Curentul, noiembrie 1929 (Anul 2, nr. 643-672)
1929-11-01 / nr. 643
Vineri I Moembrio 1929. VIATA ECONOMICA BUGET INEDIT Preluând sarcina gravă și plină de răspunderi a alcătuirii bugetului general al statului pe 1939, d. V. Madgearu a accentuat deocamdată, că trebue părăsite vechile metode. Noul buget nu mai poate fi copiat, după cele vechi, precum s’a procedat până astăzi. Trebue alcătuit un buget real. După ce norme precise şi in ce vederi anume, n’am aflat încă. Şi e de presupus că nici nu vom şti aceasta, până când datele preliminare nu vor fi fost centralizate şi aduse la cunoştinţa ministrului de finanţe, d. V. Madgearu. Deocamdată, ministrul de finanţe a amintit numai de nevoia supravegherii cheltuelilor“ şi de folosirea raţională a „actualului nivel de impozite şi taxe“. Nu e prea greu de înţeles ceia ce vor să însemne aceste expresiuni. Primul fapt, care va trebui avut in vedere la alcătuirea bugetului viitor este limitarea creditelor (cheltuelilor) la strictul necesar. Al doilea e îngrădirea lor, pe cât posibil, în marginile permise de intrările probabile ale actualelor impozite şi taxe. Astfel, în câteva cuvinte, d. V. Madgearu a concretizat atitudinea, imperios dictată de împrejurările de faţă politicii bugetare, oricare ar fi corectivele ei ulterioare, în funcţie de posibilităţi. Sunt multe şi variate dificultăţile, pe care aplicarea acestor directive rudimentare le vor naşte. Dar originea lor e atât de adânc legată de realităţi, încât ministrul de finanţe le-a considerat ca pe nişte postulate, a căror discuţie nu ar avea rost. Şi s’a mulţumit cu indicaţiunile laconice, hotărâte, pe care le înregistrăm. Faptul că d. V. Madgearu, deocamdată ad-interim la finanţe, a decis să rupă firul tradiţional al alcătuirii bugetului nu trebue să înşele. Şi nu e cazul să se creadă că însăşi politica bugetară va suferi o radicală schimbare, cum mulţi şi-au închipuit. Nu e vorba pentru moment, decât de o revizuire a cheltuelilor bugetare, aşa ca viitorul proect să nu fie încărcat. în virtutea inerţiei, cu cheltueli nejustificate. Cererea d-lui V. Madgearu, de a se înlătura rutina, care prezida până acum la alcătuirea bugetului public, nu vizează decât năravurile administrative. E un simplu avertisment, prealabil, încercărilor de a se încărca bugetul cu toate acele cheltueli parazitare, pe care guvernele trecute le-au tolerat uneori cu ştiinţă, adesea fără să le descopere. „Un capitol bugetar, care a figurat şi anul acesta“, iată un argument, care a dezarmat altă dată perspicacitatea oricărui ministru de finanţe sau comisiuni bugetare. D. V. Madgearu, care încă din opoziţie a fost avertizat de toate lacunele şi viţiile sistemului nostru bugetar, e însă prevenit. Şi a lăsat să se înţeleagă, că nu va îngădui reproducerea automată a cheltuelilor din vechiul, în noul buget. Fiecare credit bugetar va trebui justificat, în mod independent. Decât, însuși d. V. Madgearu a constatat că pregătirea bugetului a întârziat. Numai câteva săptămâni ne despart de data depunerii proiectului de buget general al statului la Cameră. Va fi timpul acesta îndestulător ca opera de epurare a sistemului bugetar să fie desăvârșită? Noul buget urmează să înscrie consecinţele financiare ale reformei administrative şi ale legii de reorganizare a ministerelor. Schimbări profunde, care vor modifca în totul aspectul şi structura bugetelor diverselor departamente. Operă delicată, căci tocmai aceste schimbări vor fi prilejul multor încercări, inevitabile, de a se încărca bugetul general al statului cu noul cheltueli, în afară de cele tradiţionale. Admiţând că cele din urmă vor fi reduse la strictul necesar, cât de greu va fi să se cântărească cele dintâi, ca nouile organisme administrative, creiate pe cale de lege, să nu constitue o sarcină suplimentară pentru bugetul public, dar nici să nu fie puse în imposibilitate de a-și îndeplini rolul lor. Iată de ce formulările preliminare ale d-lui V. Madgearu, adresate organelor ministerului de finanțe, însărcinate cu pregătirea noului buget, nu constitue decât un vag început de lămurire. Greutăţi mari sunt încă de învins. Şi nu putem reţine, în definitiv, decât nota hotărâtoare a ineditului bugetar, de mâine. Ricardo Lupta în jurul refacerii cartelului petrolier Astăzi urma să se întâlnească la ,,Distribuţia Petrolului“ cu sediul în str. G-ral Budişteanu, reprezentanţii tuturor societăţilor petrolifere, spre a pune la punct refacerea cartelului. In ultimul moment ,,Creditul Minier"* a telefonat că nu are timp să vie la întrunire, fără să dea o altă dată când s-ar putea ţine întrunirea. Toţi petroliştii au hotărât ca drept răspuns atitudinea „Creditului Minier“ să scadă imediat toate produsele şi cu un leu la litrul de benzină. flor sa 30 Octombrie 1929 Leul PARIS LONDRA 15.20 816.— INCHEERI OFICIALE B-ca Comerțului Craiova nom. 705. B-ca de Credit 900, 905, 900. B-ca Generală 500. B-ca Blank 1000. B-ca Națională 8050, 8000, 7975. B-ca Românească vechi 770, 75. B-ca Viticolă 285. Credit. Minier 330, 40, 45, 35. Petrol-Block 230, 40. Redevenţa 250. Steaua Română 860, 50, 60. I. R. D. P. 160, 70. Subsolul 100, 90. S. R. D. 730, 25, 20. Reşiţa 570, 65, 75. Letea pui 510. Impr. Impropr. 52 şi trei sferturi, 53. Urbane Buc. 49 jum. 49 şi un sfert. CURSUL DEVIZELOR Paris 6,58 şi trei sferturi. Londra 815,67 jum. New-York 166,90. Belgia 23,40. Italia 8,75 şi trei sferturi Elveţia 32,41. Praga 4,95 jum. Sch. Austr. 23,50. Berlin 40,01. Bengo 29,24. Fl. danezi 67,45. SCIMBUL IN STREINATATE PARIS (închiderea BUCUREŞTI 15.20 Londra New-York Romania Belgia Italia Elveţia Praga Olanda 123.85 25.38 60750 355 133.05 491.35 75.30 1024.25 Piața cerealelor la BratSa Piaaț neschimbată. S’a vândut orz 43.000 lei bordo. Orz de basarabia cu 6—7 la sută corpuri străine 38.000 lei. Porumb uscat 43.000 lei vag., umed 36.000 lei vag., puțin jilav lei 40.000 vag. Grâu de 75—76 kgr. cu 66300 1. Fasole 145—150.000 lei va. Fasole ouşoare 165.000 lei vag. Ovăz 28.500 lei vag. In obor au sosit: 120 care orz cu 4,14—4,23 lei kg. 150 care porumb 4,10—4,40 lei kgr. 4 care grâu cu lei 6—6,20 kgr. 2 care mei cu lei 3,15 kgr. Comercializarea uzinelor electrice din tilul CLUJ 29. In şedinţa de ori după amiază a consiliului comunal au continuat desbaterile în chestiunea comercializării uzinelor electrice ale oraşului. . După discutarea ofertelor sosite la municipiu, consiliul comunal a admis, cu unanimitate de voturi, oferta soc. „Electrobel”. tans CPjjiM TOk UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN „REŞIŢA“ Se aduce la cunoştinţa Domnilor Acţionari că plata dividendului pe anul 1928 se va face cu începere de la 1 Noembrie 1929 la ghişeele următoarelor bănci: La Bucureşti, La Banca de Credit Român, La Banca Românească şi la sucursalele acestor bănci. La Vlena: „Oesterreichlsche Kreditanstalt fur Handel und Gewerbe“. La Londra: Banca Glyn, Mills et Co. Ltd. Se plătesc cupoanele No. 5 ale titlurilor definitive, plătindu-se un dividend netto de 50 lei de fiecare acţiune şi lei 2, drept dobândă de întârziere de 12 la sută pe 4 luni, adică în total lei 52 de fiecare acţiune. Consiliul de administraţie Cazul societăţii „Creditul Minier“ Ce răspunde ministerul de industrie şi comerţ Se cunoaşte situaţia ce s-a făcut marii societăţi petrolifere creată ad-literam, după evanghelia „prin noi insistă“, nu din vina cuiva din afară de societate. Deci nu de aceasta ne vom ocupa. Ci de o parte din felul cum conducătorii societăţii caută să justifice pentru opinia publică şi să se scuze faţă de acţionari această situaţie. Am publicat în numărul nostru de ieri un răspuns al direcţiunii societăţii, răspuns, în care este amestecat şi ministerul de industrie şi comerţ cu vădita intenţiune de a arunca asupra acestuia o parte — dacă nu toată — din vina discreditului care înconjoară astăzi nu pe vinovaţii de fapt, ci societatea în catastifele căreia au intrat multe economii ale cetăţenilor ce s’au lăsat atraşi de mirajul binefacerilor politicei liberale. Şi am căutat să aflăm cum primeşte ministerul de industrie afirmaţiile societăţii. SPATUL D-LUI V. MADGEARU Întâi de toate afirmaţia în care se încearcă a atribui ministerului de industrie şi comerţ vina discreditării societăţii — ni s’a spus — este nefundată. Pentrucă ministerul niciodată n’a urmărit să arunce discredit asupra nici unei întreprinderi din ţară. Dimpotrivă a căutat, în toate împrejurările să le dea concursul necesar pentru a putea lucra şi produce in bune condiţii. Condus de această preocupare, d. Virgil Madgearu, imediat ce a venit in fruntea ministerului de industrie şi comerţ, constatând situaţia, in care se afla societăţile „Creditul Minier“ şi „I. R. D. P.“, precum şi alte societăţi de petrol, a invitat la d-sa pe d. profesor Mrazek directorul institutului geologic şi i-a propus să-şi ia asupra d-sale sarcina de a face fuzionarea societăţilor de petrol cu capital românesc, pentru a le salva, astfel, din starea în care au fost aduse de politica petroliferă naţionalistă a prea naţionalistului domn Vintilă Brătianu. Văzând că d. Mrazek nu voeşte să se ocupe de această chestiune gravă, d. ministru Madgearu a intervenit personal pe lângă conducătorii societăţilor pentru a promova acţiunea de concentrare petroliferă. Totuşi, cei interesaţi n’au crezut de cuviinţă nici să facă pasul necesar^j nici să răspundă Intr’un fel. Abia acum câteva zile, societatea „CREDITUL MINIER“ a trimis o scrisoare ministerului, pe care 11 anunţă că acceptă sugestiile făcute de d. Virgil Madgeani şi că e gata să fuzioneze cu alte societăţi Aceasta e una. CREDITUL MINIER VINDE DREPTURILE STATULUI In privinţa aşa ziselor vexaţiuni ce „CREDITUL MINIER“ ar fi suferit din partea ministerului de industrie şi comerţ lucrurile stau astfel. In cursul lunei iulie, ministerul de industrie şi comeerţ constată că soc. „CREDITUL MINIER“ datora statului o importantă cantitate de ţiţeiu din redevenţe, cantitate ce urma să fie predată ministerului de industrie, ca autoritate competinte. Conform legei minelor şi a contabilităţii statului, ministerul de Industrie ţine ulterior o licitaţie pentru vânzarea redevenţelor de petrol disponibile, redeveneţe în care se cuprindeau şi cele datorite de „Creditul Minier“. Intre timp insă „Creditul Minier“ vânduse pe cont propriu redevenţa ce trebuia să o predea statului. Deci, la somaţie n'avea ce să dea, deoarece nu o avea în depozit, aşa cum este obligată prin lege. Şi atunci conducătorii societăţii se prezintă la minister şi pentru a scăpa de încurcătura, în care cu bună ştiinţă s’au vârât s'au declarat gata să cumpere ei redevenţa, prici bună învoială oferind, în acest scop, o sută lei de vagon mai mult. TOLERANŢA MINISTERULUI Ministerul de industrie şi comerţ, deşi se afla In faţa unei situaţiuni curioase, a convenit să-i adjudece cantitatea de ţiţeiu ce datora societatea, asupra societăţii, cu condiţia ca preţul întregei cantităţi, de peste 20.000.000 lei să fie vărsat imediat la tezaur. Societatea a acceptat cu mulţumire soluţia ministerului. In ce priveşte numai adjudecarea. Căci, referitor la plată, nu se grăbea de loc. Astfel au trecut peste două luni, tn care timp ministerul a somat-o mereu să depue contravaloarea. Şi nici mai apoi n’a plătit, până ce ministerul de industrie şi comerţ — având in vedere necesităţile de numerar ale tezaurului ,u a luat măsurile de executare. Aceste sunt lămuririle date de minister. Cam sunt cele din urmă, dacă cei ce conduc societatea nu vor continua să creadă că este în interesul societăţii să polemizeze cu ministerul, prin presă. La din contra, ni se spune că se vor da lămuriri şi de altă natură. Cum ar fi bunăoară, numele unuia dintre conducătorii societăţii, care, în luna iulie, răspândea versiuni alarmiste cu privire la mersul societăţii, criticând actele direcţiunii generale, precum şi recomandarea către acţionari de a cerceta origina averilor unora dintre conducătorii acestei societăţi. Căci , după ce şi-a încheiat d. Virgil Madgearu interviewul acordat ziarului nostru la sosirea d-sale în ţară e destul de paradoxal să asistăm la un spectacol ca cei de azi: de o parte, conducătorii ei imbogăţiţi peste noapte; de alta, societatea amenințată cu ruina. Rezultatele politicii economice a Sovietelor Lupta între sate şi oraşe. — Spre falimentul economic şi războiul civil 1919. Victime au căzut din ambele părţi şi brigăzile muncitoreşti (susţinute pe sub mână de conducerea oficială sovietică), provoacă arestarea şi judecarea celor ce se opun. Putem afirma deci, că primul „succes“ al nouei politice economice a Sovietelor, a fost dezlănţuirea conflictului între populaţia rurală şi cea urbană (între producţiune şi consumaţiune), care va fi urmată de un adevărat războiu civil. UN CONGRES DE „BRIGĂZI" MUNCITOREŞTI Guvernul sovietic intenţionează o intensificare a acţiunii muncitoreşti prin înfiinţarea unor brigăzi muncitoreşti stabilizate la sate şi după ce se va termina operaţia aprovizionărei. Agenţia „Ceps“, află că organizaţia comunistă din Moscova, a luat deciziunea, ca în ziua de 5 Noembrie să se ţină un congres panrus al brigăzilor muncitoreşti. Problema acestui congres, va fi". Mobilizarea interesului clasei muncitoreşti, pentru împlinirea tuturor sarcinilor în legătură cu reconstrucţia socialistă. La acest congres se va elabora şi planul activităţii brigăzilor muncitoreşti, pentru primul an al activităţii lor. Aşadar, după „planul economic de 5 ani“, anunţat de noi la timp, iată şi un nou „plan de 1 an“ pentru „valorificarea forţată“ a celui KJUUVVJUI ---------- -fllet ruralo-urban, susţinut şi an- d’intâiu. Pe deoparte se colecti mentat de conducerea sovietică, în favorul populaţiunei urbane. Populaţiunea rurală, condusă de culaci, cler şi elementele fruntaşe, opune toată rezistenţa contra „brigăzilor muncitoreşti“, cari sunt atacate şi ignorate pe tema că vor lăsa satele lipsite de pâine şi de hrană, deci expuse foametei. In această stare de lucruri, este evident că Rusia Sovietică, ne oferă aspectul războiului civil din vizează producţia (mascând monopolul forţat al Statului), iar pe de altă parte se inaugurează sistemul rechiziţionărei forţate a produselor din mâinile ţărănimei producătoare. Politica economică a Sovietelor, sapă astfel o prăpastie gravă intre sate şi oraşe. Rezultatul va fi falimentul economic şi războiul civil. ION SCUTARU Politica economică a Sovietelor pentru organizarea exploatărilor agricole colectivizate, înregistrează tot mai mult insucces, pe care noi l-am preconizat încă de când am expus pe larg, aceste organizaţiuni. Spiritul individualist al proprietarului rural, nu se poate adapta la principiul colectivist al Sovietelor. Producţiunea a mers mereu scăzând şi în loc să se ajungă la excedente de export, nu se mai poate acoperi nici quantumul reclamat de consumaţiunea internă. Principalul ţel urmărit de fapt de organizaţia sovietică, era de a monopoliza întreaga producţiune de cereale, pe care să o plătească cu preţuri fixate după bunul plac servind apoi la aprovizionarea maselor urbane, atât de nemulţumite şi ameninţate de foamete permanentă. Iată, acum, că ultimile ştiri din Republica Sovietică, ne arată organizarea de „brigăzi muncitoreşti“ cari vor face „propagandă“ la sate în vederea campaniei aprovizionărei. Această măsură a fost luată faţă de rezistenţa din ce în ce mai activă, a ţărănimei producătoare, în contra măsurilor de aprovizionare, cari egalau cu rechiziţiuni sau confiscări. CONFLICTUL RURALO-URBAN Suntem deci, în faţa unui con Rente ieşite la sorţi „Monitorul Oficial" din 29 Octombrie crt. publică un tablou de numerele titlurilor de rentă la sală 1890, împrumutul de lei 274.375.000 ieşite la sorţi la tragerea 65-a dela Octombrie 1920. Ilii!««! ACUM'100 ANI CÂND BUNICA Sil BUNICUL SeCASATO *REAU eraOBICEIUL a «POARTE (IOR API lUCRATIiiUÂNA ASTĂZI MODA PRE TIHDE tot ce EXHTÂ . HAITIN DEACEEA SE EXPLICA ENORMA CERERE DT mm [«/diQRAPl srmm ;«s!te FOARTE MPORTANTI !i Cumpărau bilele da la „LOTERIA SANATORIU CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 34 Sunt 48.075 00 Câştiguri, în valoare totală de 8.725.000 LeI, constând din 4 automobile noui de lux, 4 tractoare, 1 car cu 4 boi, 1 trăsură cu 2 cai, 10 vaci cu lapte, şi restul câştiguri în bani. Lei 6.500.000 (şase milioane cincisute mii), cca. fiecare al 4-lea număr Câştigă, preţul unui bilet 100 Lei. Tragerea se va face sub controlul autorităţilor şi publicului cumpărător de bilete I80 SCflPftTI OCAZIUilEft. Viitorul director al S. M. R-ului La direcţiunea serviciului maritim român se lucrează actualmente la alcătuirea tabloului de pensionări şi reduceri de personal. Se vor face pensionări multe pe ziua de 1 ianuarie. Intre cei pensionaţi va fi şi d. comandor Mărgineanu, actualul director al S. M. R.-ului. In locul d-sale va fi numit d. comandor Popovăţ. Se ştie că d. comandor Popovăţ a condus mulţi ani serviciul maritim şi a fost scos la pensie in urma incendiului survenit pe vaporul „Dacia’’. D-sa care este un excelent cunoscător al problemelor marine va fi angajat prin contract. După ce va fi alcătuit budgetul anului viitor se vor incepe tratativele în vederea comercializării serviciului maritim. De la Asociaţia contabilor autorizat Astăseară la ora 8, se va ţine la sediul Asociaţiei Contabililor din str. Ilfov No. 4, o consfătuire a tuturor contabililor autorizaţi din Capitală. La ordinea zilei fiind chestiuni extrem de importante, ameninţarea drepturilor profesionale dobândite prin legea Corpului Contabililor, Regulamentul legii Contracttului de muncă şi alte chestiuni vitale, rugăm cu insistenţă pe toţi contabilii autorizaţi profesionişti, să vină în mare număr. Urmându-se a se lua importante şi urgente măsuri dictate de împrejurări, este neapărată nevoe de asentimentul numeroşilor contabili aflători în Capitală, pentru ca acţiunea ce vom întreprinde, să aibă aprobarea majorităţilor colegilor noştri. Expoziţia de fructe şi vinuri româneşti la Varşovia Pentru desvoltarea raporturilor economice cu Polonia, „Uniunea Generală de Agricultură “ împreună cu „Uniunea Camerelor de Comerţ“ şi sub auspiciile Ministerului de Agricultură şi Ministerul de Industrie, a hotărît să organizeze o expoziţie de fructe şi vinuri româneşti la Varşovia, pentru 23—30 Noembrie a. c. Se vor prezenta la această expoziţie vinuri şi fructe din întreaga ţară, pentru a ne asigura în viitor un debuşeu sigur pe pieţele poloneze. Majoritatea acestor produse se vor pune la dispoziţia publicului polonez în scopul de a se cunoaşte atât calitatea cât şi preţul produselor noastre. Pe tot timpul expoziţiei, o orchestră românească va delecta publicul în restaurantele mai de seamă ale Varşoviei. Cu organizarea acestei expoziţii a fost însărcinat d. L. Burda, director la Uniunea Camerelor de Agricultură, care în urma cercetărilor făcute la Varşovia, a depus concluziuni scrise cari au fost aprobate în întregime de către d-l Ion Mihalache, ministrul Agriculturii. Date fiind preţurile destul de ridicate ale acestor produse pe pieţele poloneze, sunt speranţe că produsele noastre vor fi bine apreciate şi într’un viitor apropiat, bine valorificate. Concursul zootechnic dela Târgovite La 27 ort, s’a ţinut la Târgovişte concursul anual zootechnic, organizat de prefectură şi Camera de agricultură Dâmboviţa, şi cu ajutorul material al direcţiune! zootechnice, soc. hipice Târgovişte, Camerei de comerţ Dâmboviţa, primăriei Târgovişte şi, al d-neî Zoe Canibal proprietară din corn Văcăreşti şi al Uniunei Camerelor de agricultură. Cu tot timpul defavorabil s’au prezentat numeroşi produşi din armăsarii Statului şi din taurii de Stat. EZPOZANŢII S’au distins exemplare frumoase de cai ai d-lor : Grîgore Grigorescu din Pietroşiţa, I. Georgescu Hăbeni, Gh Georgescu-Gorgota, I- Dumitrescu şi Iongu Lăzărescu- Târgovişte, colonel Atanasiu Şi alţi numeroşi mici gospodari-S’au prezentat strălucite vaci de rasă Svîrz ale d-nei Piperescu, I. Niţescu, Iorgu Lăzărescu, Vasile Ciocan din Teiş , iar tamaslâcul Runcu a prezentat câteva piese demonstrative de admirabile vaci şi tauri Svîtz. Crescătoria de oi a fost bine reprezentată de d-nii: dr Severeanu şi Gh. Diaconu cu oi Astrahan şi d-nii colonel Gornescu, Ion Panîu, Ion Olteanu şi Ilie Florea cu oi Spance şi Merinos Crescătoria de păsări a fost admirabil reprezentată de d-nii George Corbescu, colonel Şendrea. N. Teodorescu, cu rase de Păsări vestite in lume. Doan Panaitescu, mare crescător din Târgovîşte a frapat publicul cu câteva exemplare de porci mongoli supraîngrăşaţi, cântărind 410 kgr. bucata. Produşii prezentaţi fiind de o calitate ireproşabilă, s’au cumpărat pentru nevoile comunelor rurale toţi reproducătorii expuşi Oarecare nemulţumiri s’a produs intre crescătorii de cai din cauza preţurilor cam reduse oferite de Comisiunea de remontă pentru caii propuşi de vânzare armatei-Comisiunea de organizare şitie premiere alcătuită din d. G. Săndulescu- prefectul judeţului ; Dr- Popescu-Mărceşti, preşedintele Camerei de agricultură ; colonel Rădulescu, comandantul şcoalei de cavalerie; Achil Constantinescu, inspector g-ral zootechnic şi Gh. Diaconu, medicul veterinar al judeţului, a depus toată sârgulnna ca concursul să fie cât mai bine organizat şi expozanţii mulţumiţi Premiarea s’a făcut în prezenţa d-lui Cezar Spîneanu deputat. PREMIILE S’au distribuit premii in valoare de 35.000 lei şi diverse obiecte în natură oferite de Camera de agricultură. E de dorit ca asemenea concursuri să se organizeze anual regulat şi în mai multe centre spre a profita cât mai multi crescători din cele mai îndepărtate comune Şedinţa Comisiunei interimare a sectorului de Verde Comisiunea interimară a sectorului de Verde s’a întrunit aseară la orele 6, în noul local al primăriei din strada Banu Manta. A prezidat d. maior G. Angelescu. HALE IN SECTOR D. primar Angelescu arată că în viitoarea campanie, de lucru, primăria sectorului va trebui să construiască trei hale şi anume: Hala Banu Manta, Grozăvetei şi şos. Crângaşi. In acest scop s’a alocat în bugetul pe 1930 suma de 9 milioane. Hala Banu Manta va fi o lucrare modernă cu toate instalaţiunile cerute (calorifere, răcitoare de vară etc.). Este de părere ca şi comercianţii să contribue la costul lucrărilor, iar in schimb să li se încheie contracte pe termen îndelungat. D. colonel Tănisescu cere să nu se încheie contracte pe termen lung întrucât valoarea compartimentelor se ridică cu timpul. DIVERSE Constatăndu-se că fondul de 340.000 lei alocat pentru cauciucuri și piese de schimb necesare automobilelor sectorului s’a epuizat se aprobă deschiderea unui credit de 200.000 lei pentru rstul anului 1929. După ce se rezolvă diverse lucrări curente, d. maior G. Angelescu primarul sectorului comunică membrilor comisiunei că in ziua de 8 Noembrie a. c. va avea loc solemnitatea inaugurarei localului primăriei şi al străzilor pavate In acest sector. Pentru ca aceste festivităţi să aibă reuşită, d-sa cere concursul membrilor comisiunei. ILUMINAREA LA DAMAROAIA D, Teodor Florea, delegat al împroprietăririlor dela Dămăroaia arată starea nenorocită a locuitorilor din acel cartier, cari înoată în noroaie şi n’au lumina necesara. Cere comisiunei să aprobe 10 lămpi necesare iluminatului comunei, ceiace se aprobă. Se aprobă o subvenţie de 100.000 lei pentru teatrul comunal de cartier. Şedinţa se ridică la orele 8 p. m Vizita c-ul Răducanu în jud. Ialomiţa • Eri şi alaltăeri, d. Ion Răducanu, ministrul muncii a vizitat judeţul Ialomiţa, al cărui şef politic este. Pretutindeni domnia-sa sa aui reţinut cu sătenii despre nevoile lor, promiţând întreaga îndeplinire a doleanţelor. Tot cu acest prilej a avut loc la Călăraşi, adunarea comitetului judeţean pentru alegerea biuroului şi rezolvarea chestiunilor privitoare la gospodăria judeţului. Conform ordinului de zi, s a ales delegaţiunea permanentă şi biuroul. Au fost aleşi d-nii: I. I Răducanu preşedinte, V. V. Stanciu, senator şi Vlădescu Albeşti, vicepreşedinţi, iar secretar şi casier d. N. Popescu. ‘ Tot in această zi a fost aleasă comisiunea Camerei de comerţ, compusă din d-nii Titi Kiriacescu, Oprea M. Petrescu şi Pantelimon