Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)
1929-06-05 / nr. 494
miercuri 3 iunie im rsa« VIATA ECONOMICA Politica financiară statului Politica de economii şi fiscalitate. — VmpniKnuiurîie streine şi părerile d-lui Kist Dacă cineva studiază în mod aprofundat situaţiunea budgetului şi a trezoreriei statului român, va ajunge fără îndoială la concluziuni nu tocmai satisfăcătoare. Am arătat într-o recentă expunere a situaţiunei economice şi financiare a ţarei, deficitele budgetare înregistrate în prima perioadă a anului 1929 şi planurile guvernului, pe baza inspiraţiilor d-lui Charles Rist, pentru acoperirea acestui deficit-Acest plan se rezumă la două principii de bază : politică de economii şi politică fiscală. Pe de oparte trebuie să facem economii prin reduceri, pe de altă parte trebuie să sporim încasările statului prin intensificarea fiscalităţii. Partea a doua, în special va fi punctul de execuţie al guvernului, întrucât politica de reduceri şi economii, după însăşi părerea d-lui Rist, nu va putea aduce o sumă mai mare de circa 800 milioane Iei. Principial, părerea noastră rămâne aceeaşi pe care am anunţat-o încă mai de mult : scăparea ţărei din criză, nu se poate obţine, decât printr’o intensificare a producţiunei şi o organizare a munceî, sub toate raporturile. O politică fiscală excesiva, aşa cum o preconizează planul d-lui Rist, s'ar putea să aibă efecte contrarii celor aşteptate şi cazurile de exemple abundă în această privinţă. Nu putem fi contra unei politici a reducerilor și economiilor — acolo unde este cazul, — insă ni se pare că programul intensificare! fiscale, nu ar fi tocmai nemerit pentru timpul de astăzi Acestea fiind spuse, ca principii generale, să studiem mai departe raportul d-lui Ch. Rist, la capitolul privitor politicei financiare a Statului român. VEDERILE D-LUI RIST Din acest punct de vedere de Consilier tehnic al Băncii Naționale, se rezumă în raportul său, la trei puncte principiale: 1) Ofertele de credit sau împrumuturi venind din străinătate* 2) Creditele suplimentare, solicitate de Parlament. 3) Controlul necesar al ministerului de finanţe asupra angajărei şi ordonanţărei cheltuelilor. După cum vedem, în special la punctul al 3-lea un control din cele mai severe. Ministrul de finanţe va opri orice cheltueli la toate ministerele (cari vor fi găsite nefolositoare sau fară un caracter absolut necesar N. R) Parlamentul nu va mai cere sporirea creditelor, odată propuse de guvern. Dacă va fi nevoie de credite adiţionale, parlamentul să ceară mai întâi guvernului să găsească veniturile din cari să se facă faţă acetor cheltueli. A fost nevoie totuşi de două împrumuturi absolut necesare pentru ajutorarea regiunilor lipsite şi a însemănţărilor (primul de 418 milioane prin Centrala cooperativelor şi al 2-lea de 400 milioane prin Casa de depuneri şi consemnatului). D. Rist cere in raportul său, de a se face faţă pentru acoperirea acestor împrumuturi la timp. Cât priveşte creditele necesare refacerii producţiei agricole, singura salvare a ţărei româneşti, noi suntem de părere că ele trbuesc rezolvate trecând peste orice considerente fiind vorba de existenţa însăşi a organismului nostru economicfinanciar♦ De altfel Sid. Rist, constată ca principală cauză a crizei, proasta stare a culturilor şi producţiunei agricole. La aceasta, planul Consilierului agricol, adaugă un program de organizare a ministerului de finanţe, a contabilităţei Statului şi a creărei unei direcţiuni pentru mişcarea generală a fondurilor, care ar urma să fie pus în aplicare, chiar din luna iunie. POLITICA ECONOMICA SI C. F. R. Ultima parte a raportului se ocupă de problema atât de importantă a căilor ferate române. Intr’adevăr, programul economic al guvernului prevede pentru C. F. R. 35 milioane dolari pentru învestiri, plus 9 milioane dolari fond de rulment, 15 milioane dolari vărsate de Instituţiile de credit, precum şi veniturile portofoliului rescumpărat de Stat şi Banca Naţională. Până în prezent C. F. R. au obţinut şi afectat pentru plata datoriilor lor către terţi (în restanţă), 9 milioane de dolari şi o sumă de 1357 milioane lei din vărsământul german deci, un total de 2861 milioane Iei la data de 27 Aprilie. Chestiunea C. F. R. va face obiectul unei speciale expuneri, în legătură cu proectul de lege votat zilele acestea de parlament. Ion Scutaru Problema culturii grâului 130 miliarde pagubă dn 10 ani Avem înaintea ochilor publicaţiunea Institutului internaţional de agricultură de la Roma, cu referire la exportul de cereale a diferitelor ţări, mai mult sau mai puţin agricole. Cercetând statistica pe care trebuie să o considerăm ca cea mai apropiată de realitate, dat fiind seriozitatea instituţiei care o publică — vom putea face constatări dureroase, pentru producţiunea noastră agricolă şi în special pentru chestiunea grâului. In perioada 1909—1913, ţara noastră era considerată a 5-a ţară exportatoare de grâu, cu o capacitate medie de export de circa 133.000 vagoane de grâu. In perioada 1921—1925, ţara noastră este a zecea, iar cantitate de grâu exportată în mediu, este de 5000 vagoane. Deci înregistrăm o diferenţă enormă de 128.000 vagoane irâu! Dacă după 1926, ne-am ridicat la 20—30 mii vagoane, am revenit la aceeaşi cifră de 5000 vagoane în anul trecut. Este o situaţiune din cele mai îngrijorătoare nu numai pentru producţiunea noastră agricolă, dar şi pentru întreaga economie naţionalăa ţârei. Cultura grâului, a fost odinioară o fală a ţării româneşti şi grânele româneşti erau cele mai bine cotate pe piaţa mondială. Admiţând numai diferenţa constatată, din comparaţia cifrelor de mai sus, vom vedea că valoarea grâului de export (socotindu-l la mediu 100.000 lei vagonul) face frumoasa sumă de aproape 13 miliarde lei ! Deci avuţia naţională a ţârei scăzută cu importanta sumă de 3 miliarde de lei. Aceste cereale se plăteau în valută forte, deci circa 300 milioane lei aur, avem pierdere prict politica nenorocită economică, pe care am dus-o faţă de principala cultură agricolă a ţârei: grâul. Pentru aceste motive, noi am susţinut totdeauna, chiar cu rizibili de a deveni banali, necesitatea unei ofensive a culturii grâului. Ne dăm oare seama, că lipeau 128.000 Vagoane de grâu la export, în timp de 10 ani de zile după războiu, însemnează 3 miliarde lei aur sau aproximativ 130 miliarde lei hârtie ? Ne vom convinge oare, ce pierderi însemnează pentru economia noastră naţională, descreşterea producţiei grâului ? Noi nu exagerăm nimic, dar lăsăm cifrele — reprezentante ale realităţii — să vorbească ! Ceea ce este şi mai interesant, constituie faptul că diferenţele de export pentru celelalte cereale, între epoca dinaintea războiului şi după războiu, sunt mult reduse, reprezentând maximum de 10—20 la sută în minus sau în plus (vorbim aci de orz, ovăz, secară şi porumb). Este deci vorba de o criză specială a producţiunei de grâu, criză care trebuie rezolvată cu orice sacrificii. Facem abstracţie aci, de anii răi agricoli, din cauza condiţiunilor climaterice. Regimul de restricţii, unit cu o neroadă politică economică, care a lăsat totdeauna producţiunea agricolă pe ultimul plan, ne-a adus la această stare. S’ar putea spune numai un a'rtgttr fapt : Prin aplicarea reformei agrare, distrugându-se marea proprietate și devenind în loc de stat agricol latifundiar, un stat agricol de mici proprietari, cultura grâului — care este o caracteristică a marei proprietăţi — a scăzut, până la această proporţie văzută mai sus. Este aci, oarecare adevăr, dar întrebarea se pune atunci: Ce măsuri s’au luat de oficialitatea conducătoare, pentru intensificarea culturei grâului în masele micilor proprietari ţărani ? Răspunsul este precis şi neted : niciuna. Şi atunci ? Azi producem grâu, abia cât consumăm, ba în mod permanent ne este teamă să nu ajungem la import de grâu. Trebue un întreg plan de organizare şi propagandă pentru readucerea culturei grâului la nivelul dinainte de războiu. Ne trebuie ofensiva grâului (din Italia) şi bătălia grâului (din Franţa). Deficitul de 130 miliarde de lei, din diferenţa de export a grâului în 10 ani după războiu, este egal cu de 3 ori budgetul anual al ţarei româneşti. Acesta este adevărul şi trebue să-l spunem fără înconjur şi în mod sincer. I. S. Camerele de Comerţ Dunărene contra C. E. D.-eului GALAŢI. „ Azi dimineaţă a avut loc la Camera de comerţ şi industrie, o mare întrunire a comercianţilor şi industriaşilor dinn regiunea de jos a Dunării, la care au participat parlamentarii şi reprezentanţii Camerei de Comerţ din regiunea mai sus menţionată, întrunirea a fost prezidată de d. Apostol T. Popa, senator. Arată că scopul ce a determinat pe organizatorii pur ce a determinat pe organizatorii acestei manifestaţii să ţină întrunirea de faţă, este nesfârşita problemă a situaţiunei Barei de la Sulina şi modului de comportare a C. E. D., faţă de interesele economice ale ţării noastre. SARĂ DELA SULINA IN CONTINUA SCĂDERE D. GRIPPER, in numele Camerei de comerţ din Brăila, afirmă că situația — după statisticele primite dela Sulina — se înrăutăţeşte continuu.. Cere ca conducătorii C. E. D-ului să respecte obligaţiile luate faţă de cei de la cari încasează taxe şi să menţină bara la o situaţie convenabilă. Mai vorbesc d-nui Petlicu, Ursu şi Gaspard. C. E. D. SA RENUNŢE LA CONVENŢIE în. LEON KOFFLER-Galaţi « de părere ca C. E. D. să renunţe la angajamentul luat şi să denunţe convenţia. î). inginer DElEvN iJ-Galaţi, face o amplă expunere a chestiunii Dunării fi a activităţii C. E. D. pe care o consideră necompetentă în continuarea activităţii sale. Citează tratatul de la Paris din 1816, încheiat între Statul român fi C. E. D. care Specifică pentru ce a fost creată această instituţie, care astăzi, faţă de activitatea-i incomplettă, trebue să se demită. Prezintă mai mult ca o îndrăzneală, cinismul cu care sunt înzestrate unele persoane din slujba C. E. D. care resping orice dpelanţe ar veni din partea unui cetăţean routăţi. CUVÂNTAREA D-LUI MAGURA D. Măgură relevă că C. E. D. va căpăta lovitura de graţie prin crearea zonelor libere. La înfiinţarea zonelor libere vor participa toate statele vecine şi în special Polonia şi Cehoslovacia, Inchée asigurând întreaga negustorimne de tot concursul d-sale D. senator APOSTOL POPA, spune că CE. D. s'a făcut vinovată de diferite abuzuri şi arată că din modul de 335.000.000, a cheltuit numai pentru lefurile funcţionarilor, suma de 240 milioane lei, rămânând doar restul, pentru celelalte lucrări. In urma acestor fapte, cere o urgentă intervenţie a guvernului, de a desfiinţa această instituţie. Adunarea a votat apoi o Moţiune, prin care Roagă pe d. prim-ministru, ministru de Externe, ministru de industrie şi comerţ şi ministrul comunicaţiilor să facă intervenţiuni pentru desfiinţarea Comisiei europene a Dunării, până atunci să se intervie cu toată energia ca C. E. D. să ia toate măsurile pentru a asigura o bună şi pronunţată navigabilitate pe canalul Sulina. Roagă guvernul să pună imediat în studiu posibilitatea intrării şi eşirei vapoarelor pe alt braţ, pentru a nu lăsa toată viaţa economică a ţărei, dependinte de fluctuaţiunile adâncimii barei dela Sulina, adâncime pe care Comisiunea Europeană danubiană, pare că nu o poate administra. 1. E vorba de plămânul ţării economice şi orice întârziere tocmai în e-poca tranzacţiunilor de import şi export, ne este extrem de păgubitoare, şi continuarea acestei stări de lucruri ne poate fi chiar fatală“, întrunirea a luat sfârşit la orele după amiază. B@la Ofteiul Naţional al Cooprafiei Alianţa cooperativă internaţională organizează în fiecare an cursuri cooperatiste de vară. Anul acesta cursurile cooperatiste se vor ţine la Haga sub preşedinţia d-lui prof. Fred Hai! din Manchester. In dorinţa de a da tinerilor elemente posibilitatea de a-şi desăvârşi cunoştinţele cooperatiste şi de a studia metodele întrebuinţate în instituţiiie cooperative de ţările agricole, comitetul de organizare de pe lângă Oficiul naţional al cooperaţie române sub preşedinţia d-lui profesor D. Gusti, a acordat o bursă d-lui Mircea Pierrescu pentru a urma cursurile acestei școli și pentru a studia cooperația agricola din Olanda împrumuturile externe Programul prevede că „Guvernul şi Banca Naţiontală, vor coopera în vederea controlului împrumuturilor externe şi că înainte de a contracta singur un împrumut extern sau înainte de a garanta şi autoriza un împrumut extern, emis printr-o colectivitate publică oarecare, guvernul va consulta Banca Naţională. In timpul duratei planului de stabilizare, consilierul tehnic va putea impune avizul său asupra oportunităţii operaţiunilor proiectate. Ultima frază, ne arată puterea discreţionară, ce s’a acordat Consilierului technic, un fel de drept de ,,VFTO" asupra operaţiunilor financiare ale Statului român. Acesta este punctul, care a provocat anumite discuţii în presa streină şi în special în presa germană, care văd în d. Rist, un dictator al politicei noastre economice, şi un opozant al oricărei conlucrări a capitalului şi finanţei germane în ţara românească. Până la ce punct este îndreptăţită observaţia presei germane, vom constata cât de curând. Principiul de bază al tuturor ofertelor de credit, pe care Statul român le-a primit până acuma, se bazează pe o combinaţie de credit numerar şi materiale. Cu alte cuvinte, pe lângă acordarea de bani numerar şi o obligaţie de furnituri de materiale, de cari ţara ar avea nevoie şi cari în ţara de origină, încarcă magaziile marei industrii, fără posibilitate de desfacere nici în interior, nici în exterior. Mai mult, termenul de rambursare a acestor împrumuturi în materiale este foarte scurt de 3—4—10 ani. Cu drept cuvânt, d. Rist, se ridică în contra acestui fel de împrumuturi. De altfel, capitalurile străine n’au nevoie de intermediul statului, pentru a intra în ţară şi deci intrarea lor direct pentru susţinerea instituţiunilor sau întreprinderilor particulare nu poate fi decât încurajată prin toate mijloacee. De asemeni sistemul concesiunilor pe termen lung, nu poate decât să atragă capitalul străin în ţară. Aceste doua considerente sunt susţinute de d. Rist, motivând că numai atunci capitalul străin va veni în ţară, când se va convinge de folosul productiv, fie la întreprinderile particulare, fie la ale statului. Domnia sa dă deci capitalului străin, un rol speculativ, ceea ce a provocat o aspră critică din partea partidului liberal, pe care noi am relevat-o într’un alt articol. ROLUL MINISTERULUI DE FINANŢE "Alt mijloc preconizat de d. Rist, pentru refacerea situaţiunei financiare, este Şi oprirea tuturor cheltuelilor suplimentare Şi extraordinare. ÎMPRUMUTURI IN MATERIALE ŞI IN NUMERAR Un împrumut în materiale, nu influenţează imediat budgetul ţărei, însă îl va apăsa foarte greu, în anii următori din cauza termenului scurt de rambursare. In afară de aceasta, materialele acordate pe credit, se oferă la preţuri extrem de ridicate. Astfel de împrumuturi împiedecă posibilitatea mai târzie de a se putea adresa străinătăţei, pentru furnituri de materiale, în altfel de condiţii şi de preţ şi livrare, când creditul ţărei va fi complect consolidat. Nici o ţară nu a făcut astfel de împrumuturi D. Rist susţine că sumele ce au fost puse la dispoziţia Statului român prin împrumutul de stabilizare sunt suficiente pentru a dispensa ţara pentru câtva timp de alte împrumuturi (chestiune de discutat N. R.) balanţa Statului român fiind destul de încărcată şi cu dobânzile sau anuităţile, vechilor împrumuturi. ÎMPRUMUTURILE productive, PE TERMEN LUNG Singurele împrumuturi, cari intri adevăr ar putea fi încheiate şi cu folos, sunt împrumuturile productive şi pe termen lung şi pe cari guvernul român trebue să le admită şi să le efectueze. ie* j,iar. ..ut Uii ili De aceea guvernul român a trebuit să refuze ofertele de felul celor din capitolul prezent, pe baza acestei teorii a d-lui Riri .CURENTUL* «W^18 ■ • • . -. ,, Acte de Comerţ şi Notariat Luni 3 Iunie Firme înregistrate ILFOV ANONIME Dos. 1925 din 929. — „Valea Jiului de sus”. Soc. Anonimă Română pentru exploatarea minelor de cărbuni din Vulcan şi a concesiunilor pe care le posedă în Valea Jiului, precum şi în general căutarea şi exploatarea altor mine de cărbuni, etc., str. Aurel Vlaicu 22. Dos. 2125 din 929. — „Lanex”, Soc. An. Rom. comerţ pe cont propriu sau pe contul unei terţe persoane (comision) afaceri de păr şi lână precum şi cele arătate în art. 4 din actul constitutiv, str. Gh. Cantacuzino 33, Dos. 2152 din 929. — „Mangro”. Soc. Anonimă pentru comerţul de manufactură şi ţesături. Manufactură şi ţesături, str. Ştirbei Vodă 108 şi magazin de desfacere în Cernăuţi. Dos. 2992 din 920. — Soc. Anon. „Kodak” (Egipt-Cairo), sucursală în România. Comerţul cu aparate fotografice „Kodak”, şi oricare alte aparate şi materiale fotografice, accesorii şi obiecte similare, precum şi cu achiziţionarea şi exploatarea oricăror brevete de invenţiuni, licenţe sau proceduri în legătură directă sau indirectă cu acest comerţ şi în genere orice lucrări fotografice, calea Victoriei 32, Dos. 1298 din 929. — „Cultura Românească”, fost H. Steinberg et fiu, Soc. Anon. Română. Exploatarea stabilimentelor tipografice, librărie și papetărie, str. Pitagora 18, de sindicatul falimentelor trib. Ilfov, camera Nr. 9, activele următoarelor falimente : Mihalache Iosef, compus din edecuri de cârciumă, Solomon Isac, din ustensile de bucătărie, Gheorghiuet Postelnicu, din sobe de teracotă, I. Leibovici, din maşini de cusut, Juster et Marcel, din mobilier de casă, fraţii Iţicovici, din manufactură, năsturărie şi mărgelărie, A. Rohrlich, din chimicale şi Smirna, din maşini şi tricotaje. _Idem, 11 iunie, ora 1 d. a., idem, idem, activele următoarelor falimente : Avram Goldenberg, compus din articole de sticlărie, Gheorghe Paraschivescu, din instrumente de lemnărie, Leon Segal, din manufactură şi galanterie, Ion I. Nedelea, din articole de cârciumă, Arnold I. Cohen, din articole de vopselărie şi portofoliu de creanţe. _ Idem, 14 iunie, idem, idem, activul falimentului Leon Abramovici, compus din articole de hăinărie. Falimente ILFOV Dos. 300 din 929. Trib. Ilfov, secţia I comercială a declarat în stare de faliment pe comerc. Andrei Lazaris din str. Doamnei 14 şi i-a fixat termen pentru depunerea creanţelor la verificare ziua de 18 Iunie, iar pentru închiderea procesului verbal de verificarea lor, ziua de 28 Iunie c. — In ziua de 14 Iunie, se va vinde Vânzări de averi mobiliare ILFOV Termen la 21 Iunie 1929 Dos. 10117 din 929. — Se va vinde la domiciliul B-cei „G-ral Praporgescu” din str. Justiţiei 62, averea mobilă, pentru despăgubirea cred. Simon Teszler, de lei 15.000 capital cu proc. şi cheltueli. Popriri ILFOV Dos. 12828 din 929. — Deb. firma Giudo Marion din Galaţi şi Aron Romano — cred. H. Samuel et Co. H. Grunberg — datoria led 119.869 cu procente şi spese. Dos. 11647 din 929—Clasa (Haia) Gross şi pe orice sume consemnate de chiriaşii Andrei Dragomirescu şi Ilie Iorgulescu pentru hotelul Liric »— Nicolae Păun — idem, lei 1.439.999 capital plus dob. de 30 la sută și 60.000 lei onorar. Oferta :Steward‘, pentru şosele Grâul va fi taxat în import cu 18 10Q lei vagon. Discuţiile din delegaţia economică Ieri la orele 12 s’a întrunit la ministerul de industrie, delegaţia economică a guvernului. Au luat parte d-nii miniştri Virgil Madgearu, Mihai Popovici, Voicu Niţescu, ad-interiman la ministerul de lucrări publice şi N. Costăchescu, ad-interim la ministerul muncii. OFERTA „STEWARD” Delegaţia a continuat discuţiile asufra ofertei socetâţii engleze „Steward“ şi la urmă a avizat ca această societate să fie invitată să-şi trimită, în ţară un reprezentant al său, care să aibă depline puteri să discute caetul de sarcini şi elementele unui contract. TAXE PE IMPORTUL DE GRÂU Având în vedere marile cantităţi de grâu străin ce a intrat în ţară, în ultimul timp, precum şi stocul important de grâne ce se află în ţară şi a cărui vânzare devine imposibilă, din cauza celui străin, delegaţiunea a autorizat Ministerul de Finanţe să ridice pe ziua de 3 iunie taxa de import la grâu, de la 6.000 la 16.000 lei pro vagon (N. R. Ministerul de finanţe a şi dat pe zi3 de ieri decizia referitoare). Delegaţia a ridicat şedința la orele 2. Consiliul tehnic superior dă un aviz defavorabil ofertei „Steward“ Am arătat din timp care e stadiul diferitelor oferte ce s-au prezentat guvernului pentru refacerea drumurilor. In aşteptarea celorlalte oferte anunţate de marile intreprinderi străine, delegaţia economică a guvernului a înaintat consiliului tehnic pentru refacerea drumurilor, oferta prezentată de Cassa „Steward“ pentru a fi cercetată din punct de vedere al condiţiunilor technice ce le cuprinde, această ofertă fiind găsită acceptabilă de către delegaţia economică, în ce priveşte conditiunile de plată, rambursabile, etc. “ OFERTA „STEWARD IN FAŢA CONSILIULUI TEHNIC Consiliul tehnic superior, complectat prin d-nii ing. I. Dimitrescu subdirectorul podurilor, A. Smantănescu, M. Nicolau directorul Şoselelor moderne Şi Kostake, luând în cercetare oferta casei „Steward and Bartiers“ a găsit că nu corespunde condiţiunilor generale cuprinse în cadtul de sarcini, întocmit de minsterul lucrărilor publice după cererea preşedenţiei consiliului de miniştri. In avizul său, consiliul tehnic superior arată care sunt punctele în care oferta va trebui să fie pusă de acord cu prevederile cactului de sarcini preliminar. / Reprimarea neregulilor de la Bursă Un comunicat al ministerului Industriei In ultimele zile am relevat tot felul de nereguli comise la Bursa din Capitală. Am accentuat în reportajele noastre, asupra amestecului d-lui N. N. Boeru, fostul sindic al Bursei, care în această calitate a patronat abuzurile anumitor agenţi de schimb. Ceva mai mult, d. Boeru, personal, a comis nereguli scandaloase, care, desigur, trebuiesc reprimate, pentru bunul regulator al Bursei din Capitală. De altfel, relatările noastre au dat prilejul ministerului de industrie şi comerţ să confirme în totul spusele noastre. D. Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, ne trimite în această chestiune următorul ... COMUNICAT: ,,Faţă de diferitele informaţiuni apărute în ziare asupra neregulilor de la Bursa de valori din Bucureşti, ministerul de industrie şi comerţ comunică: 1. Verificarea gestiunilor agenţilor oficiali de schimb este în curs de executare şi în câteva zile Sindicul delegat şi expertul comptabil îşi vor depune ultimele rapoarte la minister. 2. In ceia ce priveşte gestiunea fostului sindic, actualul sindicdelegat de minister, având suspiciuni justificate ,de întârzierile puse în diversele executări şi de comptări ale operaţiunilor unor instituţiuni publice, operaţiuni efectuate de fostul sindic, a cerut şi ministerul a aprobat verificarea întregei gestiuni a acestuia. Ministerul a numit pe d. Gh. Butuceanu, membru al Comisiunei interimare a Camerei de comerţ din Bucureşti, expert comptabil, să facă această anchetă şi să predea soldurile verificate actualului sindic delegat de minister. Până la terminarea anchetei ordonate de minister, este preamatur orice comentariu”, întrucât cercurile comerciale şi financiare îşi îndreaptă privirile către potlogăriile comise la, Bursa din Capitală, cerem organelor anchetatoare să accele- reze instrucţia şi să ne arate precis neregulile comise. C. Arsenie Adunare?» general a asociaţiei internaţionale a selecţiosiatorilor de plante Astăzi la orele 4 p. m. se deschide adunarea generală a asociaţiunei internaţionale a selecţionatorilor de plante. Şedinţele vor avea loc în localul Camerei de comerţ. Intre principalele chestiuni ce se vor discuta, anunţăm: 1. Valoarea paniferă a grâului. 2. Studii comparative asupra rentabilităţii. 3. Cele mai bune varietăţi de grâu. 4. Nouă date asupra centrelor de origină a plantelor. 5. Ameliorări şi ecologie. Au sosit deja delagaţi din Franţa, Polonia, Belgia, Cehoslovacia, Italia, Ungaria și România. România este reprezentată prin secțiunea națională a, selecționatorilor români. BTirsa Leul București. 3 Iunie 1929 PARIS 15.16 ZURICH 3.087, LONDRĂ 818 INCHEERI OFICIALE B-ca Națională opt. 10.200 B ca M. Blank 1160 B-ca Românească 90, 20 B-ca Românească pui 83°, 40 B-ca Comerc. Română 950, 40 Steaua Română 1375 I. R. D. P. opt. 410, 5 Credit Minier opt. 700, 695, 90 Credit Minier pur C. V. 966») Redevenţa 350 Naţionala 1275 Reşiţa opt 710, 5, 10 Corn. Tramv. Buc. 950, 30 Clădirea Românească 860, 55 Judeţene 53 Vt, 3,30, 304. Impr- Naţional 1916 61% Impr. Unirii 19/9 55)4. Renta Impropriei. 51)4. CURSUL DEVIZELOR PE BAZA OPERAŢIUNILOR ÎNCHEIATE IN ZIUA DE 3 IUNIE 1929 : Franci francezi 6,59 Lire sterline 817,25 Dolari 168,20 Lire italiene 8,82 Franci elveţieni 32,45 Belgia 23,42 Coroane cehe 4,994 Schilingi 23,68 Berlin 40,19 Penge 29,37 Olanda 87,71 SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE PARIS (închiderea) BUCUREȘTI 15,15 Londra 124,0? New-York 25,58% Germania 609.75 Belgia 35550 Italia 133.75 Elveţia 49225 Olanda027.50 ZURICH (închiderea) BUCUREȘTI 3.08 A Berlin 123.83 Amsterdam 208.75 New-York 5,1952 Londra 25,19? Paris 20,31 Milano 27.18 Praga 15,396 Budapesta 90,55 Belgrad 9.12% Varşovia 58.25 Viena 72.98