Curentul, august 1929 (Anul 2, nr. 551-581)
1929-08-01 / nr. 551
Joi 1 August 1923CURENTUL O vastă experienţă Sesiunea parlamentară, excepţional prelungită, anul acesta, a luat sfârşit O legiuire nouă economică, financiară, socială şi administrativă, va înfrunta verificarea necruţătoare a experienţei Ceea ce s’a înfăptuit virtual deocamdată, nu e o revoluţie, a precizat cu subtilitate d. Maniu, preşedintele consiliului, replicând unui adversar politic. „E o evoluţie grăbită”.. Declaraţie înţeleaptă din partea unui şef de guvern, dat fiind tendinţa de a se specula confuzia între o revoluţie legală şi căile periculoase ale revoluţiei anarhice. Dar numai atât in realitate, legislaţia recentă, răsturnătoare a metodelor de conducere din trecut nu poate fi privită, cu sinceritate, decât ca revoluţionară, în accepţiunea pozitivă a acestui cuvânt. Fiindcă, departe de a se mărgini să distrugă, ea creiază şi organizează forme noui de activitate. Marginindu-ne la domeniul economic şi financiar, legea de stabilizare, legea pentru administrarea comercială a exploatărilor statului, legea minelor, a cooperaţiei, creiarea regiei comerciale la C. F. R. şi P.., reforma contabilităţii publice, legea drumurilor, principiile noului tarif vamal, creditul agricol, pentru a nu cita decât câteva, toate reprezintă schimbări radicale a stărilor de până acum. Sunt, deocamdată, modificări teoretice, fireşte. Căci aplicarea lor e uneori în curs, alteori trebue de abia organizată Şi Intr’un caz şi în celălalt însă, rezultatele rămân de văzut. O vastă experienţă începe. Cine-ar putea prevedea, până în amănunte, rezultatele ei? Sunt desigur nădejdi legitime că metodele, de curând inaugurate, vor reuşi. Dar nu trebue să mergem nici cu încrederea până la ignorarea realităţilor. Surprize sunt orişi când de temut Experienţa nenorocită anterioară, continuată cu îndârjire timp de zece ani de zile, ne-a făcut să alegem astăzi antipodul măsurilor din trecut. N’am avut de desvoltat — propriu zis — prea multă originalitate legislativă, pentru a înfăptui reforme, cu caracter fundamental. Am răsturnat premisele anterioare. * In locul naţionalismului xenofob, am luat drept punct de plecare atragerea capitalului străin, în joc de tirania politică asupra întreprinderilor statului cu caracter economic, am căutat să introducem autonomia comercială, în loc de menajarea aparentă a contribuabilului, sărăcit prin artificii financiare, o politică fiscală vizibilă şi libertatea Iniţiativei private.Am îmbrăţişat, în toate privinţele, antipodul principiilor economice şi financiare» dintr’un trecut apropiat. Contrastul între concepţia centralistă şi descentralizatoare, de care luăm aci cunoştinţă, fără preferinţă, ca în afară de preocupările noastre directe, apolitice, e totuşi un semn manifest al atitudinii, de contrast voit, de care ne ocupăm. E neîndoios că n’am făcut rău părăsind metodele compromise din ultimii ani. Nu mai mergea cu ele.. Dar făcut-am bine, adoptând — în mod revoluţionar — antipodul acelor metode? Sau, mai exact, n’am exagerat cumva, astăzi, în sensul opus? Nimeni şi nimic alt decât experienţa, ale căror începuturi le vedem astăzi, nu va putea răspunde acestei întrebări De pe acum se lămuresc totuşi unele obiecţiuni, care fără a constitui un răspuns, reprezintă o indicaţie pentru greutăţile viitoare, uşor de întrevăzut. Multe din legiuirile recente s’au votat în grabă, fără putinţa largă de critică, verificare şi control- E o primă slăbiciune, congenitală. Nu o reamintim pentru a deschide un proces, căci se poate ca împrejurările să o fi cerut câte odată. Dar avem impresia că s’a exagerat şi dacă noi uităm, realităţile nu iartă. Lipsurile, defectele şi lacunele legislaţiei, experienţa Ie va reliefa In conflict, mai ales, cu inerţia moravurilor noastre, greşala grabei în legislaţie va constitui un serios impediment viitor. Am avut ocazia s’o arătăm, examinând legea contabilităţii. Şi, în sfârşit, fi-va legislaţia aceasta, născută din nevoia de antiteză, îndeajuns de adaptată nevoilor reale ale economiei noastre? Lăsăm experienţa să se pronunţe Ricardo In legătură cu articolul nostru precedent asupra creditului agricol, am arătat că, în legea respectivă, se prevede necesitatea unui credit pentru a uşura transmiterea proprietăţei funciare de la marele la micul proprietar şi în genere de la un agricultor la altul, pentru a se realiza astfel o repartiţie şi selecţionare firească a populaţiei agrare. Acest principiu noi l-am dezbătut de mult, discutând latura socială-economică a reformei agrare, când sa dat pământul expropriat tuturor muncitorilor de pământ, fără nici o selecţionare, ajungând la rezultă insistăm acum asupra unei critici a reformei agrare, să redeschidem procesul nenorocitei de supralicitaţii în materie de reformă agrară, este de prisos-Legea agrară a avut o greşală fundamentală, pe care nu mulţi au avut curajul a o arăta pe şleau — în faţa vântului ,,democratico demagogic — care batea prin ţara noastră. Această eroare constă: 1) că nu a făcut o selecţiune a elementului de împroprietărire, în sensul ca să se dea pământ numai acelor ce sunt şi stare să-l muncească (în privinţa aceasta legea dela 1864 a fost mai precisă), şi 2) nu a prevăzut înfiinţarea proprietăţei mijlocii, acest puternic factor agricol-economic în orice ţară. Iată-ne deci (după zece ani de la înfăptuirea reformei agrare) obligaţi de a corecta această greşală, şi nu putem decât să aprobăm cu toată căldura noua lege a circulaţiei pământurilor cultivabile, votată acum câteva zile de Parlament. înainte de interesul particular trebuie să troneze interesul colectivităţei, interesul general al Statului. INTERESUL COLECTIVITĂŢII Colectivitatea muncei tuturor producătorilor agricoli, constitue producţiunea naţională agricolă. Care dintre aceşti indivizi, cari constituesc colectivitatea producătorilor, nu este în stare să producă, să treacă altui muncitor şi destoinic proprietatea sa. Producţiunea naţională a ţărei» nu poate suferi, de pe urma nevolnicilor. Când statul român, a trecut o cerere de 180 miliarde lei în mâinile micilor proprietari, are dreptul să controleze şi mai ales să impună mijloacele cele mai severe pentru cea mai bună valorificare a acestei avuţii naţionale. In materie de economie naţională, nu are ce căuta sentimentalismul democratic, care poate uşor ajunge la demagogie. Astfel, aprobăm încă odată noua lege a circulaţiei terenurilor cultivabile şi avem ferma convingere, că într’un timp mai puţin scurt, decât s’ar crede, vom vedea o complectă schimbare a aspectului repartizărei proprietăţei rurale» mult mai sănătoasă pentru banul mers şi propăşirea producţiunei noastre agricole. SELECŢIONAREA NATURALA A PROPRIETARILOR DE PAMANT Până la votarea prezentei legi era în vigoare vechea lege din Martie 1925, care permitea înstreinarea loturilor dobândite prin reforma agrară, prin executarea dreptului de preemtiune al statului* (Această lege fusese votată, prin alarmarea cercurilor noastre diriguitoare, asupra situaţiei, în special din Basarabia, unde speculanţii, începuseră să acapareze pe preţuri derizorii, loturile apuilor împroprietăriţi). Legea aceasta era foarte bună, însă era prea „strânsă”. Era nevoie de a se lărgi, de a deveni mai elastică, în primul rând pentru motivele extate contrarii scopului primordial, urmărit de reforma agrară. Principiul democratic, „pământul în mâinile celor ce-l muncesc”, s’a dovedit zece ani, după aplicarea reformei agrare, ca insuficient, și astăzi îl putem modifica, zicând: pământul în mâinile celor CE-L POT munci, şi merită să-l păstreze. Am ajuns la convingerea că o selecţiune naturală, evolutivă a elementului împroprietărit, este, absolut necesară şi Statul a intervenit prin noua lege recent votată a circulaţiei pământurilor cultivabile tocmai pentru a stimula această selecţionare, puse în precedentul capitol, în vederea unei selecţiuni naturale a elementului împroprietărit-Expunerea de motive a legei, confirmă întru totul cele susţinute de noi, zicând: In ceasul de fata, când nevoia măririi producţiei ne impune să facem toate sforţările spre a favoriza creiarea şi desvoltarea unei clase de agricultori harnici, urmează să lăsăm posibilitatea unei circulaţiuni mai lesnicioase în mâinile cultivatorilor săteni a pământurilor dobândite prin legile agrare. In felul acesta ,se va face o selecţiune naturală dându-se putinţă săteanului vrednic să dobândească fără greutăţile decurgând din legea 1925, o întindere suficientă de pământ, punând în valoare produsul muncii spornice şi cinstite, se vor realege cu mai multă uşurinţă la sate, gospodării serioase izvor temeinice de energii naţionale în desvoltarea statului nostru. Deci, Şi guvernul admite acum, că latura principală a reformei agrae nu a fost cea socială, ci acea economică naţională. Este un mare progres, în mentalitatea politicii noastre agrare• LEGEA NOUA A CIRCULAŢIEI PĂMÂNTURILOR CULTIVABILE Legea circulaţiei pământurilor cultivabile, înglobează toate categoriile de împroprietăriri de la 1864, până astăzi, inclusiv împroprietărirea luptătorilor din 1877 şi a reangajaţilor — grade inferioare din armate. Se prevăd anumite condiţiuni, pe ceri trebuie să le îndeplinească cumpărătorii acestor loturi, pentru a se evita specula şi acapararea de terenuri. Totuşi ni se pare că limita stabilită de lege pentru maximum de suprafaţă, ce se poate concentra într’o singură mână şi anume 25 ha (respectiv 44 jugăre) este prea mică. Sunt regiuni, în cari proprietatea mijlocie ar putea ajunge, fără nici o teamă de speculă până la 50 hectare. Aci însă intră în joc, rolul creditului agricol care va trebui să ajute pe cei destoinici să poată cumpăra terenurile celor ce nu sunt în stare a le valorifica. Atenţiunea însă va trebui să fie tot atât de mare la acordarea acestor credite şi anume să nu se amestece favoritismul şi politicianismul, aşa crm am avut neplăcuta ocazie de a constata cu toţii în aplicarea reformei agrare. INSTALAŢIILE INDUSTRIALE O altă observaţie avem de făcut, asupra loturilor cu destinaţia de instalaţii industriale. Legea prevede obligativitatea unei instalaţiuni industriale de 500.000 lei pro hectar, adică 2 jum. milioane pentru un lot de 5 ha. Sunt atâtea industrii, cari se pot creia cu sume inferioare a celei de 2 jum. milioane lei, dar, cari totuşi necesită o întindere de 5 ha. Ce se va face cu aceste întreprinderi, cari cad totuşi în programul de raţionalizare al agriculturei române, care urmăreşte o industrializare cât mai extinsă ? O LACUNA ! DIVIZIBILITATEA LOTURILOR Legea nu prevede precis, dacă loturile vor putea fi vândute numai în întregime (adică în întinderea totală de 5 ha) sau şi parţial. O vânzare în total, o înţelegem şi se potriveşte cu principiile economice. O vânzare prin fracţionare, va fi însă foarte periculoasă, tinzând către creiarea unei proprietăţi parcelare, care constitue un dezastru pentru ţara noastră (experienţa trecutului, înainte de înfăptuirea reformei agrare, ne confirmă în totul teama noastră), înţelegem circulaţia in sensul creiărei unei proprietăţi mijlocii, însă nu putem fi de acord cu posibilitatea vânzărei loturilor fracţionate, care tinde la crearea proprietăţei parcelare (prin anularea principiului atât de sănătos al indivizibilităţei, care a fost baza tuturor legilor de împroprietărire nu numai în ţara noastră, dar şi aiurea). Comisiunea de specialişti însărcinată de ministerul de industrie şi comerţ cu examinarea chestiunii comercializării uzinelor, minelor şi întreprinderilor statului pe lângă materialul informativ a studiat fiecare chestiune la faţa locului şi in momentul de faţă se lucrează la coordonarea lucrărilor, ce trebuesc Încheiate până la mijlocul lunii viitoare. In raportul ce va fi depus se va arăta capacitatea de producţie a întreprinderilor, starea in care se găsesc astăzi — sau spre a fi in nota justă halul în cari se află (de o pildă uzinele din Hunedoara) — instalaţiunile şi imobilele, precum şi situaţia în care ar putea ajunge. Acest raport este interesant, pentru că pe baza lui d. ministru Madgearu va proceda la examinarea ofertelor făcute până acum, pentru comercializarea acestor întreprinderi, precum şi normele de comercializare ce urmează a li se da. Iar uzinele din Hunedoara ieri dimineaţă sa prezentat la ministerul de industrie şi comerţ o delegaţie a muncitorilor dela uzinele din Hunedoara, care a arătat starea ce s’a creat de către actuala conducere reprezentată prin d-nii directori I. Mărculescu şi Serafim şi a cerut măsuri pentru îndreptarea situaţiei. VIATA ECONOMICA Noua orientari a politicei agrare Legea circulaţiei pământului cultivatnn Lacunele legii agrare Comercializarea întreprinderilor statului Burs BUCUREŞTI 30 Iulie 1929 PARIS ZÜRICH 3,08Vf LONDRA 8,18 INCHEERI OFICIALE Leul Au cotat: Banca Blank, 1135; Banca Naţională, 10450, 25; Banca Românească, 920. 530; Banca Românească, pui, 835; Soc. Credit Industr., 865; Soc. Astra Rom , 2200; Soc Gr. Minier, 635. 30; Soc S. T. B , 960; Soc- Reşiţa- 710; Soc. Clădirea- opt, 615; Renta împropr-, 53%; Uzb- Buc., 50%, 51-A, 51A. %• CURSUL DEVIZELOR PE BAZA operațiunilor ÎNCHEIATE IN ZIUA DE 30 IULIE 1929 Paris, 6,6*1.75; Londra 817-50; New-York, 16802%; Sergia, 23,42; Italia. 8.St. Elveția, 3242; Praga 4.98,50; Shansti , 23 74; Berlin, 40.17; Fengoe, 29 38; FinolandsEÎ. 6760» SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE Numărul șomerilor englezi LONDRA, 30 (Rador). — Numărul șomeurilor la 22 iunie anul deceata, se ridică la 1.122.680, prezent&nd astfel o scădere a numărului lor fată de săptămâna precedentă de 15.065 şi 160.334, faţă de luna corespunzătoare a anului trecut. PARIS (Închidere) ROMANIA necotat Londra 12379 New York 2550 Germania 607,50 Belgia 354,75 Italia 13330 Fraga 75,50 Elveţia 44,60 Viena 490,50 Olanda 1023 ZURICH (închiderea) BUCUREŞTI 348% Berlin 123-88 Amsterdam 208,42 *4 New York 5,19,55 Londra 25,22-87 A Paris 2039 Milano 27,17 Fraga 15-38 % Budapesta 90-65% Belgrad 3,12,87% Varsovia 58-30 Viena 73,23 -—«««as» -WM»“ Propaganda economică a României in angua La Londra au început tratative pentru înfiinţarea unui institut de comerţ anglo-român care va purta numele de ,,Anglo-Roumanian Trust Ltd”. La înfiinţarea lui participă în afară de cele mai însemnate bănci din România şi o mare bancă engleză. In fruntea acestui institut la Londra va fi d. N. Titulescu. Institutul va avea o sucursală şi la Bucureşti, pentru a cărei înfiinţare lucrează d-nii miniştri de finanţe şi industrie. Sub egida acestui institut se va organiza la Londra, şi Camera de comerţ anglo română şi prin el se va face propaganda economică oficială a României. El va lua fiinţă până la toamnă. Controlul însemânţărilor PRIME ACORDATE DE MINISTERUL DE DOMENII In scopul înbunătăţirii seminţei, Ministerul Agricultural a dispus luarea a o serie de măsuri între care în primul rând acordarea de prime selecţionizărilor de seminţe şi un ajutor sub formă de subvenţiuni Camerelor de Agricultură pentru cumpărarea şi distribuirea de grâu bun de sămânţă* Pentru punerea în practică a acestor măsuri s-au stabilit normele după care 93 vor acorda prime exploataţiunilor calificate ca producătoare de seminţe selecţionate. Aceste exploataţiuni sunt în număr de 4 şi anume Soc- „Sămânţa, Germa Ţigăneşti, Ferma Stephani, etc. In schimbul primelor ce se acordă, exploataţiunilor pe baza unui certificat eliberat de Camera de Agricultură al judeţului în care domiciliază cumpărătorul, certificat prin care Camera atestă că e bun agricultor, că are terenul preparat şi că ia asupra sa garanţia şi controlul însămânţărei. In scopul unei repartiţii cât mai bune şi mai uniforme a grâului selecţionat s’a dispus ca până la data de 10 August 1929 selecţionării să nu vândă unui agricultor mal mult de un vagon de grâu selecţionat. In baza celor de mai sus şi pe baza consiliului de miniştri ministerul a acordat avansuri din prima pentru seminţele selecţionate societăţii .Sămânţa“ suma de lei 955.069 si administraţiei fermei Ţigăneşti suma de lei 150 000 Situaţia agronomilor împroprietăriţi In fine relevăm şi regimul special, care s’a impus agronomilor, cari au fost împroprietăriţi pe baza legei agrare. Pe când preoţii, învăţătorii şi funcţionarii bisericeşti sunt înglobaţi în categoria muncitorilor de pământ, agronomii sunt lăsaţi într-o situaţie excepţională. Obligativitatea de a-şi cultiva singuri loturile (mai bine zis, de a-şi pune în valoare aceste loturi singuri, cum spune legea) este bună, însă obligaţiunea de a se instala pe loturi, este o imposibilitate materială, având în vedere suprafaţa redusă de 5 ha pentru un agronom, absolvent al unei şcoale superioare de agricultură, care este şi funcţionar de stat, dar care are totuşi vremea şi posibilitatea de a-şi pune singur în valoare lotul său şi de a servi drept exemplu, celor din jurul său. O NOUA ORIENTARE IN POLITICA AGRARA 1 Cu aceste mici observaţiuni, credem că legea circulaţiei pământurilor rurale, însemnă o eră nouă în problema noastră agrară şi va corecta şi anumite greşeli, ale reformei agrare, după aim am arătat mai sus. Trebuie să accentuăm, că incet, încet, partidele noastre politice intră pe făgaşul adevărat al economiei productive naţionale, în locul celui social-politic şi că principiul interesului colectivităţei (adică al statului înseşi), a început să primeze celui individual. Este o schimbare îmbucurătoare şi cu efecte, de o importanţă mult mai mare, decât s’ar părea. Asupra acestei noui orientări politice, vom mai reveni. Intre Ţară şi... cămătari Nu puneţi mâna pe hoţi — nu le luaţi înapoi ce-au furat, căci... se sdruncină creditul ţărei — aşa spun unele ziare căutând să apere pe cămătari de acţiunea „Ligei împotriva camerei”. Pe lângă monstruozitatea politico-economică a problemei ce se pune între o ţară întreagă, de o parte, cu toată avuţia ei imobilizată — şi o mână de spoliatori de alta, cu 6-7 miliarde de lei capital — mai este şi chestiunea morală. Intr’adevăr „Legea împotriva Camerei” depusă pe biurourile Camerei de d. Dr. Lupu şi pentru care d-sa dându-şi seama de pericolul iminent ce ameninţă prăbuşirea întregului nostru organism economic — robindu-ne străinilor — a cerut urgenţa, nu este o lege de mila sau de păsuire. Este o lege de dreptate socială prin care se restitue producătorilor numai o parte din sumele cu cari au fost furaţi — sub diferite pretexte de cămătarii satelor şi oraşelor-Legile noastre, de până acum, cari urmăresc atât de sever pe debitori, nu acordau creditorului până în anul 1926 decât dobânda legală de 6 la sută. De aceia niciodată un cămătar nu intenta acţiune unui nenorocit de debitor; ei lucrau, în ascuns, la întunerec. Eşind la lumina zilei, legea nu le dedea nici un drept şi erau acoperiţi de dispreţul public. Nici astăzi, în nici un act judiciar nu este trecută adevărata dobândă cămătărească; ea se ascunde sub fel şi fel de denumiri şi acte măsluite, fiindu-i frica şi ruşine să iasă la lumina zilei. Şi sunt oameni ce pretind că ne va judeca rău străinătatea dacă, prinzând pe criminalii cari ne-au distrus puterea de producţie a ţarei întregi, îi forţăm să restitue debitorilor o parte din ce le-au furat? Dar aceasta este teoria economică a profesorului Terente din balta Dunărei (împărăţia stufului)! Străinătatea nici nu bănueşte ce tâlhari se ascund, în ţara noastră sub masca de creditori ai muncei naţionale! Străinătatea nu ştie că nenorocitul nostru de orăşean se împrumută cu 30-40 la sută dobânzi iar şi mai nenorocitul plugar munceşte cu bani plătiţi 60-120 la sută şi chiar 400 la sută! Şi că numai după ce au fost astfel jupuiţi, timp de zece ani încontinuu au ajuns să fie tot ei — popor extraordinar de blând şi răbdător — hoţii de păgubaşi! Nu aveţi grijă — apărători ai cămătarilor — vom lumina străinătatea. Ii vom spune că nu este vorba nici de moratoriu nici de păsuire; am prins hoţii şi îi forţăm să restitue ce-au furat.Iar dacă aceşti avocaţi ai camerei doresc sa cunoască fundamentul juridic al „legei împotriva Camerei ”, să ia orice carte de drept şi să citească că „nimeni nu se poate îmbogăţi în dauna altuia” şi mai ales că ..frauda corupe orice act juridic”. Acesta este fundamentul art. 138 din Codul civil german din 1900 pe care s’a creiat formidabila bogăţie a Imperiului până la 1914! Acesta este şi fundamentul art. 1 din „Legea împotriva Camerei” depusă de d. Dr. Lupu în memorabila şedinţă din 25 iulie 1929. Iar fundamentul economic al acestei legi este: Capitalul cu dobândă mică ajută şi stimulează producţia, iar camăta o distruge, rupând pe fiecare an bucăţi din însuşi factorul economic producător de valori. Camăta de 30 la sută dublează în doi ani datoria: gândiţi-vă ce capitaluri au măcinat până acum carnetele de 40-60-100 la sută! Tratatele de economie politică spun că, decât un astfel de credit mai bine lipsă. Căci un astfel de credit nu numai că nu ajuta producţiunea dar distruge avuţia naţională consumând-o* Exact cazul actual al Ţărei noastre! De acea „Liga împotriva Camerei” a cerut, prin d. Dr. Lupu, urgenţa unei legi care, pe lângă înfrânarea camerei în viitor, propune o răfuială asupra trecutului pentru a se scade, din datoriile de azi, dobânzile uzurate, adăugate an cu an şi cam datorii astfel umflate nu mai reprezintă acum decât dobânzi şi nici pe sfert banii primiţi în mână* „Liga împotriva Camerei” a propus astfel măsuri prin care să se iscă posibilă activitatea economică a ţărei în viitor rezolvând problema insolvenţei generale pe cari toţi o văd, care împiedici această viaţă economică a ţărei, dar pe care nimeni nu ştie sau nu vrea să o rezolve C. YARCA Secretarul „Ligei impotriva Camerei* Ion Scutaru Oborul de cereale din BrăLa Până la orele 12 s’au încheiat: 11 vag. orz de 69 kgr. cu 1 jum* c- s cu 53750 lei vag. bordo. 10 vag. orz de Obor cu 48500 lei vag magazie Obor. 10 vag. orz de 61—62 kgr. cu 3--4 la sută c. st- cu 49000 lei linie doc livrarea August—Septembrie 2 jum. vag orz de 62—63 kgr. cu 4 la sută cu 49000 vag. linie doc. Orz de 66 kgr. cu 3 la sută iei 53750 vag. linie dok. Orz de 64 kgr cu 3 la sută cu 50000 vag. linie dok. In Obor au sosit circa 250 care- Orzul 4.40—4.95 lei kgr. Grâul nou 7.60—7.80 lei kgr. Porumbul 775—810 lei kgr. Acte de Comerţ şi Notariat Cereri de declarare în stare de faliment ILFOV Dos. 3511 din 1929. Fraţii G. şi D. Rădulescu, a cerut trib. Ilfov, secţia I comercială, declararea în stare de faliment a comerc. Chivu Paraschiv din calea Griviţei 250, fiind în încetare de plăţi. Datoria lei 40811. Termen la 18 Oct. 1929. Dos. 3642 din 929. Firma comercială Noether et Bonne din Mannheim (Germania) prin procurator, idem a Soc. in nume colectiv I, Fischgold et Z. Hornstein din str. Lipscani 71, idem fr. elv. 1363,85. Termen la 22 Oct. 1929. Dos. 3759 din 929. — Firma „Carpați", idem a d-lui Antonio Pintori din str. Zablovschi 86, idem lei 22698. Termen la 25 ct. 1929. Dos. 3768 din 929. D-l Nicolae Chircu, idem a d-lui Ștefan M. Dragu din str. Filip Telegescu 108, idem lei 27M6, idem. Dos. 3757 din 929. Basile B. Assan, Petre B. Assan. etc„ idem a comerc. A. J. Hertzman Bonny din calea Văcărești 245, idem lei 117.595. Termen 25 Oct. 1929. Dos. 3999 din 929. Peter Fleischer din Sibiu, prin procurator, idem a comerc. D. Vernescu din str. 11 Iunie Nr. 14, idem lei 5000. Dos. 4022 din 929. D-l Max Wandermann din Paris, prin procurator, idem a comerc. Ignatz Breitmann din str. Nicolae Bălcescu 3, idem fr. fr. 8500. Dos. 4037 din 929. „Ageco" S. A. de agentură şi comerţ, idem a soc. in 1 Am T T 4 1/t • « X f name colectiv „ vulcanul am /ncea Tortola 17, idem lei 35.000. Dos. 4039 din 929. Soc. pentru furnituri militare şi încălţăminte, S. A., idem a comerc. Eduard Klein din calea Moşilor 157, idem lei 136.072. Dos. 4063 din 929. D-l Tudor Coleff, idem a d-lui M. Nicolescu din str. Principatele Unite 75 și str. Antim 42, idem lei 97.000. Dos. 4065 din 929. Banca Marmorosch Blank et Co., S. A., idem a Soc. Jram", industria română de ambalaje metalice Aurel Stein et Co. din b-dul Col. Mihail Ghica 72, idem lei 20.000. Dos. 4075 din 929. D-l Mihail Rosenberg, idem a comerc. loan Stanciu din șos. Giurgiului, via Nifon, Aleia B. No. 25, idem. lei 220.000. Dos. 3701 din 929. D-l Lt.-Col. Teodorescu Nic., idem a d-lui D. Cristescu din com. Șerban Vodă, jud. Ilfov, șos. Giurgiului 45, idem, lei 24.000. Termen la 15 Noemb. 1929. — In ziua de 2 August, ora 19, se va vinde de sindicatul fălim. Trib. Ilfov, camera Nr. 9, activele ,fălim. P. Matcarian, compus din cismătie și materiale de cismărie, soc. „Ento" din portofoliu de creanţe, L. Ebersohn din stofe şi manufactură şi Al. Segal, din manufactură şi mărunţişuri. — Idem, 22 August idem, idem, activele falimentelor: Al. Spindler, compus din articole de librărie, şi I. Lidji et N. Simionescu din articole de fierărie. Falimente ILFOV Dos. 4152 din 929. Trib. Ilfov, secţia I comercială a declarat în stare de faliment pe comerc. Iacob Schwartz din str. Carol 27 şi i-a fixat termen pentru depunerea creanţelor la verificare iiu de 13 August, iar pentru închiderea procesului verbal de verificarea lor ziua de 22 August cor. Reorganizarea uzinelor Copşa Micil-Cugir După cum am anunţat guvernul, in intenţia de a reda o adevărata conducere uzinelor metalurgice Copşa Mică-Cugir, a încredinţat direcţiunea generală a acestui instrument de apărare naţională, distinsului ing. Lupan. Din infonnaţiunile ce aflăm acestei schimbări, îi va urma un întreg plan de activitate, de pe urma căruia uzinele de mai sus să nu mai fie cum sunt astăzi o povară pentru bugetul statului. Uzinele vor rămâne ceea ce sunt și astăzi: uzine de materiale militare* Fără a 15 se schimba această caracteristică, uzinele vor fî as»a ţ® amenajate ca producând mate:'-,*, pentru necesitățile generale :■ țări! să ajungă a nu mai avea nevoie subvențiile statului. Finanţa germana şi elctriicarea ţârii Vorbim în altă parte de probelele de electrificare a ţării, proeete, din cari, unele au păşit pe drumul realizării. Acest lucru a interesat foarte mult instituţiile de credit germane, cari s’au grăbit să-şi trimită reprezentanţii lor la Bucureşti. Cum a făcut, de pildă puternica bancă DARMSTA ENTERNAŢIONAL BANK. Delegaţii ei se află la Bucureşti şi se interesează, mai ales de centralele hidraulice şi uzinele din regiunile Dunării, Oltului, Mureşului, Someşului, Crişurilor şi a gazului metan. Tratativele începute de delegaţi urmăresc obţinerea de concesiuni în aceste regiuni. •——»—x»i«aEMflh •» ......... *,*. Loturile Statului date în arendă Ministerul de Domenii (Direcţia îndrumărilor), a făcut cunoscut Consilieratelor Agricole că pentru anul agricol 1929-1930 a cărei durată e cuprinsă intre începutul toamnei 492b până la sfârşitul toamnei 1930, loturile statului să fie date in arendă prin licitaţie la sfârşitul lui Septembrie a. c. după strângerea recoltei, pentru ca noul arendaş să-şi poată începe arăturile. Rezultatul tuturor licitaţiilor se vor înainta Ministerului de Agricultură pentru aprobare