Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)

1929-06-05 / nr. 494

miercuri 3 iunie im rsa« VIATA ECONOMICA Politica financiară statului Politica de economii şi fiscalitate. — VmpniKnuiurîie streine şi părerile d-lui Kist Dacă cineva studiază în mod aprofundat situaţiunea budgetului şi a trezoreriei statului român, va ajunge fără îndoială la concluziuni nu tocmai satisfăcătoare. Am ară­tat într-o recentă expunere a si­tuaţi­unei economice şi financiare a ţarei, deficitele budgetare înregis­trate în prima perioadă a anului 1929 şi planurile guvernului, pe baza inspiraţiilor d-lui Charles Rist, pentru acoperirea acestui deficit-Acest plan se rezumă la două principii de bază : politică de eco­nomii şi politică fiscală. Pe de o­parte trebuie să facem economii prin reduceri, pe de altă parte tre­buie să sporim încasările statului prin intensificarea fiscalităţii. Par­tea a doua, în special va fi punctul de execuţie al guvernului, întrucât politica de reduceri şi economii, după însăşi părerea d-lui Rist, nu va putea aduce o sumă mai mare de circa 800 milioane Iei. Princi­pial, părerea noastră rămâne a­­ceeaşi pe care am­ anunţat-o încă mai de mult : scăparea ţărei din criză, nu se poate obţine, decât printr’o intensificare a producţiunei şi o organizare a munceî, sub toate raporturile. O politică fiscală excesiva, aşa cum o preconizează planul d-lui Rist, s'ar putea să aibă efecte con­trarii celor aşteptate şi cazurile de exemple abundă în această pri­vinţă. Nu putem fi contra unei politici a reducerilor și economiilor — acolo unde este cazul, — insă ni se pare că programul intensificare! fiscale, nu ar fi tocmai nemerit pentru timpul de astăzi Acestea fiind spuse, ca principii generale, să studiem mai departe raportul d-lui Ch. Rist, la capitolul privitor politicei financiare a Sta­tului român. VEDERILE D-LUI RIST Din acest punct de vedere de Consilier tehnic al Băncii Națio­nale, se rezumă în raportul său, la trei puncte principiale: 1) Ofertele de credit sau împru­muturi venind din străinătate* 2) Creditele suplimentare, solici­tate de Parlament. 3) Controlul necesar al ministe­rului de finanţe asupra angajărei şi ordonanţărei cheltuelilor. După cum vedem, în special la punctul al 3-lea un control din cele mai severe. Ministrul de finanţe va opri orice cheltueli la toate ministerele (cari vor fi găsite nefolositoare sau fară un caracter absolut necesar N. R­) Parlamentul nu va mai cere spo­rirea creditelor, odată propuse de guvern. Dacă va fi nevoie de credite adi­ţionale, parlamentul să ceară mai întâi guvernului să găsească veni­turile din cari să se facă faţă ace­­tor cheltueli. A fost nevoie totuşi de două îm­prumuturi absolut necesare pentru ajutorarea regiunilor lipsite şi a însemănţărilor (primul de 418 mi­lioane prin Centrala cooperativelor şi al 2-lea de 400 milioane prin Casa de depuneri şi consemna­tului). D. Rist cere in raportul său, de a se face faţă pentru acoperirea acestor împrumuturi la timp. Cât priveşte creditele necesare r­ef­acer­ii producţiei agricole, sin­gura salvare a ţărei româneşti, noi suntem de părere că ele trbuesc rezolvate trecând peste orice con­siderente fiind vorba de existenţa însăşi a organismului nostru eco­­nomic­financiar♦ De altfel Si­d. Rist, constată ca principală cauză a crizei, proasta stare a culturilor şi producţiunei agricole. La aceasta, planul Consilierului agricol, adaugă un program de or­ganizare a ministerului de finanţe, a contabilităţei Statului şi a creărei unei direcţiuni pentru mişcarea ge­nerală a fondurilor, care ar urma să fie pus în aplicare, chiar din luna iunie. POLITICA ECONOMICA SI C. F. R. Ultima parte a raportului se o­­cupă de problema atât de impor­tantă a căilor ferate române. Intr’adevăr, programul economic al guvernului prevede pentru C. F. R. 35 milioane dolari pentru înves­tiri, plus 9 milioane dolari fond de rulment, 15 milioane dolari vărsate de Instituţiile de credit, precum şi veniturile portofoliului rescumpărat de Stat şi Banca Naţională. Până în prezent C. F. R. au obţi­nut şi afectat pentru plata datoriilor lor către terţi (în restanţă), 9 mi­lioane de dolari şi o sumă de 1357 milioane lei din vărsământul german deci, un total de 2861 milioane Iei la data de 27 Aprilie. Chestiunea C. F. R. va face o­­biectul unei speciale expuneri, în legătură cu proectul de lege votat zilele acestea de parlament. Ion Scutaru Problema culturii grâului 130 miliarde pagubă dn 10 ani Avem înaintea ochilor publica­­ţiunea Institutului internaţional de agricultură de la Roma, cu re­ferire la exportul de cereale a diferitelor ţări, mai mult sau m­ai puţin agricole. Cercetând statistica­­ pe ca­­re trebuie să o considerăm ca cea mai apropiată de realitate, dat fiind seriozitatea instituţiei care o publică — vom putea fa­ce constatări dureroase, pentru producţiunea noastră agricolă şi în special pentru chestiunea grâului. In perioada 1909—1913, ţara noastră era considerată a 5-a ţară exportatoare de grâu, cu o capacitate medie de export de circa 133.000 vagoane de grâu. In perioada 1921—1925, ţara noastră este a zecea, iar cantita­te de grâu exportată în mediu, este de 5000 vagoane. Deci înregistrăm o diferenţă e­­normă de 128.000 vagoane ir­âu! Dacă după 1926, ne-am ridicat la 20—30 mii vagoane, am reve­nit la aceeaşi cifră de 5000 va­goane în anul trecut. Este o situaţiune din cele mai îngrijorătoare nu numai pentru producţiunea noastră agricolă, dar şi pentru întreaga economie naţională­­a ţârei. Cultura grâului, a fost odi­nioară o fală a ţării româneşti şi grânele româneşti erau cele mai bine cotate pe piaţa mon­dială. Admiţând numai diferenţa constatată, din comparaţia ci­frelor de mai sus, vom vedea că valoarea grâului de export (so­­cotindu-l la mediu 100.000 lei vagonul) face frumoasa sumă de aproape 13 miliarde lei ! Deci avuţia naţională a ţârei scăzută cu importanta sumă de­­­ 3 miliarde de lei. Aceste cerea­le­ se plăteau în valută forte, deci circa 300 milioane lei aur, avem pierdere prict politica ne­norocită economică, pe care am dus-o faţă de principala cultură agricolă a ţârei: grâul. Pentru aceste motive, noi am susţinut totdeauna, chiar cu ri­zibili de a deveni banali, necesi­tatea unei ofensive a culturii grâului. Ne dăm oare seama, că lipea­u 128.000 Vagoane de grâu la export, în timp de 10 ani de zile după războiu, însemnează 3 mi­liarde lei aur sau aproximativ 130 miliarde lei hârtie ? Ne vom convinge oare, ce pierderi însemnează pentru eco­nomia noastră naţională, des­creşterea producţiei grâului ? Noi nu exagerăm nimic, dar lă­săm cifrele — reprezentante ale realităţii — să vorbească ! Ceea ce este şi mai interesant, constituie faptul că diferenţele de export pentru celelalte ce­reale, între epoca d­inaintea răz­boiului şi după războiu, sunt mult reduse, reprezentând ma­ximum de 10—20 la sută în mi­nus sau în plus (vorbim aci de orz, ovăz, secară şi porumb). Este deci vorba de o criză spe­cială a producţiunei de grâu, criză care trebuie rezolvată cu orice sacrificii. Facem abstracţie aci, de anii răi agricoli, din cauza condiţiunilor climaterice. Regimul de restricţii, unit cu o neroadă politică economică, care a lăsat totdeauna produc­ţiunea agricolă pe ultimul plan, ne-a adus la această stare. S’ar putea spune numai un a'rtgttr fapt : Prin aplicarea re­formei agrare, distrugându-se marea proprietate și devenind în loc de stat agricol latifundiar, un stat agricol de mici proprie­tari, cultura grâului — care este o caracteristică a marei proprie­tăţi — a scăzut, până la aceas­tă proporţie văzută mai sus. Este aci, oarecare adevăr, dar întrebarea se pune atunci: Ce măsuri s’au luat de oficialitatea conducătoare, pentru intensifi­carea culturei grâului în masele micilor proprietari ţărani ? Răs­punsul este precis şi neted : ni­­ciuna. Şi atunci ? Azi producem grâu, abia cât consumăm, ba în mod perma­nent ne este teamă să nu ajun­gem la import de grâu. Trebue un întreg plan de or­ganizare şi propagandă pentru readucerea culturei grâului la nivelul dinainte de războiu. Ne trebuie ofensiva grâului (din Italia) şi bătălia grâului (din Franţa). Deficitul de 130 miliarde de lei, din diferenţa de export a grâului în 10 ani după războiu, este egal cu de 3 ori budgetul a­­nual al ţarei româneşti. Acesta este adevărul şi trebue să-l spunem fără înconjur şi în mod sincer. I. S. Camerele de Comerţ Dunărene contra C. E. D.-eului GALAŢI. „ Azi dimineaţă a avut loc la Camera de comerţ şi industrie, o mare întrunire a comercianţilor şi industriaşilor dinn regiunea de jos a Dunării, la care au participat parla­mentarii şi reprezentanţii Camerei de Comerţ din regiunea mai sus menţio­nată, întrunirea a fost prezidată de d. Apostol T. Popa, senator. Arată că scopul ce a determinat pe organizatorii pur ce a determinat pe organizatorii acestei manifestaţii să ţină întrunirea de faţă, este nesfârşita problemă a situaţiunei Barei de la Sulina şi modu­lui de comportare a C. E. D., faţă de interesele economice ale ţării noastre. SARĂ DELA SULINA IN CON­TINUA SCĂDERE D. GRIPPER, in numele Camerei de comerţ din Brăila, afirmă că situa­ția — după statisticele primite dela Sulina — se înrăutăţeşte continuu.. Cere ca conducătorii C. E. D-ului să respecte obligaţiile luate faţă de cei de la cari încasează taxe şi să menţi­nă bara la o situaţie convenabilă. Mai vorbesc d-nui Petlicu, Ursu şi Gaspard. C. E. D. SA RENUNŢE LA CON­VENŢIE în. LEON KOFFLER-Galaţi « de părere ca C. E. D. să renunţe la an­gajamentul luat şi să denunţe con­venţia. î). inginer DElEvN iJ-Galaţi, face o amplă expunere a chestiunii Dună­rii fi a activităţii C. E. D. pe care­ o consideră necompetentă în continua­rea activităţii sale. Citează tratatul de la Paris din 181­6, încheiat între Statul român fi C. E. D. care Speci­fică pentru ce a fost creată această instituţie, care astăzi, faţă de activi­­tatea-i incomplettă, trebue să se de­mită. Prezintă mai mult ca o îndrăz­neală, cinismul cu care sunt înzes­trate unele persoane din slujba C. E. D. care resping orice dpelanţe ar ven­i din partea unui cetăţean ro­u­tăţi. CUVÂNTAREA D-LUI MAGURA D. Măgură relevă că C. E. D. va căpăta lovitura de graţie prin crearea zonelor libere. La înfiinţarea zonelor libere vor participa toate statele ve­cine şi în special Polonia şi Cehoslo­vacia, Inchée asigurând întreaga negusto­­rimne de tot concursul d-sale D. senator APOSTOL POPA, spu­ne că C­­E. D. s'a făcut vinovată de diferite abuzuri şi arată că din modul de 335.000.000, a cheltuit numai pentru lefurile funcţionarilor, suma de 240 milioane lei, rămânând doar restul, pentru celelalte lucrări. In urma aces­tor fapte, cere o urgentă intervenţie a guvernului, de a desfiinţa această instituţie. Adunarea a votat apoi o Moţiune, prin care Roagă pe d. prim-ministru, ministru de Externe, ministru de industrie şi comerţ şi ministrul comunicaţiilor să facă intervenţiuni pentru desfiinţarea Comisiei europene a Dunării, până a­­tunci să se intervie cu toată energia ca C. E. D. să ia toate măsurile pen­tru a asigura o bună şi pronunţată navigabilitate pe canalul Sulina. Roagă guvernul să pună imediat în studiu posibilitatea intrării şi eşirei vapoarelor pe alt braţ, pentru a nu lăsa toată viaţa economică a ţărei, de­pendinte de fluctuaţiunile adâncimii barei dela Sulina, adâncime pe care Comisiunea Europeană danubiană, pare că nu o poate administra. 1. E vorba de plămânul ţării econo­­­­mice şi orice întârziere tocmai în e-­­­poca tranzacţiunilor de import şi ex­port, ne este extrem de păgubitoare, şi continuarea acestei stări de lucruri ne poate fi chiar fatală“, întrunirea a luat sfârşit la orele­­ după amiază. B@la Ofteiul Naţional al Cooprafiei Alianţa cooperativă internaţiona­lă organizează în fiecare an cursuri cooperatiste de vară. Anul acesta cursurile cooperatis­te se vor ţine la Haga sub preşedin­ţia d-lui prof. Fred Hai! din Man­chester. In dorinţa de a da tinerilor ele­mente posibilitatea de a-şi desă­vârşi cunoştinţele cooperatiste şi de a studia metodele întrebuinţate în instituţiiie cooperative de ţările a­­gricole, comitetul de organizare de pe lângă Oficiul naţional al coope­raţie române sub preşedinţia d-lui profesor D. Gusti, a acordat o bur­să d-lui Mircea Pierrescu pentru a urma cursurile acestei școli și pen­tru a studia cooperația agricola din­­ Olanda împrumuturile externe Programul prevede că „Guvernul şi Banca Na­­ţiontală, vor coopera în vederea controlului îm­prumuturilor externe şi că înainte de a contracta sin­gur un împrumut extern sau înainte de a garanta şi autoriza un împrumut extern, emis printr-o co­lectivitate publică oareca­re, guvernul va consulta Banca Naţională. In tim­pul duratei planului de stabilizare, consilierul tehnic va putea impune avizul său asupra oportu­nităţii operaţiunilor pro­iectate. Ultima frază, ne arată puterea discreţionară, ce s’a acordat Con­silierului technic, un fel de drept de ,,VF­TO" asupra operaţiunilor financiare ale Statului român. A­­cesta este punctul, care a provocat anumite discuţii în presa streină şi în special în presa germană, care văd în d. Rist, un dictator al po­liticei noastre economice, şi un opozant al oricărei conlucrări a ca­pitalului şi finanţei germane în ţara românească. Până la ce punct este îndreptăţită observaţia presei germane, vom constata cât de cu­rând. Principiul de bază al tuturor ofertelor de credit, pe care Statul român le-a primit până acuma, se bazează pe o combinaţie de credit numerar şi materiale. Cu alte cu­vinte, pe lângă acordarea de bani numerar şi o obligaţie de furnituri de materiale, de cari ţara ar avea nevoie şi cari în ţara de origină, încarcă magaziile marei industrii, fără posibilitate de desfacere nici în interior, nici în exterior. Mai mult, termenul de rambursare a acestor împrumuturi în materiale este foarte scurt de 3—4—10 ani. Cu drept cuvânt, d. Rist, se ri­dică în contra acestui fel de împru­muturi. De altfel, capitalurile străine n’au nevoie de intermediul statului, pentru a intra în ţară şi deci intrarea lor di­rect pentru susţinerea instituţiunilor sau întreprinderilor particulare nu poate fi decât încurajată prin toate mijloacee. De asemeni sistemul concesiunilor pe termen lung, nu poate decât să atragă capitalul străin în ţară. Aceste doua considerente sunt sus­ţinute de d. Rist, motivând că numai atunci capitalul străin va veni în ţară, când se va convinge de folosul productiv, fie la întreprinderile parti­culare, fie la ale statului. Domnia sa dă deci capitalului străin, un rol speculativ, ceea ce a provocat o aspră critică din partea partidului liberal, pe care noi am re­levat-o într’un alt articol. ROLUL MINISTERULUI DE FINANŢE "Alt mijloc preconizat de d. Rist, pentru refacerea situaţiunei finan­ciare, este Şi oprirea tuturor chel­tuelilor suplimentare Şi extraordi­nare. ÎMPRUMUTURI IN MATE­RIALE ŞI IN NUMERAR Un împrumut în materiale, nu influenţează imediat budgetul ţărei, însă îl va apăsa foarte greu, în anii următori din cauza termenului scurt de rambursare. In afară de aceasta, materialele acordate pe credit, se oferă la preţuri extrem de ridicate. Astfel de împrumuturi împiedecă posibilitatea mai târzie de a se pu­tea adresa străinătăţei, pentru furnituri de materiale, în altfel de condiţii şi de preţ şi livrare, când creditul ţărei va fi complect con­solidat. Nici­ o ţară nu a făcut ast­fel de împrumuturi­ D. Rist susţine că sumele ce au fost puse la dis­poziţia Statului român prin împru­mutul de stabilizare sunt suficiente pentru a dispensa ţara pentru câtva timp de alte împrumuturi (chestiune de discutat N. R.) ba­lanţa Statului român fiind destul de încărcată şi cu­ dobânzile sau anuităţile, vechilor împrumuturi. ÎMPRUMUTURILE produc­tive, PE TERMEN LUNG Singurele împrumuturi, cari intri adevăr ar putea fi încheiate şi cu folos, sunt împrumuturile productive şi pe termen lung şi pe cari guvernul român trebue să le admită şi să le efectueze. ie* j,ia­r. ..ut Uii­ ili De aceea guvernul român a trebuit să refuze ofertele de felul celor din capitolul prezent, pe baza acestei teorii a d-lui Riri .CURENTUL* «W^18 ■ • • . -. ,, Acte de Comerţ şi Notariat Luni 3 Iunie Firme înregistrate ILFOV ANONIME Dos. 1925 din 929. — „Valea Jiu­lui de sus”. Soc. Anonimă Română pentru exploatarea minelor de căr­buni din Vulcan şi a concesiunilor pe care le posedă în Valea Jiului, pre­cum şi în general căutarea şi exploa­tarea altor mine de cărbuni, etc., str. Aurel Vlaicu 22. Dos. 2125 din 929. — „Lanex”, Soc. An. Rom. comerţ pe cont pro­priu sau pe contul unei terţe persoa­ne (comision) afaceri de păr şi lână precum şi cele arătate în art. 4 din actul constitutiv, str. Gh. Cantacu­­zino 33, Dos. 2152 din 929. — „Mangro”. Soc. Anonimă pentru comerţul de ma­nufactură şi ţesături. Manufactură şi ţesături, str. Ştirbei Vodă 108 şi ma­gazin de desfacere în Cernăuţi. Dos. 2992 din 920. — Soc. Anon. „Kodak” (Egipt-Cairo), sucursală în România. Comerţul cu aparate foto­grafice „Kodak”, şi oricare alte apa­rate şi materiale fotografice, accesorii şi obiecte similare, precum şi cu achi­ziţionarea şi exploatarea ori­căror bre­vete de invenţiuni, licenţe sau proce­duri în legătură directă sau indirectă cu acest comerţ şi în genere orice lu­crări fotografice, calea Victoriei 32, Dos. 1298 din 929. — „Cultura Românească”, fost H. Steinberg et fiu, Soc. Anon. Română. Exploata­rea stabilimentelor tipografice, libră­rie și papetărie, str. Pitagora 18, de sindicatul falimentelor trib. Ilfov, camera Nr. 9, activele următoarelor falimente : Mihalache Iosef, compus din edecuri de cârciumă, Solomon Isac, din ustensile de bucătărie, Ghe­­orghiu­et Postelnicu, din sobe de te­racotă, I. Leibovici, din maşini de cusut, Juster et Marcel, din mobilier de casă, fraţii Iţicovici, din manufac­tură, năsturărie şi mărgelărie, A. Rohr­­lich, din chimicale şi Smirna, din maşini şi tricotaje. _Idem, 11 iunie, ora 1 d. a., idem, idem, activele următoarelor falimen­te : Avram Goldenberg, compus din articole de sticlărie, Gheorghe Paras­­chivescu, din instrumente de lemnărie, Leon Segal, din manufactură şi galan­terie, Ion I. Nedelea, din articole de cârciumă, Arnold I. Cohen, din arti­cole de vopselărie şi portofoliu de creanţe. _ Idem, 14 iunie, idem, idem, ac­tivul falimentului Leon Abramovici, compus din articole de hăinărie. Falimente ILFOV Dos. 30­0 din 929.­­ Trib. Ilfov, secţia I comercială a declarat în sta­re de faliment pe com­erc. Andrei La­­zaris din str. Doamnei 14 şi i-a fixat termen pentru depunerea creanţelor la verificare ziua de 18 Iunie, iar pentru închiderea procesului verbal de verificarea lor, ziua de 28 Iunie c. — In ziua de 14 Iunie, se va vinde Vânzări de averi mobiliare ILFOV Termen la 21 Iunie 1929 Dos. 10117 din 929. — Se va vin­de la domiciliul B-cei „G-ral Prapor­­gescu” din str. Justiţiei 62, averea mobilă, pentru despăgubirea cred. Si­mon Teszler, de lei 15.000 capital cu proc. şi cheltueli. Popriri ILFOV Dos. 12828 din 929. — Deb. firma Giudo Marion din Galaţi şi Aron Ro­mano — cred. H. Samuel et Co. H. Grunberg — datoria led 119.869 cu procente şi spese. Dos. 11647 din 929—Clasa (Haia) Gross şi pe orice sume consemnate de chiriaşii Andrei Dragomirescu şi Ilie Iorgulescu pentru hotelul Liric »— Nicolae Păun — idem, lei 1.439.999 capital plus dob. de 3­0 la sută și 60.000 lei onorar. Oferta :Steward‘, pentru şosele Grâul va fi taxat în import cu 18 10Q lei vagon. Discuţiile din delegaţia economică Ieri la orele 12 s’a întrunit la mi­nisterul de industrie, delegaţia eco­nomică a guvernului. Au luat parte d-nii miniştri Vir­gil Madgearu, Mihai Popovici, Voi­­cu Niţescu, ad-interiman la ministe­rul de lucrări publice şi N. Costă­­chescu, ad-interim la ministerul muncii. OFERTA „STEWARD” Delegaţia a continuat discuţiile asuf­ra ofertei socetâţii engleze „Ste­ward“ şi la urmă a avizat ca această societate să fie invitată să-şi trimită, în ţară un reprezentant al său, care să aibă depli­ne puteri să discute cae­tul de sarcini şi elemen­tele unui contract. TAXE PE IMPORTUL DE GRÂU Având în vedere marile cantităţi de grâu străin ce­ a intrat în ţară, în ultimul timp, precum şi stocul im­portant de grâne ce se află în ţară şi a cărui vânzare devine imposi­bilă, din cauza celui străin, delega­­ţiunea a autorizat Ministerul de Fi­nanţe să ridice pe ziua de 3 iunie taxa de import la grâu, de la 6.000 la 16.000 lei pro vagon (N. R. Mi­nisterul de finanţe a şi dat pe z­i3 de ieri decizia referitoare). Delegaţia a ridicat şedința la o­­rele 2. Consiliul tehnic superior dă un aviz defavo­rabil ofertei „Steward“ Am arătat din timp care e sta­diul diferitelor oferte ce s-au pre­zentat guvernului pentru refacerea drumurilor. In aşteptarea celorlalte oferte anunţate de marile intreprinderi străine, delegaţia economică a gu­vernului a înaintat consiliului teh­nic pentru refacerea drumurilor, oferta prezentată de Cassa „Ste­ward“ pentru a fi cercetată din punct de vedere al condiţiunilor technice ce le cuprinde, această ofertă fiind găsită acceptabilă de către delegaţia economică, în ce priveşte conditiunile de plată, ram­bursabile, etc. “ OFERTA „STEWARD IN FAŢA CONSILIULUI TEHNIC Consiliul tehnic superior, com­plectat prin d-nii ing. I. Dimitrescu subdirectorul podurilor, A. Sman­­tănescu, M. Nicolau directorul Şo­selelor moderne Şi Kostake, luând în cercetare oferta casei „Ste­ward and Bartiers“ a găsit că nu corespunde condiţiunilor generale cuprinse în cadtul de sarcini, întoc­mit de minsterul lucrărilor publice după cererea preşedenţiei consiliu­lui de miniştri.­­ In avizul său, consiliul tehnic su­­­perior arată care sunt punctele în care oferta va trebui să fie pusă de acord cu prevederile cactului de sarcini preliminar. / Reprimarea neregulilor de la Bursă Un comunicat al ministerului Industriei In ultimele zile am relevat tot felul de nereguli comise la Bursa din Capitală. Am accentuat în reportajele noastre, asupra amestecului d-lui N. N. Boeru, fostul sindic al Bur­sei, care în această calitate a pa­tronat abuzurile anumitor agenţi de schimb. Ceva mai mult, d. Boeru, per­sonal, a comis nereguli scanda­loase, care, desigur, trebuiesc re­primate, pentru bunul regulator al Bursei din Capitală. De altfel, relatările noastre au dat prilejul ministerului de in­dustrie şi comerţ să confirme în totul spusele noastre. D. Virgil Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, ne tri­mite în această chestiune urmă­torul ... COMUNICAT: ,,Faţă de diferitele informaţiu­­ni apărute în ziare asupra­­ ne­regulilor de la Bursa de valori din Bucureşti, ministerul de industrie şi comerţ comunică: 1. Verificarea gestiunilor a­­genţilor oficiali de schimb este în curs de executare şi în câteva zile Sindicul delegat şi expertul comptabil îşi vor depune ultimele rapoarte la minister. 2. In ceia ce priveşte gestiunea fostului sindic, actualul sindic­­delegat de minister, având­ suspi­ciuni justificate ,de întârzierile puse în diversele executări şi de comptări ale operaţiunilor unor instituţiuni publice, operaţiuni e­­fectuate de fostul sindic, a ce­rut şi ministerul a aprobat veri­ficarea întregei gestiuni a aces­tuia. Ministerul a numit pe d. Gh. Butuceanu, membru al Comisiu­­nei interimare a Camerei de co­merţ din Bucureşti, expert comp­tabil, să facă această anchetă şi să predea soldurile verificate ac­tualului sindic­ delegat de minis­ter. Până la terminarea anchetei ordonate de minister, este prea­matur orice comentariu”,­­ întrucât cercurile comerciale­­­ şi financiare îşi îndreaptă privi­rile către potlogăriile comise la, Bursa din Capitală, cerem orga­nelor anchetatoare să accele-­ reze instrucţia şi să ne arate precis neregulile comise. C. Arsenie Adunare?» general a asociaţiei internaţionale a selecţiosiatorilor de plante Astăzi la orele 4 p. m. se des­chide adunarea generală a aso­­ciaţiunei internaţionale a selec­­ţionatorilor de plante. Şedinţele vor avea loc în localul Camerei de comerţ. Intre principalele chestiuni ce se vor discuta, a­­nunţăm: 1. Valoarea paniferă a grâului. 2. Studii comparative asupra rentabilităţii. 3. Cele mai bune varietăţi de grâu. 4. Nouă date a­­supra centrelor de origină a plantelor. 5. Ameliorări şi ecolo­gie. Au sosit deja delagaţi din Franţa, Polonia, Belgia, Ceho­slovacia, Italia, Ungaria și Ro­mânia. România este reprezentată prin secțiunea națională a, se­­lecționatorilor români. B­­­Tirsa Leul București. 3 Iunie 1929 PARIS 15.16 ZURICH 3.087, LONDRĂ 818 INCHEERI OFICIALE B-ca Națională opt. 10.200 B ca M. Blank 1160 B-ca Românească 9­0, 20 B-ca Românească pui 83°, 40 B-ca Comerc. Română 950, 40 Steaua Română 1375 I. R. D. P. opt. 410, 5 Credit Minier opt. 700, 695, 90 Credit Minier pur C. V. 9­66») Redevenţa 350 Naţionala 1275 Reşiţa opt­ 710, 5, 10 Corn. Tramv. Buc. 950, 30 Clădirea Românească 860, 55 Judeţene 53 Vt, 3,30, 304. Impr- Naţional 1916 61% Impr. Unirii 19/9 55)4. Renta Impropriei. 51)4. CURSUL DEVIZELOR PE BAZA OPERAŢIUNILOR ÎNCHEIATE IN ZIUA DE 3 IUNIE 1929 : Franci francezi 6,59 Lire sterline 817,25 Dolari 168,20 Lire italiene 8,82 Franci elveţieni 32,45 Belgia 23,42 Coroane cehe 4,99­4 Schilingi 23,68 Berlin 40,19 Penge 29,37 Olanda 87,71 SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE PARIS (închiderea) BUCUREȘTI 15,15 Londra 124,0? New-York 25,58% Germania 609.75 Belgia 35550 Italia 133.75 Elveţia 49225 Olanda­­027.50 ZURICH (închiderea) BUCUREȘTI 3.08 A Berlin 123.83 Amsterdam 208.75 New-York 5,1952 Londra 25,19?­ Paris 20,31 Milano 27.18 Praga 15,39­6 Budapesta 90,55 Belgrad 9.12%­ Varşovia 58.25 Viena 72.98

Next