Curentul, iulie 1929 (Anul 2, nr. 520-550)
1929-07-01 / nr. 520
Reprezentant« Centrui ptntru Rominla PIRM» KAROSSE n. BALTMAZAF Str.de SolArt Mo. I, Bucuresti Telefon m/2» Domnilor, M. Chevalier, celebrul artist francez, acel care a obtinut cea mai fabuloasă plată printre „vedeti’-ele franceze, angajate In America. M Chevalier Care nu înţelege să facă nici o economie In ce priveste toaleta lui, nu intrebuin*teaza decât'. Săpunurile de Ras „810 Biette“ fabricate exclusiv In Franta si Importate In Romania, identice cu cele intrebuintate la Pana. In cercurile cele maisnobe” 4 ^s-Săpunurile BIETTE, sunt rezultatul a 50 ani de cercetâri minuţioase şi de perfecţionări Au obţinut cele mai elogioase distincţii In 14 Expoziţii franceze şi internaţionale Fără teamă de contraziceri, afirmăm că nu există pe globul nostru, până acum, un săpun de ras, ce ar putea fi Superior acestui „810 BlETTE” „810 BlETTE" Cutie metal Preţ maxim la public Lei 50 „810 BlETTE” Rezerve Preţ maxim la public Lei 40 Dvs. arătaţi rău întrucât suferiţi de indigestie; nu lăsaţi ca acest rău să devie cronic, ci luaţi bonboanele Laxin de un efect lin şi sigur, pentru regularea activităţii intestinului, Laxin este mijlocul cel mai uşor şi sigur pentru dobândirea sănătăţii, talie sveltă şi bună dispoziţie. Laxin este parogativul ideal având un gust de bonboane fine. De găsit la toate farmaciile. Reforma legilor civile {Urmare din pag. I-a) :(simulată) scăpare din vedere, prin contradicţiile termienilor art .143 şi 304, aveau să se ivească elementele celor mai complicate discuţiuni de doctrină: decenii întregi, juriştii şi instanţele noastre s’au întrebat dacă legea civilă admite şi „recunoaşterea" pe lângă o„legitimare”, pentru ca legea mpdificatoare din Martie 1906 să uite şi ea să stabilească ce efecte avea, în legislaţia noastră, recunoaşterea copilului natural Cu tot art. 143, erau oameni cari se întrebau dacă un tată putea lua în căsătorie fiica sa, regulat recunoscută!... Astăzi, prin energica iniţiativă a celui mai măsurat dintre miniştriilui Iuliu Maniu, nedreptul articol p07 al codului se abrogă. Reforma, adoptată aproape pretutindeni, livrea, a fost consacrată prin egea din 1912 până şi în Franţa, ţară atât de refractară marilor lovaţiuni legislative. Un veac întreg, şi unanim, a răsunat protestut scriitorilor, al dramaturgilor şi al jurisconsulţilor, împotriva nedreptei nesocotiri a copilului natural; imprecaţiunile lui Victor Iugo, argumentele lui Le Play şi atacurile lui Dumas fils au rămas celebre- Rămâne să vedem cum se la împăca noua reformă cu moralurile noastre., Se vor invoca, desigur, împoriva legii d-lui Gr. Iunian, — şi ordinea publică, şi liniştea necertă familiei şi teama abuzurilor sau a scandalurilor, iscate dintr’o prea largă îngăduire a cercetării mult pe acestea din urmă. Dacă reforma d-lui Gr. Iunian va da loc la abuzuri, fără îndoială că ea va trebui la rândul ei abrogată. Şi, pentru a fi sinceri, vom mărturisi teama noastră de aceste abuzuri, — întemeiată pe credinţa că, în redactarea proectului său, d. Gr. Iunian nu a ţinut destul seamă de moravurile, de realităţile morale, sociale şi economice, — şi de mentalitatea noastră specifică. Suntem o ţară în care concubinajul înfloreşte cel puţin tot atât maternităţii- Argumentul scandalu-1 cât şi căsătoria- Fapt patent, exil, — care ar putea fi invocat şi plicabil în parte prin lipsa unei cazul acţiunii de divorţ, de adui-i puternice armaturi morale. — dar el, de bigamie sau de incest, este, mai ales prin mizeria economică, cu totul nevalabil. Ordinea publică, această neîntrecută instigatoare a după cum mărturisea şi Bona-i concubinajului. O întrebare este [arte, — este ca în Stat să existe’ dacă, acordând atâtea înlesniri reiat mai puţini copii naturali, — fi-i cunoaşterii şi căutării paternităţii, aţiunea nelegitimă fiind astăzi proectul d-lui Iunian nu va situa principala pepinieră a vagabonzi ] Pe acela? plan căsătoria şi concurr, a puşcăriaşilor şi a ocnaşilor t binalui. Cea de-a doua întrebare, teama de abuzuri? Depinde de: — dacă cea mai bună metodă de eglementarea procedurală a in-' suprimare a copiilor naturali este întărit acţiunii şi de energia re- votarea unei legi, — care în defiresivă a instanţelor, în sancţiona-; nitiv nu va face decât să transma reclamaţiunilor neîntemeiate forme pruncii nelegiuiţi în bastarzi fără îndoială, paternitatea este recunoscuţi. Ş i toată lumea ştie ai «rea de dovedit decât matertatea; dar, — pentru a relua argumentul lui Alexandrescu, — ea este o taină atât de nepătrunsa șim se pretinde. Relaţiunile inline se pot stabili tot atât de uşor şi realitatea naşterii unui copil.Ci, în definitiv, şi filiaţiunea copiul născut din căsătorie se înteeiază tot pe o simplă prezumţie gală. Indoelnică, paternitatea are o chestiune de fapt, disceptibilă a fi dovedită numai in prezumții; de unde concluzia că recunoașterea judiciară va veni în ultimă instanță o cheie de suverană apreciere a insulelor de fond, cari vor şti să socieze prezumțiile într’adevăr care, de simplele presupuneri. In •ivinţa aceasta, — avem deplină credere în lucida şi cumpătata terpretare a textelor, de către istiţia noastră, este aceeaşi rusie care, — fără să fie silită deci o presiune de opinie publică, ştiut să depăşească, în interpreri, rigida inerţie a textelor îna date, — sancţionând prin sentinte ei culpa seductiunii, împotriva echitabilului art. 307. Şi totuşi, crdând femeii seduse daune-intese, instantele noastre nu făcu decât să inaugureze o indicia şi mascată cercetare a paterătii. In realizarea reformei d-lui Iunian, lăudabilele îndrăstieli : Jurisprudenţ» îşi au deci vieuil lor, — şi recunoştiinţa contatorului trebue să se îndrepte azi spre Justiţia ţării, care aut să rămână vie atunci când ia în faţă texte neînsufleţite. Nu suntem dintre fraţiide credinte politice ale d-lui Griumian, — şi (împotriva ideologiei partidului său) socotim că primele drepturi la viaţă şi la suveranitate se cuvin în Stat familiei, iar nicidecum individului. Familia, corp natural, unitatea organică a vieţii sociale, şi celulă esenţială a fiinţei naţionale, rezultă din natura lucrurilor, — pe câtă vreme Individul îndrăgit de ideologia democratică nu rezultă decât din generozitatea familiei în care a crescut, iar politicește din miopia sociologiei libertare. Credem în drepturile de reprezentare ale familiei, împotriva celor cari divinizează dreptul de dictatură al individului, luat ca atom al vieţii politice şi ca unitate a sistemului electoral. Statul românesc nu poate dăinui fără teritoriul românesc, şi pământul românesc nu poate rodi fără faini; dinainte, lia românească. Intre nedreptate şi ws’a oficiat un serviciu divin de dezordine, preferăm nedreptatea1 , către preotul Popescu, protoereu, între interesele copilului natural şi Prezenţa d-lor Răducanu, deacelea ale Statului, le preţuim mai puţut Lapedatu, N. Petru, prefectnuri ne acestea din urmă. Dacă fiul judeţului Francisc Sachetti, primarul municipiului, Argeşanu, director în Casa Centrală, Grigoriu, Mihailescu, inspector V. Popescu, preşedintele camerei de comerţ etc. Au vorbit d-nii Argeşanu, prof. dr. Gheorghiu, Iăsescu, Gănescu, Zamfirescu şi Clement Popescu, mulţumind d-lui Răducanu pentru iniţiativa luată. Tuturor a răspuns d- Răducanu, subliniind importanta operii care s’a făcut și programul de ajutorare al muncitorilor pe care l’a inaugurat guvernarea actuală și d-sa la departamentul respectiv. La ora 1 a avut loc un banchet, că, pentru societate, bastardul legitimat rămâne tot copil natural, — tot astfel cum, pentru lume, evreul botezat rămâne tot evreu. Nu o lege, — domnule ministru de Justiţie, — ci o politică socială. Ca introducere, simplificarea şi oftinirea formalităţilor căsătoriei, astăzi atât de complicate şi de costisitoare. Iar apoi, silinţa de a da muncitorilor dela sate şi dela oraşe posibilitatea înjghebării unui cămin, în care să poată vieţui alături de tovarăşele lor de căsnicie- O politică a locuinţelor, — fireşte ! In ziua când o veţi inaugura, nu veţi mai avea nevoe nici să pedepsiţi cu puşcăria delictul de părăsire a familiei. Daţi lucrătorului sărac o locuinţă, din moment ce aţi dat ţăranului un ogor, familia legitimă va înflori în acest cămin, tot astfel cum rodeşte grâul săteanului pe holde. Intre atelierul insalubru şi cocioaba leproasă în care se istoveşte astăzi, muncitorul va rămâne tot atât de nomad şi de oropsit, chiar după ce-i veţi înzestra cu copii recunoscuţi. Şi ce folos va mai avea Statul, în clipa când va descoperi că posedă o armată de adolescenţi, recunoscuţi în lege, dar tot atât de slăbănogi şi de roşi de mizerie ca şi mai înainte? In definitiv, mai bine câteva zeci de mii de copii naturali, vânjoşi şi sdraveni, decât batalioane de schilozi, recunoscuţi şi legitimaţi. O politică socială. Altfel, este posibil ca, cele mai frumoase proecte să rămână tot atât de inutile ca şi aplicarea cauterului pe un picior de lemn, Ion Dimitrescu . Procesul fraudelor de la institutul medico-militar ZIUA V-a. Şedinţa s-a deschis la ora 9 dim, dar fiind sărbătoare oficială, prezidentul d-l gl. Amzu, a ridicat-o anunţându-i continuarea Luni 1 Iulie, ora 8 dimineaţa. I — ♦ —I Seroarea culturală dela Buftei Eri dimineaţă la Buftea a avut loc o frumoasă serbare culturală prilejuită de împărţirea premiilor şcolare. Şase şcoli din împrejurimi s’au adunat în acest centru, dând un caracter şi mai impozant serbării. Au luat parte d-nul ministru subsecretar de stat D R. Ioaniţescu însoţit de d-l prefect al judeţului Deculescu, deputat Anghel Dumitrescu, I- Iordănescu consilier judeţean. Au rostit cuvântări d-nii Bălănescu directorul şcoalei primare din Buftea, d-l Dinu, directorul gimnaziului, care arată că datorită străduinţei d-lui Deculescu şi sprijinul d-lui ministru Ioaniţescu s'a obţinut înfiinţarea primei clase a liceului, actualul gimnaziu transformându-se de anul acesta în liceu. După d-nii Anghel Dumitrescu şi Iordănescu, vorbeşte d-l ministru Ioaniţescu. D-sa mulţumeşte Corpului profesoral pentru cuvintele ce i-au adresat d-sale dar mai ales instituţiei scumpe tuturora care e şcoala. Ca profesor eu însumi, zice d. Ioaniţescu, apreciez cel dintâi străduinţele dvs. prin care se vor păstra neatinse graniţele ţării. Ţara nu poate fi apărată decât de conştiinţele întărite prin şcoală. Vom birui printr’o populaţie românească bine pregătită culturaliceşte. Să nu uităm criza morală la sate. D-sa făgădueşte tot sprijinul liceului ce capătă fiinţă S’au împărţit apoi premiile şi după aceasta s'a oferit o masă oaspeţilor. Au toastat d-l ministru Ioaniţescu pentru Rege, şi d-nii avocaţi Ştefănescu, Otopeanu, învăţător Bălănescu, profesor Dinu,d-1 Nistor, prefectul Deculescu şi preotul Badea. " " ,,,la Inaugurarea sanatoriului meseriaşilor de la Techirghiol CONSTANTA, 29. In staţia balneară Techirghiol a avut loc azi inaugurarea sanatoriului membrilor Casei Centrale a asigurărilor sociale în prezenta d-lui Răducanu, ministrul muncii. Solemnitatea s’a desfăşurat în cadrul programului stabilit mai Pentru d. ministru a! comunicaţiilor şi d. director general G.F.R. Din salariile date cu întârziere funcţionarilor dela serviciul de mişcare, revizia vagoanelor şi serviciile exterioare, sau reţinut primele, scăzându-se din leafă sume cari variază de la 1500—3000 lei. La unii s'au acordat aceste prime la alţii nu. Funcţionarii ne roagă să întrebăm dacă d. ministru al comunicaţiilor şi d. director general au cunoştinţă de aceste măsuri prin care, din salariile de mizerie ale funcţionarilor ceferişti li se mai reduc sume atât de mari, provocând adevărate catastrofe pentru bugetul atât de anemic al bieţilor salariaţi ai statului. Pentru liniştea personalului, d. ministru al comunicaţiilor director general sunt rugaţi să ia cât mai grabnice măsuri de a se achita primele necesare. CARNE'" Calendar DUMINICA. 30 IUNIE 1029 — Răs* soar. 4 35 Ap. soar. 203 ORT.: Soborul celor 12 Apostoli- Sf. Marfial (Martial). 22 Sivan 5689- 22 Muharem 1348. CAT. ISR.: MUS. TEATRE TEATRUL CĂRĂBUȘ: ora 0 seara: In plin. TEATRUL OTETELEȘEANU ora 9 seara: Rămâi la nevastă-ta. GRADINA MARCONI: Păţania im Don Vagmistra. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL: „Şoricelul Albastra’ cu Jenny Iugo. CINEMA TRIANON: Ţarul Nicolae on Karenin şi Maximov. CINEMA ODEON: Asasinul. CINEMA LUX: Pat şi Patachon detectivi. CINEMA SELECT: Femela Divină cu Greta Garbo şi Lars Hanson. La 8 şi 10 jum. seara: Dr. King şi mediul său Milly-TEATRU „ELITE'* CINEMA (fost Frascati): Marele succes.Eu mâna mi-o sărut madam" şi filmai „Infernul fecioarelor’’. GRADINA SCALA (fost Colos): Ură şi dragoste şi Of! Of! Voronoff! CINEMA VOICULESCU: Primul sărut şi trupa d’Ayol CINEMA BULEVARD PALACE: Grădina lui Allab cu Ivan Petrovitch şi Alice Terry şi o comedie cu Stan şi Bran. CINEMA SCALA: Filmul: Domnul Marchiz cu G°ata Ekman şi o comedie; seara, revista: Raiul pe pământ cu Mişu Fotino. CINEMA TERRA: „Râzi paiaţă" şi ,,Moştenirea din Texas’’, şi Compania de reviste Jean Tömesen- CINEMA MARNA: Vulpea argintie şi artişti. CINEMA MARCONI: Piccadilly. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: Femeia în Flăcări şi încurcă lume cu Herz. CINEMA MODEL: Bandiţii şi Fantoma Americii. CINEMA DICHIU: Crinul Roşu, jurnal şi o comedie. CINEMA TEATRUL NOU : Mascarade d’Amour cn Carmen Bonl; seara la 9 jum.: Fritz. GRADINA CINEMA BOGACIU (Capul B-dul Pache): „Răsărit de Soare’’ şi o nostimă comedie. CINEMA ROMA: .învingătorul”, o comedie şi artişti. CINEMA AMERICAN: Fecioara Parisului şi Şamplonul Cowboylor. CINEMA REX: „Marchiza de Pompadour" şi „Eroul’’.CINEMA RAHOVA (sală şi grădină : San Francisco, cu Dolores Costello şi revista „Foarte simplu’’. CINEMA GLORIA: „Dominoul Negru’’ şi o comedie. FAR WACH I 0£ SERVICIU I. Mătăsaru, calea Victoriei 110; Dr. L. Coniver, calea Victoriei 14 ; Alex. Roşu, calea Griviţei 74; Gh. Bulandra, b-dul Carol 9 ; C. Vaieni, calea Dorobanţilor 17 ; M. Cugler, str. Regală 6; I. Ochs, calea Griviţei 752 ; Maria Niculescu-Stănescu, b-dul Pache Protopopescu 31 ; Evlampia Gheorghiu, str. 13 Septembrie 2; Şt. Cornea, calea Văcăreşti 83 ; Alex. Leist, str. Dr. Felix 67. Baloane de săpun surpe de greutatea cărţilor ; covorul gros de-o palmă, întins pe jos, iţi mângâie glesnele şi, peste tot, pluteşte un miros — plăcut totuşi de mucigai şi de cisme de iuft. Intr’un colţ, lângă o măsuţă plină cu unelte de vânătoare (două genţi, un sac de halice, o maşină desertisat” şi câteva cutii cu pulbere) dorm, ostenite, o pereche de cisme cu carâmbi uriaşi, o cravaşă de piele împletită şi „tocul“ unei puşti cu două ţevi. Fetele — toate intre 14 şi 18 ani — s’au aşezat — roată — pe covor. — „Ei, ce ne facem?*“ întreabă, după un timp, Itinula _ cea mai mare, dintre nepoatele boierului —. Şi toate — sunt 8, la număr _ ridică din umeri. — ..Să ne jucăm”, propune Ada, unica fată a lui Ieremia Stroici, proprietarul moşiei dela Stroeşti (cinci ceasuri, cu trăsura, dela conacul lui Conu Epaminonda). Ada e cea mai tânără din toate (nare nici 14 ani!). Maică-sa a murit ,,din naştere"', iar taică-su, tot anul pe moşie, o ţine lângă el, cu guvernantă. — „Dea ce să ne jucăm“întreabă hinula, fără entusiasm. — „De-a mademoiselle !“ răspunde, prompt, Ada Stroici. „Eu sunt iuhoz şi mata eşti mademoissele Yvonne. Mata intri pe uşă şi eu — adică eu de-adevărat — mă fac că nu mă uit. Şi eu — adică tăticu — te bat aşa, dinapoi. Şi mata — adică mademoiseile — zici aşa:„Gros cochon, tu este un mare porcule...” Monumentul lui Tudor Vladimirescu şi alegerea machetelor se ştie că nu de mult timp, a avut loc punerea pietrei fundamentale a monumentului lui Tudor Vladimirescu- Membrii Comitetului sunt convocaţi pentru azi, Duminică, acasă la sculptorul Severin pentru a vedea macheta, şi a lua o hotărâre-In legătură cu aceasta, totul din membrii Comitetului (d. avocat I. Popescu-Cobinei ne trimite o scrisoarecopie după aceea adresată preşedintelui comitetului, d lui Tătărăscu. In scrisoare se protestează contra acestui sistem de a alege o machetă pentru monumentul lui Tudor Vladimirescu, și se cere instituirea unui corcurs, cu toate opunerile lui Severin şi chiar a d lui Tătărăscu. Desigur cele susţinute în scrisoare de d. avocat I. Popescu-Cobuz, nu pot decât să servească comitetului. Instituirea unui conars, pmtin monumentul lui Tudor Vladimirescu, este singurul lucru pe care — credem şi noi — trebue să şi-l însuşească comitetul ce se întruneşte azi. Astfel, riscăm să avem un nou monument cu cablări extravagante, neverosimile şi neartistice. Congresul antialcoolic din Budapesta In zilele de 18—26 Iunie s’a ţinut la Budapesta, congresul internaţional antialcoolic, la care au participat delegaţi ai organizaţiilor antialcoolice din numeroase state- Guvernul a dat acestui congres tot sprijinul posibil. Zi de ploaie Zăduful se simţia de dimineaţă, turile, cari îmbracă pereţii, stau să se de la 10, nu mai era chip de stat peafară. „Fetele” — nepoatele boierului şi invitatele lor — trebuiseră, cu părere de rău, să intre in casă. Neculai — vizitiul — scurtase toaleta cailor şi-l vârâse in grajd, la răcoare. Câinii, cu limba eşită de un cot, se aciuaseră sub ceardac, iar gâştile şi rufele luaseră, in cortegiu, drumul spre iaz. Chiar „boierul” — conu ,,Pamenoda“, alias Epaminonda Vietos — care, alteori, priveghia treerul până la odihna de amiază, se întorsese, înainte de vreme, cu batista, sub pălărie, lac de nădușeală și mânând, in goană, caii de la „paneraș”. Ajungând în ceardac, se lăsă — gâfâind — pe un scaun și privi scrutător spre cer. — ,,Numai de nai da vreo grindină, Doamne ferește ! Și ciocăni, cu degetul îndoit, barometrul. Stimulat, acul aparatului făcu un salt spre „tempete“. Boierul intră, oftând, în casă... Erau la al treilea „fel” când a început ploaia. Cerul s’a întunecat dintr’odată — de-au trebuit să aprindă lămpile — iar ploaia cădea, așa de masiv, că ai fi zis că cineva — vre-un uriaș cuprins de nebunie _o aruncă in geamuri, cu lopata... După dejunul, înghiţit in silă, conu Epaminonda se culcase. Începuse să tune. Odată cu primele fulgere, fetele se ridicară de la masă și trecură in „bibliotecă". Înăuntru răcoare şi bine, Storurile, veşnic lăsate, dau încăperii un aier de „altă lume”. Raf Geer Patrick Serbarea de la şcoala de băieţi Lucaci din Capitală Eui dimineaţă la şcoala de băieţi Lucaci din Capitală a avut loc serbarea sfârşitului de an şcolar. In cuvântarea rostită, d. director Anghel Ivanovici a scos în evidenţă importanţa şcolii şi nevoia omului de a se cultiva. Face apel călduros la părinţi şi elevi sa dea concursul aviaţiei. Absolventilor şcoalei le recomandă muncă, cinste şi mai presus de toate iubirea de patrie. Mulţumeşte corpului profesoral pentru activitatea depusă şi autorităţilor pentru concursul dat. Au urmat apoi recitări distribuirea premiilor în coroane şi cărţi elevilor sârguitori. Orarii de închidere al drogheriilor Printr’o deriziune a ministerului Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor Sociale, publicată în „Monitorul Oficial“ din 38 iunie 1929, s’a hotărît ca drogheriile să fie închise dela orele 13—15, iar seara la ora 19 şi în ajunul Duminicilor şi sărbătorilor legale, Procesul „Inginerului“ Roată CLUJ, 28. — Erl s’a desbătut la secţia I a tribunalului procesul inginerului „Roată’’, fostul director al uzinelor electrice, destituit pentru gestiune frauduloasă. d. dr. Fabius, tribunalul a respins cererea primăriei, dând cuvântul d-lui Meteş. D. dr. Petre Meteş a descris în culorile cele mai vii gestiunea fraudaînlăturat de la conducerea uzinei eloasă a directorului Roată, pe urma lectrice, d. „inginer” Cârlig şi-a amintit că are un contract cu primăria, care expiră abia la 1932 In baza acestui contract d. Roată a Intentat proces primăriei, cerând o despăgubire de patru milioane lei. După mai multe peripeţii, procesul a ajuns, în sfârşit, să fie judecat în fond, în faţa tribunalului local. D- dr. Petre Meteş, advocatul primăriei a cerut amânarea desbaterilor până când tribunalul se va pronunţa asupra acţiunei publice deschise contra d-lui Roată, pentru gestiune frauduloasă. In urma unui incident ridicat de D-nii Xantopol şi Fabius au căutat să arate că nu d. Roată este de vină pentru acuzatunile ce i se aduc, ci fostul primar al oraşului, d. Utalea, care a cerut, în mai multe rânduri mari sume de bani fără să aibă, însă, aprobarea consiliului comunalDupă o scurtă deliberare, tribunalul a amânat pronunţarea sentinţei refl. "Mirfy, căreia oraşul a fost nevoit să-l concedieze, contractul pierzându-şi în mod automat orice valoare de drept ACUZAȚII GRAVE ÎMPOTRIVA FOSTULUI PRIMAR UTALEA Scriitori ruşi la Podebrad La Băile Podebrad se întrunesc în sezonul actual, numeroşi scriitori ruşi din străinătate. Zilele acestea a sosit la Podebrad, venind din Riga, cunoscutul publicist rus Lev Maxom, care a publicat nu de mult o foarte interesantă carte din viaţa animalelor sub titlul „Când sunt copil în casă”. In Mai s’a tămăduit la Podebrad fostul redactor-şef al ziarului rus „Ruskia Vedomost’’, V. A. Rosberg. La 1 Iulie soseşte la Podebrad, marele scriitor rus Ivan Niemirovici Dancenko, decanul scriitorilor ruşi, care face cură la Băile din Podebrad în fiecare an. In iulie se aşteaptă la Podebrad şi sosirea scriitorului rus, Alexandru Iablonski. Băile Podebrad se află la o depărtare de câteva ore de Praga. Interzicerea jocurilor de hazard în Rusia Cursuri de ceramică la Faenza Bulgaria şi soldaţii bulgari morţi in streinătate Grădina Scala (Colos) în regis. „Atlantis" sau „Epoca de aur” de Cleant Spirescu, • „Jurnal de sex" poeme de Geo Bogza. „La Roumanie nouvelle" anul 5, no. 51. „Buletinul Asociaţiei pentru progresul social" no. 1. Societatea bulgară Teatru — Muzică / Cu toate că sucesul revistei In Plin de d. N. Kiriţescu, ce se joacă la Cărăbuş este departe de a se epuiza, totuşi compania de teatru C. Tănase a pus în rpjetiţie o revistă nouă Miss Revista de d. N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Comisariatul de Interne a publicat o ordonanţă, prin care a interzis jocu Ca şi în anii trecuţi, între 27 iunie şi 11 iulie a. c, se ţine la Faenza (Italia) cursuri de vară despre indus- _____________„tria ceramicei, la Muzeul Internatio- nale de hazard: cărţi, lotto, table, di- treaza ce mai Termidabil succes nai de Ceramică din acel oraş, ferite loterii, etc, în localurile publice. rePre^entarea revistei , Of! Of! Pe lângă o serie de conferinţe ti- Acei cari nu se vor conforma aceste! Vor.ono^ » ultima producţie o umpnute de specialişti italieni şi străini, dispozijiuni, vor fi traşi la răspundere ! rM^or Ue°Ps- S'*r ma gării, s’au organizat lucrări practce de teh- ] pe cale judiciară şi administrativă , cazinoul, “hetilul, „pronologie şi atelier, precum şi mal atenţie specială se va acorda localu-! ?ă aesfar£te.,llohote de ras multe excursiuni în centrele artistice rîior de joc clandestine. Organizare d-și ovațiuri nesf&rşite. apropiate. tombolă va fi autorizată numai în ca- * ”0f! 0f! Voronoff” « cel mai matur speciale.re succes al zilei. O sală plină până la ultimul loc a aplaudat la scenă deschisă pe Tantzi Cutava, Niculescu Buzău, Renée Annie și Mișu Fotino in admirabila comedie în 3 Fete, Kâ,,Părîntele Pai-, sie" a ţinut zilele acestea o conferim iu! pe pâmâut & care a obţinut un succes desăvârşit, la Cinema Scala Bd. Elisabeta 12. A apărut: IA, la care au participat reprezentanţi ai tuturor cercurilor patriotice şi culturale din Sofia. S’a luat hotărârea de a se interveni la guvernul iugoslav ca să permită i- _ , „ , dentme,TM mormintelor »Idilo, bulgari, cari au căzut în războile balcanic şi mondial pe teritoriul Iugoslaviei. Aceste morminte vor fi concentrate la un loc şi dacă nu va fi posibil, se va ridica un monument tuturor soldaţilor bulgari, căzuţi în ultimele războaie. GENERAŢIA UNIRII. Cărţi —■ Reviste române an. I O interesantă numire la Conservatorul din Moscova La adunarea generală a profesorilor Conservatorului din Moscova, care a avut loc în 14 Iunie s’a ales ca rector al acestei înalte școli de muzică tânărul muzician comunist Boleslav Przbyszewski, fiul cunoscutului scriitor polonez Boleslav s-a instruit în arta muzicală numai teoreticeşte, ocupându-se cu muzica în special în timpul şederii sale la Varşovia. înainte de numirea lui actuală, a lucrat în secţiunea poloneză a Organizaţiei partidului comunist rus. Funcţiunea de rector la şcolile superioare sovietice se deosebeşte de cea a şcolilor din restul Europei, în special prin faptul, că aci ea nu este academică, ci mai curând administrativă. Rectorul este de fapt un comisar politic al şcoalei superioare şi reprezentantul ei faţă de organele administrative- Desfiinţarea târgurilor de mostre anuale din Smirna Guvernul turcesc a hotărât reziliarea convenţiei, în baza căreia Târgurile de Mostre din Smirna, cel mai important centru comercial în Asia Mică, au fost organizate în fiecare an. In viitor, aceste târguri vor fi organizate numai o dată în 3 ani. Apropiatul Târg de Mostre va avea loc în anul 1931. A apărut: Ediţia s-a întunecare — roman de — CEZAR PETRESCU! Cartea I Acolo sesuim şi plânsem Cartea II întoarcerea unde au fost jurămintele. 2 volume 800 pagini 240 lei Editura CARTEA ROMANEASCA RADIO Duminică 30 Iunie 1929 394 m. BUCUREŞTI. — 11.30: D. instrumental; Wipfel: Choral fantezie; Kersch: Pre I 361,9 m- LEIPZIG. — 21: Conf-iludiu şi fuga; Liszt: Odă tristă. 12 : Iterară. 21.45: Trans. actului al 3-lea Părintele Stelian Iliescu, predică- i din ,,Maleştrîi cântăreţi din Nuern- 12-35. Orch. Radio: Concert matinal: burg’’ de Wagner. 23.45: Muzică de E. Urbach- „In amintirea lui Beetho- 'dansven”, fantezie. 1. B. Lully: Gavotte; I 375 m. HELSINGFORS. 15228 m. Sammaritini-Elman: Canto amoroso; Lahti. — 19-30. Concert. 20.10: Conf. Moskowsky: Dansuri spaniole No. 1 şi 22: Ştiri. 22-15: Muzică militară. 2: Sinding: Fruehkningsrauschen; Greyerbeer: Marşul încoronării din opera ,,Profetul". 17: Orch. Marcu: Muzică uşoară. 18: Ora veselă; D. VRodam 18.15: Orch. Marcu, continuare. 21: D-na H. Lebel, canto. Mozart : „Inima mea suspină’’ arie din „Nunta lui Figaro”; Grieg: Prinţesa; Grieg: llerbststimmung; Puccini: Arie din 374 m BARCELONA . 23.15: Concert. 23.45: Cântece mexicane. 416 m. KATTOWICE. 19.35: Cutia cu scrisori- 21.05: Audiţie humoristică. 21.30:: Trans. din Poznan. 23.45: Muzică de dans. 438 m. STOCKHOLM. 1350 m Motala. — 18: Pentru copil- 20.15: Concert coral. 21.15: Recitări. 23.30: Mu,,Turandot”; Puccini: Valsul Musettei Urcă de dans. din „Bohema’’; Brăiloiu: Dimineața 1443,8 m- ROMA — 19: Muzică valul Crăciun (colindă); Frimi: Cântec triată. 23- Serată teatrală, indian din „Rose Marie”. 21.30: Li- ' niştea casei, comedie într’un act de Georges Courteline. Distribuţia Thele: D. Ion Manolescu. Valentina sofia sa: D-na Victoria Mierlescu. 22: D. Alex Theodorescu, violină. Pietro Nardini: Concert mi minor; Gluck- Melodie; Padre Martini: Preghlera; Nicola Porpora: Menuett. 22-30: Buh met. și știri de presă. 22.40: Muzică transmisă prin doză electro-magnetică. 2804 m. KOENIGSBERG. — 18 : Concert- 19.45: Conf- artistică. 20.20: Trans. unei piese în dialect prusian- 2310: Concert. 23.30: Muzică de dans. 321.2 m. BRESLAU. — 16-50: Concert. 18-40: Concert coral- 19.30: Pentru doamne. 20.15- Muzică de cameră. 21.10: „Femeea nesărutată’, operetă în 3 acte de Walter Kollo- 23.30: Muzică de dans. 333 m. NEAPOLE. — 19: Muzică variată- 23.02: „Ambasadorul a sosit’’ de Belinl. 339 8 m. KOPENHAGA. 1153-8 m- Kalundhorg. — 17: Concert de orch- 19.20: Pentru copii. 21: Muzică populară. 22.30: Concert. 23.45: Muzică de dans-343.2 m. PRAGA — 18.30: Pentru lucrători. 21: Trans. din Brno, Bratislava și Kosice. 22.30: Concert de pian- 19.30: Curs de retorică. 1945: Concert talkbe. 23415: Concert *noul al 473 m- LANGENBERG. 2632 m. Golonia. — 19.45: Pentru lucrători. 21: „Olandezul zburător’’ operă în 3 acte de Wagner. 418 m- BERLIN. — 17.20: Derbyul german. 18: Ceai dansant. 20: Concert de mandoline. 21: Concert de lied-uri- 21.45- Concert- în continuare muzică de dans. 482,3 m. DAVENTRY (Exper.). -18: Concert simfonic- 21-50: Serv. religios. 22.45: Apel sanitar. 23: Concert-519,9 m. VIENA. - 12.20: Concert de orgă. 12: Concert simfonic. 10.15: Radio fotografii. 16-45: Concert simfonic. 18.40: Muzică de cameră- 20: Conf. 21-05: „Abraham Lincoln ’, dramă de John Drinkwater. In continuare concert-554,5 m. BUDAPESTA. — 1130: Ora, met. concert simfonic. 18-30: Concert 20.45: Concert. 0.30: Ora, met. și jazzband. 1250 CONSTANTINOPOL. — 19: Muzică turcească. 20.45: Ora, meteorul. 21: Concert- 22: Ultimele noutăţi. 1415 m- VARŞOVIA. 18: Concert popular. 19.35: Trans. din Poznan. 21.30: Concert popular. 23-45: Muzică de dans- 1480 m. PARIS (Eiffel). — 20-45: Jurnalul vorbit. 22-10: Meteoml.22.2Q: Saeaia. taalralâ