’A DESCOPERIT Iată însă că de astădată parchetul a reuşit să strângă toate dovezile necesare pentru a arăta juraţilor că acuzatul Şaraga, a dat foc locuinţei sale. Cu toate afirmaţiile apărării, n’a putut convinge comisiunea juraţilor care a adus un verdict afirmativ. CONDAMNAREA Pe baza acestui verdict Curtea a condamnat pe acuzatul Şaraga la 3 ani de zile închisoare. Natural sentinţa a produs o mare vâlvă. Ea însă, este un avertisment pentru cei ce vor mai încerca să-şi subragă proprile cămine, petru a-şi salva poate o situaţie precară. Nu e mai puţin adevărat însă că şi juraţii au arătat de astădată prin toate verdictele date, o matură chibzuinţă. Cutia cu scrisori Primim: Domnule Director, In ziarul „Curentul” No. 464 din 4 Mai 1929 a apărut un articol intitulat „Kohn Martin, falsificator de vinuri”. Cele afirmate în acest articol sunt bazate pe faptul că organele ministerului de agricultură au ridicat probe de băuturi din depozitul meu, aşa cum se ridică dela oricare alt depozit pentru analiză. La analiză probele ridicate au eşit regulamentare, dovadă adresa ministerului de agricultură No. 21.778 din 11 Mai 1929, care atestă că probele au eşit regulamentare, că procesul-verbal a fost clasat şi că nu mi s-a aplicat nici o amendă. Vă rog deci, domnule director, să faceți cuvenita rectificare, pentru a nu lăsa să planeze asupra numelui meu, cu o reputaţie ireproşabilă, blamul calificativului acordat gratuit în articolul sus pomenit. Primiți, vă rog, domnule director, asigurarea stimei mele, KOHN MARTIN engrosist de vinuri Tg.Mureş ^ilmoata iunie Iaolul C. Gardlid Pres.a! Uniuali Sindic. Viticole BUCUREŞTI întrucât din luna Februarie, de câini am refuzat frumos şi argumentat să mă înscriu în liga agrară şi să vă creez o secţie a ligii la Paneiu, Uniunea nu mai răspunde la scrisorile şi întrebările ce vă face repetat Sindicatul de Paneiu, cu adâncă părere de rău sunt nevoit să vă scriu pe această cale, şi să vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări : 1) Ce s’a făcut cu cota de 9.000.000 lei ce s’a repartizat Sindicatului viticol de Paneiu, din împrumutul special de 100 milioane lei acordat de către Banca Naţională pentru podgoreni cotă de care am mai întrebat, fără a ni se da răspuns scris. 2) Dacă aţi autorizat pe cineva să precupeţească cu această cotă de 9.000.000 lei destinate nevoilor simţite ale podgorenilor, demiterea mea şi a domnilor mei colegi de la Panciu, din conducerea Sindicatului viticol de Panciu. 3) Dacă în adevăr aţi exclus din Uniune întregul Comitet solidar al Sindicatului Viticol de Paneiu, şi eventual pe ce motive şi pe baza cării articol din Statut. 4) Cu ce scop aţi ignorat silinţele noastre ale celor de la Paneiu, de a ne menţine legaţi în Uniunea noastră şi unitari în mişcarea noastră, viticolă. 5) Dacă credeţi că Banca Naţională a înţeles ca din împrumutul special de 100 milioane, să vă facă clientela dvs. politică, sau să astupe nevoile reale simţite ale podgorenilor meritoşi. 6) Când înţelegeţi să renunţaţi la sistema perfidă, de a induce în eroare buna credinţă a preşedinţilor de sindicate viticole din ţară, acoperind sistematic dorinţa acelor ce doresc să vorbească deschis în Consiliu. 7) Când sunteţi dispuşi să vorbim în contradictoriu în faţa unei săli imparţiale pentru a lumina opinia publică, care din noi doi este mai cinstit în lupta viticolă. Al dvs. după consideraţie, Bucureşti, 30 Mai 1929 DR. AD. CAPAŢANA preşedintele Sindicatului viticol Paneiu Cronici din Giurgiu Un oraş nespălat, dar sportofif In trecutele reportagii ale noastre, privitoare la cunoscutul oraş sud-dunărean, ne-am oprit asupra multora din neajunsurile lui edilitare. Nu ne lasă Inima să nu continuăm a-i descoperi relele şî bunele. Şi aşa ne-a venit în minte o stare: Giurgiu nu are nici băi particulare, nici băi comunale. Ceea ce are în schimb din belşug este apa multă a Dunării. Municipalitatea crede că e suficientă chiar pentru toată Vlaşca. De bine, de rău, până la prăbuşire existau câteva cocioabe — cabine paravanate, care îndurerate de starea în care le întreţinea comuna şi-au dat brânci în lături, ca să nu mai pară ce erau, puţini dogite. Astfel un oraş mândru de frontieră, nici nu se gândeşte că i-ar trebui o baie. Posibil, că peste o jumătate de secol, părinţii să spună pruncilor: „Mi-aduc aminte că pe vremea mea era în acest oraş şi-o baie !’ IN SCHIMB NEBUNIA SPOTURILOR Şi aceasta desigur că vor spune-o privind terenurile amenajate pentru tot felul de sporturi. începutul s’a făcut şi e... lăudabil. Giurgiu are teren de foot-ball, tenis, hipodrom, etc... Până acum doi ani, — atâta lipsea, — nu exista în oraşul de Dunăre teren pentru tenis. Primarul de pe atunci, alter-ego de carton credincios al d-lui Iuca, s’a gândit să facă o faptă care să-l lase posterităţii. Şi-a amenajat în capătul Aleiului — grădină frumoasă dela natură — un teren de tenis, pe care şi-au răsucit picioruşete ■ câteva cuconiţe ce se pretind de lumea şi ca atare cred a şti şi tenis. In timp ce băile comunale hotărâseră definitiv să se prăbuşească, tineretul încuraja curentul inexistent pentru tenis. 1) Lumină nu e, 2) filtrele trec apa potabilă ca prin dur, 3) băi nu sunt, 4) căminul studenţilor vlăsceni îşi ia mai mult cu forţa subvenţia de bine de rău admisă, dar insuficientă. In schimb orăşencele sburdă pe terenul de tenis (noblesse oblige). Cât s’a cheltuit cu amenajarea lui? O acadea? Dar pe ce nu se cheltueşte oare, în afară de cele patru necesităţi de mai sus şi vor mai fi şi altele pe cari le vom spune altădată- O FAPTA DE LAUDA Nu putem trece cu vederea însă o iniţiativă pe cât de lăudabilă, pe atât de necesară. Camera de Agricultură, îmi pare, a înfăptuit la bariera oraşului (capătul şoselei ce vine din Alexandria prin comuna Putineiu) amenajamentul unui teren vast pentru poposirea carelor venite cu cereale din judeţ, spre vânzare. Gard solid de jur împrejur, pietriş curat peste tot locul o clădire frumoasă cu un oficiu diriguitor în speţă. Cercetat şi în de aproape şi de departe,, amenajamentul acesta frumos şi necesar, care a costat mulţi bani, e o realizare de genul acelora de cari Giurgiul port are mare nevoe. E. COLŢAN. Tribunalele militare NU STAU DE VORBA.. Eri a venit spre judecare înaintea tribunalului militar, secţia la procesul de ultraj intentat d-lui Bărcănescu, avocat, de către un coleg al d-sale, care era şi avocat al statului. Reclamantul s-a plâns că a fost apostrofat la sfârşitul unui proces pe care-l avea la tribunal (fiind deci slujbaş în exerciţiul funcţiunii) cu cuvintele: „Nu stau de vorbă cu un prost”... Apărătorul acuzatului, d. maior Răutu, făcând dovada că aceste cuvinte injurioase nu i-au fost adresate pe când se găsea în exerciţiul funcţiunii, ci au fost o apreciere personală, perfect subiectivă (care ar fi intrat poate, în cadrul afacerilor personale), consiliul l-a achitat pe d av Bărcănescu. CAPITAN REZERVIST ACHITAT A fost achitat de infracţiunile faţă de regulamentul pentru pregătirea mobilizării, căpitanul de rezervă Bunescu Alex, din C. R. Bucureşti. SC APARE DE ARESTAŢI Sold. Borcan Th. din reg 21 inf. scăpând arestaţii pe cari-i avea sub pază, a fost judecat de consiliul de război şi condamnat 10 zile închisoare- 4 DEZERTORI CONDAMNAŢI Următorii soldaţi dezertori au fost judecaţi ori de instanţele militare şi condamnaţi. Trandafir loan reg. 6 Inf. 2 luni închisoare, Milanovici loan divizion 8 tren 2 luni închisoare, liie Marin arsenalul armatei 4 luni şi Enache Const, reg. 1 C. F la 6 luni închisoare. Inaugurarea Casei de Stat no..-ţărănistă In str. Romană No. 63, a avut loc aseară la orele 8 jumătate, inaugurarea Casei de Stat a culoarei Galben, înfiinţată de d-l col. Balmez pentru propăşirea intereselor şi culturii cartierului respectiv. Partidul naţional-ţărănesc, organizaţia Capitalei, a dat acestei inaugurări aspectul unei sărbători. Spaţioasele camere şi sala cea mare a Casei erau arhipline de cetăţeni Printre asistenţi, dj-nii: Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, Pompiliu Ioniţescu, viceprezident al Camerei, Dem. Dobrescu, primarul municipiului, Virgil Serdaru, ajutor de primar, g-1 Racoviţă, g-1 Constantinidi, C. Stere, V. Haneş, Tănăsescu, D. Rădulescu, Bolintineanu, deputaţi, A. Şaraga, pr. Frăsinet, consilieri comunali şi alţii. După ce preotul Manea Popescu face slujba religioasă, urmează cuvântările d-1 or Balmez, Chiriţă Vasilescu, Haneş, Tănăsescu, Pomp, Ioniţescu şi Dem. Dobrescu. Ultimul ia cuvântul d-l ministru Virgil Madgearu, care, ca şi oratorii dinaintea d-sale, lămureşte scopul înfăptuirii de faţă şi munca partidului care, venit la guvern prin voinţa ţării, a fost salutat cu toată încrederea și de străinătate. Im jurul fraudelor de la Bălţi IAŞI 29. A fost confirmat mandatul de arestare al grefierului V. Alexandrescu de la tribunalul Bălţi, pentru fraude comise în valoare de 500 mii lei * ! Agresiunea din Focşani SUSPENDAREA MEDICULUI AGRESOR In urma incidentului de la Focşani unde prefectul judeţului Putna a fost lovit de medicul veterinar dr. Pascu, fost Prefect liberal, d. subsecretar de stat Aurel Dobrescu a dispus telegrafic suspendarea sus numitului medic. In acelasi, timp d. ministru al justiţiei a delegat pe d. procuror general al Curţii de Apel Galaţi să facă de urgenţă ancheta.