Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)

1929-06-05 / nr. 494

fort. CAT. CAT H2. R­ezultatele CAMPIONATUL NAŢIONAL Colţea—Şoimii (Sibiu) (Tim­işoara)­BRAŞOV. ■2:1 (2:0). CRAIOVA. Banatul Generala 3:0 (2:0). GALAŢI. D. V. A.—Victoria (Iaşi) 7:1 (4:0). CERNĂUŢI. Dragoş-Vodă—Mihai Viteazul (Chişinău) 1:0 (1:0) PROVINCIA PLOEŞTI. Sparta C..AB.—Praho­va 3:2 (2:0). Bucureştenii au condus cu 3:0 până în ultimul sfert de oră. I TIMIŞOARA. Muncitori-Chine­zul 3:2 ARAD. C.A.A.—Tricolor 6:1 A.M.E.F.A._Gloria C.F.R. 2:2 CLUJ. România—Ind. Sârmei 4:2 Muncitori—Unio 1:0 CAPITALA CATEG. I. Venus-Tricolor 1:6 Iuventus—Sp. Studenţesc 7:2 Olimpia—Unirea Tricolor 1:1 REZERVE. Olimpia—Unirea Tr JUNIORI. Unirea Tr—Olimpia 2:0 CATEG. I PR. Pr. Mihai-Colţea 2:0. REZERVE Pr. Mihai -Colţea ne­jucat. JUNIORI. Pr. Mihai—Colţea ne­­jucat. CAT. II. Av. Sportiv—Vârtejul 2:1 REZERVE. Av. Sportiv—Apolon forfait. CAT. II. Viforul Dacia—Carmen 7:1 Generala—Sp. muncitoresc 4:5 AMICALE I. Macabi—Turda 3:1 IT. Stăruinţa—Sparta C.A.B­OLDBOYS. Olimpia--Macabi 5:4 PITICI. Generala—Macabi 7:2 Rugby-Rezultatele CATEGORIA ONOARE Stadiu Român—P.T.T. 10:5 (10:0) Sp. Studenţesc—I­.C.B. 15:6 (9:3) CATEGORIA I Stadiu Român—Tenis Club 15:6 B.C.R.—Av. Sportiv 9:3 CATEGORIA II Stadiu Român—P.T.T. 9:0 Viforul Dacia—T.C.R 34:6 Matchurile de categoria III nu s’au disputat. ’4 cu Oala de Duminică / Deschiderea s’a făcut cu matchul Schoenfeld-Alexandrescu- Primul mai bine decât la­ ultima întâlnire, a câș­tigat confortabil la puncte. ■ In locul lui Krauss indisponibil, francezul Girardin s’a întâlnit cu Mi­hail Fulea. Lupta foarte dură s’a ter­minat la egalitate. întâlnirea Alonzo-Spakow nu a avut aici un istoric, campionul mij­lociu al României knock-outându-şi adversarul in repriza III. Alonzo s-a prezentat detestabil. Cel mai bun boxeur din cei câţi ne-au vizitat Ivan Laffineur, a reuşit match nul cu compatriotul său stabi­lit la noi, Michel Riond. Just că veritabila maşină de lovit care este fostul campion francez, a luat un avantaj oarecum însemnat in cursul celor 12 reprize, dar acesta a fost anihilat de repetatele lovituri la rinichi de care a uzat, ceea ce i-a adus şi 2 avertismente. Riond s-a prezentat în perfectă for­mă, dacă ţinem seama mai ales de greutatea ce a făcut-o. Ultimul boxeur din antrenamentul lui Leon Sée, Witold Perellet, cam­pion oficial al Elveţiei la categoria mijlocie a învins la puncte pe Um­berto Lancia. Din punct de vedere sportiv, tur­neul proectat de clubul Iixventus în Spania merită toată lauda. Pentru prima dată, un club din ţara noastră reuşeşte a organiza un turneu prin ţări al căror sport este de o reputaţie consacrată. Ni se aduce la cunoştinţă însă, că s’au comandat de comitetul clubului la un magazin din Capitală 20 de capete fasciste în culorile italiene, pentru jucătorii şi însoţitorii cari exe­cută turneul­ Faptul ne pare prea ciudat ca să nu stăruim asupra lui, cu atât mai mult cu cât clubul Iuventus a refu­zat a se socoti altfel decât ca o gru­pare românească şi cu cât ştim că nu­mai Melchior este italian în toată for­maţiunea. Lămuririle clubului Iuventus In a­­ceastă chestiune ar fi binevenite- MAGAZIN INTERN de Duminică 4 CURENTUL ■ I Grădina Scala (fost Colos) Calea Victoriei LELE CU SCURTEICA VERDE A'de cu Dana Marilena Bodescu, Elena Morfon, Veve Cigalia, Consuela Dimitriu, Nely Nicol­au, etc. Denis I. Pizone, G. Răd­ăşeanu, N. Rabega, I. Brătulescu, N. Valeşteanu şi Titu protopopescu' Balet cu persoane sub conducerea Danei Borislawsca. — Decoruri după Pictorul Anestin, Orchestra sub conducerea maestrului Schwartzman Prețul locurilor 60 și 80 lei. — In caz de ploae după tabloul II*lea din revista reprez se consideră ca jucată „CURENTUL­ SPORTIV Venus-Tricolor 1:0 (0:0) ,­­oi ■■■ bucureştenii înving cu mare greutate Trecând peste toate obstacolele ri­dicate în cale de adversari şi de ofi­cialitatea locală, Tricolorul şi-a ad­judecat campionatul urbei republi­cana. Campionii Ploeştilor au dovedit la matchul de finală că merită în­­tr-adevăr să apere onoarea oraşului. Cu atât mai mare­le este meritul când se ştie că izolarea în care zace acum urbea vecină, nu mai îngă­­due practicarea unui foot-ball de clasă. Matchul de Duminică a opus unui Venus trecut prin matchuri grele şi cizelat de calitatea foot-ball-ului practicat în Capitală, un Tricolor crescut în primitivitatea foot-ball­­ului din Ploeşti. Totuş, spre surprinderea generală partida nu a fost dinainte jucată. Campionii Capitalei au jucat cu mult elan, şi au uzat de toată gama cunoştinţelor posedate. , Toate atacurile se opreau în poar­ta ploeştenilor, în care Corvin a fur­­­nizat o partidă cu mult peste aştep­tări. Venisiştii au păcătuit şi prin lipsa de eficacitate în faţa porţei. Este drept că atacurile lor au fost deju­cate de fundaşii excelenţi ai învin­şilor. In ultimele minute ale jocului, un atac al negrilor aduce prin Stanciu punctul câştigător . La învingători linia de înaintare a fost partea mai bună a echipei, în timp ce mijlocaşii s’au prezentat mai inferiori. La Învinşi situaţia era cu totul invers. O apărare imediat excelentă şi o înaintare slabă. Neales centrul înaintaş al ploe­­ştenilor, a ratat câteva ocaziuni si­gure. Ceea ce trebuie să menţionăm încă odată şi cu elogii pentru învinşi, este partida excepţională a portaru­lui Corvin. Fără exagerare putem spune că un portar de acea­ calitate, n’a avut Capitala de mult. D-l St. Lucescu a condus cu auto­ritate. Venus: Bărbulescu, Popovici, Dră­­ghicescu, Tănăsescu, Pantazi, Strus­ka, Dumitrescu, Vasilescu, Iordă­­chescu, Stanciu, Motoroi. Tricolor: Corvin, Lang, Dragomi­­rescu, Anastasescu, Popescu, Ione­­scu, Dumitrescu, Georgescu, Am­­brey, Neawes, Frunzescu, Albulescu. Clasica alergare pe 1500 na., s’a a­­lergat ori dimineață pe pîsti C. N. E- F. Velcovici a condus tot­ timpul, do­minând net adversarii. Dintre urmă­tori, o figură excelentă a făcut Bar­bara care s’a impus ca un alergător de talent. Rezultatul technic: 1) Velcovici (Stadiul Român)­­’2b” 2/5. 2) Babara (Sp. Studenţesc. 3) Petrescu (Stadiu). 4) Hie Niculae (Sp Stud.). 5) Ianculescu (Stadiu). 6) Roşculeţ (Sp­ Stud.). 7) Dumitrescu (T. C. R.). 8) Cristofor Bruno (Vif. Dacia). 91 şincan (Vif. Dacia). 10 Heulmann H. (Turda). CUPA PRIMĂRIEI DE ALBASTRU Albastru încep Duminică 9 Iunie-Prin tragere la sorţi, s-a stabilit ur­mătorul program: Sp. Studenţesc-Sparta C. A. R. 18. Turda—Stadiul Român 16. Principel­e Mihai—Gloria 10. Matchurile de mai sus vor avea loc pe arena Principele Carol din şoseaua Olteniţa, la orele indicate. TURNEUL ŞI GAFELE Motociclism Uniunea Motocicliştilor din Româ­nia, organizează pentru ziua de 9­un­ie 1929, o cursă de rezistenţă pentru motociclete, pe trei grupe- 350 cmc., 500 cmc., şi nelimitat (sude-car). Cursa se va alerga pe traseul Bucu­­reşti-I Pteşti-Slatina-Râmniu- Vâlcea- Curtea de Argeş-Piteşti. Cursa este dotată cu numeroase premii, între care si cupa „Argeş" donată de gru­pul motocicliştilor piteşteni. Rână in Atletism-Derby-ul român Concursurile interşcolar de on­ Pentru împlinirea unei tradiţii sau poate pentru satisfacerea unei formalităţi, campionatele de oină sau desfăşurat.­­ Au participat 18 echipe de şcoli, iari au disputat câte două jocuri eliminatorii. , Din cele nouă rămase au mai fost eliminate patru, iar cu cele cinci, presupuse a fi cele mai bune, s’a jucat în mod normal toate jocurile posibile. Au rămas in proba finală: Şcoala Normală, lie. Lazăr, Seminarul Central, lie. Matei Basarab şi Sem. Nifon. In urma jocurilor disputate şi a balotagiilor efectuate din cauza ega­­lităţei între unele tem­pe, s’a stabi­lit următorul clasament: 1) Seminarul Nifon 2) Matei Basarab 3) Seminarul Central 4) Şcoala Normală 5) Liceul Lazăr Primului clasat i sa cupa pentru anul în curs. Cu observaţiuni technice marcat că nivelul jocului a cu mult dela an la an. Afară de echipele seminariilor care joacă puţin mai ştiinţific, res­tul formaţiunilor şcolare se prezin­tă slab.­­ Intre cauze, graba cu care s’au înjghebat concursurile din acest an poate fi socotită ca prima. Constatăm cu mâhnire că astfel se lucrează inconştient la desfiinţa­rea jocului nostru naţional, decernat de re­­scăzut Unirea Tricolor- Olimpia 1-1 (1-0) Partida a fost de calitate superi­oară, uneori echipierii exgerând nu­anţa spectaculoasă a jocului.Rezultatul nul nu ne pare real. Cu toate că Unirea a marcat din penalty, în timp ce Olimpia e egal din joc, rezultatul nedecis ar fi fost îndreptăţit dacă alb-negrii beneficiau de formaţia complectă. Punctul marcat de Stănescu a fost comis dintr’un offside discutat­ La alb-negrii, lipsa lui Ligner şi Kroner s’a resimţit cu prisosinţă. Partida a fost condusă de d. Mi­­rton. Unirea-Tricolor, Fesei, Bucşa, Ga­­văţ, Ghermelie, Cârjan, Russen, Ro­­galschi, Negulescu, Popescu Ale, Tu­dor Gh., Fronic. OLIMPIA: Cruţescu, Berchtold, Braun, Niculescu, Hans Pot, Stănes­cu, Bălberman, Subăşanu, Stift Bu­­dini D. TEODORESCU a demisionat din funcţia de preşedinte al subcomisiu­­nei de foost-ball din Ploeşti. Până la o nouă alegere, postul va fi girat de d. Rie Gheorghiu. CIRCULA zvonul că clubul Princi­pele Mihai proectează organizarea unui turneu în Italia. Noutatea merită a fi primită sub beneficiul de inventar, pentru mai multe motive. LA MATCHUL Iuventus-Sp. Stu­denţesc, de Duminică, a funcţionat ca arbitru de line, un vânzător de limo­­nată dela bufetul O. N­ E. F­Pentru motive de simetrie, subco­misia locală de arbitru trebuia să de­lege ca al doilea arbitru de linie unul din vânzătorii de cheving-gura de pe teren. Se impunea pentru păstrarea pres­tigiului instituţiunei. MATCHUL oficial de juniori, Uni­rea Tricolor—Sp. Studenţesc se va disputa ca deschidere la întâlnirea de campionat naţional, Colţea Bra­şov—Venus din 16 iunie. SE PARE că timişoreană Vogi, care însoţeşte echipa Juventus cu ocazia turneului în Spania, va rămâne ca jucător al acestui club şi după efec­tuarea turneului. VICTORIA din Constanţa a dobân­dit titlul de campioană a categ. I. La campionatul districtual va juca însă un cat. II. COMISIUNEA de judecată a regiu­nei Muntenia va ţine şedinţă. Joi, 6 iunie la orele 18­ INTERŞCOLARELE DE FOOT­BALL In urma rezultatelor primului tur al campionatelor interşcolare de foot­ball, prin tragere la sorți sa stabilit următorul program al sferturilor de finală. Sít. Sava—Comerţ 8 tér. Macábi, arb. Papadopol. Lazăr—Comerț No. 1 ter. Romeo­­mit, arb. Ceaureanu. Ambele matchuri se vor juca mâi­ne după amiază la orele 17-30, întrucât liceul Spiru Haret a con­testat matchul jucat t­u echipa școa­­lei serale de Comerț, este posibilă­­­­jucarea pentru Jei după masă. Invigătorul acestui match se va ca­lifica pentru semifinale. Juventus-Sp-Studen­­țesc 7-2 (4-1) învingătorii s-au resimţit pe alo­curi de matchul jucat în ajun. Chiar formaţiunea a fost modificată prin introducerea ca aripă dreaptă a ju­­niorilor Maior-Braunstein­ Au putut însă domina în mare parte pe uni­versitari, cari deşi au opus elan, n’au avut eficacitate în faţa porţei. Au jucat remarcabil, Carianopol şi aripa dreaptă menţionată dela roş­­slbaştrii, iar dela universitari Bertu­­me şi Mircea Niculescu. A arbitrat de Szabó. Juventus , Petcu, Bamberger, Sile Georgescu, Sai, Wetzer, Pfann, Maior, Braunstein, Remeny, Carianopol, Cristescu, Sp. Studenţesc: Bertume, Constan­­tinescu, Botescu, Stepleanu, Oţelea­­nu, Zamfirescu, Kluge, Mingel, Opres­cu, Vergiu Munteanu, Vlaicu Ştiri din Piteşti FRAUDELE DE LA GIMNAZIU. — Intr’un număr trecut al ziarului nostru, am arătat fraudele comise la comitetul şcolar din C.­de-Argeş, în cari au fost implicaţi: casierul Ba­­zacliu, comptabilul Bădoiu şi directo­rul I. Tănăsescu. Ministerul instrucţiunilor, pe lângă suspendarea din funcţie a susnumiţi­­lor, a reclamat cazul şi parchetului, care a delegat pe d. jude preşedinte Mamulea, titularul cabinetului de In­strucţie Argeş, cu cercetarea lor. In urma cercetărilor făcute, s’a dat or­donanţă de urmărire contra lui Ra­­zaeliu şi Bădoiu, scoţându-se din cauză d. director Tănăsescu. Nemul­ţumit cu această hotărîre, ministerul Instrucţiunilor­ a făcut apel la camera de punere sub acuzare dupe lângă ea Curtea de Apel Bucureşti, care prin sentinţa din 29 Maiu a. c. a respins apelul, aşa că d. director I. Tănăsescu a fost scos de sub orice ur­mărire penală. INCENDIU. — In comuna Do­­brogostea au ars casele locuitorului Pandele Cotorogea. Focul a luat naş Matchurile pentru Cupa de foot Iterc­a la bucătărie din cauza negli­­bali donată de primăria sectorului de f­îenteia soţiei sale. Pagubele se evalu­­~“ ' ’ mii lei şi casele iază la suma de 80 n’au fost asigurate. ÎMPUŞCAT DIN IMPRUDEN­ŢA. — Locuitorul Iile Paul Ionescu din corn. Groşi voind să descarce o armă, din nebăgare de seamă, i-a scăpat mâna pe trăgaci. Arma s’a descărcat în pieptul nefericitului locu­itor, iar moartea i-a fost fulgerătoa­re. Cazul se cercetează. ACCIDENT DE AUTOMOBIL. — Autocamionul Nr. 68 Piteşti, pro­prietatea d-lui Micu Niţă Gheorghe din corn. Prundu, care face curse de pasageri voind să traverseze calea Şerban Vodă în dreptul magazinului „Priboianu” i s’a unpt direcţia şi ma­şina s-a îndreptat către bordura tro­tuarului surprinzând în mers pe Vic­tor Băijan, camerist la liceul de fete fracturându-i ambele picioare. In stare gravă a fost transportat la spitalul „I. C. Brătianu’* din locali­tate, iar cazul se cercetează de poliţia Piteşti TH. V. B. Spital­u» — rămas fără alimente CHIŞINĂU, 2. — Furnizorii spi­talului de contagioşi Chişinău, re­fuză să alimenteze spitalul din cauză că e dator cu 1 milion lei. Se așteaptă verificarea gestiu­­nei. tmMiercuri 5 Iunie 1979 Inaugurarea casei de sfat a organizaţiei ce­tăţenească din culoarea de Verde 1 dim, a avut loc No. 58 înaugura­­a organizaţiunei sectorul 4 verde. Duminică orele in str. Vespasian rea casei de sfat cetăţeneşti din Serviciul divin a fost oficiat de către Părintele Popescu de la Bise­rica Sf-ta. Vineri Nouă, după care au vorbit d-l avocat Ion Mateescu­­Clpeticean­­i, arată motivele ce au împins la această mişcare şi să pu­nă bazele organizaţiei cetăţeneşti a sectorului. Organizaţia cetăţenească nu înţe­lege să facă politică de partid. La comună trebueşte făcută politică de adevărat gospodar. Organizaţia cetăţenească înţelege a lupta în alegerile comunale, pu­­nându-şi candidaţii săi. Mai vorbesc domnii: inginer Şte­­fanopol, N. Elena, Lăzărescu, Dulca, Luca şi alţii, cari au arătat deasemenea impor­tanţa mişcării căreia îi prevăd un important viitor. Solicită apoi concursul tuturor ce­tăţenilor prezenţi. Pentru d. primar al Capitalei Atragem atenţiunea serviciului tehnic C.F.R. asupra stării în care se află podul Griviţa-Grand, al cărui pavaj s’a distrus de tot, ajun­gând impracticabil, pentru vehicule iar viaţa pietonilor fiind pusă in­tr’un permanent pericol . D. Dem. Dobrescu ar putea aviza onor, direcţiunea generală C.F.R., pentru a da mai multă dovadă de grija edilitară. Tot direcţiunei C. F. R. îi facem întrebarea, ce are de gând cu lumi­narea străzilor din cartierul Grand- C.F.R. Instalaţiunile sunt făcute, becuri­le au fost puse, luminei trebue să-i dea drumul. Până atunci locuitorii orbecse pe străzile întunecate şi a­­ceasta din mila onoratei direcţiuni, care ar putea să achite Uzinei da­toriile ce le are, cu chiriile de cu­rând mărite ale funcţionarilor. Arhitecţii ia d,ministru al artelor D-l Aurel Vlad, ministrul artelor, a primit ori, în audienţă, delegaţia societăţii arhitecţilor români, com­pusă din d-nii Ciprtan, Iotzu şi Ene­­scu, cari i-au înmânat adresa prin l’au proclamat membru onorar al societăţii. Spargerea de la Camera de comerţ din Iaşi IAŞI. 3.­­ Necunoscuţi, a încer­cat astă noapte prin spargere să pă­trundă la casieria Camerei de co­­merţ din localitate. Ei au spart un zid gros pătrun­zând înăuntru, dar fiind simţiţi de poliţie au dispărut. De notat e că aceasta e a doua spargere comisă la Camera de co­merț. Scrisori din Câmpina La şcoala secundară de fete şi cea de arte şi meserii Am mai relevat în paginile ziaru­lui nostru stadiul in care se află ac­tualmente localul şcoalei secundare de fete din Câmpina. Arătam, cu acea ocaie, că desăvârşirea execuţiei clă­dirii necesită încă circa două zeci de milioane lei, sumă pe care comitetul şcolar n’o posedă şi nici Statul nu o PRIMĂRIA COMUNEI ŞOŞDIA Publicaţiune Comuna Şoşdia publică termenul pentru exarendarea dreptului de vâ­nătoare de pe un­ teren de cca­ 6.900 jugăre , pe calea licitaţiei publice, care va avea loc la 25 Iulie 1929, ora 10 ad­m. la privătăria comunală. Preţul de esclamare este 10.000 lei, adică zece lei. Condiţiunile de licitaţi se pot ve­dea la primărie, zilnic în orele ofi­ciale. Şosdia, la 30 Maiu 1929. No. 445/1929, adm. (ss) Indescifrabil, notait (ss) Bălan, primar, momentul de faţă s’au primit urmă­toarele categorii: Categoria 35° emc.: Th. Porojan, Marin Mareş, Luţi Gurar, Paul Vasi­lescu. Categoria 500 cmc.: Ionel Dumi­trescu, Glonţescu, Morassi, Al. Ştefă­­nescu, Iliescu. Categoria nelimitat (sudecat Ro­meo Râşcanu, G. Iliescu, N. Zeleti­­neanu. Juriul s-a constituit astfel: Colonel Popovici, preşedinte, Cristian Leu şi Emil Pessi membri. Directorul Cursei Emil Pessi. Apelul participanţilor se va face Duminică la ora 5 dim., iar plecarea la ora 6 precis, din faţa primăriei de Verde (calea Griviţei—şos. Basarab), înscrierile se primesc la sediu (str. Cobălcescu 35) până la 7 Iunie 1929 ora 18. Această cursă se va încheia cu un banchet care va avea loc la Piteşti în seara zilei de 9 Iunie 1929, asupra perspec­poate da şi insistam­tivelor realizabile. Adunarea generală a comitetului şcolar care a avut loc zilele trecute a luat din nou în discuţie problema clădirii. Majoritatea celor prezenţi au opi­nat pentru mărginirea localului la parter , care este deja construit, fără înveliş şi tavan. Alţii, cei puţini, in frunte cu d-na directoare au fost de părere că opera trebuie dusă până la sfârşit, aşa cum a fost plănuită. Prima propunere ni se pare mai a­­proape de realitate, mai ales, că s-au găsit şi câţiva oameni de inimă — deşi puţini — cari să doneze câteva sume de bani. A doua propunere ni se pare ilu­zorie, având în vedere suma atât de imensă necesară înfăptuirii planului, faţă de modesta sumă de care dispu­ne comitetul şcolar (care sumă îm­preună cu donaţii cu tot, de abia tre­ce de un milion de lei), apoi indo­lenţa şi imposibilitatea iniţiativei par­ticulare, precum şi lipsa de concurs a ministerului de instrucţiune, a cărui atitudine e motivată prin legitima tendinţă de a restrânge cât mai mult numărul şcoalelor secundare. LA ŞCOALA DE MESERII In toamna anului trecut fostul di­rector al şcoalei de arte şi meserii din localitate, d. I. Şova, a fost sur­prins cu foarte multe neregule, pen­tru care motiv a fost îndepărtat de la postul pe care îl ocupa, fiind deferit parchetului de Prahova. Nu ştim datorită cărui fapt ?! __ rămânând maistru de desemn atât la şcoala unde fusese director, cât şi la şcoala de maiştrii sondori şi rafinori _ unde locuieşte încă d. maistru I. Şova — din motive lesne de înţeles , se ţine de insinuări între perso­nalul şcoalelor, iar unde nu poate converti ameninţă şi întrebuinţează bătaia. Cum atitudinea d-sale nu poate fi tolerată, credem necesar ca onor, minister al instrucţiunei să se sesize­ze cât mai curând, luând măsuri în consecinţă. . • Realizări culturale la sate Biblioteca sătească de la Buftea Un program bine alcătuit de ac­tivitate extra-şcolară şi urmărit cu tenacitate de acei care sunt în frun­tea învăţământului din Ilfov, d-nii inspectori şcolari Gâdea şi Petres­­cul-Zoiţa, ne-a dat prilejul Duminică să luăm parte la o frumoasă sărbă­toare culturală sătească în comuna Buftea, inaugurarea bibliotecei să­teşti de acolo. Această bibliotecă înzestrată cu un număr de 1200 volume d în care numa 200 sunt donate de Casa Şcoalelor, iar restul adunate prin sârguinţa personală a d-lui Petres­­cu-Zoiţa, poartă numele Regelui nostru Mihai I şi este instalată în localul frumoasei şcoli primire din Buftea. SOLEMNITATEA INAUGURAREI La sărbătoarea inaugurărei care a avut loc în localul şcoalei au luat parte d-nul D. R. Ioaniţescu subse­cretar de stat, d-nii deputaţi V. V. Haneş, Anghel Dumitrescu şi Vintilă Pantazopol, d-nii inspectori şcolari Gâdea şi Petrescu-Zoiţa, revizorii şcolarii Tulbureanu şi Dinu, sculp­torul Iordănescu, consilier judeţean delegat al prefecturei, d-na şi d-l Iacobescu şef de cabinet în ministe­rul instrucţiei, d-na Petrescu-Zoiţa, d-l Max Climescu subdirector la instrucţia publică, corpul profeso­ral local etc. Părintele BADEA a oficiat servi­ciul religios după care într-o ini­moasă cuvântare a mulţumit iniţia­torilor acestei biblioteci, expunând cu acest prilej nevoile culturale lo­cale, dintre care cea mai arzătoare — ca o necesitate de viaţă — este creare­a clasei a IV-a la gimnaziul model din Buftea. D-l inspector şcolar PETRESCU ZOIŢA în cuvântarea sa a arătat principiile de conducere în activita­tea culturală, a arătat importanţa bibliotecei donate comunei Buftea, şi a cerut corpului profesoral ca luând-o în primire, să facă din a­­ceastă bibliotecă un izvor nesecat de lumină. D-l BALANESCU institutor şi di­rector al şcoalei luând în primi­ri biblioteca, a mulţumit tuturo­ra, mărturisind în acelaş timp că membrii corpului didactic îşi vor da toată silinţa ca să fie la mălţime. D-l deputat ANGHEL DUMI­TRESCU a spus că alături cu rea­lizările politice şi economice, aleşii ţărănimei au în­deaproape supra­veghere şi preocupare, problemele de ordin cultural. D-l deputat V. V. HANEŞ arată cum ţărănimea rămasă cu sufletul şi mintea sănătoasă din martie pre­faceri care au zguduit omenirea, îşi manifestă azi tot mai puternic nă­zuinţa ei spre cultură. Biblioteca ce se inaugurează este un prim punct de orientare. Ţărăni­­mei trebuie să i se dea toate înles­nirile pen­tru culturalizare, de aceea d-sa îşi însuşeşte toate doleanţele comunei, rugând pe d-l ministru Ioaniţescu, ca, alături cu d-sa şi delegaţii de săteni să ceară stăruind în cerere până la realizare, a­ lui mi­nistru al instrucţiei crearea clasei a IV-a la gimnaziul local, care trebuie să devină în scurtă vreme, aci, la marginea Bucureştilor, un liceu mo­del. CUVÂNTAREA DOMNULUI D. R. IOANIŢESCU D-l D. R. IOANIŢESCU începe prin a lămuri punctele de program în domeniul cultural ale guvernu­lui. După marile reforme, împro­prietărirea şi votul universal, aten­ţia oamenilor de stat, trebue să se îndrepte şi spre înfăptuirile cultu­rale. Să nu ne temem de un surplus de intelectualitate, căci prin el se poate face selecţionarea valorilor. Biblioteca ce se inaugurează azi să nu­ fie un depozit închis între pa­tru ziduri, ci să fie o fiinţă vie, iar­ cele 1200 volume să fie pentru ţă­rănimea de aci tot atâţia prieteni buni sfătuitori. In ce priveşte creearea clasei a IV-a cerută de popor, d-sa expune greutăţile financiare şi­­ declară că în marginele posibilităţei va susţine alături cu localnicii doleanţele ţără­nimei. A urmat după aceia în sala de spectacole a Băncei Populare o ser­bare şcolară. A fost mult aplaudat corul şcoalei primare din Buftea, pus sub conducerea d-lui institutor Georgescu, apoi corul gimnaziului local şi cel al Ateneului bucureştean „Regina Maria” de sub preşedinţia d-lui deputat Pantazopol. Putea să lipsească aşa zisa co­medie muzicală a d-lui En­od, care a fost complectamente deplasată. Ca încheere trebuie să remarcăm admirabila bună înţelegere ce dom­neşte între toţi membrii corpului didactic local, prin care s’a dobân­dit succesul serbărei, în special d-l Dinu directorul gimnaziului, preotul Badea, etc. Casier prea zelos Mai mulţi ceferişti din staţia Fe­teşti ne trimet o plângere la redacţie împotriva casierului gării care, de a­­cord cu perceptorul, la achitarea sa­lariului pe luna Mai, le-a făcut toate reţinerile astfel că foarte mulţi din­tre ei n’au mai primit nici un ban. Cu toate că impozitele se încasea­ză trimestrial, totuşi, de data aceasta în urma intervenţiei perceptorului, casierul le-a oprit în întregime. So­cotim că este o măsură nedreap­tă mai ales in ziua de astăzi când toate sunt atât de scumpe îndeosebi pentru nişte bieţi slujbaşi cu nişte le­furi mizere. PENTRU­­ MINISTRU DE RĂZBOI Cetitorul nostru d-l N. Ţiulescu din comuna Negoeşti Prahova ne scrie că din Septembrie 1928, cu recoman­data No.­ 77 a trimis ministerului de război recepiia Adiţiei financiare Prahova No. 25902 din 928 ca să i se restitue suma de lei 599 cuprinsă în ea. De atunci, până acum nu s’a găsit vremea necesară ca să i se facă for­mele de restituire. Pentru un om sărac 599 lei sunt bani. Şi de aceea secţia recrutărilor din minister, ar putea să accelereze. EPILOG DE LUPTA ELECTORALA In focul luptelor electorale _ ale­gerile generale __ d. Mihail Slăves­cu fost prefect de Teleorman, a adre­sat o scrisoare deschisă, printr’un ziar, d-lui ministru de război Cihos­­chy, prin care îl întreabă cum poate candida pe aceiaşi listă cu d-nii Ti­­beriu Tomescu şi N. Iliescu reformaţi din armată şi şterşi din controale, ca trădători în timpul războiului. Cei doi oameni politici au dat în judecată pe autorul scrisoarei deschise, care a fost condamnat de tribunalul Teleorman la 15 zile închisoare corec­ţională şi despăgubiri civile. De la cititor. Actele lui de pensionare au fost trimise la Minister cu raportul No. 115 din 929 al inspectoratului Oradea dar aci la minister au rămas să doar­mă prin cine ştie ce saltar. Dacă învăţătorul Ardeleanu a mun­cit zeci de ani cu cinste, nemeritată răsplată i se dă acum, când e lăsat muritor de foame de şase luni de zile. E aceasta oare răsplata muncii? PENTRU D. MINISTRU DE JUSTICE Legea pentru schimbarea numelui patronimic, prevede că solicitatorul nu va putea reveni cu o nouă cerere în cazul când Consiliul­ de Miniștri ar respinge cererea, decât după un ter­men de 10 ani de la respingere. Cum această lege este destul de veche din 1885 şi pe de altă parte scopul legiuitorului nu mai corespun­de astăzi cu interesul şi mai ales in­­tenţiunea ce-l prezenta la timpul său, o schimbare s’ar impune. /" Guvernul actual sprijinind orice mişcare democratică, ar face desigur un gest de democraţie abolind nişte dispoziţiuni prin modificarea acestei legi, reducând termenul la 1­2 ani, dela data respingerei şi fără a se mai face din nou publicaţiile, cu atât mai mult, că s’au văz... cazuri când ho­­tărîri judecătoreşti în astfel de ches­tiuni, nu au fost ţinute în seamă de puterea executivă. Această anomalie ar trebui să dispară dându-se drep­turi depline justiției de a statua asu­pra cererilor de schimbare a numelui patronimic. RASPLATA MUNCA PENTRU INVAŢAMANT — Muritor de foame — Ne scrie rânduri de durere un bă­trân învăţător d-l D-tru Ardeleanu din comuna Moiseiu-Maramureş. După 35 ani de apostolat, în vremi aşa de crâncene sub Unguri, şi câţiva ani sub steagul libertăţei visate a neamului întreg, bătrânul dascăl ar­delean a fost pensionat din oficiu. Pensionat e un fel de a zice, căci bătrânul învăţător a fost pur şi sim­plu aruncat pe drumuri: dela 1 Ia­nuarie până acum n’a mai primit un ban, nici leafă, nici penss ÎNVĂŢĂTORII IN BASARABIA Subt iscălitură, patruzeci şi doi de învăţători din Basarabia, ne trimit în copie plângerea pe care au trimis-o ministrului lor. In fraze de adâncă durere, învă­ţătorii arată cu câte greutăţi au de luptat, neajutaţi de nimeni. „Noi ne-am înecat în muncă neca­zul şi vitregia mediului ostil,“ scriu învăţătorii, ministrului lor. „Astăzi când simţim să se încura­jează înăsprirea raporturilor dintre noi ca fraţi şi colegi, suntem iarăşi cei dintâi care nu înţelegem să peri­clităm interesele învăţământului prin­­tr’o atitudine de luptă. Noi nam­ ve­nit să ne luptăm in de noi. De aceea, arătându-se starea de lu­cruri, caracterizată printr’un separa­­tism ce întârzie a fi combătut, vă ru­găm, ca in cazul când aceasta va dăi­nui, să ni se aprobe reîntoarcerea noa­stră in satele de unde ne-au rupt". Mai dureroasă rugăciune nu se poate închipui. Dacă nu se poate da pâine apostolilor şcoalei, îngrijiţi mă­car să nu li se sfâşie sufletul-

Next