Curentul, iunie 1929 (Anul 2, nr. 490-519)
1929-06-05 / nr. 494
fort. CAT. CAT H2. Rezultatele CAMPIONATUL NAŢIONAL Colţea—Şoimii (Sibiu) (Timişoara)BRAŞOV. ■2:1 (2:0). CRAIOVA. Banatul Generala 3:0 (2:0). GALAŢI. D. V. A.—Victoria (Iaşi) 7:1 (4:0). CERNĂUŢI. Dragoş-Vodă—Mihai Viteazul (Chişinău) 1:0 (1:0) PROVINCIA PLOEŞTI. Sparta C..AB.—Prahova 3:2 (2:0). Bucureştenii au condus cu 3:0 până în ultimul sfert de oră. I TIMIŞOARA. Muncitori-Chinezul 3:2 ARAD. C.A.A.—Tricolor 6:1 A.M.E.F.A._Gloria C.F.R. 2:2 CLUJ. România—Ind. Sârmei 4:2 Muncitori—Unio 1:0 CAPITALA CATEG. I. Venus-Tricolor 1:6 Iuventus—Sp. Studenţesc 7:2 Olimpia—Unirea Tricolor 1:1 REZERVE. Olimpia—Unirea Tr JUNIORI. Unirea Tr—Olimpia 2:0 CATEG. I PR. Pr. Mihai-Colţea 2:0. REZERVE Pr. Mihai -Colţea nejucat. JUNIORI. Pr. Mihai—Colţea nejucat. CAT. II. Av. Sportiv—Vârtejul 2:1 REZERVE. Av. Sportiv—Apolon forfait. CAT. II. Viforul Dacia—Carmen 7:1 Generala—Sp. muncitoresc 4:5 AMICALE I. Macabi—Turda 3:1 IT. Stăruinţa—Sparta C.A.BOLDBOYS. Olimpia--Macabi 5:4 PITICI. Generala—Macabi 7:2 Rugby-Rezultatele CATEGORIA ONOARE Stadiu Român—P.T.T. 10:5 (10:0) Sp. Studenţesc—I.C.B. 15:6 (9:3) CATEGORIA I Stadiu Român—Tenis Club 15:6 B.C.R.—Av. Sportiv 9:3 CATEGORIA II Stadiu Român—P.T.T. 9:0 Viforul Dacia—T.C.R 34:6 Matchurile de categoria III nu s’au disputat. ’4 cu Oala de Duminică / Deschiderea s’a făcut cu matchul Schoenfeld-Alexandrescu- Primul mai bine decât la ultima întâlnire, a câștigat confortabil la puncte. ■ In locul lui Krauss indisponibil, francezul Girardin s’a întâlnit cu Mihail Fulea. Lupta foarte dură s’a terminat la egalitate. întâlnirea Alonzo-Spakow nu a avut aici un istoric, campionul mijlociu al României knock-outându-şi adversarul in repriza III. Alonzo s-a prezentat detestabil. Cel mai bun boxeur din cei câţi ne-au vizitat Ivan Laffineur, a reuşit match nul cu compatriotul său stabilit la noi, Michel Riond. Just că veritabila maşină de lovit care este fostul campion francez, a luat un avantaj oarecum însemnat in cursul celor 12 reprize, dar acesta a fost anihilat de repetatele lovituri la rinichi de care a uzat, ceea ce i-a adus şi 2 avertismente. Riond s-a prezentat în perfectă formă, dacă ţinem seama mai ales de greutatea ce a făcut-o. Ultimul boxeur din antrenamentul lui Leon Sée, Witold Perellet, campion oficial al Elveţiei la categoria mijlocie a învins la puncte pe Umberto Lancia. Din punct de vedere sportiv, turneul proectat de clubul Iixventus în Spania merită toată lauda. Pentru prima dată, un club din ţara noastră reuşeşte a organiza un turneu prin ţări al căror sport este de o reputaţie consacrată. Ni se aduce la cunoştinţă însă, că s’au comandat de comitetul clubului la un magazin din Capitală 20 de capete fasciste în culorile italiene, pentru jucătorii şi însoţitorii cari execută turneul Faptul ne pare prea ciudat ca să nu stăruim asupra lui, cu atât mai mult cu cât clubul Iuventus a refuzat a se socoti altfel decât ca o grupare românească şi cu cât ştim că numai Melchior este italian în toată formaţiunea. Lămuririle clubului Iuventus In această chestiune ar fi binevenite- MAGAZIN INTERN de Duminică 4 CURENTUL ■ I Grădina Scala (fost Colos) Calea Victoriei LELE CU SCURTEICA VERDE A'de cu Dana Marilena Bodescu, Elena Morfon, Veve Cigalia, Consuela Dimitriu, Nely Nicolau, etc. Denis I. Pizone, G. Rădăşeanu, N. Rabega, I. Brătulescu, N. Valeşteanu şi Titu protopopescu' Balet cu persoane sub conducerea Danei Borislawsca. — Decoruri după Pictorul Anestin, Orchestra sub conducerea maestrului Schwartzman Prețul locurilor 60 și 80 lei. — In caz de ploae după tabloul II*lea din revista reprez se consideră ca jucată „CURENTUL SPORTIV Venus-Tricolor 1:0 (0:0) ,oi ■■■ bucureştenii înving cu mare greutate Trecând peste toate obstacolele ridicate în cale de adversari şi de oficialitatea locală, Tricolorul şi-a adjudecat campionatul urbei republicana. Campionii Ploeştilor au dovedit la matchul de finală că merită într-adevăr să apere onoarea oraşului. Cu atât mai marele este meritul când se ştie că izolarea în care zace acum urbea vecină, nu mai îngădue practicarea unui foot-ball de clasă. Matchul de Duminică a opus unui Venus trecut prin matchuri grele şi cizelat de calitatea foot-ball-ului practicat în Capitală, un Tricolor crescut în primitivitatea foot-ballului din Ploeşti. Totuş, spre surprinderea generală partida nu a fost dinainte jucată. Campionii Capitalei au jucat cu mult elan, şi au uzat de toată gama cunoştinţelor posedate. , Toate atacurile se opreau în poarta ploeştenilor, în care Corvin a furnizat o partidă cu mult peste aşteptări. Venisiştii au păcătuit şi prin lipsa de eficacitate în faţa porţei. Este drept că atacurile lor au fost dejucate de fundaşii excelenţi ai învinşilor. In ultimele minute ale jocului, un atac al negrilor aduce prin Stanciu punctul câştigător . La învingători linia de înaintare a fost partea mai bună a echipei, în timp ce mijlocaşii s’au prezentat mai inferiori. La Învinşi situaţia era cu totul invers. O apărare imediat excelentă şi o înaintare slabă. Neales centrul înaintaş al ploeştenilor, a ratat câteva ocaziuni sigure. Ceea ce trebuie să menţionăm încă odată şi cu elogii pentru învinşi, este partida excepţională a portarului Corvin. Fără exagerare putem spune că un portar de acea calitate, n’a avut Capitala de mult. D-l St. Lucescu a condus cu autoritate. Venus: Bărbulescu, Popovici, Drăghicescu, Tănăsescu, Pantazi, Struska, Dumitrescu, Vasilescu, Iordăchescu, Stanciu, Motoroi. Tricolor: Corvin, Lang, Dragomirescu, Anastasescu, Popescu, Ionescu, Dumitrescu, Georgescu, Ambrey, Neawes, Frunzescu, Albulescu. Clasica alergare pe 1500 na., s’a alergat ori dimineață pe pîsti C. N. E- F. Velcovici a condus tot timpul, dominând net adversarii. Dintre următori, o figură excelentă a făcut Barbara care s’a impus ca un alergător de talent. Rezultatul technic: 1) Velcovici (Stadiul Român)’2b” 2/5. 2) Babara (Sp. Studenţesc. 3) Petrescu (Stadiu). 4) Hie Niculae (Sp Stud.). 5) Ianculescu (Stadiu). 6) Roşculeţ (Sp Stud.). 7) Dumitrescu (T. C. R.). 8) Cristofor Bruno (Vif. Dacia). 91 şincan (Vif. Dacia). 10 Heulmann H. (Turda). CUPA PRIMĂRIEI DE ALBASTRU Albastru încep Duminică 9 Iunie-Prin tragere la sorţi, s-a stabilit următorul program: Sp. Studenţesc-Sparta C. A. R. 18. Turda—Stadiul Român 16. Principele Mihai—Gloria 10. Matchurile de mai sus vor avea loc pe arena Principele Carol din şoseaua Olteniţa, la orele indicate. TURNEUL ŞI GAFELE Motociclism Uniunea Motocicliştilor din România, organizează pentru ziua de 9unie 1929, o cursă de rezistenţă pentru motociclete, pe trei grupe- 350 cmc., 500 cmc., şi nelimitat (sude-car). Cursa se va alerga pe traseul Bucureşti-I Pteşti-Slatina-Râmniu- Vâlcea- Curtea de Argeş-Piteşti. Cursa este dotată cu numeroase premii, între care si cupa „Argeş" donată de grupul motocicliştilor piteşteni. Rână in Atletism-Derby-ul român Concursurile interşcolar de on Pentru împlinirea unei tradiţii sau poate pentru satisfacerea unei formalităţi, campionatele de oină sau desfăşurat. Au participat 18 echipe de şcoli, iari au disputat câte două jocuri eliminatorii. , Din cele nouă rămase au mai fost eliminate patru, iar cu cele cinci, presupuse a fi cele mai bune, s’a jucat în mod normal toate jocurile posibile. Au rămas in proba finală: Şcoala Normală, lie. Lazăr, Seminarul Central, lie. Matei Basarab şi Sem. Nifon. In urma jocurilor disputate şi a balotagiilor efectuate din cauza egalităţei între unele tempe, s’a stabilit următorul clasament: 1) Seminarul Nifon 2) Matei Basarab 3) Seminarul Central 4) Şcoala Normală 5) Liceul Lazăr Primului clasat i sa cupa pentru anul în curs. Cu observaţiuni technice marcat că nivelul jocului a cu mult dela an la an. Afară de echipele seminariilor care joacă puţin mai ştiinţific, restul formaţiunilor şcolare se prezintă slab. Intre cauze, graba cu care s’au înjghebat concursurile din acest an poate fi socotită ca prima. Constatăm cu mâhnire că astfel se lucrează inconştient la desfiinţarea jocului nostru naţional, decernat de rescăzut Unirea Tricolor- Olimpia 1-1 (1-0) Partida a fost de calitate superioară, uneori echipierii exgerând nuanţa spectaculoasă a jocului.Rezultatul nul nu ne pare real. Cu toate că Unirea a marcat din penalty, în timp ce Olimpia e egal din joc, rezultatul nedecis ar fi fost îndreptăţit dacă alb-negrii beneficiau de formaţia complectă. Punctul marcat de Stănescu a fost comis dintr’un offside discutat La alb-negrii, lipsa lui Ligner şi Kroner s’a resimţit cu prisosinţă. Partida a fost condusă de d. Mirton. Unirea-Tricolor, Fesei, Bucşa, Gavăţ, Ghermelie, Cârjan, Russen, Rogalschi, Negulescu, Popescu Ale, Tudor Gh., Fronic. OLIMPIA: Cruţescu, Berchtold, Braun, Niculescu, Hans Pot, Stănescu, Bălberman, Subăşanu, Stift Budini D. TEODORESCU a demisionat din funcţia de preşedinte al subcomisiunei de foost-ball din Ploeşti. Până la o nouă alegere, postul va fi girat de d. Rie Gheorghiu. CIRCULA zvonul că clubul Principele Mihai proectează organizarea unui turneu în Italia. Noutatea merită a fi primită sub beneficiul de inventar, pentru mai multe motive. LA MATCHUL Iuventus-Sp. Studenţesc, de Duminică, a funcţionat ca arbitru de line, un vânzător de limonată dela bufetul O. N E. FPentru motive de simetrie, subcomisia locală de arbitru trebuia să delege ca al doilea arbitru de linie unul din vânzătorii de cheving-gura de pe teren. Se impunea pentru păstrarea prestigiului instituţiunei. MATCHUL oficial de juniori, Unirea Tricolor—Sp. Studenţesc se va disputa ca deschidere la întâlnirea de campionat naţional, Colţea Braşov—Venus din 16 iunie. SE PARE că timişoreană Vogi, care însoţeşte echipa Juventus cu ocazia turneului în Spania, va rămâne ca jucător al acestui club şi după efectuarea turneului. VICTORIA din Constanţa a dobândit titlul de campioană a categ. I. La campionatul districtual va juca însă un cat. II. COMISIUNEA de judecată a regiunei Muntenia va ţine şedinţă. Joi, 6 iunie la orele 18 INTERŞCOLARELE DE FOOTBALL In urma rezultatelor primului tur al campionatelor interşcolare de football, prin tragere la sorți sa stabilit următorul program al sferturilor de finală. Sít. Sava—Comerţ 8 tér. Macábi, arb. Papadopol. Lazăr—Comerț No. 1 ter. Romeomit, arb. Ceaureanu. Ambele matchuri se vor juca mâine după amiază la orele 17-30, întrucât liceul Spiru Haret a contestat matchul jucat tu echipa școalei serale de Comerț, este posibilăjucarea pentru Jei după masă. Invigătorul acestui match se va califica pentru semifinale. Juventus-Sp-Studențesc 7-2 (4-1) învingătorii s-au resimţit pe alocuri de matchul jucat în ajun. Chiar formaţiunea a fost modificată prin introducerea ca aripă dreaptă a juniorilor Maior-Braunstein Au putut însă domina în mare parte pe universitari, cari deşi au opus elan, n’au avut eficacitate în faţa porţei. Au jucat remarcabil, Carianopol şi aripa dreaptă menţionată dela roşslbaştrii, iar dela universitari Bertume şi Mircea Niculescu. A arbitrat de Szabó. Juventus , Petcu, Bamberger, Sile Georgescu, Sai, Wetzer, Pfann, Maior, Braunstein, Remeny, Carianopol, Cristescu, Sp. Studenţesc: Bertume, Constantinescu, Botescu, Stepleanu, Oţeleanu, Zamfirescu, Kluge, Mingel, Oprescu, Vergiu Munteanu, Vlaicu Ştiri din Piteşti FRAUDELE DE LA GIMNAZIU. — Intr’un număr trecut al ziarului nostru, am arătat fraudele comise la comitetul şcolar din C.de-Argeş, în cari au fost implicaţi: casierul Bazacliu, comptabilul Bădoiu şi directorul I. Tănăsescu. Ministerul instrucţiunilor, pe lângă suspendarea din funcţie a susnumiţilor, a reclamat cazul şi parchetului, care a delegat pe d. jude preşedinte Mamulea, titularul cabinetului de Instrucţie Argeş, cu cercetarea lor. In urma cercetărilor făcute, s’a dat ordonanţă de urmărire contra lui Razaeliu şi Bădoiu, scoţându-se din cauză d. director Tănăsescu. Nemulţumit cu această hotărîre, ministerul Instrucţiunilor a făcut apel la camera de punere sub acuzare dupe lângă ea Curtea de Apel Bucureşti, care prin sentinţa din 29 Maiu a. c. a respins apelul, aşa că d. director I. Tănăsescu a fost scos de sub orice urmărire penală. INCENDIU. — In comuna Dobrogostea au ars casele locuitorului Pandele Cotorogea. Focul a luat naş Matchurile pentru Cupa de foot Iterca la bucătărie din cauza neglibali donată de primăria sectorului de fîenteia soţiei sale. Pagubele se evalu~“ ' ’ mii lei şi casele iază la suma de 80 n’au fost asigurate. ÎMPUŞCAT DIN IMPRUDENŢA. — Locuitorul Iile Paul Ionescu din corn. Groşi voind să descarce o armă, din nebăgare de seamă, i-a scăpat mâna pe trăgaci. Arma s’a descărcat în pieptul nefericitului locuitor, iar moartea i-a fost fulgerătoare. Cazul se cercetează. ACCIDENT DE AUTOMOBIL. — Autocamionul Nr. 68 Piteşti, proprietatea d-lui Micu Niţă Gheorghe din corn. Prundu, care face curse de pasageri voind să traverseze calea Şerban Vodă în dreptul magazinului „Priboianu” i s’a unpt direcţia şi maşina s-a îndreptat către bordura trotuarului surprinzând în mers pe Victor Băijan, camerist la liceul de fete fracturându-i ambele picioare. In stare gravă a fost transportat la spitalul „I. C. Brătianu’* din localitate, iar cazul se cercetează de poliţia Piteşti TH. V. B. Spitalu» — rămas fără alimente CHIŞINĂU, 2. — Furnizorii spitalului de contagioşi Chişinău, refuză să alimenteze spitalul din cauză că e dator cu 1 milion lei. Se așteaptă verificarea gestiunei. tmMiercuri 5 Iunie 1979 Inaugurarea casei de sfat a organizaţiei cetăţenească din culoarea de Verde 1 dim, a avut loc No. 58 înauguraa organizaţiunei sectorul 4 verde. Duminică orele in str. Vespasian rea casei de sfat cetăţeneşti din Serviciul divin a fost oficiat de către Părintele Popescu de la Biserica Sf-ta. Vineri Nouă, după care au vorbit d-l avocat Ion MateescuClpeticeani, arată motivele ce au împins la această mişcare şi să pună bazele organizaţiei cetăţeneşti a sectorului. Organizaţia cetăţenească nu înţelege să facă politică de partid. La comună trebueşte făcută politică de adevărat gospodar. Organizaţia cetăţenească înţelege a lupta în alegerile comunale, punându-şi candidaţii săi. Mai vorbesc domnii: inginer Ştefanopol, N. Elena, Lăzărescu, Dulca, Luca şi alţii, cari au arătat deasemenea importanţa mişcării căreia îi prevăd un important viitor. Solicită apoi concursul tuturor cetăţenilor prezenţi. Pentru d. primar al Capitalei Atragem atenţiunea serviciului tehnic C.F.R. asupra stării în care se află podul Griviţa-Grand, al cărui pavaj s’a distrus de tot, ajungând impracticabil, pentru vehicule iar viaţa pietonilor fiind pusă intr’un permanent pericol . D. Dem. Dobrescu ar putea aviza onor, direcţiunea generală C.F.R., pentru a da mai multă dovadă de grija edilitară. Tot direcţiunei C. F. R. îi facem întrebarea, ce are de gând cu luminarea străzilor din cartierul Grand- C.F.R. Instalaţiunile sunt făcute, becurile au fost puse, luminei trebue să-i dea drumul. Până atunci locuitorii orbecse pe străzile întunecate şi aceasta din mila onoratei direcţiuni, care ar putea să achite Uzinei datoriile ce le are, cu chiriile de curând mărite ale funcţionarilor. Arhitecţii ia d,ministru al artelor D-l Aurel Vlad, ministrul artelor, a primit ori, în audienţă, delegaţia societăţii arhitecţilor români, compusă din d-nii Ciprtan, Iotzu şi Enescu, cari i-au înmânat adresa prin l’au proclamat membru onorar al societăţii. Spargerea de la Camera de comerţ din Iaşi IAŞI. 3. Necunoscuţi, a încercat astă noapte prin spargere să pătrundă la casieria Camerei de comerţ din localitate. Ei au spart un zid gros pătrunzând înăuntru, dar fiind simţiţi de poliţie au dispărut. De notat e că aceasta e a doua spargere comisă la Camera de comerț. Scrisori din Câmpina La şcoala secundară de fete şi cea de arte şi meserii Am mai relevat în paginile ziarului nostru stadiul in care se află actualmente localul şcoalei secundare de fete din Câmpina. Arătam, cu acea ocaie, că desăvârşirea execuţiei clădirii necesită încă circa două zeci de milioane lei, sumă pe care comitetul şcolar n’o posedă şi nici Statul nu o PRIMĂRIA COMUNEI ŞOŞDIA Publicaţiune Comuna Şoşdia publică termenul pentru exarendarea dreptului de vânătoare de pe un teren de cca 6.900 jugăre , pe calea licitaţiei publice, care va avea loc la 25 Iulie 1929, ora 10 adm. la privătăria comunală. Preţul de esclamare este 10.000 lei, adică zece lei. Condiţiunile de licitaţi se pot vedea la primărie, zilnic în orele oficiale. Şosdia, la 30 Maiu 1929. No. 445/1929, adm. (ss) Indescifrabil, notait (ss) Bălan, primar, momentul de faţă s’au primit următoarele categorii: Categoria 35° emc.: Th. Porojan, Marin Mareş, Luţi Gurar, Paul Vasilescu. Categoria 500 cmc.: Ionel Dumitrescu, Glonţescu, Morassi, Al. Ştefănescu, Iliescu. Categoria nelimitat (sudecat Romeo Râşcanu, G. Iliescu, N. Zeletineanu. Juriul s-a constituit astfel: Colonel Popovici, preşedinte, Cristian Leu şi Emil Pessi membri. Directorul Cursei Emil Pessi. Apelul participanţilor se va face Duminică la ora 5 dim., iar plecarea la ora 6 precis, din faţa primăriei de Verde (calea Griviţei—şos. Basarab), înscrierile se primesc la sediu (str. Cobălcescu 35) până la 7 Iunie 1929 ora 18. Această cursă se va încheia cu un banchet care va avea loc la Piteşti în seara zilei de 9 Iunie 1929, asupra perspecpoate da şi insistamtivelor realizabile. Adunarea generală a comitetului şcolar care a avut loc zilele trecute a luat din nou în discuţie problema clădirii. Majoritatea celor prezenţi au opinat pentru mărginirea localului la parter , care este deja construit, fără înveliş şi tavan. Alţii, cei puţini, in frunte cu d-na directoare au fost de părere că opera trebuie dusă până la sfârşit, aşa cum a fost plănuită. Prima propunere ni se pare mai aproape de realitate, mai ales, că s-au găsit şi câţiva oameni de inimă — deşi puţini — cari să doneze câteva sume de bani. A doua propunere ni se pare iluzorie, având în vedere suma atât de imensă necesară înfăptuirii planului, faţă de modesta sumă de care dispune comitetul şcolar (care sumă împreună cu donaţii cu tot, de abia trece de un milion de lei), apoi indolenţa şi imposibilitatea iniţiativei particulare, precum şi lipsa de concurs a ministerului de instrucţiune, a cărui atitudine e motivată prin legitima tendinţă de a restrânge cât mai mult numărul şcoalelor secundare. LA ŞCOALA DE MESERII In toamna anului trecut fostul director al şcoalei de arte şi meserii din localitate, d. I. Şova, a fost surprins cu foarte multe neregule, pentru care motiv a fost îndepărtat de la postul pe care îl ocupa, fiind deferit parchetului de Prahova. Nu ştim datorită cărui fapt ?! __ rămânând maistru de desemn atât la şcoala unde fusese director, cât şi la şcoala de maiştrii sondori şi rafinori _ unde locuieşte încă d. maistru I. Şova — din motive lesne de înţeles , se ţine de insinuări între personalul şcoalelor, iar unde nu poate converti ameninţă şi întrebuinţează bătaia. Cum atitudinea d-sale nu poate fi tolerată, credem necesar ca onor, minister al instrucţiunei să se sesizeze cât mai curând, luând măsuri în consecinţă. . • Realizări culturale la sate Biblioteca sătească de la Buftea Un program bine alcătuit de activitate extra-şcolară şi urmărit cu tenacitate de acei care sunt în fruntea învăţământului din Ilfov, d-nii inspectori şcolari Gâdea şi Petrescul-Zoiţa, ne-a dat prilejul Duminică să luăm parte la o frumoasă sărbătoare culturală sătească în comuna Buftea, inaugurarea bibliotecei săteşti de acolo. Această bibliotecă înzestrată cu un număr de 1200 volume d în care numa 200 sunt donate de Casa Şcoalelor, iar restul adunate prin sârguinţa personală a d-lui Petrescu-Zoiţa, poartă numele Regelui nostru Mihai I şi este instalată în localul frumoasei şcoli primire din Buftea. SOLEMNITATEA INAUGURAREI La sărbătoarea inaugurărei care a avut loc în localul şcoalei au luat parte d-nul D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat, d-nii deputaţi V. V. Haneş, Anghel Dumitrescu şi Vintilă Pantazopol, d-nii inspectori şcolari Gâdea şi Petrescu-Zoiţa, revizorii şcolarii Tulbureanu şi Dinu, sculptorul Iordănescu, consilier judeţean delegat al prefecturei, d-na şi d-l Iacobescu şef de cabinet în ministerul instrucţiei, d-na Petrescu-Zoiţa, d-l Max Climescu subdirector la instrucţia publică, corpul profesoral local etc. Părintele BADEA a oficiat serviciul religios după care într-o inimoasă cuvântare a mulţumit iniţiatorilor acestei biblioteci, expunând cu acest prilej nevoile culturale locale, dintre care cea mai arzătoare — ca o necesitate de viaţă — este crearea clasei a IV-a la gimnaziul model din Buftea. D-l inspector şcolar PETRESCU ZOIŢA în cuvântarea sa a arătat principiile de conducere în activitatea culturală, a arătat importanţa bibliotecei donate comunei Buftea, şi a cerut corpului profesoral ca luând-o în primire, să facă din această bibliotecă un izvor nesecat de lumină. D-l BALANESCU institutor şi director al şcoalei luând în primiri biblioteca, a mulţumit tuturora, mărturisind în acelaş timp că membrii corpului didactic îşi vor da toată silinţa ca să fie la mălţime. D-l deputat ANGHEL DUMITRESCU a spus că alături cu realizările politice şi economice, aleşii ţărănimei au îndeaproape supraveghere şi preocupare, problemele de ordin cultural. D-l deputat V. V. HANEŞ arată cum ţărănimea rămasă cu sufletul şi mintea sănătoasă din martie prefaceri care au zguduit omenirea, îşi manifestă azi tot mai puternic năzuinţa ei spre cultură. Biblioteca ce se inaugurează este un prim punct de orientare. Ţărănimei trebuie să i se dea toate înlesnirile pentru culturalizare, de aceea d-sa îşi însuşeşte toate doleanţele comunei, rugând pe d-l ministru Ioaniţescu, ca, alături cu d-sa şi delegaţii de săteni să ceară stăruind în cerere până la realizare, a lui ministru al instrucţiei crearea clasei a IV-a la gimnaziul local, care trebuie să devină în scurtă vreme, aci, la marginea Bucureştilor, un liceu model. CUVÂNTAREA DOMNULUI D. R. IOANIŢESCU D-l D. R. IOANIŢESCU începe prin a lămuri punctele de program în domeniul cultural ale guvernului. După marile reforme, împroprietărirea şi votul universal, atenţia oamenilor de stat, trebue să se îndrepte şi spre înfăptuirile culturale. Să nu ne temem de un surplus de intelectualitate, căci prin el se poate face selecţionarea valorilor. Biblioteca ce se inaugurează azi să nu fie un depozit închis între patru ziduri, ci să fie o fiinţă vie, iar cele 1200 volume să fie pentru ţărănimea de aci tot atâţia prieteni buni sfătuitori. In ce priveşte creearea clasei a IV-a cerută de popor, d-sa expune greutăţile financiare şi declară că în marginele posibilităţei va susţine alături cu localnicii doleanţele ţărănimei. A urmat după aceia în sala de spectacole a Băncei Populare o serbare şcolară. A fost mult aplaudat corul şcoalei primare din Buftea, pus sub conducerea d-lui institutor Georgescu, apoi corul gimnaziului local şi cel al Ateneului bucureştean „Regina Maria” de sub preşedinţia d-lui deputat Pantazopol. Putea să lipsească aşa zisa comedie muzicală a d-lui Enod, care a fost complectamente deplasată. Ca încheere trebuie să remarcăm admirabila bună înţelegere ce domneşte între toţi membrii corpului didactic local, prin care s’a dobândit succesul serbărei, în special d-l Dinu directorul gimnaziului, preotul Badea, etc. Casier prea zelos Mai mulţi ceferişti din staţia Feteşti ne trimet o plângere la redacţie împotriva casierului gării care, de acord cu perceptorul, la achitarea salariului pe luna Mai, le-a făcut toate reţinerile astfel că foarte mulţi dintre ei n’au mai primit nici un ban. Cu toate că impozitele se încasează trimestrial, totuşi, de data aceasta în urma intervenţiei perceptorului, casierul le-a oprit în întregime. Socotim că este o măsură nedreaptă mai ales in ziua de astăzi când toate sunt atât de scumpe îndeosebi pentru nişte bieţi slujbaşi cu nişte lefuri mizere. PENTRU MINISTRU DE RĂZBOI Cetitorul nostru d-l N. Ţiulescu din comuna Negoeşti Prahova ne scrie că din Septembrie 1928, cu recomandata No. 77 a trimis ministerului de război recepiia Adiţiei financiare Prahova No. 25902 din 928 ca să i se restitue suma de lei 599 cuprinsă în ea. De atunci, până acum nu s’a găsit vremea necesară ca să i se facă formele de restituire. Pentru un om sărac 599 lei sunt bani. Şi de aceea secţia recrutărilor din minister, ar putea să accelereze. EPILOG DE LUPTA ELECTORALA In focul luptelor electorale _ alegerile generale __ d. Mihail Slăvescu fost prefect de Teleorman, a adresat o scrisoare deschisă, printr’un ziar, d-lui ministru de război Cihoschy, prin care îl întreabă cum poate candida pe aceiaşi listă cu d-nii Tiberiu Tomescu şi N. Iliescu reformaţi din armată şi şterşi din controale, ca trădători în timpul războiului. Cei doi oameni politici au dat în judecată pe autorul scrisoarei deschise, care a fost condamnat de tribunalul Teleorman la 15 zile închisoare corecţională şi despăgubiri civile. De la cititor. Actele lui de pensionare au fost trimise la Minister cu raportul No. 115 din 929 al inspectoratului Oradea dar aci la minister au rămas să doarmă prin cine ştie ce saltar. Dacă învăţătorul Ardeleanu a muncit zeci de ani cu cinste, nemeritată răsplată i se dă acum, când e lăsat muritor de foame de şase luni de zile. E aceasta oare răsplata muncii? PENTRU D. MINISTRU DE JUSTICE Legea pentru schimbarea numelui patronimic, prevede că solicitatorul nu va putea reveni cu o nouă cerere în cazul când Consiliul de Miniștri ar respinge cererea, decât după un termen de 10 ani de la respingere. Cum această lege este destul de veche din 1885 şi pe de altă parte scopul legiuitorului nu mai corespunde astăzi cu interesul şi mai ales intenţiunea ce-l prezenta la timpul său, o schimbare s’ar impune. /" Guvernul actual sprijinind orice mişcare democratică, ar face desigur un gest de democraţie abolind nişte dispoziţiuni prin modificarea acestei legi, reducând termenul la 12 ani, dela data respingerei şi fără a se mai face din nou publicaţiile, cu atât mai mult, că s’au văz... cazuri când hotărîri judecătoreşti în astfel de chestiuni, nu au fost ţinute în seamă de puterea executivă. Această anomalie ar trebui să dispară dându-se drepturi depline justiției de a statua asupra cererilor de schimbare a numelui patronimic. RASPLATA MUNCA PENTRU INVAŢAMANT — Muritor de foame — Ne scrie rânduri de durere un bătrân învăţător d-l D-tru Ardeleanu din comuna Moiseiu-Maramureş. După 35 ani de apostolat, în vremi aşa de crâncene sub Unguri, şi câţiva ani sub steagul libertăţei visate a neamului întreg, bătrânul dascăl ardelean a fost pensionat din oficiu. Pensionat e un fel de a zice, căci bătrânul învăţător a fost pur şi simplu aruncat pe drumuri: dela 1 Ianuarie până acum n’a mai primit un ban, nici leafă, nici penss ÎNVĂŢĂTORII IN BASARABIA Subt iscălitură, patruzeci şi doi de învăţători din Basarabia, ne trimit în copie plângerea pe care au trimis-o ministrului lor. In fraze de adâncă durere, învăţătorii arată cu câte greutăţi au de luptat, neajutaţi de nimeni. „Noi ne-am înecat în muncă necazul şi vitregia mediului ostil,“ scriu învăţătorii, ministrului lor. „Astăzi când simţim să se încurajează înăsprirea raporturilor dintre noi ca fraţi şi colegi, suntem iarăşi cei dintâi care nu înţelegem să periclităm interesele învăţământului printr’o atitudine de luptă. Noi nam venit să ne luptăm in de noi. De aceea, arătându-se starea de lucruri, caracterizată printr’un separatism ce întârzie a fi combătut, vă rugăm, ca in cazul când aceasta va dăinui, să ni se aprobe reîntoarcerea noastră in satele de unde ne-au rupt". Mai dureroasă rugăciune nu se poate închipui. Dacă nu se poate da pâine apostolilor şcoalei, îngrijiţi măcar să nu li se sfâşie sufletul-