Curentul, decembrie 1929-ianuarie 1930 (Anul 2, nr. 673-708)

1929-12-01 / nr. 673

dela 2 la S Decembrie 1929 Pentru a bate recordu am pus ici vânzare următoarele SERII SACRIFICATE DCZZZ3C223C2ZZ3 i' trggya Blând de mânz negru, moarat tei 18.000 w # PEJAN KY lucrat In benzi *, 22.000 w w lutru electric, piei întrebi *, 16.000 M „ pisică sălbatecă cat­r. extra „ 12.000 Mantouri de voleur-de-lam­e desemnat francez cu parnitură de b­ană aleasă 1Lel S.000 D CZZZD CZZ20 CZZZZt taeZP ZZZZS CZ22D CZZZ3 CZZZ1 CZZZ>CZZ23 CS23C2ZZ3CZ22P ;C2223 1 Toate blănurile și mantourile au croieli ultrasmoderne, căptușeli de mătase f­iă. Modificările se fac tare adaos de erei. 1 Sacourî bărbătești Inblănire cu astra- | gan de Basarabia, guler astra* n I pan sau opossum Lei 2.5oo | y Căciuli de lucru și astra pan dela Lei 46o |j Garnituri pentru mantouri Klondyke, « Lei island diei@ 45o CSS2DCZ gmoryx-y/ngm numai 1 a SIGMUND PRAGER 83»,cu­tarul regi­or pisic bioxiurl.or C­onfuz­e sau a.tcevat pin'ziâţţlâ, germane, de special’tati' \ 'Ui şi din relatările rugbyşti.or cari »ad deplasat­­? Berlin, cu echipa T. C. R., am putut afla că la cele două mate huri din capitala Germaniei, T. C. R. combinat a jucat sub numele, ie echipa Bupui­a­tfilor. ' - Gredem tă es’ic o eroare şi pentru aceasta se impune un răspuns urgent din partea d-lui. Caracostea, preşe­dintele Comisiuneî Centrale de rugby. Dacă insă eroarea a fost comisă cu ştiinţă, atunci cecul este cu atât mai grav, cu cât este o crimă ca rig­­byul românesc să fie reprezentat prin Nehişor, G. Balş, etc. elemente cari in Bucureşti n’au ce căuta intr’o e­­chipă de categoria I. Aversiunea dlui preşedinte Cara­­costea contra unor cluburi dintre cari mai cu seamă Stadiul Român,­ este­­bine cunoscută, şi a nu apela la ele­mentele de valoare din aceste cluburi, este, explicabil dacă echipa ar fi ple­­cat sub eticheta T. C. R. Gogu Sfetescu, Mircea Sfetescu, V. Ion ca şi mulţi alţii, sunt jucători cari ar fi făcut o figură mult mai o­norabilă decât Nenişoc şi ceilalţi e jusdem farinae. Şi în această ocaziune ca in multe altele, perima conducătorilor a fost pusă, mai presus de interesul spor­­tului. După modul cum au decurs cele dou­ă matchri am putut constata că o victorie contra germanilor nu era lucru greu, şi cu o formaţiune bine întocmită, care ar fi cuprins elita ju­­cătorilor bu­cureşteni de rugby, pal­maresul nostru ar fi putut­ înscrie două victorii internaţionale de un succes răsunător. Ne-am explicat confuzia de nume şi am­buţiuni prin aversiunea d-lui preşedinte al Comisiei de Rugby faţă de clubul Stadiul Roman. Ni se va obiecta poate că a fost o eroare din partea gazdelor. Am fi bucuroşi să constatăm că in­­tr adevăr s’a făcut o greșală, dacă nu se va proba acest lucru. Iată de ce un comunicat oficial ar fi bine venit, JOHN. TH. O importantă şedinţă a I. R. b. Forul de ocrotire al pugilismului ro­mân­esc a ţinut zilele trecute obişnui­ta şedinţă de comitet. După desbateri care au durat, co­mitetul a luat următoarele deriziuni: A dat delegaţie d-lui cenzor Mur­­găşan­u să transporte dulapul proprie­­tatea F. R. B. de la fostul secretar la domiciliul actualului secretar general. A însărcinat pe un alt oficial al cărui nume ne scapă­­ să ia con­tact cu dl. Niculescu-Vâsnic la Cra­iova, pentru a o aduce la sediu, cro­­nometrul şi ştampila F. R. B. Către sfârşit comitetul a luat şi o altă decizie mai puţin importantă și anume.­ A înscris pe boxeurul Lucian Po­­pescu la competițiunea pentru cam­pionatul Europei. O gală de cartier Sala C. F. R. din Str. Atelierului este leagănul galelor de cartier. Când comisiunea regională de box amator a desemnat-o pentru dispu­tarea campionatelor Munteniei, a fă­cut o alegere din cele mai fericite. Tot atât de inspirat a fost și orga­nizatorul galei de astăseară, regisată sub numele şi în beneficiul societăţei Principele Mircea. Alegerea nemerită a sălei colaborea­ză minunat cu programul, dând o deo­sebită atracţie galei din str. Atelieru­lui. Un match profesionist, Marin Ale­­xandrescuSchoenfeld precum şi opt întâlniri de amatori, sunt rândurile a­rsului de la C. F. R. Iată programul matchurilor de ama­­ri: Gh. Teişanu—M. Marinescu, Vasile Zamfir — M. Covaci, Marin Plăeşu — Nelu Oprescu, David Frângi —­ G. Roman, Gh. Popovici —C. Şerban, Gh. Niţesai — Romeo Iosif. FI. Mănescu — ... Goldenberg. Gh. Samson — Gh. Gherase. Macabi-Generaia (Craiova) Ca încheiere a sezonului de faot, pe terenul Ciocanul va avea mâine după amiază, matchul amical între Generala din Craiova şi Macabi. Echipa care urmează a înfrunta ur­­gia albalbastră, este una din cele mai bune formaţiuni din Capitala Banilor. Am exagera dacă am considera ca un eveniment venirea Generalei in Capitală, întâlnirea de la Macabi, care servă Calendarul curselor pe Decem­brie se anunţă extrem de încărcat. Nu mai puţin de şasesprezece zile de alergări sunt rezervate publi­cului, amator de joc la mutual­ul de sport Am spus şi repetăm: se abu­zează de indulgenţa autorităţilor şi de pasiunea naivilor, speculân­­du-se fără milă spectatorii şi caii. Regulamentul, elaborat în primă­vară de comisiunea zootechnică, limitase numărul de curse pentru un trăpaş la 50 pe an. Insistente interesate au determinat abrogarea articolului supărător. Am fi înţeles în cazul cel mai favorabil o lăr­gire a restricţiunii. O asemenea măsură apăra calul, destinat să producă şi în afară de porţile târ­­fului, unde — în mod teoretic — se face selecţi­unea pentru crescă­torie. Dar în calculele­ institui­iuni­lor de curse nu putea intra nici o deciziune de protejare a animalu­lui, orice tentativă de a-l salva din mâinile organizatorilor de specta­cole productive fiind un atentat la punga... acţionarilor. Şi capitaliştii au învins. Publicului nu-i rămâne decât să urmărească amalgamul de performanţe şi să caute câşti­gătorii. Pentru alergările de azi, noi in­dicăm următorii cai în formă: Pr. Zeriid: Gogo, Jandarm. So­phie Pr. Roznov: Kalimegdan, Hitzig, Barmaid Pr. Sadova: Dollarprinzessin, Viteaz, Dorul Pr. Vîcov: Irinel, Obraznic, Kim Pr. Vicov de joss Pr. Ettawah, Amaryllis, Bandi Pr. Trotuş: Lelemenyes, Frumu­şica, Sylvia Pr. Podolenl: Kinokoenigin, Că­prioara, Pr. Ettawah Pr. Țăndărel: H. P., Badea leu, Almos Pr. Tolvatila: Valencia, Lord Halle, Broască Pr. Varvíz: Zima, Dorul, Viorel. piept o încurajare a sportului craio­vean, va servi si pentru constatarea progresului pe care îl vor fi realizat intre timp echipele din Oltenia. In vederea matchuiii cu Macabi, Generala­ Craiova se va prezenta întărită cu mai multe elemente din alte cluburi.­­ - Un debut ministeria Proaspătul preşedinte al guvernului francez, a dovedit în intervalul scurt de când activează, că este un sportiv desăvârşit. Chiar de la instalarea sa dl. Tardieu a anunţat un vast program de edu­caţie fizică, care urma să fie dezvol­tat prin organele de specialitate. Zilele trecute s-a alcătuit un proect de lege care prevede lucruri într’ade­­văr uimitoare. Statul francez va acorda o subven­ţie de 30.000.000 franci, pentru creia­rea de stadioane sportive şi arene în toate localităţile Franţei. Suma este cea mai mare din câte a acordat statul francez pentru sport până astăzi. De asemenea se preconizează în­fiinţarea unei instituţiuni de Credit Sportiv, care va acorda societăţilor împrumuturi pentru creiarea de arene. O aridtură uriaşă Căpitanul englez William F. Coo­per a lucrat un nou model de dirija­bil, destinat călătorilor cari dispun de resurse. Aeronava este prevăzută cu 18 eli­ce situate în ambele părţi. 200 de pasageri şi 80 oameni ai e­­chipagiului, constituesc capacitatea uriaşei nave. Dimensiunile dirigeabilului: 244 m. lungime, 60 m. lărgime și 45 m. înăl­țime, volumul total fiind de 226.500 m. cubi. Pasagerii dispun de sufragerie, sa­lon, fumoar etc. CURENTUL Trei trenuri atacate de bandiţi Trenul de persoane No. 56 intre stabile Cudarul Mare si Dumbra­va l­oşie, in Bucovina, a fost ata­cat de bandiţi. Un grup numeros de bandiţi înarmaţi au aşezat traverse pe li­nie şi trăgând focuri­ de armă au f­ortat pe mecanic sa oprească tre­­nul. Apoi urcându-se in vagonul de bagaje au legat pe manipulamn­tul Grijenko şi pe şeful de tren .Vladkonschi Adalbert Furând m­ai m­ule colete au sărit din tren dispărând. Pasagerii au trecut doar prin momente de spaimă. Trenul a in­trat in statia Cernăuţi cu­ întâr­ziere. Trebue să remarcăm faptul că atacul trenului s’a produs intr’o regiune în care populaţia este te­rorizată zilnic de bandiţi. In co­muna Dumbrava Foşie lipseşte postul de jandarmi, # GALAŢI 29. — Astănoapte, între staţiile Brateş şi Tineşti, s’a dat un atac banditesc asupra unui tren. Două zeci bandiţi înarmaţi au ata­cat trenul de coletărie No. 4408. După ce au oprit convoiul, bandi­ţii au spart două vagoane, jefuindu-se de baloturile de marfă care se aflau un­de. * In timpul acesta, un alt tren trecea din direcţia opusă- Şi acesta a fost o­prit de bandiţi. Un frânar căutând să se opună, bandiţii au tras asupra lui 2 focuri de revolver. Din fericire frânând a scăpat nea­tins. » Imediat s’a dat alarma, fiind înştiin­ţat de acest fapt şi d. Călugăreanu, şeful staţiei. Acesta împreună cu câţiva impie­gaţi au venit înarmaţi pe linie, unde au mai găsit câteva baloturi, cari n’au putut fi luate de bandiţi. S’au format imediat potere de Jan­darmi, cari au pornit in căutarea ban­diţilor. Jndarmii au fost atacaţi cu focuri de revolver, şi între urmăriţi şi urmă­ritori s’a iscat un viu schimb de gloan­ţe. Se crede că bandiţii au fost incer­­cuiţi şi că vor fi prinși din foarte scurt timp. •»— Neregulile dela Uniunea Generală a notarilor din România CLUJ, 28. — Se cunosc împreju­rările in care a c­ecurs congresul U­­niunei generale a notarilor din Ro­mânia. Constatându-se grava abateri în gestiunile bănești, adunarea gene­rală a cerut demisia întregului pre­zidiu și revizuirea gestiunilor finan­care a Uniunii pe timp de cinci ani retroactiv. In urma demisiei forţate a fostu­lui prezidiu, adunarea a ales ca preşedinte, pentru girarea afaceri­lor Uniunei până la adunarea gene­rală care va avea loc la 7 Decem­brie a. c. la Sibiu, pe d. Alexandru Comşa, notar în Jibou. La această adunare trebuia să se prezinte cu gestiunea bănească şi d. Al. Buha, fostul preşedinte demi­sionat al Uniunei generale a­­rota­rilor din România. Cum, însă, se presupun incorectitudini băneşti, şi o administrare de avere frauduloa­să, d. Al. Buha a încercat să se es­chiveze de la acest control supără­cios, convocând pe ziua de 1 Decem­­brie a. c., consiliul de administrare al Uniunei, la Lugoj, pentru a obţi­ne, de la cei câţiva membri pe cari i-a convocaţi,, un absolutoriu favo­­rabil. D. Al. Buha a făcut convocarea în numele prezidiului, care hici nu există, fiind demisionat. Membrii­­ U­­niunii luând cunoştinţă de această­ convocare antistatutară, au protes­tat telegrafic contra acestei şedinţe ilegale, pe care o convoacă un par­ticular, d. AL Buta în speţă, care ci nt. mai este membrul uniunei Ic lecftUifă !,u această convoca­re, d. Ioan Stoica preşedintele com­­inunei notarilor jud. Cluj, fost vice­preşedinte al Uniunei, a dat­ urmă­torul comunicat: Deşi în adunarea generală a Uniu­nei, care a avut loc la Braşov In 16 Noembrie a, întreg presidiul şi consiliul de administraţie au demi­sionat, totuş­i. Alexandru Buha fos­­tul preşedinte, ne convoacă la şedin­ţa consiliului de administraţie pe ziua de 1 Decembrie a. c. la Lugoj Întrucât d-sa nu mai are calitatea de a ne convoca, toţi cei vizaţi, con­­siderând acest get ca ilegal şi abu­ziv, nu vom, lua parte la şedinţa a­­celui consiliu, rămânând a trage la răspundere în Adunarea generală ce va avea loc­­ Sibiu, in 7 Decem­brie a. c., pe autorul acelei convo­cări. In acelaş timp s’a hotărît revi­zuirea minuţioasă a gestiunei revis­tei oficiale a Uniunei pe care o con­ducea d. Al. Buha. Notarii şi-au ex­primat nemulţumirea şi faţă de con­ducerea revistei. „Ad­ţia Rom”, care deşi e tipărită în condiţiuni exe­crabile, la Lugoj, costa 28.000 lei, în vreme­ ce actualul preşedinte o tipăreşte la Cluj, în condiţiuni teh­nice şi redacţionale excelente, pen­tru, numai de 13.000 lei, pe hârtie velină, nu de ziar. ''•ţ ; ' \ In­ urma acestor întâmplării se înţelege uşor nerăbdarea cu care notarii din întreaga ţară aşteaptă »congresul de la Sibiu, unde se anun­ţă crunte răfueli. Jarl mântui a unor nouă cercetaşi In ziua de 6 Decembrie, va avea loc la Găeşti, depunerea le­gământului a 200 cercetaşi din Cohorta locală de sub conducerea d-lui prof. Victor Iosifescu­ Legământul şi serbarea ce va avea loc în acea zi se vor ţine în localul Batalionului de jandarmi. Sunt invitaţi a lua parte toate autorităţile locale, părinţii cerce­­taşilor, elevii de şcoală, precum şi toate persoanele pe care mişcarea cercetăşească le interesează. Ştiri din Giurgiu GIURGIU, 28. — DE LA ASO­CIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR VLAS­­CENI. — Eri, orele 10 dim., în lo­calul casei învăţătorilor, a avut loc şedinţa preiiară a comitetului Asociaţiei învăţătorilor din jud Vlaşca sub prezidenţia de vârstă a d-lui Petre Popescu, institutor- Prima chestiune la ordinea zilei fiind alegerea preşedintelui în lo­cul d-lui A. Ciorănescu, demisio­nat, în urma votului obţinut este declarat ales d- Dem. Constan­ti­­nescu-Gratia. Au mai fost aleşi d-nii Stan Răsuceanu-Giurgiu, vice­preşedinte şi I. Petre-Giurgiu, se­cretar. Luându-se in discuţie par­ticiparea membrilor la Adunarea generală extraordinară a Asocia­ţiei generale a învăţătorilor ce se va ţine în Bucureşti la 5, 6 şi 7 Decembrie, se dă delegaţie d-lor Constantinescu, T. , Popescu-Pie­­troşani şi Gr. Petre-Răduleşti. După ce se mai iau unele mă­suri de bună funcţionare a inter­­natului fiilor de învăţători şedinţă ia sfârşit. Conferinţele de la Uniunea micilor Industriaşi La sediul uniunei generale a mi­cilor industriaşi a avut Ioc joi seara, inaugurarea ciclului de con­ferinţe. D- Tom­a Dumitrescu, • secretarul uniunei, a arătat scopul conferin­ţelor. V • . . ■ Apoi arhimandritul Iuliu Scriban a desvoltat conferința sa tratând despre nevoile culturale ale mici­lor meşteşugări. Tribunalele militare PROCESUL PLUTONIERULUI BOZOANCA Consiliul de Războiu al corpului 2 armată a judecat ori în continuare procesul plutonierului Bozoancă, cu serviciul la Cercul de recrutare Bu­cureşti, acuzat pentru fals în acte pu­blice, prin aceea că făcuse o mutaţie a unui soldat de la un regiment la al­tul, care soldat în realitate era deza­tor. Au depus favorabi pentru acuzat d-nii Lt. col. Popescu-Lumină, It-col. Georgescu, maior Colan, etc. Dl­ comisar regal maior Hotineanu a cerut condamnarea. Apărarea prin dl. avocat căpitan Gh. Banu a demonstrat consiliului ne­vinovăţia acuzatului, susţinând că la mijloc nu e decât o greşeală, lipsind intenţiunea frauduloasă, care nu s’a putut stabili. Consiliul cu unanimitate de voturi îl a achitat pe plutonier. — Secţia I-a a aceluiaşi Consiliu sub preşedinţia d-lui col. Botescu ur­mând să judece ori procesul au­toru­­lui căpitan Ganea Ion, din reg. 20 Obuziere, pentru sustragere de mate­riale, ofensa superiorului și insubor­donată, ofițerul neprezentându-se, procesul se va judeca în contumacie. Eon­ogul procesului G­er­man Pantea CHIȘINĂU, 29. — In urma sen­tinței dată de trib. local, prin care se hotărâse act­»-«-» d-lui Gher­­nan Pantea, procurorul Androna­­chevici a făcut apel contra sus numitei hotărâri. Pe de altă parte, d. Gherman Pant­ea a hotărât să intenteze pro­ces de calomnie d-lui Dumitrescu, directorul contabilităţii municipiu­lui Chişinău, pentru acuzaţia de trafic de influenţă ce i-a adus-o in proces, acuzaţie care s’a dove­dit a nu fi decât o răzbunare per­sonală a celo­i din urmă. Greva ia o fe­berică din Chișinău CHIȘINĂU 29. — La fabrica de mobile Goldberg s’a declarat azi gre­va lucrătorilor. A­ fost sesizat inspectoratul muncii care a dispus­ numirea unei comisiuni de arbitraj pentru aplanarea conflic­tului. ■g—Duminică , Decembrie 1929 Colonial Importate direct de la origina vinde detail numai cu 3% Câştigi Dumitru Toncescu 55 S­T­R. CAROL 55 Untdelemn Litru 34 Orez Turcesc 20 » » 42 Glace 22 » » 45 Făină albă tip Botoşani 14 » »47 rari reduceri la instituţii, şcoli, cantine şi bodegi. SUCURSAL­A : Str- Gura Oborului No. 14 vinde cu aceleaşi preţuri. O donaţie cu cântec Cum se pot câştiga milioane cu ajutor al Primăriei de Verde In ultima sa­ şedinţă, Comisia interi­­mară a sectorului de Verde a accep­tat donaţiunea d-lui Ştefan Dobrescu, constând din 6000 m. p. teren din moşia Belvedere- Grand. Terenul este donat în scopul de a se deschide o stradă nouă între Şo­seaua Crângaşi şi Splaiul Pirotechniei şi cu condiţiunea ca Primăria să exe­cute toate lucrările edilitare, dând în circulaţie strada în cursul anului 1930. Comisiunea a acceptat donaţiunea consimţind a executa lucrările edi­litare dar fără obligaţia de a le ter­mina în 1930 aşa cum cere donatorul. CE SE ASCUNDE IN ACEA DONAŢIE? Forma în care s’a acceptat do­naţiunea nu este mult deosebită de condiţiile impuse, aşa că putem privi chestiunea în ansamblul in­tenţiilor donatorului. Moşia Belvedere-Grant este un câmp imens care se întinde in do­sul regiei, intre Splaiul Pirotech­­niei-Stavilarul Ciurel şi şoseaua Crăngani. Terenului nu i se poate da altă destinaţie, decât să fie parcelat şi vândut pentru case. In acest caz proprietarul terenu­lui trebuie să execute­­în parcelare lucrările edilitare necesare, ca apă, canal, pavaj, electrică, etc., lucrări cari pentru întinderea te­renului în chestiune reprezintă o sumă de peste zece milioane. CE S’A GÂNDIT D. ȘTEFAN DOBRESCU ? Donând Primăriei de Verde 6000 m. p. teren a câte 250 lei m. cât se vinde prin partea locului, nu pierde decât 1500.000 lei. Numai pavajul dacă ar fî făcut din piatră bolovani, reprezintă la supra­fața de mai sus suma de 1500.000 lo. Nu punem la socoteală eventualele trotuare de asfalt cari­e* ar face pre­­cum și pavaj de piatră cubică, întru­cât in acest caz, valoarea lucrarei în­trece cu de trei ori pe a donaţiune. Calculul nostru nu priveşte decât pavajul. Celelalte lucrări ca introducerea a­­pei, canalul şi lumina electrică repre­­zintă un plocon de milioane pe care Comuna prin reprezentanţii săi legali dela sectorul de Verde o face d lui Ştefan Dobrescu. Desigur că îndată ce lucrările edi­litare vor fi terminate, valoarea tere­nului se va dubla şi de dl Dobrescu va putea câştiga din vânzarea parce­­telor atât cât astăzi nici nu poate spe­ra. O GRABA NEJUSITFICATA Comisiunea Interimară dela Verde s’a grăbit să accepte donaţia, dar i-a adus o mică schimbare de termen, în ceea ce priveşte termenul de executa­re al lucrărilor edilitare. In aceiaş şedinţă, d. primar Ange­­lescu a făcut „ apologia măreţului act comis de donator, declarând că-1 miş­că fapta donatorului, pe care de alt­fel nici nu-1 cunoaşte. Nu interesează însă faptul că dl­­primar Angeles­cu cunoaşte pe dl. Şte­fan Dobrescu sau vice versa, ci nu­mai acela că donaţia în chestiune, departe de a avea vreun fo­los pentru comună, constitue un adevărat aten­­tat la punga sărmanului contribuabil. Dacă edilii de la Verde şi-au pier­dut uzul raţiunei, nu se găseşte ni­meni să-i aducă la realitate? REP. a primarilor din Ardeal ORADIA 28.­­ Astăzi a avut loc în oraşul nostru conferinţa pri­marilor municipiilor din Ardeal. Au luat parte reprezentanți a 10 oraşe, din care 9 din Ardeal şi unul din vechiul regat, în total 22 dele­gaţi EXPUNEREA D-LUI AUREL LAZAR Conferinţa a fost deschisă de d. dr. Aurel Lazăr, preşedintele co­­misiunei interimare a municipiulu Oradea­ . : D-sa spune că oraşele din Ardeal au fost supraîncărcate cu noui sar­cini între cari susţinerea spitalelor, ajutorarea săracilor, a şom­eurilor, plata poliţiştilor, facerea şoselelor, întreţinerea şcolilor secundare, etc. Insistă pentru autonomia co­munală spunând că oraşele noastre mi au avut până acum o autonomie bine definită-In această conferinţă trebue să se pună bazele solide pentru opera de gospodărie comunală. Avem datoria să dăm tot concursul legiui­torilor pentru a modifica legile ac­tuale din Pricina cărora suferim­ D. MAIORESCU, prefectul ju­deţului, aduce salutul guvernului şi spune că va contribui intr’o lar­gă măsură la aplicarea legii admi­nistrative. Se intră­ apoi în ordinea de zi verificându-se delegaţiile şi ale­­gându-se biroul conferinţei. Au fost aleşi d-nii: Aurel Lazăr preşedinte, Gheorghe Tomis-Cons­­tanţa şi Tender­ Mediaş, vicepre­şedinţi, iar secretar d. dr. Hosmar Ion. STAREA FINANCIARA A PRI­MĂRIILOR D. dr. BENEDEK face un raport asupra situaţiei financiare a muni­­cipiilor. Prin noua lege administrativă li se incumbă primăriilor sarcini din ce în ce mai mari şi în schimb nu li se dă nici posibilitatea de a spori veniturile-D-sa, propune apoi să se înain­teze un memoriu guvernului prin care să se ceară imediata înfiin­ţare a impozitelor comunale. In legătură cu această propunere se dă apoi cuvântul mai multor de­legaţi şi se hotărăşte în cele­­ din urm­ă redactarea memoriului ora­şelor din Ardeal în sensul celor discutate mai sus-D. dr­ ION FRIED face şi d-sa un amănunţit raport despre noui­a sarcini impuse comunelor şi care în trecut erau suportate de stat. Este de părere ca în acest sens să se redacteze un alt memoriu. Se naşte­ apoi o lungă discuţie la ,care participă d-nii: dr. Aurel La­zăr, Gheorghe Tomis-Cons­tan­ţa, Wilhelm Göritz, C. Popa-Arad, Romulus Pop-Oradea, Teofil Boita Satu Mare, Andrei Crăciun-Ora­­dea, Octavian Crâşmaru - Timi­şoara, Emil Socaciu-Braşov, şte­fan Sos, etc. toţi aderând la re­dactarea şi înaintarea memoriului arătat mai sus, către guvern­ BANCHETUL1 La ora 2­0. a- a avut loc­­­n mare banchet în saloanele restau­rantului Palas cu care prilej au toastat d-nii dr. Aurel Lazăr pen­tru suveran și Tomis Constantin pentru municipiul Oradea. Groaznic accident de automobil — UN MEDIC ŞI ŞOFERUL GRAV RĂNIŢI — TG.-NEAMŢ. 28. Un grav acci­dent de automobil s’a întâmplat ori in împrejurările de mai jos : Docto­rul d’Argenta conducea maşina sa No. 320 P. N. pe şoseaua Tg.-Neam­t —Piatra. In apropiere de satul Cră­­căoani, maşina a vrut să treacă peste un podeţ, care însă, fiind în repara­ţie, nu era complect acoperit cu po­dea. Neexistănd nici o semnalizaţie, vinovăţia, antreprenorilor este evi­dentă, maşina şi-a continuat drumul, apucând pe podeţ. In acest memant, ea s’a scufundat în râpă, din care cauză au fost grav răniţi doctorul d’Argenta cât şi şoferul său. Primul a fost transportat la Iaşi, iar al doi­lea, a fost internat în spitalul comu­nal din localitate. Maşina, a fost com­­plect sfărâmtă. ROTARU gresiunea de la Piteşti RECURSUL CAPORALULUI ZA­HARIA LA CONSILIUL DE REVIZIE . In faţa consiliului de revizie al ar­matei, sub preţudifiţia d-lui general Darvari, comisar regal fiind d. maior Petrescu şi grefier d. căpitan Geor­gescu Pastel, a venit spre judecare recursul caporalului Zaharia, condam­nat de consiliul de războiu al corpului 2 armat, la 10 ani muncă silnică pen­tru lovirea superiorului. Au pus motive de casare d­­in­ avo­caţi: Pompiliu loaniţescu, Plătăreanu­­ şi F .csăntarii. D.­ma or Petrescu, comisar regal a combătut motivele puse de apărare. Consiliul după o îndelungată deli­berare a respins recursul

Next