Curentul, iunie 1930 (Anul 3, nr. 845-874)

1930-06-01 / nr. 845

Duminică 1 Iunie 1930 gg­ L!............ .............................. Viaţa economică Federalizarea Europei şi blocul dunărean Ideea federalizării Europei a fost pusă în discuţiune publică, în toate Statele, prin recentul memoriu al d-lui Erland. Se pun cele mai utopice speranţe în în­făptuirea Statelor Unite ale Eu­ropei, soluţiune care ar avea drept urmare fericirea vechiului continent... Directorul ziarului nostru, în­­tr-un articol recent a dezbătut posibilitatea federalizării Euro­­­pei, considerând-o ca o „mân­­gâetoare amăgire”. încercările unor înţelegeri, de­ocamdată cu caracter economic, au fost făcute cu ocazia confe­rinţei armistiţiului vamal de la Geneva. Ne-am exprimat, cu mult îna­inte de această conferinţă, teama noastră asupra rezultatelor prac­­tice ce s’ar putea obţine. Efectele supr­apr­o­ducţ lunii şi ale subcosumaţiunii, cu întreaga serie de neajunsuri cari isvorăsc din aceste două fenomene econo­mice, au provocat o concurenţă sălbatecă pentru apărarea pro­­­ducţiunii naţionale de orice fel, a fiecărei ţări în parte. Conferinţa dezarmării vamale, cu declaraţiunile cele mai căldu­roase pentru pacificarea econo­mică a tuturor delegaţiunilor ţâ­rilor asistente, ne-ar fi Îndreptă­ţit a crede că in curând lucrurile se vor schimba in bătrâna Euro­pă şi ca un prim pas, către reali­zarea acestei pacificări vom în­registra armistiţiul vamal. In timp insă când la Geneva patetismul declaraţiile pacifiste era in tomn, unele ţări europene procedau la înăsprirea regimu­rilor vamale de protecţiune na­ţională, parte din ele justificate printr’un şovinism economic dus la extrem. Pe când statele agri­cole de export din estul Europei BURSA Vineri 30 Mai 1930 căutau în mod disperat asigura­rea unor debuşerii pe preţuri cari să poată acoperi cel puţin cheltuelile de producţiune, statele industriale în frunte cu Germa­nia inaugurau regimurile vamale de excesivă protecţiune agricolă, sub presiunea industriilor lor cari căutau la rându-le debuşeu­­rile prin specularea nevoiei de export a ţărilor agricole. La Geneva s’a emis o singură părere, care ar fi putut înzestra un succes şi anume : aceea pre­conizată şi de ministrul nostru de finanţe d. Virgil Madgearu, adică formarea de grupe de State, după aşezarea geografică şi in­teresele economice comune. Se preconiza cu alte cuvinte formarea unui sindicat al State­lor danubiene (România, Iugo­­slavia, Ungaria) care să contra­­­balanseze concurenţa pieţei ame­ricane de cereale. Ideea este foarte fericită, ea trebue să fie mai departe specu­lată până la realizare. Pentru ţările agricole din Soft- Estul Europei, nu federalizarea europeană interesează, ci gru­parea ţărilor după situaţia lor geografică şi după comunitatea de interese economice regionale. Această teorie, care a fost e­­misă la Geneva de primul nostru delegat, d. Virgil Madgeanu, a a­­vut un răsunet mai mare, decât ideea armistitiului vamal şi a federalizării, fiind adoptată de cei­lalţi reprezentanţi ai ţărilor par­ticipante. Organizarea „regională" a Eu­ropei, este şi după părerea noas­tră, cel d’intru­ pas, care se poate face spre inţelegererea economică europeană şi în acest sens trebue lucrat, după părerea noastră, Mercator Naţionala optare 6050. Românească 649. Românească pai 625. Credit Industrial 500. St. Română 740; 35; 30; 20; 25. Astra Română opt. 890; 70. Astra Română pai 740. I. R. D. P. opt. 150. Cred. Min. (opt.) 400; 405; 395; 400; 395; 390. Petrol Românesc 230. Reşiţa optate 400 ; 403. Corn. Loc. Eftine 203; 205. Drajna 710. Letea optate 460; 405. Clădirea Românească 400. Mica 350. Cursul devizelor Scris. Rurale 49­­4 Scris. Urb. Buc. 48 Renta Impropr. 48^ Oblig. Corn. București 3­ % 61. Leu! PARIS 15.15 ZURICH 3.07 LONDRA 818 Incfteeri oficiale Franci francez! 6.60 Lire sterline 817% Dolari 168.10 Lire Italiene 883^ Franci elveţieni 32.60 Franci belgieni 23.50 Coroane cehe 4.99'/­Schilingi austriaci 23.79 Mărci germane 40.10 Pengoe ungari 29.49 Fiorini olandezi 67.57 Conferinţa internaţională a muncii La 10 iunie 1930 urmează să se deschidă la Geneva cea de a 14-a sesiune a Conferinţei internaţionale a muncii. In vederea acestui fapt Biuroul internaţional al Muncii a trimis tuturor Statelor membre ale organizaţiunii raportul d-lui Albert Thomas, asupra activităţii B. I. M. din anul trecut. Raportul se ocupă de unele pro­bleme juridice care privesc Confe­rinţa. Activitatea Consiliului de admi­nistraţie şi a diferitelor comisiuni, funcţionarea Biuroului, raporturile cu Societatea Naţiunilor sunt de a­­semenea expuse cu o largă docu­mentare. Cea de a doua parte a ra­portului Începe printr’un expozeu al mişcării economice din 1929. Re­zultatele obţinute în cursul anului, în diferitele domenii în urma acti­vităţii organizaţiunii B. I. M. sunt deasemenea luate în consideraţie, ţi­­nându-se mai ales seamă de apuca­ţiile convenţiilor şi recomandaţilor adoptate mai înainte de Conferinţă. D-nul Albert Thomas subliniază şi posibilitatea unui progres în ce priveşte procedurile de acceptare a convenţiilor, pentru a face cât mai uşoare ratificaţiile lor de către Sta­tele membre. Ideea care se impune din ce în ce mai mult este aceea a convenţiilor limitate la un număr oarecare de State. D-nul Albert Thomas termină re­portul său repetând încă odată ceea ce dânsul a spus şi a scris de atâtea ori, succesul organizaţiei in­ternaţionale a­ muncii este înainte de toate o chestiune de credință și voință. întrunirea contabililor practici în vederea intensificărei acţiunii întreprinsă de Federaţia funcţiona­rilor particulari din România pen­tru modificarea legii de organizare a corpului contabililor autorizaţi, în sensul de a se obţine o mai lar­gă şi echitabilă reglementare a pro­fesiunii de contabil, se va ţine o întrunire publică Duminică 1 Iunie orele 9 dimineaţa la sediul din Bd. Carol 7 (sala Sindicatului Ziarişti­lor). De l­a contabilii autorizaţi dri seara s-a ţinut la sediul Aso­ciaţiei din str. Ilfov No. 4, mare în­trunire de protestare a contabililor autorizaţi din Capitală. Dl. JEAN BOTEZ descrie situaţia în care se află contabilii şi greută­ţile ce întâmpină în exercitarea profesiune­ lor. Mai vorbesc d-nii: Mihăilescu, Po­pescu V., Segall ,. Fiedler şi Ulma­nu. După care se hotărăşte ţinerea unei noui întruniri Miercuri seara, j UMiss România( MARE ROMAN SATIRIC Cap. XXIII Sarabanda nocturna 74) (Urmare) Saliva îi secase în gură, şi simţea cum îi năvăleşte în fiinţă fluxul unei delicioase sfârşeli. Rezema­tă de nodul de carne afânată deasupra cotului lui Tanti Merry, privea indolentă la vitrinele pu­stii ale căii Victoriei, indiferen­tă la ţelul plimbării acesteia ne­obicinuite de noapte. — Unde mergem ?... La Gam­­brinus, dăm cu siguranță peste pisălogul ăla de Ira, și în’am să­turat de el până ’n gât!... La Elysée, risc să mă ’ntâlnesc cu măgarul ăla de Victor Eftimiu, și după mojicia de­ adineaori nu garantez ca nu-i vor umbrela pe gât !... Am putea merge la Carl­ton... adică nu, că acolo isbuc­­nește ’n fiecare seară câte­ un scan­dal, de când l-au adus pe tipul ăla ascuns după perdea !... Hai să mergem la Duci-Bar... tot e la doi pași de aici Sub lumina violetă a reclamei uminoase care ispitea, cu naive­le ei litere cursive, pe trecători spre refugiul paradisiac al ta­vernei, cele două femei ezitară o clipă. Uşa se deschise însă primitoare, respectuos manevra­tă de un sclav tencuit în roşu, care se înclină cu un gest de eunuc asirian. In faţa vestiarului subteran, un maitre d’hotel cu chipul oacheş şi cu un bust de atlet se înclină zâmbitor înaintea celor două cli­ente, — privind la Tanti Merry cu familiaritatea unei vechi cu­noştinţe. Asemănarea atât de fra­pantă dintre cele două femei îl ţintui o clipă locului, — înainte de a-1 îndemna să murmure cu un surâs admirativ: — „Fiica D-voastră?... N'ara ştiut că aveţi... — „Nu mai îndruga prostii, Jeane dragă!“ — îi reteză, bine­voitoare, fraza, Tanti Merry... „Se poate că ai tocmai tu necu­viinţa să crezi c’aş putea avea, eu o fată de vârsta asta?... Mai bine uită-te la ea, şi ghiceşte cine este!“ — „O nepoată, poate? — „Nepoată, nepoată, — sigur că nepoată!... Nu te-am rugat să ne ghiceşti gradul de rudenie, ţi­­am cerut să-mi spui cine este!... Haide, mai priveşte-o odată, şi ghiceşte-mi ce celebritate mon­dială ţi-am adus astăseară la­ bar! — N’aş putea spune din pri­mul moment!“, — se codi pru­dent atletul brun, îndreptându-şi cu un gest mecanic nodul alb al cravatei dela frac. „După culoa­rea ochilor, şi după forma gurii, aş putea jura că D-ra este Marea Ducesă Tatiana, fiica, răposată a Ţarului! — „Iar începi să spui prostii!“, izbucni râzând tanti Merry, măgulită de neaşteptata afinita­te pe care şi-o descoperea cu o familie imperială, fie ea chiar defunctă“... Cum poţi face aşa confuzii?... Ştie toată lumea că fata Ţarului era blondă, pe câtă vreme Margareta e castanie, după cum prea bine vezi!... Şi pe urmă, ce comparaţie poate să e­­xiste între o biată Ducesă, detro­nată, şi nepoată-mea, care n’a împlinit nici o lună de când e Regină! — „Regină?... — „Fireşte!­. Regină a frumu­seţii!... Ce Dumnezeu, Jeane dra­gă, te-ai prostit de tot?... Ce faci tu toată ziua? — Dorm şi eu, ca omul... Tre­­bue să mă odihnesc de munca de peste noapte!... — Care va­ să-zică, tu nu citeşti niciodată jurnalele?... N’ai aflat că şi-a ales şi nenorocita asta de Ţară românească o regină a fru­museţii, şi că aleasa a fost toc­mai nepoată-mea, Margareta? — „Miss România!“, — tresări frumosul Jean, electrocutat de norocul căzut în seara aceea pes­te scumpul lui Daci Bar. — „In sfârșit!... Greu mai pri­cepi, Jeane dragă!“, — ripostă ge­neroasă Tanti Merry... „Miss Ro­mânia, în persoană!... Ar trebui să ne oferi gratuit şampania, ca­ sâ-ți manifestezi ca lumea recu­­noştiinţa! — Dacă nu ne-aţi vestit din a­­jun!... Sosiţi aşa, prin surprin­dere!... Am fi anunţat evenamen­­tul prin ziare, şi-am avut aici o îmbulzeală, astă-seară! — „Dar ce, nu prea aveţi lu­­me ’a local? — Ba da!... Unde vreţi să se a­­dune adevărata elită a Capitalei, daicâ nu la noi?... Nu cumva aţi vrea să meargă la Zissu, să se constipe cu cântece de înmormân­tare, sau la Carlton, să încaseze palme de la omul de după per­dea? — Dar atunci de ce-i aşa lini­şte, înnăuntru?, — stărui Tanti Merry, punând curioasă mâna pe clanţa dinspre sală. — „Tocmai acum a tăcut mu­zica... Peste un minut începe din nou­ petrecerea, ca şi mai înain­te!... De altfel, n’aveţi decât să poftiţi! Miss România, care profitase de această iniţiere preliminară spre a-şi drege cu pudră urmele lacrimilor cheltuite pe asfaltul din piaţa Teatrului, îşi lăsă ca­pul pe spate cu un gest de agrea­bilă îndrăsneală, în clipa în care trecu pragul localului, în urma mătuşii sale, începea să se obi­­cinuiască, de-acum, şi cu nepre­văzutul şi cu tragicul vieţii, şi avea, în momentul în care păşea printre mesele tăcute ale barului, impresiunea că participă la o e­­xistenţă mai intensă, semănată cu primejdii şi cu voluptăţi încă nevăzute, a căror ispită o momea şi-o îngrozea în acelaş timp. Ar fi interesantă de scris, oda­tă, o istorie a barului nocturn, — această invenţiune britanică a­­doptată de toate metropolele Eu­ropei cu atâta frenetică unani­mitate. Bucureştiul, vasta colec­­ţiune de dărâmături şi de fundă­turi pestilenţiale, nu a putut fi­reşte rezista nici el acestei iefti­ne spoieli de civilizaţiune: sno­bismul alcoolismului monden, e­­xaltat de selecta tentaţiune a bău­turilor anglo-saxone, i-a populat şi lui regul municipal cu o pro­fuziune de baruri, distribuite în­tre centrul oraşului şi groapa Floreasca. Este drept că Româ­nul nostru se strecoară foarte a­­rareori pe uşa unui bar cu in­­tenţiunea bine chibzuită de a se îmbăta acolo după stricta metodă engleză: pentru asta, ar trebui să consimtă la o notă de plată prea exorbitantă pentru bugetul lui de om năucit sub ameninţarea sca­denţelor cambiale, şi gârbovit sub povara noilor poli armeneş­ti. Incapabil de a-şi tulbura tih­na şi confortul prin găzduirea vreunei mari pasiuni, în viaţă, Bucureşteanul este tot atât de incapabil să se delecteze cu ple­nitudine în ghiarele perfide ale viciului. Resemnat să renunţe la vicii, şi să se mulţumească doar cu mediocre defecte, cetăţeanul Capitalei nu renunţă totuşi atât de lesne la simularea viciului. Din îndemnul unei ipocrizii răs­turnate, el se trudește să dea prietenilor impresia unui om ros de misterioase patimi, — atunci când în realitate cheltuiala lul la bar se reduce la costul unui piperment, tot atât de săptămâ­nal ca și efuziunile erotice de Sâmbăta seara ale unui negus­tor de ispravă. Civilizatul mo­dern de pe malul Dâmboviţiei a­­fectează astfel un diabolism des­tul de economic, excelent pentru lustruirea periodică a vanităţii sale personale, şi uneori chiar şi­ a întregii lui familii: sunt anu­mite ajunuri de sărbători, în­­tr’adevăr, când barurile centrale ale Bucureştilor sunt năpădite de fluxul familiilor pacinice, ve­nite sub comanda tatălui şi­ a mamei să savureze puţin viciu, în doză burgheză. Apar­ toţi sfio­şi, în pragul localului, simulând anevoe un aplomb artificial, şi urmându-se în monom, ca sarde­lele sau guvidiile din mare, se instalează sgomotoşi la o masă, comandă cea mai eftinâ dintre sticlele de vin din lista de bău­turi, fac tot posibilul pentru a-şi masca plictiseala şi stânjeneala. —şi se scoală cu o precipitată gra şi se scoală cu o precipitată gra­bă, în clipa în care chelnerul propune repetarea consumației din sticla golită. SCHIMBUL IN STREINATATE PARIS (închiderea) Londra 123.92 New.\'ork 25.50 % Germania 609 Belgia 356 Italia .133.75 Praga 75.70 România 15.15 Serbia * • Elveția 493.50 Olanda 1025.75 ZURICH (închiderea) Berlin 123.32 Amsterdam 207.90 New-York 5­16.80 Londra 25.11 3/s Paris 20.26 Milano 27.07 l­ Praga 15.33 Budapesta 90.32 % Belgrad 9.12 % București 3.07 Varsovia 58 Viena 72 93 ♦ »■ Plata cerealelor la Briila BRAILA, 30. — Pe ziua de eri, pia­ţa cerealelor a fost calmă, datorită faptului că d­in străinătate n’au so­sit ştiri de cri. S’a vândut porumb cu 28250—28 500 lei vag. linie pirt şi 29250 lei vag linie doc. Porumbul corcitură a fost vândut cu 29.750 lei vag. borda, şi 28750 lei vag linie doc. Porumb corcitură subțire cu 30­­mii lei vag. linie port. Porumb borda din obor 30800 lei vag. Orzul 62—64 kgr. cu 3 la sută cor­puri străine cu 22.500—23.000 lei va­­t­­ui linie doc. Meiul 29.800 lei vag. borda. Restul produselor schimbate. In obor s’a vândut: 2 care grâu cu lei 4,70—5.000 kgr 220 care porumb cu Iei 2,80—3,45 kgr. 60 care orz cu Iei 2,34—2,40 kgr. 1 car ovăz cu lei 2,50—2,60 kgr. 1 car meiu cu lei 2,50—2,60 kgr curentul jg^ggSg.1 WP1 nwilipi13 Ad-pe: BARBU ŞTIRBEY ^ Di^^'CohtabîlitâțH: CAROL FCEISCH1IACKER Verificat și, găsit conform­ cu registrele «s-C«ăzim:tGânţ Georgescu. G. T. Kirileanu». Victor Levy Cronica Judiciară Recursul d­inn Gassi a fost admis Curtea de Casaţie, secţia II-a a admis recursul făcut de d. Paul Gassi, contra hotărîrii Curței cu juri de Ilfov( prin care fiind achitat de orice penalitate, pentru crimă să­vârșită, dar neisbutită asupra d-lui Vintilescu, a fost totuş obligat să-i plătească acestuia 500.000 lei despă­gubiri înalta Curte constatând că înttre verdictul negativ al juriului şi ho­­tărîrea atacată a Curtei, e o vădită contradicţie^ a casat hotărîrea cu trimitere la tribunalul de Argeş. A.Ci-X-KV— IB* J'.'.BBUWLi „ ativ Bilanţul inicheiat la 31 - S LV­Stabilimânie: Domenii-------------------­Mine —' —'•— i‘— ’— Clădiri ptr. exploataţienni Clădiri pentru «locuințe ^Mașini și instalațiifm -— .Stocări de materiale — ■ Numerar . -«Debitori ti,,. IEI 433.643 142.292. 221.923. 215.250. 795.316. 903.— .808.426.887 533.087.30­­8.959.154 33.750.908 .392.230.515 13T76.454.765 LEI B, devaWI Fond de rezerv» legal Fond de rezervă pt r- Creanței bioase-------*­Fond special ptr. eventu rizări ale stocului de materiale Fond pentru refacerea instala»^­ţiunilor-----------­Fond de amortizări Datoria cu Creditori -----------------*­— Dividende neridRcate Beneficiu net: Report din 1928 ——1 Bmefk3n pe -î-929 ’” —* jy=L 4082.ÎÎ 81.870.: & Contul de Profit și Pierdere la 31.. Deedmbrie .1929 750.000; 328329.470; asooosopoll- 30.954,1 498.661.2 i ! Ii 3272200: 1.056.020, 4:436;' •-85Í952.-47“sa .7/6.454: VENITURI Cbeltoeä generale —-----------J Dobdnxi--.-------, Impozite ' —' - Contrib­uSori reglementare și cheî-i taelinpt scopuri de ocrotiri so-; riale----------------------------------«1 Dotata fondului de rezervă pentru creanțe dubioase-------------- 4 Dotattra fondului special pentru de-j valorizări de materiale — — —ț Amortizări — — — —i Beneficiu net : J :.iS28i'r-^—• —î ........ iascit__î ii i ; 163.344.253.- 213.568.228­— 71.765.442' 55.737.708 60.000.000 20.000.000 110.000000 4.082.155,—I 81.800.309'—1 85.952.464 Beneficiu din participațiuni-------j Beneficiu din 1928 ----------— — Beneficiu brut pe 1929 —­720.368.095—1 % 720368.0 Şedinţa Camerei de Comerţ Membrii consiliului Camerei de Comerţ şi Industrie din Capitală s’au întrunit ori după amiază în şedinţă. A asistat şi d- ministru Ed. Mir­­o. D. Iosif Lazăr a arătat nevoia înfiinţărei cât mai grabnice a u­­nui credit pentru comercianţi cu dobânzi mici. Până acum s’au au­zt numai promisiuni. Asemenea şi în Ca priveşte schimbarea felu­lui de a se încasa impozitele. D. Niculescu-Duvăz se ocupă de criza prin care trece industria gra­fică şi protestează contra modului cum se acordă licitaţiile prin ofi­ciul de licitaţii­ D. ministru Mirto răspunde că va interveni la ministerul de fi­nanţe. D-sa cere membrilor să prezin­te memorii concrete de doleanţele ce au­Cu acest prilej trebue să rele­văm că din cei 80 de consilieri, nu nu au semnat condica de prezen­ţă decât 20, în sală se aflau, remi­zieri, funcţionari şi o delegaţie de brutari. Şedința s-a amânat în continua­re pentru Vineri. Distribuirea corespondenţei sosită cu avionul După cum am anunţat, se fac de câteva zile curse regulate de avioane Bucureşti-Paris. Pentru a-şi da seama de felul cum se distribue corespondenţa sosită cu avioanele, au făcut o vizită la aero­portul Băneasa d-nui. M. Roşea, sub directorul general al P. T. T., I. Ma­nea, directorul exploatării poştale, inspector general Mihail D. loan, sub­directorul exploatării poştale, Bulzan şi Lăzărescu, diriginţii oficiilor cen­trale din Capitală, fiind primiţi de d. maior Peneş, directorul companiei „Didina". Funcţionarii superiori ai poşta, au vizitat hangarele, avioanele şi maga­ziile Unde se depozitează corespon­denţa şi mesageriile, asistând apoi la aterizarea avionului sosit din Paris. Avionul, plecat dimineaţa din Paris, a adus ziarele franceze apărute dimi­neaţa la Paris, precum şi corespon­denţa, întreaga corespondenţă a fost ime­diat ridicată de personalul poştal şi transportată la poşta centrală. Scrise file şi ziarele pentru Bucureşti, au fost imediat distribuite prin factori biciclişti ai telegrafului, iar cea pen­tru provincie expediată cu primele trenuri de curse poştale ambulante. Din partea direcţiei exploatării po­ştale se urmăreşte zilnic sosirea co­respondenţei cu avioanele, distribuin­­du-se imediat. De asemenea, s-au luat masări ca poşta din România care urmează a fi expediată cu avion, să fie la timp dusă la aeroport. Astfel, asemenea corespondenţă se primeşte la ghişeul special din poşta centrală, cât şi în cutiile speciale fi­xate în diferite centre ale Capitalei şi care au indicaţia „Avion". Ridicarea corespondenţa­ se face cu 2 ore înainte de plecarea avionului. In timpul nopţii, scrisorile pentru avion pot fi depuse la ghişeurile o­­ficiului telegrafic central fiind ridi­cate la orele 5 dimineaţa. Exportul Ulelalal S’a admis exportal a 50.000 va­­goane ţiţei din cauza suprapro­ducţiei. Exportul se va face de o organ­inizaţie a producătorilor cari n'au ra­fineri. Alt nare taiîroeni la Iași IAȘI, 70. — Comerciantul Henry Herscopi,ci proprietarul firmei „Re­zistența" din str. Lăpuşneanuu a fost chemat in stare de faliment. Tribu­nalul a declarat firma în stare de fa­­llment fixând termen de încetarea plăfilor înainte de punerea sechestru­lui. Proces de presa trimis la cartea ca fan Trib. Ilfov, secţia II-a, s’a pro­nunţat ori asupra incidentului de incompetenţă ridicat de directorul ziarului ,Lupta“, d. Fagure, contra acţiunei-l­lict de calomnie, intentat de d. Mihail Constantinescu direc­torul soc „Creditul minder“. Precum se ştie de Fagure obiec­tase că articolele incriminate din ,Lupta“, ce se pretinde că au fost calomnioase, privind activitatea pu­blică a reclamantului, nu tribunalul e competent a judeca cauza, ci Curtea cu juri. Tribunalul a admis incidentul ce a fost susţinut şi de procuror şi de-­ clinându-şi competința a­­trimis cauza în judecata juraților. APELUL LUI TIBER­IU VORNICI D. jude-instructor Foișoreanu de acord cu concluziile d-lui procuror Gerota, a respins ori, cererea de e­­liberare făcută de Tiberiu Vornic. Prevenitul a făcut apel la Camera de acuzare FURTUL DE L­A MAGA­ZINUL IMPERIAL Camera de acuzare a respins ape­lul Filofteiei Florescu contra ordo­nanţei prin care a fost liberată pe 70.000 lei cauţiune de către d. jude instructor al cabinetului 7. Camera a confirmat astfel libe­rarea pe cauţiunea hotărită de ju­decători. Apelanta este autoarea furturilor de la magazinul Imperial, ACUZAŢI DE BAN­CRUTA FRAUDULOASA D. procuror Simionescu a dat rechizitoriu definitiv de urmărire contra lui V. Rădulescu şi M. Ber­­covici ca reprezentanţi ai soc. ano­nime „Luceafărul“1 fabrică de săpun şi produse chimice din calea Du­­deşti 171, declaraţi în stare de fali­ment. Numiţii sunt învinuiţi de bancrută frauduloasă pentru aceea că ar fi întocmit situaţii false, ară­tând activ şi beneficii fictive. PROCESUL CU DI­RECŢIA închisorilor Curtea de apel, secţia II-a a con­tinuat azi, desbaterile procesului neregulelor de la direcţia închisori­lor Statului (cazul Cernat). A pus concluzii de procuror Gris Ionescu, care a cerut respingerea apelului parchetului şi confirmarea sentinţei de achitare a tribunalului. Judecata a rămas în continuare,, ATENTAT LA PUDOARE Tribunalul secţia IlI-a a condam­nat pe Ilie Tărăuboiu din comuna Greci, jud. Ilfov, la un an închisoare, pentru atentat la pudoare asupra femeii Floarea Preda din acea co­mună, pe care a surprins-o pe când se ducea la ogorul soțului ei, ca mâncare. | Asfixiere cu gaz aerian Gaiţa ,­i, 30. — Astăzi dimineaţă la ora 10, la locuinţa dlui Hart din str. Frumoasă, 15 din pricina unu defect al becului de gaz se­riatu servitoarea Tioolea Răilea,­ nu a fost asfixiată. Comisariatul a deschis o an. chetă■ (Ur­mare în n-ml­­-OfCtrl

Next