Curentul, noiembrie 1929 (Anul 2, nr. 643-672)

1929-11-01 / nr. 643

Vineri I Moembrio 1929. VIATA ECONOMICA BUGET INEDIT Preluând sarcina gravă și plină de răspunderi a alcătuirii buge­tului general al statului pe 1939, d. V. Madgearu a accentuat deocam­dată, că trebue părăsite vechile metode. Noul buget nu mai poate fi co­piat, după cele vechi, precum s’a procedat până astăzi. Trebue alcă­tuit un buget real. După ce norme precise şi in ce vederi anume, n’am aflat încă. Şi e de presupus că nici nu vom şti aceasta, până când datele prelimi­nare nu vor fi fost centralizate şi aduse la cunoştinţa ministrului de finanţe, d. V. Madgearu. Deocamdată, ministrul de fi­nanţe a amintit numai de nevoia supravegherii cheltuelilor“ şi de folosirea raţională a „actualului ni­vel de impozite şi taxe“. Nu e prea greu de înţeles ceia ce vor să însemne aceste expresiuni. Primul fapt, care va trebui avut in vedere la alcătuirea bugetului viitor este limitarea creditelor (cheltuelilor) la strictul necesar. Al doilea e îngrădirea lor, pe cât po­sibil, în marginile permise de in­trările probabile ale actualelor im­pozite şi taxe. Astfel, în câteva cuvinte, d. V. Madgearu a concretizat atitudinea, imperios dictată de împrejurările de faţă politicii bugetare, oricare ar fi corectivele ei ulterioare, în funcţie de posibilităţi. Sunt multe şi variate dificultă­ţile, pe care aplicarea acestor di­rective rudimentare le vor naşte. Dar originea lor e atât de adânc legată de realităţi, încât ministrul de finanţe le-a considerat ca pe nişte postulate, a căror discuţie nu ar avea rost. Şi s’a mulţumit cu indicaţiunile laconice, hotărâte, pe care le înregistrăm. Faptul că d. V. Madgearu, deo­camdată ad-interim la finanţe, a decis să rupă firul tradiţional al al­cătuirii bugetului nu trebue să în­şele. Şi nu e cazul să se creadă că însăşi politica bugetară va suferi o radicală schimbare, cum mulţi şi-au închipuit. Nu e vorba pentru moment, de­cât de o revizuire a cheltuelilor bugetare, aşa ca viitorul proect să nu fie încărcat. în virtutea inerţiei, cu cheltueli nejustificate. Cererea d-lui V. Madgearu, de a se înlătura rutina, care prezida până acum la alcătuirea bugetului public, nu vizează decât năravu­rile administrative. E un simplu a­­vertisment, prealabil, încercărilor de a se încărca bugetul cu toate a­­cele cheltueli parazitare, pe care guvernele trecute le-au tolerat u­­neori cu ştiinţă, adesea fără să le descopere.­­ „Un capitol bugetar, care a figurat şi anul acesta“, iată un ar­gument, care a dezarmat altă dată perspicacitatea oricărui ministru de finanţe sau comisiuni bugetare. D. V. Madgearu, care încă din opoziţie a fost avertizat de toate lacunele şi viţiile sistemului nostru bugetar, e însă prevenit. Şi a lăsat să se înţeleagă, că nu va îngădui reproducerea automată a cheltue­lilor din vechiul, în noul buget. Fiecare credit bugetar va trebui justificat, în mod independent. Decât, însuși d. V. Madgearu a constatat că pregătirea bugetului a întârziat. Numai câteva săptă­mâni ne despart de data depu­nerii proiectului de buget general al statului la Cameră. Va fi timpul acesta îndestulător ca opera de e­­purare a sistemului bugetar să fie desăvârșită? Noul buget urmează să înscrie consecinţele financiare ale refor­mei administrative şi ale legii de reorganizare a ministerelor. Schim­bări profunde, care vor modifca în totul aspectul şi structura bugete­lor diverselor departamente. Operă delicată, căci tocmai a­­ceste schimbări vor fi prilejul mul­tor încercări, inevitabile, de a se încărca bugetul general al statului cu noul cheltueli, în afară de cele tradiţionale. Admiţând că cele din urmă vor fi reduse la strictul necesar, cât de greu va fi să se cântărească cele dintâi, ca nouile organisme admi­nistrative, creiate pe cale de lege, să nu constitue o sarcină suplimen­tară pentru bugetul public, dar nici să nu fie puse în imposibilitate de a-și îndeplini rolul lor. Iată de ce formulările prelimi­nare ale d-lui V. Madgearu, adre­sate organelor ministerului de fi­nanțe, însărcinate cu pregătirea noului buget, nu constitue decât un vag început de lămurire. Greu­tăţi mari sunt încă de învins. Şi nu putem reţine, în definitiv, decât nota hotărâtoare a ineditului bugetar, de mâine. Ricardo Lupta în jurul refacerii cartelului petrolier Astăzi urma să se întâl­nească la ,,Distribuţia Pe­trolului“ cu sediul în str. G-ral Budişteanu, repre­zentanţii tuturor societă­ţilor petrolifere, spre a pune la punct refacerea cartelului. In ultimul mo­ment ,,Creditul Minier"* a telefonat că nu are timp să vie la întrunire, fără să dea o altă dată când s-ar putea ţine întruni­rea. Toţi petroli­ştii au ho­tărât ca drept răspuns a­­titudinea „Creditului Mi­nier“ să scadă imediat toate produsele şi cu un leu la litrul de benzină. fl­or sa 30 Octombrie 1929 Leul PARIS LONDRA 15.20 816.— INCHEERI OFICIALE B-ca Comerțului Craiova nom. 705. B-ca de Credit 900, 905, 900. B-ca Generală 500. B-ca Blank 1000. B-ca Națională 8050, 8000, 7975. B-ca Românească vechi 770, 75. B-ca Viticolă 285. Credit. Minier 330, 40, 45, 35. Petrol-Block 230, 40. Redevenţa 250. Steaua Română 860, 50, 60. I. R. D. P. 160, 70. Subsolul 100, 90. S. R. D. 730, 25, 20. Reşiţa 570, 65, 75. Letea pui 510. Impr. Impropr. 52 şi trei sfer­turi, 53. Urbane Buc. 49 jum. 49 şi un sfert. CURSUL DEVIZELOR Paris 6,58 şi trei sferturi. Londra 815,67 jum. New-York 166,90. Belgia 23,40. Italia 8,75 şi trei sfertur­i Elveţia 32,41. Praga 4,95 jum. Sch. Austr. 23,50. Berlin 40,01. Bengo 29,24. Fl. d­anezi 67,45. SCIMBUL IN STREIN­AT­ATE PARIS (închiderea BUCUREŞTI 15.20 Londra New-York Romania Belgia Italia Elveţia Praga Olanda 123.85 25.38 60750 355 133.05 491.35 75.30 1024.25 Piața cerealelor la BratSa Piaaț neschimbată. S’a vândut orz 43.000 lei bordo. Orz de basarabia cu 6—7 la sută corpuri străine 38.000 lei. Porumb uscat 43.000 lei vag., u­­med 36.000 lei vag., puțin jilav lei 40.000 vag.­­ Grâu de 75—76 kgr. cu 66300 1. Fasole 145—150.000 lei va. Fasole ouşoare 165.000 lei vag. Ovăz 28.500 lei vag. In obor au sosit: 120 care orz cu 4,14—4,23 lei kg. 150 care porumb 4,10—4,40 lei kgr. 4 care grâu cu lei 6—6,20 kgr. 2 care mei cu lei 3,15 kgr. Comercializarea uzine­lor electrice din tilul CLUJ 29.­­ In şedinţa de ori după amiază a consiliului comunal au continuat desbaterile în chestiu­nea comercializării uzinelor electrice ale oraşului. . După discutarea ofertelor sosite la municipiu, consiliul comunal a ad­mis, cu unanimitate de voturi, oferta soc. „Electrobel”. ta­ns CPjjiM TOk UZINELE DE FIER ŞI DOME­NIILE DIN „REŞIŢA“ Se aduce la cunoştinţa Domni­lor Acţionari că plata dividendului pe anul 1928 se va face cu începere de la 1 Noembrie 1929 la ghişeele următoarelor bănci: La Bucureşti, La Banca de Cre­dit Român, La Banca Românească şi la sucursalele acestor bănci. La Vlena: „Oesterreichlsche Kreditanstalt fur Handel und Ge­werbe“. La Londra: Banca Glyn, Mills et Co. Ltd. Se plătesc cupoanele No. 5 ale titlurilor definitive, plătindu-se un dividend netto de 50 lei de fiecare acţiune şi lei 2, drept dobândă de întârziere de 12 la sută pe 4 luni, adică în total lei 52 de fiecare ac­ţiune. Consiliul de administraţie Cazul societăţii „Creditul Minier“ Ce răspunde ministerul de industrie şi comerţ Se cunoaşte situaţia ce s-a făcut marii societăţi petrolifere creată ad-literam, după evanghelia „prin noi insistă“, nu din vina cuiva din afară de societate. Deci nu de aceasta ne vom ocupa. Ci de o parte din felul cum conducătorii societăţii caută să justifice pen­tru opinia publică şi să se scuze faţă de acţionari această situaţie. Am publicat în numărul nostru de ieri un răspuns al direcţiunii societăţii, răspuns, în care este a­­mestecat şi ministerul de indus­trie şi comerţ cu vădita intenţiu­­ne de a arunca asupra acestuia o parte — dacă nu toată — din vi­na discreditului care înconjoară astăzi nu pe vinovaţii de fapt, ci societatea în catastifele căreia au intrat multe economii ale cetăţe­nilor ce s’au lăsat atraşi de mira­jul binefacerilor politicei libera­le. Şi am căutat să aflăm cum primeşte ministerul de industrie afirmaţiile societăţii. SPATUL D-LUI V. MADGEARU Întâi de toate afirmaţia în care se încearcă a atribui ministerului de industrie şi comerţ vina discre­ditării societăţii — ni s’a spus — este nefundată. Pentrucă minis­terul niciodată n’a urmărit să a­­runce discredit asupra nici unei întreprinderi din ţară. Dimpotrivă a căutat, în toate împrejurările să le dea concursul necesar pentru a putea lucra şi produce in bune con­diţii. Condus de această preocupare, d. Virgil Madgearu, imediat ce a ve­nit in fruntea ministerului de in­dustrie şi comerţ, constatând situa­ţia, in care se afla societăţile „Creditul Minier“ şi „I. R. D. P.“, precum şi alte societăţi de petrol, a invitat la d-sa pe d. profesor Mrazek directorul institutului geo­logic şi i-a propus să-şi ia asupra d-sale sarcina de a face fuzionarea societăţilor de petrol cu capital ro­mânesc, pentru a le salva, astfel, din starea în care au fost aduse de politica petroliferă naţionalistă a prea naţionalistului domn Vintilă Brătianu. Văzând că d. Mrazek nu voeşte să se ocupe de această chestiune gravă, d. ministru Madgearu a in­tervenit personal pe lângă condu­cătorii societăţilor pentru a pro­mova acţiunea de concentrare pe­troliferă. Totuşi, cei interesaţi n’au crezut de cuviinţă nici să facă pasul ne­­cesar^j nici să răspundă Intr’un fel. Abia acum câteva zile, societa­tea „CREDITUL MINIER“ a tri­mis o scrisoare ministerului, pe care 11 anunţă că acceptă sugestii­le făcute de d. Virgil Madgeani şi că e gata să fuzioneze cu alte societăţi Aceasta e una. CREDITUL MINIER VINDE DREPTURILE STATULUI In privinţa aşa ziselor vexaţi­uni ce „CREDITUL MINIER“ ar fi suferit din partea ministerului de industrie şi comerţ lucrurile stau astfel. In cursul lunei iulie, ministe­rul de industrie şi comeerţ cons­tată că soc. „CREDITUL MINI­ER“ datora statului o importantă cantitate de ţiţeiu din rede­ven­ţe, cantitate ce urma să fie predată ministerului de industrie, ca au­toritate competinte. Conform legei minelor şi a con­tabilităţii statului, ministerul de In­dustrie ţine ulterior o licitaţie pen­tru vânzarea redevenţelor de pe­trol disponibile, redeveneţe în care se cuprindeau şi cele datorite de „Creditul Minier“. Intre timp insă „Creditul Minier“ vânduse pe cont propriu redeven­ţa ce trebuia să o predea statului. Deci, la somaţie n'avea ce să dea, de­oarece nu o avea în depozit, aşa cum este obligată prin lege. Şi a­­tunci conducătorii societăţii se pre­zintă la minister şi pentru a scăpa de încurcătura, în care cu bună ştiinţă s’au vârât s'au declarat ga­ta să cumpere ei redevenţa, prici bună învoială oferind, în acest scop, o sută lei de vagon mai mult. TOLERANŢA MINISTERULUI Ministerul de industrie şi comerţ, deşi se afla In faţa unei situaţiuni curioase, a convenit să-i adjudece cantitatea de ţiţeiu ce datora socie­tatea, asupra societăţii, cu condiţia ca preţul întregei cantităţi, de pes­te 20.000.000 lei să fie vărsat ime­diat la tezaur. Societatea a acceptat cu mulţu­mire soluţia ministerului. In ce priveşte numai adjudecarea. Căci, referitor la plată, nu se grăbea de loc. Astfel au trecut peste două luni, tn care timp ministerul a so­mat-o mereu să depue contrava­loarea. Şi nici mai apoi n’a plătit, până ce ministerul de industrie şi co­merţ — având in vedere necesită­ţile de numerar ale tezaurului ,­u a luat măsurile de executare. Aceste sunt lămuririle date de minister. Cam­ sunt cele din urmă, dacă cei ce conduc societatea nu vor continua să creadă că este în interesul societăţii să polemizeze cu ministerul, prin presă. La din contra, ni se spune că se vor da lămuriri şi de altă natură. Cum ar fi bunăoară, numele unuia dintre conducătorii societăţii, care, în luna iulie, răspândea versiuni a­­larmiste cu privire la mersul socie­tăţii, criticând actele direcţiunii ge­nerale, precum şi recomandarea către acţionari de a cerceta origi­na averilor unora dintre conducă­torii acestei societăţi. Căci , după ce şi-a încheiat d. Virgil Madgearu interviewul acor­dat ziarului nostru la sosirea d-sa­le în ţară e destul de paradoxal să asistăm la un spectacol ca cei de azi: de o parte, conducătorii ei im­­bogăţiţi peste noapte; de alta, so­cietatea amenințată cu ruina. Rezultatele politicii economice a Sovietelor Lupta între sate şi oraşe. — Spre falimentul economic şi războiul civil 1919. Victime au căzut din ambele părţi şi brigăzile muncitoreşti (susţinute pe sub mână de condu­cerea oficială sovietică), provoacă arestarea şi judecarea celor ce se opun. Putem afirma deci, că primul „succes“ al nouei politice economi­ce a Sovietelor, a fost dezlănţuirea conflictului între populaţia rurală şi cea urbană (între producţiune şi consumaţiune), care va fi ur­mată de un adevărat războiu civil. UN CONGRES DE „BRIGĂZI" MUNCITOREŞTI Guvernul sovietic intenţionează o intensificare a acţiunii muncito­reşti prin înfiinţarea unor brigăzi muncitoreşti stabilizate la sate şi după ce se va termina operaţia a­­provizionărei. Agenţia „Ceps“, află că organi­zaţia comunistă din Moscova, a luat deciziunea, ca în ziua de 5 Noembrie să se ţină un congres panrus al brigăzilor muncitoreşti. Problema acestui congres, va fi". Mobilizarea interesului clasei muncitoreşti, pentru împlinirea tuturor sarcinilor î­n legătură cu reconstrucţia socialistă. La acest congres se va elabora şi planul activităţii brigăzilor muncitoreşti, pentru primul an al activităţii lor. Aşa­dar, după „planul economic de 5 ani“, anunţat de noi la timp, iată şi un nou „plan de 1 an“ pen­tru „valorificarea forţată“ a celui KJUUVVJUI ---------- -­f­llet ruralo-urban, susţinut şi an­- d’intâiu. Pe deoparte se colecti mentat de conducerea sovietică, în favorul populaţiunei urbane. Populaţiunea rurală, condusă de culaci, cler şi elementele fruntaşe, opune toată rezistenţa contra „bri­găzilor muncitoreşti“, cari sunt a­­tacate şi ignorate pe tema că vor lăsa satele lipsite de pâine şi de hrană, deci expuse foametei. In această stare de lucruri, este evident că Rusia Sovietică, ne o­­feră aspectul războiului civil din vizează producţia (mascând mo­nopolul forţat al Statului), iar pe de altă parte se inaugurează sistemul rechiziţionărei forţate a produselor din mâinile ţărăni­­mei producătoare. Politica economică a Sovietelor, sapă astfel o prăpastie gravă in­tre sate şi oraşe. Rezultatul va fi falimentul economic şi războiul civil. ION SCUTARU Politica economică a Sovietelor pentru organizarea exploatărilor agricole colectivizate, înregistrea­ză tot mai mult insucces, pe care noi l-am preconizat încă de când am expus pe larg, aceste organi­­zaţiuni. Spiritul individualist al pro­prietarului rural, nu se poate a­­dapta la principiul colectivist al Sovietelor. Producţiunea a mers mereu scă­zând şi în loc să se ajungă la ex­cedente de export, nu se mai poa­te acoperi nici quantumul reclamat de consumaţiunea internă. Principalul ţel urmărit de fapt de organizaţia sovietică, era de a monopoliza întreaga producţiune de cereale, pe care să o plătească cu preţuri fixate după bunul plac servind apoi la aprovizionarea maselor urbane, atât de nemulţu­mite şi ameninţate de foamete permanentă. Iată, acum, că ultimile ştiri din Republica Sovietică, ne arată or­ganizarea de „brigăzi muncitoreş­ti“ cari vor face „propagandă“ la sate în vederea campaniei aprovi­­zionărei. Această măsură a fost luată faţă de rezistenţa din ce în ce mai activă, a ţărănimei producă­toare, în contra măsurilor de a­­provizionare, cari egalau cu rechi­­ziţiuni sau confiscări. CONFLICTUL RURALO-URBAN Suntem deci, în faţa unui con Rente ieşite la sorţi „Monitorul Oficial" din 29 Octom­brie crt. publică un tablou de nu­merele titlurilor de rentă­­ la sală 1890, împrumutul de lei 274.375.000 ieşite la sorţi la tragerea 65-a del­a­­ Octombrie 1920. Ilii!««! ACUM'100 ANI CÂND BUNICA Sil BUNICUL SeCASATO *­REAU eraO­BICEIUL a «POARTE (IOR API lUCRATIiiUÂNA ASTĂZI MODA PRE TIHDE tot ce EXHTÂ . HAITIN DEACEEA SE EXPLICA ENOR­­MA CERERE DT mm [«­/diQRAPl srmm ;«s!te FOARTE MPORTANTI !i Cumpărau bilele da la „LOTERIA SANATORIU CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 34 Sunt 48.075 00 Câştiguri, în valoare totală de 8.725.000 LeI, constând din 4 automobile noui de lux, 4 tractoare, 1 car cu 4 boi, 1 trăsură cu 2 cai, 10 vaci cu lapte, şi restul câştiguri în bani. Lei 6.500.000 (şase milioane cincisute mii), cca. fiecare al 4-lea număr Câştigă, preţul unui bilet 100 Lei. Tragerea se va face sub controlul autorităţilor şi publicului cumpărător de bilete I80 SCflPftTI OCAZIUilEft. Viitorul director al S. M. R-ului La direcţiunea serviciului mari­tim român se lucrează actualmente la alcătuirea tabloului de pensio­nări şi reduceri de personal. Se vor face pensionări multe pe ziua de 1 ianuarie. Intre cei pensionaţi va fi şi d. comandor Mărgineanu, actualul di­rector al S. M. R.-ului. In locul d-sale va fi numit d. comandor Po­­povăţ. Se ştie că d. comandor Popovăţ a condus mulţi ani serviciul mari­tim şi a fost scos la pensie in urma incendiului survenit pe vaporul „Dacia’’. D-sa care este un exce­lent cunoscător al problemelor ma­rine va fi angajat prin contract. După ce va fi alcătuit budgetul anului viitor se vor incepe tratati­vele în vederea comercializării ser­viciului maritim. De la Asociaţia conta­­b­­ilor autoriza­t Astăseară la ora 8, se va ţine la sediul Asociaţiei Contabililor din str. Ilfov No. 4, o consfătuire a tuturor contabililor autorizaţi din Capitală. La ordinea zilei fiind chestiuni extrem de importante, ameninţa­rea drepturilor profesionale do­bândite prin legea Corpului Con­tabililor, Regulamentul legii Con­­tracttului de muncă şi al­te chesti­uni vitale, rugăm cu insistenţă pe toţi contabilii autorizaţi profesio­nişti, să vină în mare număr. Urmându-se a se lua importante şi urgente măsuri dictate de îm­prejurări, este neapărată nevoe de asentimentul numeroşilor con­tabili aflători în Capitală, pentru ca acţiunea ce vom întreprinde, să aibă aprobarea majorităţilor co­legilor noştri. Expoziţia de fructe şi vinuri româneşti la Varşovia Pentru desvoltarea raporturilor economice cu Polonia, „Uniunea Generală de Agricultură “ împre­ună cu „Uniunea Camerelor de Comerţ“ şi sub auspiciile Minis­terului de Agricultură şi Ministe­rul de Industrie, a hotărît să or­ganizeze o expoziţie de fructe şi vinuri româneşti la Varşovia, pentru 23—30 Noembrie a. c. Se vor prezenta la această expo­ziţie vinuri şi fructe din întreaga ţară, pentru a ne asigura în viitor un debuşeu sigur pe pieţele polo­neze. Majoritatea acestor produse se vor pune la dispoziţia publicului polonez în scopul de­ a se cunoaşte atât calitatea cât şi preţul produ­selor noastre. Pe tot timpul expoziţiei, o or­chestră românească va delecta pu­blicul în restaurantele mai de seamă ale Varşoviei. Cu organizarea acestei expoziţii a fost însărcinat d. L. Burda, di­rector la Uniunea Camerelor de Agricultură, care în urma cercetă­rilor făcute la Varşovia, a depus concluziuni scrise cari au fost a­­probate în întregime de către d-l Ion Mihalache, ministrul Agricul­turii. Date fiind preţurile destul de ridicate ale acestor produse pe pieţele poloneze, sunt speranţe că produsele noastre vor fi bine a­­preciate şi într’un viitor apropiat, bine valorificate. Concursul zootechnic dela Târgov­ite La 27 ort­, s’a ţinut la Târgo­­vişte concursul anual zootechnic, organizat de prefectură şi Camera de agricultură Dâmboviţa, şi cu ajutorul material al direcţiune! zootechnice, soc. hipice Târgo­­vişte, Camerei de comerţ Dâm­­boviţa, primăriei Târgovişte şi, al d-neî Zoe Canibal proprietară din corn­ Văcăreşti şi al Uniunei Ca­merelor de agricultură. Cu tot timpul defavorabil s’au prezentat numeroşi produşi din armăsarii Statului şi din taurii de Stat. EZPOZANŢII S’au distins exemplare frumoase de cai ai d-lor : Grîgore Grigo­­rescu din Pietroşiţa, I. Georgescu Hăbeni, Gh Georgescu-Gorgota, I- Dumitrescu şi Iongu Lăzărescu- Târgovişte, colonel Atanasiu Şi alţi numeroşi mici gospodari-S’au prezentat strălucite vaci de rasă Svîrz ale d-nei Piperescu, I. Niţescu, Iorgu Lăzărescu, Vasile Ciocan din Teiş , iar tamaslâcul Runcu a prezentat câteva piese de­monstrative de admirabile vaci şi tauri Svîtz. Crescătoria de oi a fost bine reprezentată de d-nii: dr Seve­­reanu şi Gh. Diaconu cu oi Astra­han şi d-nii colonel Gornescu­, Ion Panîu, Ion Olteanu şi Ilie Florea cu oi Spance şi Merinos­ Crescătoria de păsări a fost ad­mirabil reprezentată de d-nii George Corbescu, colonel Şendrea. N. Teodorescu, cu rase de Păsări vestite in lume. D­­oan Panaitescu, mare cres­cător din Târgovîşte a frapat pu­­blicul cu câteva exemplare de porci mongoli supra­îngrăşaţi, cântărind 4­10 kgr. bucata. Produşii prezentaţi fiind de o calitate ireproşabilă, s’au cumpă­rat pentru nevoile comunelor ru­rale toţi reproducătorii expuşi­ Oarecare nemulţumiri s’a produs intre crescătorii de cai din cauza preţurilor cam reduse oferite de Comisiunea de remontă pentru caii propuşi de vânzare armatei-Comisiunea de organizare şi­tie premiere alcătuită din d. G. Săn­­dulescu- prefectul judeţului ; Dr-­ Popescu-Mărceşti, preşedintele Ca­merei de agricultură ; colonel Ră­­dulescu, comandantul şcoalei de cavalerie; Achil Constantinescu, inspector g-ral zootechnic şi Gh. Diaconu, medicul veterinar al ju­deţului, a depus toată sârgulnna ca concursul să fie cât mai bine or­ganizat şi expozanţii mulţumiţi­ Premiarea s’a făcut în prezenţa d-lui Cezar Spîneanu deputat. PREMIILE S’au distribuit premii in valoare de 35.000 lei şi diverse obiecte în­ natură oferite de Camera de agri­cultură. E de dorit ca asemenea con­cursuri să se organizeze anual re­gulat şi în mai multe centre spre a profita cât mai multi crescători din cele mai îndepărtate comune Şedinţa Comisiunei interimare a sectorului de Verde Comisiunea interimară a sectoru­­lui de Verde s’a întrunit aseară la orele 6, în noul local al primăriei din strada Banu Manta. A prezidat d. maior G. Ange­­lescu. HALE IN SECTOR D. primar Angelescu arată că în viitoarea campanie, de lucru, pri­măria sectorului va trebui să cons­truiască trei hale şi anume: Hala Banu Manta, Grozăvetei şi şos. Crângaşi. In acest scop s’a alocat în bu­getul pe 1930 suma de 9 milioane. Hala Banu Manta va fi o lucra­re modernă cu toate instalaţiunile cerute (calorifere, răcitoare de va­ră etc.). Este de părere ca şi comercianţii să contribue la costul lucrărilor, iar in schimb să li se încheie con­tracte pe termen îndelungat. D. colonel Tănisescu cere să nu se încheie contracte pe termen lung întrucât valoarea compartimente­lor se ridică cu timpul. DIVERSE Constatăndu-se că fondul de 340.000 lei alocat pentru cauciucuri și piese de schimb necesare auto­mobilelor sectorului s’a epuizat se aprobă deschiderea unui credit de 200.000 lei pentru rstul anului 1929. După ce se rezolvă diverse lu­crări curente, d­. maior G. Angeles­cu primarul sectorului comunică membrilor comisiunei că in ziua de 8 Noembrie a. c. va avea loc solem­nitatea inaugurarei localului pri­măriei şi al străzilor pavate In a­­cest sector. Pentru ca aceste festivităţi să ai­bă reuşită, d-sa cere concursul membrilor comisiunei. ILUMINAREA LA D­AMAR­OAIA D, Teodor Florea, delegat al îm­proprietăririlor dela Dămăroaia a­­rată starea nenorocită a locuitori­lor din acel cartier, cari înoată în noroaie şi n’au lumina necesara. Cere comisiunei să aprobe 10 lămpi necesare iluminatului comu­nei, ceiace se aprobă. Se aprobă o subvenţie de 100.000 lei pentru teatrul comunal de car­tier. Şedinţa se ridică la orele 8 p. m Vizita c­-­ul Răducanu în jud. Ialomiţa • Eri şi alaltăeri, d. Ion Răduca­­nu, ministrul muncii a vizitat ju­deţul Ialomiţa, al cărui şef politic este. Pretutindeni domnia-sa sa aui re­­ţinut cu sătenii despre nevoile lor, promiţând întreaga îndeplinire a doleanţelor. Tot cu acest prilej a avut loc la Călăraşi, adunarea comitetului­­ ju­deţean pentru alegerea biuroului şi rezolvarea chestiunilor privitoare la gospodăria judeţului. Conform ordinului de zi, s a ales delegaţiunea permanentă şi biu­­roul. Au fost aleşi d-nii: I. I Răduca­­nu preşedinte, V. V. Stanciu, se­­nator şi Vlădescu Albeşti, vice­preşedinţi, iar secretar şi casier d. N. Popescu. ‘ Tot in această zi a fost aleasă comisiunea Camerei de comerţ, compusă din d-nii Titi Kiriacescu, Oprea M. Petrescu şi Pantelimon

Next