Curentul, august 1929 (Anul 2, nr. 551-581)

1929-08-01 / nr. 551

Joi 1 August 1923CURENTUL O vastă experienţă Sesiunea parlamentară, excep­ţional prelungită, anul acesta, a luat sfârşit O legiuire nouă economică, finan­ciară, socială şi administrativă, va înfrunta verificarea necruţătoare a experienţei Ceea ce s’a înfăptuit virtual deo­camdată, nu e o revoluţie, a preci­zat cu subtilitate d. Maniu, preşe­dintele consiliului, replicând unui adversar politic. „E o evoluţie grăbită”­.. Declaraţie înţeleaptă din partea u­nui şef de guvern, dat fiind ten­dinţa de a se specula confuzia în­tre o revoluţie legală şi căile peri­culoase ale revoluţiei anarhice. Dar numai atât in realitate, legislaţia recentă, răsturnătoare a metodelor de con­ducere din trecut nu poate fi pri­vită, cu sinceritate, decât ca revo­luţionară, în accepţiunea pozitivă a acestui cuvânt. Fiindcă, departe de a se mărgini să distrugă, ea creiază şi organi­zează forme noui de activitate. Marginindu-ne la domeniul eco­nomic şi financiar, legea de stabili­zare, legea pentru administrarea comercială a exploatărilor statului, legea minelor, a cooperaţiei, creia­­rea regiei comerciale la C. F. R. şi P.­­­­., reforma contabilităţii pu­blice, legea drumurilor, principiile noului tarif vamal, creditul agricol, pentru a nu cita decât câteva, toate reprezintă schimbări radicale a stă­rilor de până acum. Sunt, deocamdată, modificări te­oretice, fireşte. Căci aplicarea lor e uneori în curs, alteori trebue de abia organizată­ Şi Intr’un caz şi în celălalt însă, rezultatele rămân de văzut. O vastă experienţă începe. Cine-ar putea prevedea, până în amănunte, rezultatele ei? Sunt desigur nădejdi legitime că metodele, de curând inaugurate, vor reuşi. Dar nu trebue să mergem nici cu încrederea până la ignora­rea realităţilor. Surprize sunt ori­şi când de temut­ Experienţa nenorocită anteri­oară, continuată cu îndârjire timp de zece ani de zile, ne-a făcut să a­­legem astăzi antipodul măsurilor din trecut. N’am avut de desvoltat — propriu zis — prea multă origi­nalitate legislativă, pentru a înfăp­tui reforme, cu caracter fundamen­tal. Am răsturnat premis­ele ante­rioare. * In locul naţionalismului xenofob, am luat drept punct de plecare a­­tragerea capitalului străin, în joc de tirania politică asupra întreprin­derilor statului cu caracter econo­mic, am căutat să introducem au­tonomia comercială, în loc de me­najarea aparentă a contribuabilului, sărăcit prin artificii financiare, o politică fiscală vizibilă şi libertatea Iniţiativei private.Am îmbrăţişat, în toate privin­ţele, antipodul principiilor econo­mice şi financiare» dintr’un trecut apropiat. Contrastul între concepţia cen­tralistă şi descentralizatoare, de care luăm aci cunoştinţă, fără pre­ferinţă, ca în afară de preocupările noastre directe, apolitice, e totuşi un semn manifest al atitudinii, de contrast voit, de care ne ocupăm. E neîndoios că n’am făcut rău părăsind metodele compromise din ultimii ani. Nu mai mergea cu ele.­. Dar făcut-am bine, adoptând — în mod revoluţionar — antipodul acelor metode? Sau, mai exact, n’am exagerat cumva, astăzi, în sensul opus? Nimeni şi nimic alt decât expe­rienţa, ale căror începuturi le ve­dem astăzi, nu va putea răspunde acestei întrebări De pe acum se lămuresc totuşi unele obiecţiuni, care fără a consti­tui un răspuns, reprezintă o indica­ţie pentru greutăţile viitoare, uşor de întrevăzut. Multe din legiuirile recente s’au votat în grabă, fără putinţa largă de critică, verificare şi control- E o primă slăbiciune, congenitală. Nu o reamintim pentru a des­chide un proces, căci se poate ca împrejurările să o fi cerut câte o­­dată. Dar avem impresia că s’a e­­xagerat şi dacă noi uităm, realită­ţile nu iartă. Lipsurile, defectele şi lacunele le­gislaţiei, experienţa Ie va reliefa­ In conflict, mai ales, cu inerţia mo­ravurilor noastre, greşala grabei în legislaţie va constitui un serios impediment viitor. Am avut ocazia s’o arătăm, examinând legea con­tabilităţii­. Şi, în sfârşit, fi-va legislaţia a­­ceasta, născută din nevoia de anti­teză, îndeajuns de adaptată nevoi­lor reale ale economiei noastre? Lăsăm experienţa să se pro­nunţe­ Ricardo In legătură cu articolul nostru pre­cedent asupra creditului agricol, am arătat că, în legea respectivă, se pre­vede necesitatea unui credit pentru a uşura transmiterea proprietăţei fun­ciare de la marele la micul proprietar şi în genere de la un agricultor la altul, pentru a se realiza astfel o re­partiţie şi selecţionare firească a po­pulaţiei agrare. Acest principiu noi l-am dez­bătut de mult, discutând latura socială-economică a reformei agrare, când sa dat pământul expropriat tu­turor muncitorilor de pământ, fără nici­ o selecţionare, ajungând la rezul­tă insistăm acum asupra unei critici a reformei agrare, să re­deschidem procesul nenorocitei de supralicitaţii în materie de refor­mă agrară, este de prisos-Legea agrară a avut o greşală fundamentală, pe care nu mulţi au avut curajul a o arăta pe şleau — în faţa vântului ,,democratico­ de­­magogic — care batea prin ţara noastră. Această eroare constă: 1) că nu a făcut o selecţiune a elementului de împroprietărire, în sensul ca să se dea pământ numai acelor ce sunt şi stare să-l muncească (în pri­vinţa aceasta legea dela 1864 a fost mai precisă), şi 2) nu a prevă­zut înfiinţarea proprietăţei mijlocii, acest puternic factor agricol-eco­­nomic în orice ţară. Iată-ne deci (după zece ani de la înfăptuirea reformei agrare) obli­gaţi de­ a corecta această greşală, şi nu putem decât să aprobăm cu toată căldura noua lege a circula­ţiei pământurilor cultivabile, vo­tată acum câteva zile de Parla­ment. înainte de interesul particular tre­buie să troneze interesul colectivi­­tăţei, interesul general al Statului. INTERESUL COLECTIVITĂŢII Colectivitatea muncei tuturor producătorilor agricoli, constitue producţiunea naţională agricolă. Care dintre aceşti indivizi, cari constituesc colectivitatea produ­cătorilor, nu este în stare să pro­ducă, să treacă altui muncitor şi destoinic proprietatea sa. Produc­­ţiunea naţională a ţărei» nu poate suferi, de pe urma nevolnicilor. Când statul­ român, a trecut o cerere de 180 miliarde lei în mâi­nile micilor proprietari, are drep­tul să controleze şi mai ales să impună mijloacele cele mai severe pentru cea mai bună valorificare a acestei avuţii naţionale. In materie de economie naţio­nală, nu are ce căuta sentimenta­lismul democratic, care poate uşor ajunge la demagogie. Astfel, aprobăm încă odată noua lege a circulaţiei terenurilor cul­tivabile şi avem ferma convingere, că într’un timp mai puţin scurt, de­cât s’ar crede, vom vedea o com­plectă schimbare a aspectului re­­partizărei proprietăţei rurale» mult mai sănătoasă pentru banul mers şi propăşirea producţiunei noastre agricole. SELECŢIONAREA NATURALA A PROPRIETARILOR DE PA­­MANT Până la votarea prezentei legi era în vigoare vechea lege din Martie 1925, care permitea înstrei­­narea loturilor dobândite prin re­forma agrară, prin executarea dreptului de preemtiune al sta­tului* (Această lege fusese votată, prin alarmarea cercurilor noastre diriguitoare, asupra situaţiei, în special din Basarabia, unde spe­culanţii, începuseră să acapareze pe preţuri derizorii, loturile apui­­lor împroprietăriţi). Legea aceasta era foarte bună, însă era prea „strânsă”. Era nevoie de a se lărgi, de a deveni mai elastică, în primul rând pentru motivele ex­tate contrarii scopului primordial, ur­­mărit de reforma agrară. Principiul democratic, „pământul în mâinile celor ce-l muncesc”, s’a dovedit zece ani, după aplicarea re­­formei agrare, ca insuficient, și astăzi îl putem modifica, zicând: pământul în mâinile celor CE-L POT munci, şi merită să-l păstreze. Am ajuns la convingerea că o se­­lecţiune naturală, evolutivă a elemen­tului împroprietărit, este, absolut ne­cesară şi Statul a intervenit prin noua lege recent votată a circulaţiei pă­mânturilor cultivabile tocmai pentru a stimula această selecţionare, puse în precedentul capitol, în vederea unei selecţiuni naturale a elementului împroprietărit-Expunerea de motive a legei, confirmă întru totul cele susţinute de noi, zicând: In ceasul de fata, când nevoia măririi producţiei ne impune să facem toate sforţările spre a favoriza creiarea şi desvol­­tarea unei clase de agricultori har­nici, urmează să lăsăm posibilita­tea unei circulaţiuni mai lesni­cioase în mâinile cultivatorilor să­teni a pământurilor dobândite prin legile agrare. In felul acesta ,se va face o se­­lecţiune naturală dându-se putinţă săteanului vrednic să dobândească fără greutăţile decurgând din le­gea 1925, o întindere suficientă de pământ, punând în valoare pro­dusul muncii spornice şi cinstite, se vor realege cu mai multă uşu­rinţă la sate, gospodării serioase izvor temeinice de energii naţio­nale în desvoltarea statului nostru. Deci, Şi guvernul admite acum, că latura principală a reformei agrae nu a fost cea socială, ci acea economică naţională. Este un mare progres, în mentalitatea politicii noastre agrare• LEGEA NOUA A CIRCULAŢIEI PĂMÂNTURILOR CULTIVABILE Legea circulaţiei pământurilor cul­tivabile, înglobează toate categoriile de împroprietăriri de la 1864, până astăzi, inclusiv împroprietărirea lup­tătorilor din 1877 şi a reangajaţilor — grade inferioare din armate. Se prevăd anumite condiţiuni, pe ceri trebuie să le îndeplinească cum­părătorii acestor loturi, pentru a se evita specula şi acapararea de tere­­nuri. Totuşi ni se pare că limita sta­bilită de lege pentru maximum de suprafaţă, ce se poate concentra în­­tr’o singură­­ mână şi anume 25 ha (respectiv 44 jugăre) este prea mică. Sunt regiuni, în cari proprietatea mij­­locie ar putea ajunge, fără nici o tea­mă de speculă până la 50 hectare. Aci însă intră în joc, rolul creditu­­lui agricol care va trebui să ajute pe cei destoinici să poată cumpăra tere­­nurile celor ce nu sunt în stare a le valorifica. Atenţiunea însă va trebui să fie tot atât de mare la acordarea acestor credite şi anume să nu se a­­mestece favoritismul şi politicianis­mul, aşa crm am avut neplăcuta o­­cazie de a constata cu toţii în apli­­carea reformei agrare. INSTALAŢIILE INDUSTRIALE O altă observaţie avem de fă­cut, asupra loturilor cu destinaţia de instalaţii industriale. Legea prevede obligativitatea unei ins­­talaţiuni industriale de 500.000 lei pro hectar, adică 2 jum. milioane pentru un lot de 5 ha. Sunt atâtea industrii, cari se pot creia cu sume inferioare a celei de 2 jum. mi­lioane lei, dar, cari totuşi necesită o întindere de 5 ha. Ce se va face cu aceste întreprinderi, cari cad totuşi în programul de raţionali­zare al agriculturei române, care urmăreşte o industrializare cât mai extinsă ? O LACUNA ! DIVIZIBILITATEA LOTURILOR Legea nu prevede precis, dacă loturile vor putea fi vândute nu­mai în întregime (adică în întin­derea totală de 5 ha­) sau şi par­ţial. O vânzare în total, o înţele­gem şi se potriveşte cu principiile economice. O vânzare prin frac­ţionare, va fi însă foarte pericu­loasă, tinzând către creiarea unei proprietăţi parcelare, care cons­titue un dezastru pentru ţara noastră (experienţa trecutului, înainte de înfăptuirea reformei agrare, ne confirmă în totul teama noastră), înţelegem circulaţia in sensul creiărei unei proprietăţi mijlocii, însă nu putem fi de acord cu po­sibilitatea vânzărei loturilor frac­ţionate, care tinde la crearea pro­­prietăţei parcelare (prin anularea principiului atât de sănătos al in­­divizibilităţei, care a fost baza tu­turor legilor de împroprietărire nu numai în ţara noastră, dar şi aiu­rea). Comisiunea de specialişti însărci­nată de ministerul de industrie şi comerţ cu examinarea chestiunii comercializării uzinelor, minelor şi întreprinderilor statului pe lângă materialul informativ a studiat fie­­care chestiune la faţa locului şi in momentul de faţă se lucrează la coordonarea lucrărilor, ce trebuesc Încheiate până la mijlocul lunii vii­toare. In raportul ce va fi depus se va arăta capacitatea de producţie a în­treprinderilor, starea in care se gă­sesc astăzi — sau spre a fi in nota justă halul în cari se află (de o pil­dă uzinele din Hunedoara) — insta­­laţiunile şi imobilele, precum şi si­tuaţia în care ar putea ajunge. Acest raport este interesant, pen­tru că pe baza lui d. ministru Mad­­gearu va proceda la examinarea ofertelor făcute până acum, pentru comercializarea acestor întreprin­deri, precum şi normele de com­er­­cializare ce urmează a li se da. Iar uzinele din Hu­nedoara ieri dimineaţă sa prezentat la mi­nisterul de industrie şi comerţ o dele­gaţie a muncitorilor dela uzinele din Hunedoara, care a arătat starea ce­­ s’a creat de către actuala conducere reprezentată prin d-nii directori I. Mărculescu şi Serafim şi a cerut mă­suri pentru îndreptarea situaţiei. VIATA ECONOMICA Noua orientari a politicei agrare Legea circulaţiei pământului cultivatnn Lacunele legii agrare Comercializarea întreprinderilor statului B­ur­s BUCUREŞTI 30 Iulie 1929 PARIS ZÜRICH 3,08Vf LONDRA 8,18 INCHEERI OFICIALE Leul Au cotat: Banca Blank, 1135; Banca Naţională, 10450, 25; Banca Românească, 920. 5­­30; Banca Românească, pui, 835; Soc. Credit Industr., 865; Soc. Astra Rom , 2200; Soc Gr. Minier, 635. 30; Soc S. T. B , 960; Soc- Reşiţa- 710; Soc. Clădirea- opt, 615; Renta împropr-, 53%; Uzb- Buc., 50%, 51-­A, 51­­A. %• CURSUL DEVIZELOR PE BAZA operațiunilor ÎNCHEIATE IN ZIUA DE 30 IULIE 1929 Paris, 6,6*1.75; Londra 817-50; New-­York, 16802%; Sergia, 23,42; Italia. 8.St. Elveția, 3242; Praga 4.98,50; Sh­­ansti , 23 74; Berlin, 40.17; Fengoe, 29 38; Fin­olandsEÎ. 6760» SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE Numărul șomerilor englezi LONDRA, 30 (Rador). — Numă­rul șomeurilor la 22 iunie anul de­ceata, se ridică la 1.122.680, prezen­t&nd astfel o scădere a numărului lor fată de săptămâna precedentă de 15.065 şi 160.334, faţă de luna co­respunzătoare a anului trecut. PARIS (Închidere) ROMANIA necotat Londra 12379 New York 25­50 Germania 607,50 Belgia 354,75 Italia 13330 Fraga 75,50 Elveţia 44,60 Viena 490,50 Olanda 1023 ZURICH (închiderea) BUCUREŞTI 34­8% Berlin 123-88 Amsterdam 208,42 *4 New York 5,19,55 Londra 25,22-87 A Paris 2039 Milano 27,17 Fraga 15-38 % Budapesta 90-65% Belgrad 3,12,87% Varsovia 58-30 Viena 73,23 -—«««as» -WM»“­ Propaganda economi­­că a Ro­mâniei in angu­a La Londra au început tratative pentru înfiinţarea unui institut de co­merţ anglo-român care va purta nu­­mele de ,,Anglo-Roumanian Trust Ltd”. La înfiinţarea lui participă în afară de cele mai însemnate bănci din Ro­­mânia şi o mare bancă engleză. In fruntea acestui institut la Londra va fi d. N. Titulescu. Institutul va avea o sucursală şi la Bucureşti, pentru a cărei înfiinţare lucrează d-nii miniştri de finanţe şi industrie. Sub egida acestui institut se va or­­ganiza la Londra, şi Camera de co­­merţ anglo­ română şi prin el se va face propaganda economică oficială a României. El va lua fiinţă până la toamnă. Controlul însemân­­ţărilor PRIME ACORDATE DE MINISTERUL DE DOMENII In scopul înbunătăţirii seminţei, Ministerul Agricultural a dispus lua­rea a o serie de măsuri între care în primul rând acordarea de prime se­­lecţionizărilor de seminţe şi un aju­tor sub formă de subvenţiuni Came­relor de Agricultură pentru cumpă­rarea şi distribuirea de grâu bun de sămânţă* Pentru punerea în practică a ace­stor măsuri s-au stabilit normele după care 93 vor acorda prime ex­ploata­ţiunil­or calificate ca producă­toare de seminţe selecţionate. Aceste exploataţiuni sunt în număr de 4 şi anume Soc- „Sămânţa, Germa Ţigă­neşti, Ferma Stephani, etc. In schimbul primelor ce se acordă, exploataţiunilor pe baza unui certi­ficat eliberat de Camera de Agricul­tură al judeţului în care domiciliază cumpărătorul, certificat prin care Camera atestă că e bun agricultor, că are terenul preparat şi că ia asu­pra sa garanţia şi controlul însă­­mânţărei. In scopul unei repartiţii cât mai bune şi mai uniforme a grâului se­lecţionat s’a dispus ca până la data de 10 August 1929 selecţionării să nu vândă unui agricultor mal mult de un vagon de grâu selecţionat. In baza celor de mai sus şi pe ba­za consiliului de miniştri ministerul a acordat avansuri din prima pentru seminţele selecţionate societăţii .­Sămânţa“ suma de lei 955.069 si administraţiei fermei Ţigăneşti su­ma de lei 150­ 000 Situaţia agronomilor împroprietăriţi In fine relevăm şi regimul spe­cial, care s’a impus agronomilor, cari au fost împroprietăriţi pe baza legei agrare. Pe când preoţii, învăţătorii şi funcţionarii biseri­ceşti sunt înglobaţi în categoria muncitorilor de pământ, agro­nomii sunt lăsaţi într-o situaţie excepţională. Obligativitatea de a-şi cultiva singuri loturile (mai bine zis, de a-şi pune în valoare aceste loturi singuri, cum spune legea) este bună, însă obligaţiunea de a se instala pe loturi, este o imposibi­litate materială, având în vedere suprafaţa redusă de 5 ha­ pentru un agronom, absolvent al unei şcoale superioare de agricultură, care este şi funcţionar de stat, dar care are totuşi vremea şi posibili­tatea de a-şi pune singur în va­loare lotul său şi de a servi drept exemplu, celor din jurul său. O NOUA ORIENTARE IN PO­LITICA AGRARA 1 Cu aceste mici observaţiuni, credem că legea circulaţiei pă­mânturilor rurale, însemnă o eră nouă în problema noastră agrară şi va corecta şi anumite greşeli, ale reformei agrare, după aim am arătat mai sus. Trebuie să accentuăm, că incet, încet, partidele noastre politice in­tră pe făgaşul adevărat al econo­miei productive naţionale, în lo­cul celui social-politic şi că prin­cipiul interesului colectivităţei (adică al statului înseşi), a înce­put să primeze celui individual. Este o schimbare îmbucurătoare şi cu efecte, de o importanţă mult mai mare, decât s’ar părea. Asu­pra acestei noui orientări politice, vom mai reveni. Intre Ţară şi... cămătari Nu puneţi mâna pe hoţi — nu le luaţi înapoi ce-au furat, căci... se sdruncină creditul ţărei — aşa spun unele ziare căutând să apere pe cămătari de acţiunea „Ligei împo­triva camerei”. Pe lângă monstruozitatea poli­­tico-economică a problemei ce se pune între o ţară întreagă, de o parte, cu toată avuţia ei imobilizată — şi o mână de spoliatori de alta, cu 6-7 miliarde de lei capital — mai este şi chestiunea morală. Intr’adevăr „Legea împotriva Camerei” depusă pe biurourile Ca­merei de d. Dr. Lupu şi pentru care d-sa dându-şi seama de peri­colul iminent ce ameninţă prăbuşi­rea întregului nostru organism eco­nomic — robindu-ne străinilor — a cerut urgenţa, nu este o lege de mila sau de păsuire. Este o lege de dreptate socială prin care se restitue producătorilor numai o parte din sumele cu cari au fost furaţi — sub diferite pre­texte de cămătarii satelor şi ora­şelor-Legile noastre, de până acum, cari urmăresc atât de sever pe de­bitori, nu acordau creditorului până în anul 1926 decât dobânda legală de 6 la sută. De aceia nici­odată un cămătar nu intenta acţiune unui nenorocit de debitor; ei lucrau, în ascuns, la întunerec. Eşind la lumina zilei, legea nu le dedea nici un drept şi erau acope­riţi de dispreţul public. Nici astăzi, în nici un act judiciar nu este trecută adevărata dobândă cămătărească; ea se ascunde sub fel şi fel de denumiri şi acte măs­luite, fiindu-i frica şi ruşine să iasă la lumina zilei. Şi sunt oameni ce pretind că ne va judeca rău străinătatea dacă, prinzând pe criminalii cari ne-au distrus puterea de producţie a ţa­rei întregi, îi forţăm să restitue debitorilor o parte din ce le-au furat? Dar aceasta este teoria econo­mică a profesorului Te­rente din balta Dunărei (împărăţia stufului)! Străinătatea nici nu bănueşte ce tâlhari se ascund, în ţara noastră sub masca de creditori ai muncei naţionale! Străinătatea nu ştie că nenoroci­tul nostru de orăşean se împrumută cu 30-40 la sută dobânzi iar şi mai nenorocitul plugar munceşte cu bani plătiţi 60-120 la sută şi chiar 400 la sută! Şi că numai după ce au fost astfel jupuiţi, timp de zece ani încontinuu au ajuns să fie tot ei — popor extraordinar de blând şi răb­dător — hoţii de păgubaşi! Nu aveţi grijă — apărători ai că­mătarilor — vom lumina străină­tatea. Ii vom spune că nu este vorba nici de moratoriu nici de păsuire; am prins hoţii şi îi forţăm să resti­tue ce-au furat.Iar dacă aceşti avocaţi ai came­rei doresc sa cunoască fundamen­tul juridic al „legei împotriva Ca­merei ”, să ia orice carte de drept şi să citească că „nimeni nu se poate îmbogăţi în dauna altuia” şi mai ales că ..frauda corupe orice act juridic”. Acesta este fundamentul art. 138 din Codul civil german din 1900 pe care s’a creiat formidabila bogăţie a Imperiului până la 1914! Acesta este şi fundamentul art. 1 din „Legea împotriva Camerei” depusă de d. Dr. Lupu în memora­bila şedinţă din 25 iulie 1929. Iar fundamentul economic al a­­cestei legi este: Capitalul cu dobândă mică ajută şi stimulează producţia, iar camă­ta o distruge, rupând pe fiecare an bucăţi din însuşi factorul economic producător de valori. Camăta de 30 la sută dublează în doi ani datoria: gândiţi-vă ce capitaluri au măcinat până acum carnetele de 40-60-100 la sută! Tratatele de economie politică spun că, decât un astfel de credit mai bine lipsă. Căci un astfel de credit nu numai că nu ajuta pro­ducţiunea dar distruge avuţia na­ţională consumând-o* Exact cazul actual al Ţărei noas­­tre! De acea „Liga împotriva Came­rei” a cerut, prin d. Dr. Lupu, ur­genţa unei legi care, pe lângă înfrâ­­narea camerei în viitor, propune o răfuială asupra trecutului pentru a se scade, din datoriile de azi, do­bânzile uzurate, adăugate an cu an şi cam­ datorii astfel umflate nu mai reprezintă acum decât dobânzi şi­ nici pe sfert banii primiţi în mână* „Liga împotriva Camerei” a pro­pus astfel măsuri prin care să se iscă posibilă activitatea economică a ţărei în viitor rezolvând pro­blema insolvenţei generale pe cari toţi o văd, care împiedici această viaţă economică a ţărei, dar pe care nimeni nu ştie sau nu vrea să o rezolve C. YARCA­­ Secretarul „Ligei impotriva Camerei* Ion Scutaru Oborul de cereale din BrăLa Până la orele 12 s’au încheiat: 11 vag. orz de 69 kgr. cu 1 jum* c- s cu 53750 lei vag. bordo. 10 vag. orz de Obor cu 48500 lei vag magazie Obor. 10 vag. orz de 61—62 kgr. cu 3--4 la sută c. st- cu 49000 lei linie doc livrarea August—Septembrie 2 jum. vag orz de 62—63 kgr. cu 4 la sută cu 49000 vag. linie doc. Orz de 66 kgr. cu 3 la sută iei 53750 vag. linie dok. Orz de 64 kgr cu 3 la sută cu 50000 vag. linie dok. In Obor au sosit circa 250 care- Orzul 4.40—4.95 lei kgr. Grâul nou 7.60—7.80 lei kgr. Porumbul 7­75—810 lei kgr. Acte de Comerţ şi Notariat Cereri de declarare în stare de faliment ILFOV Dos. 3511 din 1929. Fraţii G. şi D. Rădulescu, a cerut trib. Ilfov, secţia I comercială, declararea în stare de faliment a comerc. Chivu Paraschiv din calea Griviţei 250, fiind în înce­tare de plăţi. Datoria lei 40811. Ter­men la 18 Oct. 1929. Dos. 3642 din 929. Firma comer­cială Noether et Bonne din Mannheim (Germania) prin procurator, idem a Soc. in nume colectiv I, Fischgold et Z. Hornstein din str. Lipscani 71, idem fr. elv. 1363,85. Termen la 22 Oct. 1929. Dos. 3759 din 929. — Firma „Car­­pați", idem a d-lui Antonio Pintori din str. Zablovschi 86, idem lei 22698. Termen la 25 ct. 1929. Dos. 3768 din 929. D-l Nicolae Chircu, idem a d-lui Ștefan M. Dra­gu­ din str. Filip Telegescu 108, idem lei 27M6, idem. Dos. 3757 din 929. Basile B. Assan, Petre B. Assan. etc„ idem a comerc. A. J. Hertzman Bonny din calea Vă­cărești 245, idem lei 117.595. Termen 25 Oct. 1929. Dos. 3999 din 929. Peter Fleischer din Sibiu, prin procurator, idem a co­merc. D. Vernescu din str. 11 Iunie Nr. 14, idem lei 5000. Dos. 4022 din 929. D-l Max Wan­dermann din Paris, prin procurator, idem a comerc. Ignatz Breitmann din str. Nicolae Bălcescu 3, idem fr. fr. 8500. Dos. 4037 din 929. „Ageco" S. A. de agentură şi comerţ, idem a soc. in 1 Am T T 4 1/t • « X f name colectiv „ v­ulcanul am /ncea Tortola 17, idem lei 35.000. Dos. 4039 din 929. Soc. pentru fur­nituri militare şi încălţăminte, S. A., idem a comerc. Eduard Klein din ca­lea Moşilor 157, idem lei 136.072. Dos. 4063 din 929. D-l Tudor Co­­leff, idem a d-lui M. Nicolescu din str. Principatele Unite 75 și str. An­tim 42, idem lei 97.000. Dos. 4065 din 929. Banca Marmo­­rosch Blank et Co., S. A., idem a Soc. Jram", industria română de am­balaje metalice Aurel Stein et Co. din b-dul Col. Mihail Ghica 72, idem lei 20.000. Dos. 4075 din 929. D-l Mihail Ro­senberg, idem a comerc. loan Stan­­ciu din șos. Giurgiului, via Nifon, A­­leia B. No. 25, idem. lei 220.000. Dos. 3701 din 929. D-l Lt.-Col. Teo­­dorescu Nic., idem a d-lui D. Cristes­­cu din com. Șerban Vodă, jud. Ilfov, șos. Giurgiului 45, idem, lei 24.000. Termen la 15 Noemb. 1929. — In ziua de 2 August, ora 1­9, se va vinde de sindicatul fălim. Trib. Ilfov, camera Nr. 9, activele ,fălim. P. Matcarian, compus din cismătie și materiale de cismărie, soc. „Ento" din portofoliu de creanţe, L. Ebersohn din stofe şi manufactură şi Al. Se­gal, din manufactură şi mărunţişuri. — Idem, 22 August idem, idem, ac­tivele falimentelor: Al. Spindler, com­pus din articole de librărie, şi I. Lidji et N. Simionescu din articole de fie­rărie. Falimente ILFOV Dos. 4152 din 929. Trib. Ilfov, sec­­ţia I comercială a declarat în stare de faliment pe comerc. Iacob Schwartz din str. Carol 27 şi i-a fixat termen pentru depunerea creanţelor la verifi­care ii­u­ de 13 August, iar pentru închiderea procesului verbal de veri­ficarea lor ziua de 22 August cor. Reorganizarea uzinelor Copşa Micil-Cugir După cum am anunţat guvernul, in intenţia de a reda o adevărata conducere uzinelor metalurgice Copşa Mică-Cugir, a încredinţat di­recţiunea generală a acestui instru­ment de apărare naţională, distin­sului ing. Lupan. Din infonnaţiunile ce aflăm­ aces­tei schimbări, îi va urma un întreg plan de activitate, de pe urma că­ruia uzinele de mai sus să nu mai fie cum sunt astăzi o povară pentru bugetul statului. Uzinele vor rămâne ceea ce sunt și astăzi: uzine de materiale mili­tare* Fără a 15 se schimba această caracteristică, uzinele vor fî as»a ţ® amenajate ca producând mate:'-,*, pentru necesitățile generale :■­ țări! să ajungă a nu mai avea nevo­ie subvențiile statului. Finanţa germana şi e­lctrii­carea ţârii Vorbim în altă parte de probele­­le de electrificare a ţării, proeete, din cari, unele au păşit pe drumul realizării. Acest lucru a interesat foarte mult instituţiile de credit germa­ne, cari s’au grăbit să-şi trimită reprezentanţii lor la Bucureşti. Cum a făcut, de pildă puternica bancă DARMSTA ENTER­NAŢIO­NAL BANK. Delegaţii ei se află la Bucureşti şi se interesează, mai ales de cen­tralele hidraulice şi uzinele din regiunile Dunării, Oltului, Mure­şului, Someşului, Crişurilor şi a gazului metan. Tratativele începute de delegaţi urmăresc obţinerea de concesiuni în aceste regiuni. •——»—x»i«aEMflh •»­­ ......... *,*. Loturile Statului date în arendă Ministerul de Domenii (Direcţia îndrumărilor), a făcut cunoscut Consilieratelor Agricole că pentru anul agricol 1929-1930 a cărei du­rată e cuprinsă intre începutul toamnei 492b până la sfârşitul toam­nei 1930, loturile statului să fie date in arendă prin licitaţie la sfârşitul lui Septembrie a. c. după strânge­rea recoltei, pentru ca noul arendaş să-şi poată începe arăturile. Rezultatul tuturor licitaţiilor se vor înainta Ministerului de Agri­cultură pentru aprobare

Next