Curentul, decembrie 1929-ianuarie 1930 (Anul 2, nr. 673-708)
1929-12-01 / nr. 673
dela 2 la S Decembrie 1929 Pentru a bate recordu am pus ici vânzare următoarele SERII SACRIFICATE DCZZZ3C223C2ZZ3 i' trggya Blând de mânz negru, moarat tei 18.000 w # PEJAN KY lucrat In benzi *, 22.000 w w lutru electric, piei întrebi *, 16.000 M „ pisică sălbatecă catr. extra „ 12.000 Mantouri de voleur-de-lame desemnat francez cu parnitură de bană aleasă 1Lel S.000 D CZZZD CZZ20 CZZZZt taeZP ZZZZS CZ22D CZZZ3 CZZZ1 CZZZ>CZZ23 CS23C2ZZ3CZ22P ;C2223 1 Toate blănurile și mantourile au croieli ultrasmoderne, căptușeli de mătase fiă. Modificările se fac tare adaos de erei. 1 Sacourî bărbătești Inblănire cu astra- | gan de Basarabia, guler astra* n I pan sau opossum Lei 2.5oo | y Căciuli de lucru și astra pan dela Lei 46o |j Garnituri pentru mantouri Klondyke, « Lei island diei@ 45o CSS2DCZ gmoryx-y/ngm numai 1 a SIGMUND PRAGER 83»,cutarul regior pisic bioxiurl.or Confuze sau a.tcevat pin'ziâţţlâ, germane, de special’tati' \ 'Ui şi din relatările rugbyşti.or cari »ad deplasat? Berlin, cu echipa T. C. R., am putut afla că la cele două mate huri din capitala Germaniei, T. C. R. combinat a jucat sub numele, ie echipa Bupuiatfilor. ' - Gredem tă es’ic o eroare şi pentru aceasta se impune un răspuns urgent din partea d-lui. Caracostea, preşedintele Comisiuneî Centrale de rugby. Dacă insă eroarea a fost comisă cu ştiinţă, atunci cecul este cu atât mai grav, cu cât este o crimă ca rigbyul românesc să fie reprezentat prin Nehişor, G. Balş, etc. elemente cari in Bucureşti n’au ce căuta intr’o echipă de categoria I. Aversiunea dlui preşedinte Caracostea contra unor cluburi dintre cari mai cu seamă Stadiul Român, estebine cunoscută, şi a nu apela la elementele de valoare din aceste cluburi, este, explicabil dacă echipa ar fi plecat sub eticheta T. C. R. Gogu Sfetescu, Mircea Sfetescu, V. Ion ca şi mulţi alţii, sunt jucători cari ar fi făcut o figură mult mai onorabilă decât Nenişoc şi ceilalţi e jusdem farinae. Şi în această ocaziune ca in multe altele, perima conducătorilor a fost pusă, mai presus de interesul sportului. După modul cum au decurs cele două matchri am putut constata că o victorie contra germanilor nu era lucru greu, şi cu o formaţiune bine întocmită, care ar fi cuprins elita jucătorilor bucureşteni de rugby, palmaresul nostru ar fi putut înscrie două victorii internaţionale de un succes răsunător. Ne-am explicat confuzia de nume şi ambuţiuni prin aversiunea d-lui preşedinte al Comisiei de Rugby faţă de clubul Stadiul Roman. Ni se va obiecta poate că a fost o eroare din partea gazdelor. Am fi bucuroşi să constatăm că intr adevăr s’a făcut o greșală, dacă nu se va proba acest lucru. Iată de ce un comunicat oficial ar fi bine venit, JOHN. TH. O importantă şedinţă a I. R. b. Forul de ocrotire al pugilismului românesc a ţinut zilele trecute obişnuita şedinţă de comitet. După desbateri care au durat, comitetul a luat următoarele deriziuni: A dat delegaţie d-lui cenzor Murgăşanu să transporte dulapul proprietatea F. R. B. de la fostul secretar la domiciliul actualului secretar general. A însărcinat pe un alt oficial al cărui nume ne scapă să ia contact cu dl. Niculescu-Vâsnic la Craiova, pentru a o aduce la sediu, cronometrul şi ştampila F. R. B. Către sfârşit comitetul a luat şi o altă decizie mai puţin importantă și anume. A înscris pe boxeurul Lucian Popescu la competițiunea pentru campionatul Europei. O gală de cartier Sala C. F. R. din Str. Atelierului este leagănul galelor de cartier. Când comisiunea regională de box amator a desemnat-o pentru disputarea campionatelor Munteniei, a făcut o alegere din cele mai fericite. Tot atât de inspirat a fost și organizatorul galei de astăseară, regisată sub numele şi în beneficiul societăţei Principele Mircea. Alegerea nemerită a sălei colaborează minunat cu programul, dând o deosebită atracţie galei din str. Atelierului. Un match profesionist, Marin AlexandrescuSchoenfeld precum şi opt întâlniri de amatori, sunt rândurile arsului de la C. F. R. Iată programul matchurilor de amari: Gh. Teişanu—M. Marinescu, Vasile Zamfir — M. Covaci, Marin Plăeşu — Nelu Oprescu, David Frângi — G. Roman, Gh. Popovici —C. Şerban, Gh. Niţesai — Romeo Iosif. FI. Mănescu — ... Goldenberg. Gh. Samson — Gh. Gherase. Macabi-Generaia (Craiova) Ca încheiere a sezonului de faot, pe terenul Ciocanul va avea mâine după amiază, matchul amical între Generala din Craiova şi Macabi. Echipa care urmează a înfrunta urgia albalbastră, este una din cele mai bune formaţiuni din Capitala Banilor. Am exagera dacă am considera ca un eveniment venirea Generalei in Capitală, întâlnirea de la Macabi, care servă Calendarul curselor pe Decembrie se anunţă extrem de încărcat. Nu mai puţin de şasesprezece zile de alergări sunt rezervate publicului, amator de joc la mutualul de sport Am spus şi repetăm: se abuzează de indulgenţa autorităţilor şi de pasiunea naivilor, speculându-se fără milă spectatorii şi caii. Regulamentul, elaborat în primăvară de comisiunea zootechnică, limitase numărul de curse pentru un trăpaş la 50 pe an. Insistente interesate au determinat abrogarea articolului supărător. Am fi înţeles în cazul cel mai favorabil o lărgire a restricţiunii. O asemenea măsură apăra calul, destinat să producă şi în afară de porţile târfului, unde — în mod teoretic — se face selecţiunea pentru crescătorie. Dar în calculele instituiiunilor de curse nu putea intra nici o deciziune de protejare a animalului, orice tentativă de a-l salva din mâinile organizatorilor de spectacole productive fiind un atentat la punga... acţionarilor. Şi capitaliştii au învins. Publicului nu-i rămâne decât să urmărească amalgamul de performanţe şi să caute câştigătorii. Pentru alergările de azi, noi indicăm următorii cai în formă: Pr. Zeriid: Gogo, Jandarm. Sophie Pr. Roznov: Kalimegdan, Hitzig, Barmaid Pr. Sadova: Dollarprinzessin, Viteaz, Dorul Pr. Vîcov: Irinel, Obraznic, Kim Pr. Vicov de joss Pr. Ettawah, Amaryllis, Bandi Pr. Trotuş: Lelemenyes, Frumuşica, Sylvia Pr. Podolenl: Kinokoenigin, Căprioara, Pr. Ettawah Pr. Țăndărel: H. P., Badea leu, Almos Pr. Tolvatila: Valencia, Lord Halle, Broască Pr. Varvíz: Zima, Dorul, Viorel. piept o încurajare a sportului craiovean, va servi si pentru constatarea progresului pe care îl vor fi realizat intre timp echipele din Oltenia. In vederea matchuiii cu Macabi, Generala Craiova se va prezenta întărită cu mai multe elemente din alte cluburi. - Un debut ministeria Proaspătul preşedinte al guvernului francez, a dovedit în intervalul scurt de când activează, că este un sportiv desăvârşit. Chiar de la instalarea sa dl. Tardieu a anunţat un vast program de educaţie fizică, care urma să fie dezvoltat prin organele de specialitate. Zilele trecute s-a alcătuit un proect de lege care prevede lucruri într’adevăr uimitoare. Statul francez va acorda o subvenţie de 30.000.000 franci, pentru creiarea de stadioane sportive şi arene în toate localităţile Franţei. Suma este cea mai mare din câte a acordat statul francez pentru sport până astăzi. De asemenea se preconizează înfiinţarea unei instituţiuni de Credit Sportiv, care va acorda societăţilor împrumuturi pentru creiarea de arene. O aridtură uriaşă Căpitanul englez William F. Cooper a lucrat un nou model de dirijabil, destinat călătorilor cari dispun de resurse. Aeronava este prevăzută cu 18 elice situate în ambele părţi. 200 de pasageri şi 80 oameni ai echipagiului, constituesc capacitatea uriaşei nave. Dimensiunile dirigeabilului: 244 m. lungime, 60 m. lărgime și 45 m. înălțime, volumul total fiind de 226.500 m. cubi. Pasagerii dispun de sufragerie, salon, fumoar etc. CURENTUL Trei trenuri atacate de bandiţi Trenul de persoane No. 56 intre stabile Cudarul Mare si Dumbrava loşie, in Bucovina, a fost atacat de bandiţi. Un grup numeros de bandiţi înarmaţi au aşezat traverse pe linie şi trăgând focuri de armă au fortat pe mecanic sa oprească trenul. Apoi urcându-se in vagonul de bagaje au legat pe manipulamntul Grijenko şi pe şeful de tren .Vladkonschi Adalbert Furând mai mule colete au sărit din tren dispărând. Pasagerii au trecut doar prin momente de spaimă. Trenul a intrat in statia Cernăuţi cu întârziere. Trebue să remarcăm faptul că atacul trenului s’a produs intr’o regiune în care populaţia este terorizată zilnic de bandiţi. In comuna Dumbrava Foşie lipseşte postul de jandarmi, # GALAŢI 29. — Astănoapte, între staţiile Brateş şi Tineşti, s’a dat un atac banditesc asupra unui tren. Două zeci bandiţi înarmaţi au atacat trenul de coletărie No. 4408. După ce au oprit convoiul, bandiţii au spart două vagoane, jefuindu-se de baloturile de marfă care se aflau unde. * In timpul acesta, un alt tren trecea din direcţia opusă- Şi acesta a fost oprit de bandiţi. Un frânar căutând să se opună, bandiţii au tras asupra lui 2 focuri de revolver. Din fericire frânând a scăpat neatins. » Imediat s’a dat alarma, fiind înştiinţat de acest fapt şi d. Călugăreanu, şeful staţiei. Acesta împreună cu câţiva impiegaţi au venit înarmaţi pe linie, unde au mai găsit câteva baloturi, cari n’au putut fi luate de bandiţi. S’au format imediat potere de Jandarmi, cari au pornit in căutarea bandiţilor. Jndarmii au fost atacaţi cu focuri de revolver, şi între urmăriţi şi urmăritori s’a iscat un viu schimb de gloanţe. Se crede că bandiţii au fost incercuiţi şi că vor fi prinși din foarte scurt timp. •»— Neregulile dela Uniunea Generală a notarilor din România CLUJ, 28. — Se cunosc împrejurările in care a cecurs congresul Uniunei generale a notarilor din România. Constatându-se grava abateri în gestiunile bănești, adunarea generală a cerut demisia întregului prezidiu și revizuirea gestiunilor financare a Uniunii pe timp de cinci ani retroactiv. In urma demisiei forţate a fostului prezidiu, adunarea a ales ca preşedinte, pentru girarea afacerilor Uniunei până la adunarea generală care va avea loc la 7 Decembrie a. c. la Sibiu, pe d. Alexandru Comşa, notar în Jibou. La această adunare trebuia să se prezinte cu gestiunea bănească şi d. Al. Buha, fostul preşedinte demisionat al Uniunei generale arotarilor din România. Cum, însă, se presupun incorectitudini băneşti, şi o administrare de avere frauduloasă, d. Al. Buha a încercat să se eschiveze de la acest control supărăcios, convocând pe ziua de 1 Decembrie a. c., consiliul de administrare al Uniunei, la Lugoj, pentru a obţine, de la cei câţiva membri pe cari i-a convocaţi,, un absolutoriu favorabil. D. Al. Buha a făcut convocarea în numele prezidiului, care hici nu există, fiind demisionat. Membrii Uniunii luând cunoştinţă de această convocare antistatutară, au protestat telegrafic contra acestei şedinţe ilegale, pe care o convoacă un particular, d. AL Buta în speţă, care ci nt. mai este membrul uniunei Ic lecftUifă !,u această convocare, d. Ioan Stoica preşedintele cominunei notarilor jud. Cluj, fost vicepreşedinte al Uniunei, a dat următorul comunicat: Deşi în adunarea generală a Uniunei, care a avut loc la Braşov In 16 Noembrie a, întreg presidiul şi consiliul de administraţie au demisionat, totuşi. Alexandru Buha fostul preşedinte, ne convoacă la şedinţa consiliului de administraţie pe ziua de 1 Decembrie a. c. la Lugoj Întrucât d-sa nu mai are calitatea de a ne convoca, toţi cei vizaţi, considerând acest get ca ilegal şi abuziv, nu vom, lua parte la şedinţa acelui consiliu, rămânând a trage la răspundere în Adunarea generală ce va avea loc Sibiu, in 7 Decembrie a. c., pe autorul acelei convocări. In acelaş timp s’a hotărît revizuirea minuţioasă a gestiunei revistei oficiale a Uniunei pe care o conducea d. Al. Buha. Notarii şi-au exprimat nemulţumirea şi faţă de conducerea revistei. „Adţia Rom”, care deşi e tipărită în condiţiuni execrabile, la Lugoj, costa 28.000 lei, în vreme ce actualul preşedinte o tipăreşte la Cluj, în condiţiuni tehnice şi redacţionale excelente, pentru, numai de 13.000 lei, pe hârtie velină, nu de ziar. ''•ţ ; ' \ In urma acestor întâmplării se înţelege uşor nerăbdarea cu care notarii din întreaga ţară aşteaptă »congresul de la Sibiu, unde se anunţă crunte răfueli. Jarl mântui a unor nouă cercetaşi In ziua de 6 Decembrie, va avea loc la Găeşti, depunerea legământului a 200 cercetaşi din Cohorta locală de sub conducerea d-lui prof. Victor Iosifescu Legământul şi serbarea ce va avea loc în acea zi se vor ţine în localul Batalionului de jandarmi. Sunt invitaţi a lua parte toate autorităţile locale, părinţii cercetaşilor, elevii de şcoală, precum şi toate persoanele pe care mişcarea cercetăşească le interesează. Ştiri din Giurgiu GIURGIU, 28. — DE LA ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR VLASCENI. — Eri, orele 10 dim., în localul casei învăţătorilor, a avut loc şedinţa preiiară a comitetului Asociaţiei învăţătorilor din jud Vlaşca sub prezidenţia de vârstă a d-lui Petre Popescu, institutor- Prima chestiune la ordinea zilei fiind alegerea preşedintelui în locul d-lui A. Ciorănescu, demisionat, în urma votului obţinut este declarat ales d- Dem. Constantinescu-Gratia. Au mai fost aleşi d-nii Stan Răsuceanu-Giurgiu, vicepreşedinte şi I. Petre-Giurgiu, secretar. Luându-se in discuţie participarea membrilor la Adunarea generală extraordinară a Asociaţiei generale a învăţătorilor ce se va ţine în Bucureşti la 5, 6 şi 7 Decembrie, se dă delegaţie d-lor Constantinescu, T. , Popescu-Pietroşani şi Gr. Petre-Răduleşti. După ce se mai iau unele măsuri de bună funcţionare a internatului fiilor de învăţători şedinţă ia sfârşit. Conferinţele de la Uniunea micilor Industriaşi La sediul uniunei generale a micilor industriaşi a avut Ioc joi seara, inaugurarea ciclului de conferinţe. D- Toma Dumitrescu, • secretarul uniunei, a arătat scopul conferinţelor. V • . . ■ Apoi arhimandritul Iuliu Scriban a desvoltat conferința sa tratând despre nevoile culturale ale micilor meşteşugări. Tribunalele militare PROCESUL PLUTONIERULUI BOZOANCA Consiliul de Războiu al corpului 2 armată a judecat ori în continuare procesul plutonierului Bozoancă, cu serviciul la Cercul de recrutare Bucureşti, acuzat pentru fals în acte publice, prin aceea că făcuse o mutaţie a unui soldat de la un regiment la altul, care soldat în realitate era dezator. Au depus favorabi pentru acuzat d-nii Lt. col. Popescu-Lumină, It-col. Georgescu, maior Colan, etc. Dl comisar regal maior Hotineanu a cerut condamnarea. Apărarea prin dl. avocat căpitan Gh. Banu a demonstrat consiliului nevinovăţia acuzatului, susţinând că la mijloc nu e decât o greşeală, lipsind intenţiunea frauduloasă, care nu s’a putut stabili. Consiliul cu unanimitate de voturi îl a achitat pe plutonier. — Secţia I-a a aceluiaşi Consiliu sub preşedinţia d-lui col. Botescu urmând să judece ori procesul autorului căpitan Ganea Ion, din reg. 20 Obuziere, pentru sustragere de materiale, ofensa superiorului și insubordonată, ofițerul neprezentându-se, procesul se va judeca în contumacie. Eonogul procesului German Pantea CHIȘINĂU, 29. — In urma sentinței dată de trib. local, prin care se hotărâse act»-«-» d-lui Ghernan Pantea, procurorul Andronachevici a făcut apel contra sus numitei hotărâri. Pe de altă parte, d. Gherman Pantea a hotărât să intenteze proces de calomnie d-lui Dumitrescu, directorul contabilităţii municipiului Chişinău, pentru acuzaţia de trafic de influenţă ce i-a adus-o in proces, acuzaţie care s’a dovedit a nu fi decât o răzbunare personală a celoi din urmă. Greva ia o feberică din Chișinău CHIȘINĂU 29. — La fabrica de mobile Goldberg s’a declarat azi greva lucrătorilor. A fost sesizat inspectoratul muncii care a dispus numirea unei comisiuni de arbitraj pentru aplanarea conflictului. ■g—Duminică , Decembrie 1929 Colonial Importate direct de la origina vinde detail numai cu 3% Câştigi Dumitru Toncescu 55 STR. CAROL 55 Untdelemn Litru 34 Orez Turcesc 20 » » 42 Glace 22 » » 45 Făină albă tip Botoşani 14 » »47 rari reduceri la instituţii, şcoli, cantine şi bodegi. SUCURSALA : Str- Gura Oborului No. 14 vinde cu aceleaşi preţuri. O donaţie cu cântec Cum se pot câştiga milioane cu ajutor al Primăriei de Verde In ultima sa şedinţă, Comisia interimară a sectorului de Verde a acceptat donaţiunea d-lui Ştefan Dobrescu, constând din 6000 m. p. teren din moşia Belvedere- Grand. Terenul este donat în scopul de a se deschide o stradă nouă între Şoseaua Crângaşi şi Splaiul Pirotechniei şi cu condiţiunea ca Primăria să execute toate lucrările edilitare, dând în circulaţie strada în cursul anului 1930. Comisiunea a acceptat donaţiunea consimţind a executa lucrările edilitare dar fără obligaţia de a le termina în 1930 aşa cum cere donatorul. CE SE ASCUNDE IN ACEA DONAŢIE? Forma în care s’a acceptat donaţiunea nu este mult deosebită de condiţiile impuse, aşa că putem privi chestiunea în ansamblul intenţiilor donatorului. Moşia Belvedere-Grant este un câmp imens care se întinde in dosul regiei, intre Splaiul Pirotechniei-Stavilarul Ciurel şi şoseaua Crăngani. Terenului nu i se poate da altă destinaţie, decât să fie parcelat şi vândut pentru case. In acest caz proprietarul terenului trebuie să executeîn parcelare lucrările edilitare necesare, ca apă, canal, pavaj, electrică, etc., lucrări cari pentru întinderea terenului în chestiune reprezintă o sumă de peste zece milioane. CE S’A GÂNDIT D. ȘTEFAN DOBRESCU ? Donând Primăriei de Verde 6000 m. p. teren a câte 250 lei m. cât se vinde prin partea locului, nu pierde decât 1500.000 lei. Numai pavajul dacă ar fî făcut din piatră bolovani, reprezintă la suprafața de mai sus suma de 1500.000 lo. Nu punem la socoteală eventualele trotuare de asfalt carie* ar face precum și pavaj de piatră cubică, întrucât in acest caz, valoarea lucrarei întrece cu de trei ori pe a donaţiune. Calculul nostru nu priveşte decât pavajul. Celelalte lucrări ca introducerea apei, canalul şi lumina electrică reprezintă un plocon de milioane pe care Comuna prin reprezentanţii săi legali dela sectorul de Verde o face d lui Ştefan Dobrescu. Desigur că îndată ce lucrările edilitare vor fi terminate, valoarea terenului se va dubla şi de dl Dobrescu va putea câştiga din vânzarea parcetelor atât cât astăzi nici nu poate spera. O GRABA NEJUSITFICATA Comisiunea Interimară dela Verde s’a grăbit să accepte donaţia, dar i-a adus o mică schimbare de termen, în ceea ce priveşte termenul de executare al lucrărilor edilitare. In aceiaş şedinţă, d. primar Angelescu a făcut „ apologia măreţului act comis de donator, declarând că-1 mişcă fapta donatorului, pe care de altfel nici nu-1 cunoaşte. Nu interesează însă faptul că dlprimar Angelescu cunoaşte pe dl. Ştefan Dobrescu sau vice versa, ci numai acela că donaţia în chestiune, departe de a avea vreun folos pentru comună, constitue un adevărat atentat la punga sărmanului contribuabil. Dacă edilii de la Verde şi-au pierdut uzul raţiunei, nu se găseşte nimeni să-i aducă la realitate? REP. a primarilor din Ardeal ORADIA 28. Astăzi a avut loc în oraşul nostru conferinţa primarilor municipiilor din Ardeal. Au luat parte reprezentanți a 10 oraşe, din care 9 din Ardeal şi unul din vechiul regat, în total 22 delegaţi EXPUNEREA D-LUI AUREL LAZAR Conferinţa a fost deschisă de d. dr. Aurel Lazăr, preşedintele comisiunei interimare a municipiulu Oradea . : D-sa spune că oraşele din Ardeal au fost supraîncărcate cu noui sarcini între cari susţinerea spitalelor, ajutorarea săracilor, a şomeurilor, plata poliţiştilor, facerea şoselelor, întreţinerea şcolilor secundare, etc. Insistă pentru autonomia comunală spunând că oraşele noastre mi au avut până acum o autonomie bine definită-In această conferinţă trebue să se pună bazele solide pentru opera de gospodărie comunală. Avem datoria să dăm tot concursul legiuitorilor pentru a modifica legile actuale din Pricina cărora suferim D. MAIORESCU, prefectul judeţului, aduce salutul guvernului şi spune că va contribui intr’o largă măsură la aplicarea legii administrative. Se intră apoi în ordinea de zi verificându-se delegaţiile şi alegându-se biroul conferinţei. Au fost aleşi d-nii: Aurel Lazăr preşedinte, Gheorghe Tomis-Constanţa şi Tender Mediaş, vicepreşedinţi, iar secretar d. dr. Hosmar Ion. STAREA FINANCIARA A PRIMĂRIILOR D. dr. BENEDEK face un raport asupra situaţiei financiare a municipiilor. Prin noua lege administrativă li se incumbă primăriilor sarcini din ce în ce mai mari şi în schimb nu li se dă nici posibilitatea de a spori veniturile-D-sa, propune apoi să se înainteze un memoriu guvernului prin care să se ceară imediata înfiinţare a impozitelor comunale. In legătură cu această propunere se dă apoi cuvântul mai multor delegaţi şi se hotărăşte în cele din urmă redactarea memoriului oraşelor din Ardeal în sensul celor discutate mai sus-D. dr ION FRIED face şi d-sa un amănunţit raport despre nouia sarcini impuse comunelor şi care în trecut erau suportate de stat. Este de părere ca în acest sens să se redacteze un alt memoriu. Se naşte apoi o lungă discuţie la ,care participă d-nii: dr. Aurel Lazăr, Gheorghe Tomis-Constanţa, Wilhelm Göritz, C. Popa-Arad, Romulus Pop-Oradea, Teofil Boita Satu Mare, Andrei Crăciun-Oradea, Octavian Crâşmaru - Timişoara, Emil Socaciu-Braşov, ştefan Sos, etc. toţi aderând la redactarea şi înaintarea memoriului arătat mai sus, către guvern BANCHETUL1 La ora 20. a- a avut locn mare banchet în saloanele restaurantului Palas cu care prilej au toastat d-nii dr. Aurel Lazăr pentru suveran și Tomis Constantin pentru municipiul Oradea. Groaznic accident de automobil — UN MEDIC ŞI ŞOFERUL GRAV RĂNIŢI — TG.-NEAMŢ. 28. Un grav accident de automobil s’a întâmplat ori in împrejurările de mai jos : Doctorul d’Argenta conducea maşina sa No. 320 P. N. pe şoseaua Tg.-Neamt —Piatra. In apropiere de satul Crăcăoani, maşina a vrut să treacă peste un podeţ, care însă, fiind în reparaţie, nu era complect acoperit cu podea. Neexistănd nici o semnalizaţie, vinovăţia, antreprenorilor este evidentă, maşina şi-a continuat drumul, apucând pe podeţ. In acest memant, ea s’a scufundat în râpă, din care cauză au fost grav răniţi doctorul d’Argenta cât şi şoferul său. Primul a fost transportat la Iaşi, iar al doilea, a fost internat în spitalul comunal din localitate. Maşina, a fost complect sfărâmtă. ROTARU gresiunea de la Piteşti RECURSUL CAPORALULUI ZAHARIA LA CONSILIUL DE REVIZIE . In faţa consiliului de revizie al armatei, sub preţudifiţia d-lui general Darvari, comisar regal fiind d. maior Petrescu şi grefier d. căpitan Georgescu Pastel, a venit spre judecare recursul caporalului Zaharia, condamnat de consiliul de războiu al corpului 2 armat, la 10 ani muncă silnică pentru lovirea superiorului. Au pus motive de casare din avocaţi: Pompiliu loaniţescu, Plătăreanu şi F .csăntarii. D.ma or Petrescu, comisar regal a combătut motivele puse de apărare. Consiliul după o îndelungată deliberare a respins recursul