Curentul, octombrie 1929 (Anul 2, nr. 612-642)
1929-10-01 / nr. 612
Cereți pretutindeni Ciorapul bărbătesc frumos, durabil ,ieftin. parabilitatea mobilelor gariRlimi Nu regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ ui veţi convinge ci puteţi cumpăra - -ta jorabli. alun sl bine şl CU PUTĂ IHRATE Székely & Réti Fabrica de Mobile Mart asortinent de Biane sl pianine La cerere trimetem şi reprezentantul nostru cu desene. 1 isiwiiirir» Cutia cu scrisori*) Lasa agresiune Însemnări inocente în marginea unui fapt divers Nemulţumit de o cronică dramatică (sic), apărută în ziarul „Cuvântul”, d. Al. O. Teodoreanu I lovit pe ziaristul (sic), Călugaru (sic). ZIARELE In adevăr, Călugărul din vechiul schit, A fost măgar şi l-am plesnit. Punct. In urma acestui detaliu (singurul riguros exact asupra acestei chestiuni personale), m’am trezit într o buna dimineaţă cu toată presa română în cap. Şi, cu drept cuvânt. Aşa cum a fost relatat de ziarul „Cuvântul", unde s’a jucat piesa, faptul (sau, dacă vreţi, actul), e reprobabil. Dovadă că tocmai foştii mei colegi de redacţie au găsit cuvintele cele mai aspre pentru a-l condamna. Dar: . . , . . .je n’ai mérité, Ni cet exces dTionneur, ni cette indig irit* Căci. Tot ce s’a scris împotriva mea e explicabil. Ba, ceva mai mult. E de mirare că unele ziare, din motive măgulitor sentimentale pentru mine, au fost mult prea blajine în atitudinea lor. Faptul ar fi meritat o înfierare mult mai energică și mult mai violentă, dacă ar fi fost adevărat. Nu este. Asta e tot. De aceia, întâmplarea pretinde imperativ oarecari comentarii marginale, pe care îmi permit să le fac. Mai întâi: ______ In clipi înecare i-am aplicat domniai-sale domnului Ion Călugăru (de ce Călugăru?), palme 6 (şase), nu cetisem cronica domniei sale. Zic vouă, confraţilor: cetiţi-o! Nu-i aşa domnule, de-o pildă Dem. Teodorescu, că pentru a susţine că am lovit pentru aceasta, ar trebui să presupui în prealabil că sunt un imbecil? O poli face? Mă rog matale! Dar, să lăsăm prostiile! Mărturisesc că, în clipa in care ,ni s’a atras atenţia asupra cronicei d-lui Calugără (aşa vrea el să i se zică), m'am îngrozit la gândul că s’ar putea bănui că din această cauză, am procedat în felul ştiut. Cu naivitate (închipuirea mea entuziastă proectează lumini favorabile asupra semenilor), îmi închipuiam că e cu neputinţă ca la acei ce mă cunosc personal, lansarea puerilă a unui asemenea svon absurd să găsească un pic de credit. L’a găsit. E singurul amănunt pe care îl regret. Confraţi întru totul stimabili, cu care nu am avut decât raporturi cordiale, au acceptat versiunea, aşa cum li s’a servit (bărbier, mister, halviţă, revolver!) Păcat. Exerciţiul profesiunei ar fi trebuit să-i familiarizeze cu procedeele în vigoare în asemenea ocazii. De aceia poate, unanimitatea justelor protestări, nu mi-a turburat nici somnul, nici pofta de mâncare (preferam să mi-o turbure, căci aș fi făcut economii, care mi-ar fi prins bine momentan). In nici un caz însă nu-mi puteam Închipui că distinşii mei confraţi (toţi confraţii mei sunt distinşi), nu-şi dau seamă că ziarul „Cuvântul“ le-a pus în faţa ochilor o lupă, prezentându-le apoi un film Subiectul: Al. O. Teodoreanu (adică eu), cetind ziarul „Cuvântul”, tnebunind subit, cam în dreptul frazei: „Rodia de aur“ e proastă (nu te supăra, Adrian Maniule !), şi strecurândumă apoi ca un al doilea Max Goldstein pe sub zidurile cercului militar pentru a pândi ora prielnica la care Călugăru (dacă aşa-şi zice el!*), e singur In redacţie (precum ai scris, amice Devechi), în scopul de a-i curma zilele (crezi, domnule Cecropide ?) In faţa valului de indignare provocat de filmul citat, iertaţi-mă domnii mei, dar, ca Leopardi in faţa mării, surâd. Să mă explic? Nici gândesc! Asta o voiu face la parchet, unde am fost reclamat. Tot ce vă pot spune însă e că nu am avut revolver şi că n’am fost câtuşi de puţin ameninţat de personalul servil al redacţiei ziarului lezat. Dacă ar fi fost aşa, vă scriam de la Văcăreşti şi nu de la „Grancea“ (excelentă berea lui Grancea), de unde vă scriu acum. Dar nu vreau să vă dau dovezi. Din moment ce l-aţi crezut pe Ion acela, Călugăru, mă puteţi crede şi pe mine (nu-i aşa?) De aceia nu voiu insista asupra negrei mele fapte, decât din punct de vedere estetic. La dulcele ceas al aperitivului sunt generos (precum cu chelnerii şi cu confraţii). Şi adevăr zic vouă, mare greşeală aţi făcut intitulând fapta mea, Laşa agresiune. A lovi un om e un lucru grav de care eu (nu vă supăraţi), îmi dau foarte bine seamă. Judecând un asemenea fapt, nu e frumos să scrii comicării. A transpune incidentul pe un plan umoristic e odios. Aţi făcut-o. Aţi scris Laşa agresiune. Lumea a râs. Mi-a părut rău pentru domniile voastre (generozitatea). Prevăzusem că veţi proceda aşa. Martori sunt toţi amicii pe care îi prevenisem că voiu sancţiona fizicamente pe Ion Culugăru (nu-mi iau răspunderea acestei denumiri arbitrare), că am spus în gura mare şi în auzul tuturor la Cafeneaua Capşa că se va scrie: Laşa agresiune. S’a scris. Pentrucă regretam (orişicât!), fapta mea, m’a iritat la culme confirmarea acestui prognostic. Dacă gestul meu ar fi fost pentru beletrişti măcar, generator de adjective colorate, aş fi avut o consolaţie cel puţin literară (mă înţelegi, Branişte). Nu era nevoie să înghit prafuri de ghicit (mi se pare că nici nu există), pentru a şti că se va scrie ,,Laşu agresiune“, după cum chimistul e sigur, într’o situaţie similară, că introducând hârtia de turnesol într’o bază, ea devine albastră, __ şi roşie într’un acid. In scrisul curent lacrima e totdeauna furtivă, burghezul infam, muncitorul conştient şi organizat, iar agresiunea lasă colegul susţinut atât de solidar şi quasi-unanim, ar fi meritat desigur alt tratament. Aşa cum stau lucrurile, mie nu-mi mai e îngăduit decât să mulţumesc confraţilor pentru mărinimia lor. Ar fi putut să mă ucidă. Şi m’au cruţat. AL. O. TEODOREANU *) Redacţiunea nu-şi ia răspunderea celor publicate în această rubrică. Pământul ( mânată ! Urmare din pag. I) date publicităţii (1) aduc aminte piilor, azi oameni, de tatăl lor ,rolut undeva, pe câmpurile de bă,e. Un linţoliu se atşerne, osemintele iau cu infinită grijă, fiecare baire de pământ e verificat cu mâna ele iau drumul cimitirului naţional ,e a şi continua odihna printre însa armată de cruci albe, peste ni veghează candela eternă din finul Amintirei. 1) Iată un exemplu de astfel de anunţare : „La 6 Maiu 1929, s’a găsit la Souchez, cota 119, un corp, purtând indicaţiile următoare: Resturi de uniformă franceză; placă de identitate foarte deteriorată, pe care abia se poate cîti: ......NE ...CEL., clasa 190X, Cercul de Recrutare ...NE, No. matricol ..86 şi un ceas de damă care s’a lăsat cu corpul. Corpul a fost pus într’un coşciug şi îngropat în cimitirul militar naţional Notre-Dame-de-Lorette, mormântul No. 18.850”. .’v. G. Kivăran-Răzvan Dela Academia de drept din Oradea Înscrierile la această Academie vor avea loc dela 1—20 Octombrie a. c. înscrieri excepţionale, In cazuri bine motivate, până la 15 Noembrie a. c. Intre orele 9—11 a. m. înscrieri pentru anul I se fac In baza diplomei de bacalaureat (sau certificat de maturitate, diplomă de absolvire a cursului liceal pentru timpul anterior Legii bacalaureatului), extras de naştere, certificat de naţionalitate şi certificat de moralitate. Examenele integrale, de corigenţă, şi examenele finala de licenţă se vor ţinea intre 20—31 octombrie a. c. înscrierile pentru examene se vor face între 11—18 Octombrie a. c., orele 9—11 a. m. Cursurile Încep la 1 Noembrie 1929. Cititi Mica Publicitate CURENTUL Abuzurile şoc. „Meşiţa“ După scandalul provocat la unele societăţi petrolifere, unde, din lipsa elementelor capabile de conducere au fost jefuite în chip neruşinat pungile acţionarilor, astăzi suntem în măsură a vedea starea nenorocită in care a fost adusă societatea ..Uzinele de fier şi domeniile din Reşiţa1 de către administratorii ei. Ne amintim de succesul emisiunilor de până acum şi în special al celor de după războiu, când se dădea o adevărată bătălie pentru acţiunile Reşiţei, — datorită desigur încrederei în valoarea imenselor bogăţii, ale societăţei S’au perindat însă la conducerea ei, o serie de oameni SPECIALIŞTI ori POLITICI, cari, în loc să se îngrijească de gospodărie, au făcut operaţiuni nepermise, ce-au dus la dezastrul de azi, unii încasând milioane de lei, alţii făcând politică de ruină. Şi de aceia astăzi acţionarii societăţii încearcă o întrunire de protestare. Deşi reprezentanţii societăţii Reşiţa au contractat un împrumut de 2 milioane dolari, totuşi, membrii consiliului de administraţie, nu POT PLATI AMARATUL DIVIDENT LA ACŢIUNI. De ce? Fiindcă nu sunt fonduri. Reşiţa nu-şi poate incasa creanţele de la Stat. Dar, de unde zecile de milioane pentru plata tantiemelor membrilor din consiliu şi ale directorilor? La care s’ar mai adăuga exageratele cheltueli generale ce consumă 1/5 parte din venitul brut Și trebue să constatăm că Reşiţa face parte dintre întreprinderile industriale, care în timpul din urmă practică o procedură nouă faţă de acţionari, fără a-şi da seama că acţionarii sunt proprietarii întreprinderei. Prin noua procedură se favorizează doar mandatarii acţionarilor la conducerea întreprinderei, intervertindu-se raportul dintre aceştia şi acţionari Ceea ce desigur indispune şi nemulţumeşte pe cei din urmă-Conducătorii Reşiţei prin procedeul condamnabil de a nu plăti dividentul, ce trebuia achitat incă din iunie, dovedesc incapacitatea de a figura în fruntea societăţei. Ca plata dividentului să fie amânată de pe o lună pe alta, în cazul de faţă 4 luni, înseamnă că instituţia reprezentată prin actualii conducători este rău cotată, şi i se refuză orice credit. Urmarea se poate prevedea! C. Arsettie Eroare judiciară sau altceva? D P. Maxian ajutor controlor totul Maxîan suspendat!? în Administraţia financiară Lăpuşna, ne aduce la cunoştinţă, fapte, cari bazate pe acte autentice, duc la concluzia că s’a comis o gravă eroare judecătorească, pentru ca să n’o numim altfel. Ajutorul de controlor descoperise încă în anul 1926 la acea administraţie mari fraude, săvârşite de către controlorul fiscal H. Cetin, perceptorul Viniciuc, concubina acestuia V- Dobrovojenco şi de M. Zîbenberg-Dosarul fraudelor a fost ridicat în acel an de d. procuror N- Periteatcov. De atunci nu i s’a maî dat de urmă. Administraţia financiară, ordonând o nouă anchetă, a restabilit toate falsurile comise de asociaţia de mai sus-S’au găsit însă magistraţi, cari prin nu ştim ce misterioasă Interpretare a textelor de legi, au lăsat în libertate pe delapidatori, neexecutând nici măcar dispoziţia ministerului, de a suspenda pe funcţionarii vinovaţi Dar nu numai atât: de unde Maxian era descoperitorul Tăişurilor, cei prinşi cu mâţa în sac au înscenat un proces omului care îi dăduse pe mâna histiţiei. Aşa că, fără nici un motiv, Maxian e arestat şi condamnat la trei ani închisoare iar de fraudatorii Viniciuc şi Zîbenberg, au fost puşi la adăpost de orice penalitate. Statul a rămas prejudiciat de suma de 111.834 lei, iar denunţă Rămâi uluit de această totală răsturnare a celui mai elementar bun simţ juridic: hoţii puşi la locul de cinste, iar omul cinstit care i-a prins, să fie băgat la închisoare... Acte autentificate de Curtea de Casaţie emanate de la Curtea de Apel şi parchetul general Chişinău, constituesc o zdrobitoare dovadă de vinovăţie împotriva procurorului N. Pereateatcov şi a judecătorilor C. Dardan şi C. Vasiliu, cari au instruit această afacere. Nu aducem nici o jignire magistraturii când în numele unui principiu de dreptate, ne ridicăm şi cerem o exemplară sancţiune pentru cei ce s’au făcut vinovaţi de atari fapte. Altfel se subminează la temelie însuşi prestigiul de care trebue să se bucure această sacră şi inviolabilă instituţie a ţării: magistratura. Se face acum o nouă instrucţie de către d- judecător Bărbescu dela cap. II şi de parchetul general Chişinău Dosarul de fond a fost, deocamdată, suspendat. Până atunci, Maxian umblă, muritor de foame, cerând pentru el şi cei 6 membri ai familiei sale, ceiace î s’a furat cu atâta cinism: cinstea. Ministerele de Finanţe şi de Justiţie vor şti, sperăm, să facă aşa fel ca Statul sa fie despăgubit, moral şi material, de cei cari, liberi astăzi, sfidează legile țării. Capitala MOARTE SUBITA Din noapte a încetat subit din viaţă săteanul Ştefan Constantin Haimana, de 37 ani, vânzător ambulant, de fel din comuna Stăneşti- Chirculeşti (Vlaşca) pe când dormea cu mai mulţi consăteni de ai lui la hangiul Ion Petrescu, din calea Rahovei 349. Cadavrul săteanului a fost transportat la Morgă. NENOROCIRE Muncitorul Gh. Mincu, de fel din comuna Râca (Teleorman) s’a dus eri seară să se culce la construcţia din calea Griviţei 162. Fiind întuneric şi cum muncitorul nu cunoştea locurile construcţiei a căzut în pivniţă, unde a rămas în nesimţire până a doua zi când a fost găsit de paznic. Muncitorul care s-a ales cu grave leziuni a fost dus la spitalul Brâncovenesc. ACCIDENTUL DELA HIPODROMUL BANEASA Jocheul Taylor. In timpul unei curse pe hipodromul Băneasa a căzut cu calul Zzabed. Unii din cai cari urmau au trecut peste jocheu provocându-i grave leziuni. Cu ambulanţa salvării, care se afla pe câmpul de curse, a fost dus la sanatoriul de Antoniu. OSEMINTE OMENEŞTI La binaua din str. Vasile Lascăr 106, proprietatea d-lui dr. Ştefănescu-Galaţi, făcându-se săpături s’au găsit oseminte omeneşti. ÎNCERCĂRI DE SINUCIDERE Alexandrina Veru, din str. Albinelor 5, în urma unor certe avute cu concubinul ei Dumitru Vartopianu, a încercat să se sinucidă luând o soluţie toxică. — Femeia Zina Sandu, de 28 ani, fără domiciliu stabil în Capitală a avut aseară pe bal. Ferdinand în dreptul casei cu Nr. 144 un rendesvous cu iubitul ei şi văzând că nu vine a băut conţinutul unei sticluţe cu tinctută de iod pe care o avea la dânsa. Cu o trăsură a fost dusă la spitalul Filantropia. Hippism Premiul Vivian, disputat eri la Băneasa, a fost câştigat de Coquin, indiscutabil cel mai lbun cal tânăr al turcului. Pensionarul d-lui Schlessinger, bine prezentat de Divald, a dispus cu uşurinţă de M’Amour şi Gouverneur, două flyeri cu excelente performanţe la activul lor, dovedind că generaţia actuală este de clasă superioară. Aceeaş impresie ne-au lăsat şi victoriile lui Mikado şi Ou de Paşte, ultimul reabilitat de eşecul inexplicabil de la Floreasca. Dăm mai jos rezultatul technic şi relevăm victoria bine primită a lui Calibert în Pr. Nucet. Publicul a ovaţionat culorile proprietarului sârb, reprezentat pe turt prin persoana d-lui ministru Pscholak-Antici. Un accident cu urmări serioase s-a înregistrat în parcursul Pr. Bale. Jockeul Paylor a căzut cu calul, alegându-se cu leziuni grave. A fost transportat la sanatoriul Antoniu. Iată rezultatul : Pr. Haglesti: Habitus, Fadol, Saladin. N. P. Cimpoi, Albatross II, Nun Mare, Raptor, Mangup, Silver Carte, Latin. Cota 10 : 176; 32; 20; 19. Pr. Mierlari: Ou de Paste, Sonia, Gibson Boy. N. P. Marcheta, Nahat. Cota 10 : 56; 35; 29. Pr .Bragadiru: Coca, Dehogyis, nem, Rohano. N. P. Prinţişor, Gay Navarre. Cota 10 : 49 - 96, 14. Pr. Ch. Vivian: Coquin, M A- mour, Soha, N. P. Gouverneur, Cit, ri.-se. Cota 10 : 16, 20, 26. Pr. Bale: Bonita, Jean Hableu, Sange Verte. N. P. Despîna, Moşulică, Gilda, Curcubeu, Cavaler, Sziţa, Leuştean II, Katalin, Misti, Şoim, Szabad (căzut). Cota 10 ; 96; 32; 106; 17. Pr. Vifor: Mikado Frig, Zdrang. N. P. Mascota, Pupăză. Cota 10 ; 14; 10; 10. Pr. Nucet, Caribet, Bimbaşa Paşa, Mierloiu. N. P. Floreasca, Dorine, Ezas, Cosiţa Dragul Mamei, nova, Isteţ, Morning Star. Cota la event. Mikado,Caribet 10 : 133. Grevă la fabrica din Bumişi IAŞI, 28. Din Buhuşi se anunţă că un număr de 60 lucrători de la fabrica de ţesătorie, au declarat grevă, cerând mărirea salariilor. Inspectoratul muncei a fost înştiinţat Ştiri din Oneşti DE LA PRIMĂRIE. La primăria oraşului nostru, au început întocmirile listei comunale şi întocmirea listei electorale, în care se va trece şi femeile, conform nouei legi administrative. înscrierile se fac în fiecare zi de către funcţionarii primăriei pe sectoare. UN NOU RESTAURANT. — Oraşul nostru, fiind lipsit de restaurante, d- Ghica Lolu, s’a gândit a înfiinţa imul. Aşa dar, deoarece se simte nevoia pe data de 15 Octombrie a. c. se va deschide noul restaurant pe Bulevardul M. Olănescu. DELA ŞCOALA ORTODOXA— Cursurile la şcoala ortodoxă de fete din localitate, va începe pe ziua de 1 octombrie. Cursurile, vor fi ţinute, de profesori de la liceul dr. C. Angelescu din localitate. Cu cât va fi numărul elevelor mai mare, vor fi şi taxele mai mici. Gimnaziul va funcţiona cu clasele I, II, III şi IV. DIVERSE.„Pentru sezonul de iarnă, cinematograful Diaconescu, va rula în frumosul salon al batalionului de jandarmi, din localitate. Cine doreşte a da spre publicare ceva în ziarul „Curentul“ sau Mica Publicitate, se vor adresa corespondentului, sau d-lui I. Ghiţescu, depozitar de ziare, din str. Târgovişte. Martie Octombrie 1929 ... Carnetul zilei LUNI, 30 SEPTEMBRIE 1929 Sf. Părinte Grigore Episcopul Armeniei Mari CATOLIC : Sf. Ieronim (Jerome) ISRAELIT : 25 Elii 5689 MUSULMAN : 25 Rebi el-Ahir 1348 TEATRE NATIONAL: seara „Măsură pentru măsură“. VENTURA: seara „Stăpânul inimei sale“. FANTASIO : seara ,nici nu ne jucăm să ne amuzăm“. „ CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Asfalt” cu Gustav Fröelich şi Betty Aman. TRIANON: ,Temeea şi paiaţa“ după romanul lui Pierre Lonys. LIPSCANI PALACE: „Demonii Omenirii’’ cu Emil Janings, Conrad Veidt şi Werner Krauss, în Pauză Transformistul Joia. SELECT: ,,Masca diavolului“ cu John Gilbert, Ever Bem şi Alma Rubens. Complectare „Stan şi Bran ghinionişti”. BULEVARD PALACE: „Malac reporter cinematografic” cu Buster Keaton şi Marceline Day. Complectam „Banda veselă suferă de măsele“, comedie în 2 acte. LUX : Pat şi Patachon în „Şampionii Africei“. SCALA : „Svăpăiata” Cu Zamora, Şi filmul „Dansul morţii“ cu Goesta Eckman. MARNA: „Dominoul Negru“ cu Harry Lietke şi artişti- MARCONI: Wolga,Wolga“ şi revista ,Adios Muciacios“ cu Marilena Bodescu. VOLTA BUZEŞTI: „Dansatorul” cu Willy Fritsch şi opereta „M-zelle Nitouche” cu Garassi Cernea. Popea. DICHIU : „In sânul Haremului“ cu Karina Bell şi Gunar Tomaes. La sfârşit comedie- Filmul va fi acompaniat pentru prima oară la noi cu orchestră specială care va face surpriză spectatorilor. GLORIA : „O crimă celebră“ (Chicago), comedie şi jurnal. TERRA : Lya Putty în „Viaţă de apaş“ şi Bébé Daniels în „Fiica Şeicului“ seara revista ,,Ustură dar trece“. AMERICAN : „Unul contra tuturor” şi comedie cu „Stan şi Bran”. BOGACIU (Capul B-dului Pache): „Grădina lui Alah” cu Ivan Petrovich- La fine o nostimă comedie LILIACUL: „Pumnalul de oţel” cu Genne Tuney. ROMA : „Unul contra tuturor“. REX : Căpitanul Sorell“ şi o complectare. FILANTROPIA: Pat, Patachon şi Patachonel în „Marinarii Boxeuri“ şi o comedie-REGELE MIHAI I-lu (Călăraşi 119) ! „Transatlanticii“ şi revista „Aşa vreau, aşa fac“ RAHOVA ! „Titanic” cu George O’Brien şi Virginia Valii FARMACII DE SERVICIU Gh. Rămăşcan, str. Doamnei 27; S. Georgescu cal. Griviţei 323; Em. Schuster, cal. Victoriei 138; W. Greser, cal. Moşilor 298; D. Nicolau, cal. Rahovei 81; Farm. Flora, str. Carol 89; A. Solomon, cal. Dudești 28; N. Sterescu, Bd. Elisabeta 34; M. Paleacu, Bd Col. Ghica 57. Dacă a fost vreodată, pe lumea asta, un om mirat, apoi acela a fost Sandu Ștefănescu — „doctorul", cum ii spune toată lumea. In dimineața aceia frumoasă, de vară, cum eșea de la „Hôtel du Cédre”, din rue de Lacépède, cu cine credeţi că se întâlneşte?... Cu sora-sa, Vera — pe care o ştia la Făgăraş— şi cu doi prieteni — tot români: un maior şi cu nevastă-sa. Doctorul se frecă la ochi şi nu venea să creadă. Ceilalți, râdeau să se topească. Dinadins nu-l anunțaseră. Vroiau să-l surprindă. După primele efuzii, începură să curgă — ploaie ! — întrebările : _ „Dar când aţi venit? Ce fac cei de-acasă? Ce fac Vicenţa şi Lenuţa?” (surorile doctorului). Iar un chip de concluzie: — „Asta nu se face, pe onoarea mea! Să-mi fi scris, veneam — cel puţin — la gară. Aşa, se putea întâmpla să nici nu mă găsiţi...’’ — „Sau să te găsim.„ cine ştie cum!” il complectă, râzând, maiorul. Şi, pe urmă, o luară cu toţii spre Hotel.„ ■ Cele 6 săptămâni de Paris, au trecut ca un vis. Doctorul s’a demontat, săracul, făcând pe ciceronele. Şi — băiat galant şi frate afectuos— îşi vedea economiile, topindu-se, in hatârul soră-sei. In ajunul despărţirii, au eşit de dimineaţă, cu toţii, la Boîs de Boulogne. Şi, cum mergeau aşa, fericiţi de a trăi, doctorul avu un gând generos. — „Vera, ştii ceva? Ai să-mi faci un comision. Cum ne întoarcem acum, le cumpăr fetelor — Lenuţel şi Vicenţii — câte o rochiţă frumoasă. Dau un ban mai mult, dar — vorba aici — le iau ceva... clasa I. (In vocabularul doctorului, asta înseamnă superlativul). Dar* 1’leanine propose!... Când se inapoiau de la Boîs, le-a abătut să ia câte un aperitiv la ,,Caiée de la Paix’’.„ La 2, erau tot acolo. Când au eşit, in sfârşit, erau veseli, cu toţii. Dar 200 de frauci (francezii) îşi găsiseră mormântul in tejgheaua somptuasei cafenele. Dejunul l'au luat pe la 4. La 7 erau, iar, pe Bulevard. ' — „Ascultă Vera’ zise doctorul, după ce-şi făcu inventarul portofelu- lui. JLe iau, mai bine, câte un batik frumos!...’’ Şi îşi ţuguia buzele, ca cineva care suge o felie, dulce, de portocală. Şi fiindcă tot era târziu, amânară cumpărăturile pe a doua zi.„ Noaptea, pe la 12, când eşeau de la „Rai mort”, din Place Pigall’s, „batik”-urile se transformaseră, pe rând, în câte o pereche de mănuși— pe cinstei — și, apoi, in câte o pereche de ciorapi (clasa I-a) După un vermuth băut la ,botul calului', ciorapii se prefăcuseră In batiste de mătase. A doua zi — la nuit porte con sell — două forfecuțe de „menteire** erau gata-gata să fie cumpărate. Dar preţul lor nu mai era compatibil cu disponibilităţile doctorului* Iată cum se face că, descînzănd pe peronul gării din Făgăraş, Vera le-a adus fetiţelor — drept solie a depărtatului Paris — căte un pacheţel de ciocolată „Milka-Suchard”... Geer Patrick Baloane de săpun METAMORFOZA Moartea unui scriitor polonez De curând a murit la Varşovia cunoscutul scriitor şi critic teatral polonez Adam Zagorski. Zagorski s-a născut în Galiţia, unde şi-a început şi activitatea literară. Pe timpul ocupaţiei germano-austriace a venit la Varşovia, unde a preluat conducerea ziarului „Glos Stolky” (Glasul Capitalei). Mai târziu a lucrat şi la alte ziare. Ca specialist teatral a fost mult timp şi membru al direcţiunii teatrelor comunale, precum şi al Direcţiunii Institutului teatral la al cărui înfiinţare a contribuit într’o mare măsură. Zagorski a scris până în ultimul moment al vieţei sale, deşi a fost mereu bolnav. Două zile înainte de moarte a asitat la reprezentarea premierii „Primăvara Naţiunilor” de Nowaczynski. In cercurile literare şi teatrale ale Varşoviei moartea lui A. Zagorski a fost deplânsă de toţi. Dezideratele artiştilor bulgari La congresul artiştilor bulgari, care a avut loc de mult la Sofia, s'a votat o rezoluţie prin care s’a cerut guvernului ca să reglementeze teatrul prin o lege specială.. S’a mai cerut o reducere de 75 la sută pe căiie ferate. In rezoluţie s’a protestat apoi contra cinematografelor flotante care au fost introduse în Bulgaria. Până în prezent diferitele localităţi din provincie invitau trupele de artişti, actualmente se dă întâietate filmului. ______ ■ a De la Teatrul Naţional Pentru Joi 3 Octombrie Teatrul Naţional anunţă premiera piesei „O femee fără importanţă’ de Oscar Wilde. Piesa este pusă în scenă de d. Vasile Enescu şi se joacă în costume şi toalete moderne. Din distribuţie fac parte d-nii N. Bălţăţeanu, A. Marius, C. Stăncescu, G. Calboreanu, I. Finteşteanu, A. Critico, G. Franga, şi d-nele: Nataşa Alexandra, Mouoara Zimniceanu, Gleg Danielopol, Ana Luca, Puia Ionescu-Mihailide, Sarmiza Lungeanu şi d-na Maria Filotti în rolul femei fără importanţă. Luni seara 30 Septembrie se reprezintă „Măsură pentru măsură” de W- Shakespeare, cu d. Grigoriu şi N. Atanasiu, restul ansamblului acelaș de la premieră- 394 m. BUCUREŞTI.—17: Orchestra Radio — muzică de dans. 18 : D-na Sorana Ţopa — deja Teatrul Naţional — recitări. 18.15: Orchestra Radio — continuare; Flotow : „Alessandro Stradella“ — uvertură ; Lecocq: „Nălucile“ balet — pantomimă ; Donizetti-Tavan : Fantazie din „Lucia de Lamermoor“. 21: Quartetul Capeleanu (d-na Margareta Ca Peleanu, vioară I; d-rele Bela Sasover, vioară II; Hilda Wexler, violă şi Ana Vilig, cello); Schubert: Quartet No. 3. 21.30: D- ing. Caranfil: Ju-bileul electricităţii. 21-45: Quartetul Capeleanu — continuare; Bocherini; Quartetul No. 3; Ravel: Quartet. 22.50: Buletin meteorologic şi ştiri de presă. 253 m. BRESLAU — 17 30: Concert. 18 30: Pentru copii. 19-15: Conferinţă literară. 20.05: Concert consacrat operelor lui Mozart. 21 30 : Trans, nov- radiofonic „Partida pierdută“. 22-20: Concert cu scrisori. 259 m- LEIPZIG — 17.30: Concert radio. 19.30: Conf. literară. 21: Concert arch. radio. 22.30: Lectură- 23: Muzică de dans. 274 m. TORINO. — 18: Concert quartet radio- 2015: Concert quintet radio. 22: Muzică variată. 276 m. KOENIGSBERG. - 18.30: Conf. muzicală- 19.45: Concert de lied-uri. 20.30: Curs de limba engleză. 21-05: Declamări. 21.40: Muzică de dans. 23-30: Concert de balalaici. 332 m. NEAPOLE. — 18: Muzică de dans- 18-30: Ora, meteorul. 22-02: „Elixirul amorului“ operă în 3 acte de Donizetti. . 350 5 m. BARCELONA. — 19.30: Concert executat de trio-ul radio. 22.20: Muzică de dans. 379 5 m. ECHENKŢadY W G Y. — 21: Program de studio. 21.30: Concert de orch. 2: Conf. 2-15: Concert de orch. 3.30: Program din New- York. 5: „Rendez-vous la 711“ piesă de teatru. Luni 30 septembrie 1929 399 m- DAVENTRY (EXPRES).— 17: Concert de orch. 18: Concert de balade. 18-30: Muzică de dans. 20-30 Muzică uşoară- 22: Concert de promenadă. 23-55: Concert de orch. 0.15 Muzică de dans. 418 m. BERLIN. — 17.30: Concert 18-45: Lectură. 20-05: Concert al orch. Steinhard. 21-30: Trans. din Varşovia, concert Internaţional, în continuare muzică de dans. 424 m. MADRID. — 16: Concert executat de trio-ul radio. 21: Muzică de dans. 24: Concert coral. 5163 m. VIENA. — 12: Concert. 16.15: Trans. de radiofotografii. 17: Concert de după amiază- 18-30: Pentru tineret. 19-20: Conf. despre Goethe- 19.50: Fritz Brügel din propriile opere- 20-30: Conf. 21: Arii internaţionale. 21-30: Trans. din Varşovia. După terminarea programului trans. de radiofotografii. 533 m. MUENCHEN. - 18.30: Concert coral- 19: Curs de limba franceză- 20: „Copii de regi“, piesă muzicală în 3 acte-550 m. BUDAPESTA-- 10.15: Concert. 13: Muzică de clopote, meteorul. 13.05: Concert al quartetului radio. 17.20 : Pentru doamne. 18-15 : Lectură- 19: Orch. de ţigani. 20-15: Curs de limba germană. 20.45: Conf. 21-30: Trans. programului din Varşovia.- 23-20: Orch. de ţigani. 760 m. GENEVA.— 21-45: „Tosca“ operă în 3 acte de Puccini. 1200 m. CONSTANTINOPOL. — 18: Muzică de dans- 20: Muzică turcească. 22: Orch de ţigani. 22.30: Concert de orch- Mozart. 23: Muzică de jazz. 1411 m. VARŞOVIA— 19: Muzică uşoară. 21-05: Curs de limba franceză. 21-30: Concert internaţional. 23.20: Comunicate sportive. 23-45: Muzică uşoară. 1444 m- PARIS (EIFFEL). 1945: Jurnalul vorbit. 21.10: Meteorul. 21.20: Concert simfonic.