Curentul, iunie 1930 (Anul 3, nr. 845-874)
1930-06-01 / nr. 845
Duminică 1 Iunie 1930 gg L!............ .............................. Viaţa economică Federalizarea Europei şi blocul dunărean Ideea federalizării Europei a fost pusă în discuţiune publică, în toate Statele, prin recentul memoriu al d-lui Erland. Se pun cele mai utopice speranţe în înfăptuirea Statelor Unite ale Europei, soluţiune care ar avea drept urmare fericirea vechiului continent... Directorul ziarului nostru, într-un articol recent a dezbătut posibilitatea federalizării Europei, considerând-o ca o „mângâetoare amăgire”. încercările unor înţelegeri, deocamdată cu caracter economic, au fost făcute cu ocazia conferinţei armistiţiului vamal de la Geneva. Ne-am exprimat, cu mult înainte de această conferinţă, teama noastră asupra rezultatelor practice ce s’ar putea obţine. Efectele supraproducţ lunii şi ale subcosumaţiunii, cu întreaga serie de neajunsuri cari isvorăsc din aceste două fenomene economice, au provocat o concurenţă sălbatecă pentru apărarea producţiunii naţionale de orice fel, a fiecărei ţări în parte. Conferinţa dezarmării vamale, cu declaraţiunile cele mai călduroase pentru pacificarea economică a tuturor delegaţiunilor ţârilor asistente, ne-ar fi Îndreptăţit a crede că in curând lucrurile se vor schimba in bătrâna Europă şi ca un prim pas, către realizarea acestei pacificări vom înregistra armistiţiul vamal. In timp insă când la Geneva patetismul declaraţiile pacifiste era in tomn, unele ţări europene procedau la înăsprirea regimurilor vamale de protecţiune naţională, parte din ele justificate printr’un şovinism economic dus la extrem. Pe când statele agricole de export din estul Europei BURSA Vineri 30 Mai 1930 căutau în mod disperat asigurarea unor debuşerii pe preţuri cari să poată acoperi cel puţin cheltuelile de producţiune, statele industriale în frunte cu Germania inaugurau regimurile vamale de excesivă protecţiune agricolă, sub presiunea industriilor lor cari căutau la rându-le debuşeurile prin specularea nevoiei de export a ţărilor agricole. La Geneva s’a emis o singură părere, care ar fi putut înzestra un succes şi anume : aceea preconizată şi de ministrul nostru de finanţe d. Virgil Madgearu, adică formarea de grupe de State, după aşezarea geografică şi interesele economice comune. Se preconiza cu alte cuvinte formarea unui sindicat al Statelor danubiene (România, Iugoslavia, Ungaria) care să contrabalanseze concurenţa pieţei americane de cereale. Ideea este foarte fericită, ea trebue să fie mai departe speculată până la realizare. Pentru ţările agricole din Soft- Estul Europei, nu federalizarea europeană interesează, ci gruparea ţărilor după situaţia lor geografică şi după comunitatea de interese economice regionale. Această teorie, care a fost emisă la Geneva de primul nostru delegat, d. Virgil Madgeanu, a avut un răsunet mai mare, decât ideea armistitiului vamal şi a federalizării, fiind adoptată de ceilalţi reprezentanţi ai ţărilor participante. Organizarea „regională" a Europei, este şi după părerea noastră, cel d’intru pas, care se poate face spre inţelegererea economică europeană şi în acest sens trebue lucrat, după părerea noastră, Mercator Naţionala optare 6050. Românească 649. Românească pai 625. Credit Industrial 500. St. Română 740; 35; 30; 20; 25. Astra Română opt. 890; 70. Astra Română pai 740. I. R. D. P. opt. 150. Cred. Min. (opt.) 400; 405; 395; 400; 395; 390. Petrol Românesc 230. Reşiţa optate 400 ; 403. Corn. Loc. Eftine 203; 205. Drajna 710. Letea optate 460; 405. Clădirea Românească 400. Mica 350. Cursul devizelor Scris. Rurale 494 Scris. Urb. Buc. 48 Renta Impropr. 48^ Oblig. Corn. București 3 % 61. Leu! PARIS 15.15 ZURICH 3.07 LONDRA 818 Incfteeri oficiale Franci francez! 6.60 Lire sterline 817% Dolari 168.10 Lire Italiene 883^ Franci elveţieni 32.60 Franci belgieni 23.50 Coroane cehe 4.99'/Schilingi austriaci 23.79 Mărci germane 40.10 Pengoe ungari 29.49 Fiorini olandezi 67.57 Conferinţa internaţională a muncii La 10 iunie 1930 urmează să se deschidă la Geneva cea de a 14-a sesiune a Conferinţei internaţionale a muncii. In vederea acestui fapt Biuroul internaţional al Muncii a trimis tuturor Statelor membre ale organizaţiunii raportul d-lui Albert Thomas, asupra activităţii B. I. M. din anul trecut. Raportul se ocupă de unele probleme juridice care privesc Conferinţa. Activitatea Consiliului de administraţie şi a diferitelor comisiuni, funcţionarea Biuroului, raporturile cu Societatea Naţiunilor sunt de asemenea expuse cu o largă documentare. Cea de a doua parte a raportului Începe printr’un expozeu al mişcării economice din 1929. Rezultatele obţinute în cursul anului, în diferitele domenii în urma activităţii organizaţiunii B. I. M. sunt deasemenea luate în consideraţie, ţinându-se mai ales seamă de apucaţiile convenţiilor şi recomandaţilor adoptate mai înainte de Conferinţă. D-nul Albert Thomas subliniază şi posibilitatea unui progres în ce priveşte procedurile de acceptare a convenţiilor, pentru a face cât mai uşoare ratificaţiile lor de către Statele membre. Ideea care se impune din ce în ce mai mult este aceea a convenţiilor limitate la un număr oarecare de State. D-nul Albert Thomas termină reportul său repetând încă odată ceea ce dânsul a spus şi a scris de atâtea ori, succesul organizaţiei internaţionale a muncii este înainte de toate o chestiune de credință și voință. întrunirea contabililor practici în vederea intensificărei acţiunii întreprinsă de Federaţia funcţionarilor particulari din România pentru modificarea legii de organizare a corpului contabililor autorizaţi, în sensul de a se obţine o mai largă şi echitabilă reglementare a profesiunii de contabil, se va ţine o întrunire publică Duminică 1 Iunie orele 9 dimineaţa la sediul din Bd. Carol 7 (sala Sindicatului Ziariştilor). De la contabilii autorizaţi dri seara s-a ţinut la sediul Asociaţiei din str. Ilfov No. 4, mare întrunire de protestare a contabililor autorizaţi din Capitală. Dl. JEAN BOTEZ descrie situaţia în care se află contabilii şi greutăţile ce întâmpină în exercitarea profesiune lor. Mai vorbesc d-nii: Mihăilescu, Popescu V., Segall ,. Fiedler şi Ulmanu. După care se hotărăşte ţinerea unei noui întruniri Miercuri seara, j UMiss România( MARE ROMAN SATIRIC Cap. XXIII Sarabanda nocturna 74) (Urmare) Saliva îi secase în gură, şi simţea cum îi năvăleşte în fiinţă fluxul unei delicioase sfârşeli. Rezemată de nodul de carne afânată deasupra cotului lui Tanti Merry, privea indolentă la vitrinele pustii ale căii Victoriei, indiferentă la ţelul plimbării acesteia neobicinuite de noapte. — Unde mergem ?... La Gambrinus, dăm cu siguranță peste pisălogul ăla de Ira, și în’am săturat de el până ’n gât!... La Elysée, risc să mă ’ntâlnesc cu măgarul ăla de Victor Eftimiu, și după mojicia de adineaori nu garantez ca nu-i vor umbrela pe gât !... Am putea merge la Carlton... adică nu, că acolo isbucnește ’n fiecare seară câte un scandal, de când l-au adus pe tipul ăla ascuns după perdea !... Hai să mergem la Duci-Bar... tot e la doi pași de aici Sub lumina violetă a reclamei uminoase care ispitea, cu naivele ei litere cursive, pe trecători spre refugiul paradisiac al tavernei, cele două femei ezitară o clipă. Uşa se deschise însă primitoare, respectuos manevrată de un sclav tencuit în roşu, care se înclină cu un gest de eunuc asirian. In faţa vestiarului subteran, un maitre d’hotel cu chipul oacheş şi cu un bust de atlet se înclină zâmbitor înaintea celor două cliente, — privind la Tanti Merry cu familiaritatea unei vechi cunoştinţe. Asemănarea atât de frapantă dintre cele două femei îl ţintui o clipă locului, — înainte de a-1 îndemna să murmure cu un surâs admirativ: — „Fiica D-voastră?... N'ara ştiut că aveţi... — „Nu mai îndruga prostii, Jeane dragă!“ — îi reteză, binevoitoare, fraza, Tanti Merry... „Se poate că ai tocmai tu necuviinţa să crezi c’aş putea avea, eu o fată de vârsta asta?... Mai bine uită-te la ea, şi ghiceşte cine este!“ — „O nepoată, poate? — „Nepoată, nepoată, — sigur că nepoată!... Nu te-am rugat să ne ghiceşti gradul de rudenie, ţiam cerut să-mi spui cine este!... Haide, mai priveşte-o odată, şi ghiceşte-mi ce celebritate mondială ţi-am adus astăseară la bar! — N’aş putea spune din primul moment!“, — se codi prudent atletul brun, îndreptându-şi cu un gest mecanic nodul alb al cravatei dela frac. „După culoarea ochilor, şi după forma gurii, aş putea jura că D-ra este Marea Ducesă Tatiana, fiica, răposată a Ţarului! — „Iar începi să spui prostii!“, izbucni râzând tanti Merry, măgulită de neaşteptata afinitate pe care şi-o descoperea cu o familie imperială, fie ea chiar defunctă“... Cum poţi face aşa confuzii?... Ştie toată lumea că fata Ţarului era blondă, pe câtă vreme Margareta e castanie, după cum prea bine vezi!... Şi pe urmă, ce comparaţie poate să existe între o biată Ducesă, detronată, şi nepoată-mea, care n’a împlinit nici o lună de când e Regină! — „Regină?... — „Fireşte!. Regină a frumuseţii!... Ce Dumnezeu, Jeane dragă, te-ai prostit de tot?... Ce faci tu toată ziua? — Dorm şi eu, ca omul... Trebue să mă odihnesc de munca de peste noapte!... — Care va să-zică, tu nu citeşti niciodată jurnalele?... N’ai aflat că şi-a ales şi nenorocita asta de Ţară românească o regină a frumuseţii, şi că aleasa a fost tocmai nepoată-mea, Margareta? — „Miss România!“, — tresări frumosul Jean, electrocutat de norocul căzut în seara aceea peste scumpul lui Daci Bar. — „In sfârșit!... Greu mai pricepi, Jeane dragă!“, — ripostă generoasă Tanti Merry... „Miss România, în persoană!... Ar trebui să ne oferi gratuit şampania, ca sâ-ți manifestezi ca lumea recunoştiinţa! — Dacă nu ne-aţi vestit din ajun!... Sosiţi aşa, prin surprindere!... Am fi anunţat evenamentul prin ziare, şi-am avut aici o îmbulzeală, astă-seară! — „Dar ce, nu prea aveţi lume ’a local? — Ba da!... Unde vreţi să se adune adevărata elită a Capitalei, daicâ nu la noi?... Nu cumva aţi vrea să meargă la Zissu, să se constipe cu cântece de înmormântare, sau la Carlton, să încaseze palme de la omul de după perdea? — Dar atunci de ce-i aşa linişte, înnăuntru?, — stărui Tanti Merry, punând curioasă mâna pe clanţa dinspre sală. — „Tocmai acum a tăcut muzica... Peste un minut începe din nou petrecerea, ca şi mai înainte!... De altfel, n’aveţi decât să poftiţi! Miss România, care profitase de această iniţiere preliminară spre a-şi drege cu pudră urmele lacrimilor cheltuite pe asfaltul din piaţa Teatrului, îşi lăsă capul pe spate cu un gest de agreabilă îndrăsneală, în clipa în care trecu pragul localului, în urma mătuşii sale, începea să se obicinuiască, de-acum, şi cu neprevăzutul şi cu tragicul vieţii, şi avea, în momentul în care păşea printre mesele tăcute ale barului, impresiunea că participă la o existenţă mai intensă, semănată cu primejdii şi cu voluptăţi încă nevăzute, a căror ispită o momea şi-o îngrozea în acelaş timp. Ar fi interesantă de scris, odată, o istorie a barului nocturn, — această invenţiune britanică adoptată de toate metropolele Europei cu atâta frenetică unanimitate. Bucureştiul, vasta colecţiune de dărâmături şi de fundături pestilenţiale, nu a putut fireşte rezista nici el acestei ieftine spoieli de civilizaţiune: snobismul alcoolismului monden, exaltat de selecta tentaţiune a băuturilor anglo-saxone, i-a populat şi lui regul municipal cu o profuziune de baruri, distribuite între centrul oraşului şi groapa Floreasca. Este drept că Românul nostru se strecoară foarte arareori pe uşa unui bar cu intenţiunea bine chibzuită de a se îmbăta acolo după stricta metodă engleză: pentru asta, ar trebui să consimtă la o notă de plată prea exorbitantă pentru bugetul lui de om năucit sub ameninţarea scadenţelor cambiale, şi gârbovit sub povara noilor poli armeneşti. Incapabil de a-şi tulbura tihna şi confortul prin găzduirea vreunei mari pasiuni, în viaţă, Bucureşteanul este tot atât de incapabil să se delecteze cu plenitudine în ghiarele perfide ale viciului. Resemnat să renunţe la vicii, şi să se mulţumească doar cu mediocre defecte, cetăţeanul Capitalei nu renunţă totuşi atât de lesne la simularea viciului. Din îndemnul unei ipocrizii răsturnate, el se trudește să dea prietenilor impresia unui om ros de misterioase patimi, — atunci când în realitate cheltuiala lul la bar se reduce la costul unui piperment, tot atât de săptămânal ca și efuziunile erotice de Sâmbăta seara ale unui negustor de ispravă. Civilizatul modern de pe malul Dâmboviţiei afectează astfel un diabolism destul de economic, excelent pentru lustruirea periodică a vanităţii sale personale, şi uneori chiar şi a întregii lui familii: sunt anumite ajunuri de sărbători, într’adevăr, când barurile centrale ale Bucureştilor sunt năpădite de fluxul familiilor pacinice, venite sub comanda tatălui şi a mamei să savureze puţin viciu, în doză burgheză. Apar toţi sfioşi, în pragul localului, simulând anevoe un aplomb artificial, şi urmându-se în monom, ca sardelele sau guvidiile din mare, se instalează sgomotoşi la o masă, comandă cea mai eftinâ dintre sticlele de vin din lista de băuturi, fac tot posibilul pentru a-şi masca plictiseala şi stânjeneala. —şi se scoală cu o precipitată gra şi se scoală cu o precipitată grabă, în clipa în care chelnerul propune repetarea consumației din sticla golită. SCHIMBUL IN STREINATATE PARIS (închiderea) Londra 123.92 New.\'ork 25.50 % Germania 609 Belgia 356 Italia .133.75 Praga 75.70 România 15.15 Serbia * • Elveția 493.50 Olanda 1025.75 ZURICH (închiderea) Berlin 123.32 Amsterdam 207.90 New-York 516.80 Londra 25.11 3/s Paris 20.26 Milano 27.07 l Praga 15.33 Budapesta 90.32 % Belgrad 9.12 % București 3.07 Varsovia 58 Viena 72 93 ♦ »■ Plata cerealelor la Briila BRAILA, 30. — Pe ziua de eri, piaţa cerealelor a fost calmă, datorită faptului că din străinătate n’au sosit ştiri de cri. S’a vândut porumb cu 28250—28 500 lei vag. linie pirt şi 29250 lei vag linie doc. Porumbul corcitură a fost vândut cu 29.750 lei vag. borda, şi 28750 lei vag linie doc. Porumb corcitură subțire cu 30mii lei vag. linie port. Porumb borda din obor 30800 lei vag. Orzul 62—64 kgr. cu 3 la sută corpuri străine cu 22.500—23.000 lei vatui linie doc. Meiul 29.800 lei vag. borda. Restul produselor schimbate. In obor s’a vândut: 2 care grâu cu lei 4,70—5.000 kgr 220 care porumb cu Iei 2,80—3,45 kgr. 60 care orz cu Iei 2,34—2,40 kgr. 1 car ovăz cu lei 2,50—2,60 kgr. 1 car meiu cu lei 2,50—2,60 kgr curentul jg^ggSg.1 WP1 nwilipi13 Ad-pe: BARBU ŞTIRBEY ^ Di^^'CohtabîlitâțH: CAROL FCEISCH1IACKER Verificat și, găsit conform cu registrele «s-C«ăzim:tGânţ Georgescu. G. T. Kirileanu». Victor Levy Cronica Judiciară Recursul dinn Gassi a fost admis Curtea de Casaţie, secţia II-a a admis recursul făcut de d. Paul Gassi, contra hotărîrii Curței cu juri de Ilfov( prin care fiind achitat de orice penalitate, pentru crimă săvârșită, dar neisbutită asupra d-lui Vintilescu, a fost totuş obligat să-i plătească acestuia 500.000 lei despăgubiri înalta Curte constatând că înttre verdictul negativ al juriului şi hotărîrea atacată a Curtei, e o vădită contradicţie^ a casat hotărîrea cu trimitere la tribunalul de Argeş. A.Ci-X-KV— IB* J'.'.BBUWLi „ ativ Bilanţul inicheiat la 31 - S LVStabilimânie: Domenii-------------------Mine —' —'•— i‘— ’— Clădiri ptr. exploataţienni Clădiri pentru «locuințe ^Mașini și instalațiifm -— .Stocări de materiale — ■ Numerar . -«Debitori ti,,. IEI 433.643 142.292. 221.923. 215.250. 795.316. 903.— .808.426.887 533.087.308.959.154 33.750.908 .392.230.515 13T76.454.765 LEI B, devaWI Fond de rezerv» legal Fond de rezervă pt r- Creanței bioase-------*Fond special ptr. eventu rizări ale stocului de materiale Fond pentru refacerea instala»^ţiunilor-----------Fond de amortizări Datoria cu Creditori -----------------*— Dividende neridRcate Beneficiu net: Report din 1928 ——1 Bmefk3n pe -î-929 ’” —* jy=L 4082.ÎÎ 81.870.: & Contul de Profit și Pierdere la 31.. Deedmbrie .1929 750.000; 328329.470; asooosopoll- 30.954,1 498.661.2 i ! Ii 3272200: 1.056.020, 4:436;' •-85Í952.-47“sa .7/6.454: VENITURI Cbeltoeä generale —-----------J Dobdnxi--.-------, Impozite ' —' - ContribuSori reglementare și cheî-i taelinpt scopuri de ocrotiri so-; riale----------------------------------«1 Dotata fondului de rezervă pentru creanțe dubioase-------------- 4 Dotattra fondului special pentru de-j valorizări de materiale — — —ț Amortizări — — — —i Beneficiu net : J :.iS28i'r-^—• —î ........ iascit__î ii i ; 163.344.253.- 213.568.228— 71.765.442' 55.737.708 60.000.000 20.000.000 110.000000 4.082.155,—I 81.800.309'—1 85.952.464 Beneficiu din participațiuni-------j Beneficiu din 1928 ----------— — Beneficiu brut pe 1929 —720.368.095—1 % 720368.0 Şedinţa Camerei de Comerţ Membrii consiliului Camerei de Comerţ şi Industrie din Capitală s’au întrunit ori după amiază în şedinţă. A asistat şi d- ministru Ed. Miro. D. Iosif Lazăr a arătat nevoia înfiinţărei cât mai grabnice a unui credit pentru comercianţi cu dobânzi mici. Până acum s’au auzt numai promisiuni. Asemenea şi în Ca priveşte schimbarea felului de a se încasa impozitele. D. Niculescu-Duvăz se ocupă de criza prin care trece industria grafică şi protestează contra modului cum se acordă licitaţiile prin oficiul de licitaţii D. ministru Mirto răspunde că va interveni la ministerul de finanţe. D-sa cere membrilor să prezinte memorii concrete de doleanţele ce auCu acest prilej trebue să relevăm că din cei 80 de consilieri, nu nu au semnat condica de prezenţă decât 20, în sală se aflau, remizieri, funcţionari şi o delegaţie de brutari. Şedința s-a amânat în continuare pentru Vineri. Distribuirea corespondenţei sosită cu avionul După cum am anunţat, se fac de câteva zile curse regulate de avioane Bucureşti-Paris. Pentru a-şi da seama de felul cum se distribue corespondenţa sosită cu avioanele, au făcut o vizită la aeroportul Băneasa d-nui. M. Roşea, sub directorul general al P. T. T., I. Manea, directorul exploatării poştale, inspector general Mihail D. loan, subdirectorul exploatării poştale, Bulzan şi Lăzărescu, diriginţii oficiilor centrale din Capitală, fiind primiţi de d. maior Peneş, directorul companiei „Didina". Funcţionarii superiori ai poşta, au vizitat hangarele, avioanele şi magaziile Unde se depozitează corespondenţa şi mesageriile, asistând apoi la aterizarea avionului sosit din Paris. Avionul, plecat dimineaţa din Paris, a adus ziarele franceze apărute dimineaţa la Paris, precum şi corespondenţa, întreaga corespondenţă a fost imediat ridicată de personalul poştal şi transportată la poşta centrală. Scrise file şi ziarele pentru Bucureşti, au fost imediat distribuite prin factori biciclişti ai telegrafului, iar cea pentru provincie expediată cu primele trenuri de curse poştale ambulante. Din partea direcţiei exploatării poştale se urmăreşte zilnic sosirea corespondenţei cu avioanele, distribuindu-se imediat. De asemenea, s-au luat masări ca poşta din România care urmează a fi expediată cu avion, să fie la timp dusă la aeroport. Astfel, asemenea corespondenţă se primeşte la ghişeul special din poşta centrală, cât şi în cutiile speciale fixate în diferite centre ale Capitalei şi care au indicaţia „Avion". Ridicarea corespondenţa se face cu 2 ore înainte de plecarea avionului. In timpul nopţii, scrisorile pentru avion pot fi depuse la ghişeurile oficiului telegrafic central fiind ridicate la orele 5 dimineaţa. Exportul Ulelalal S’a admis exportal a 50.000 vagoane ţiţei din cauza supraproducţiei. Exportul se va face de o organinizaţie a producătorilor cari n'au rafineri. Alt nare taiîroeni la Iași IAȘI, 70. — Comerciantul Henry Herscopi,ci proprietarul firmei „Rezistența" din str. Lăpuşneanuu a fost chemat in stare de faliment. Tribunalul a declarat firma în stare de fallment fixând termen de încetarea plăfilor înainte de punerea sechestrului. Proces de presa trimis la cartea ca fan Trib. Ilfov, secţia II-a, s’a pronunţat ori asupra incidentului de incompetenţă ridicat de directorul ziarului ,Lupta“, d. Fagure, contra acţiunei-llict de calomnie, intentat de d. Mihail Constantinescu directorul soc „Creditul minder“. Precum se ştie de Fagure obiectase că articolele incriminate din ,Lupta“, ce se pretinde că au fost calomnioase, privind activitatea publică a reclamantului, nu tribunalul e competent a judeca cauza, ci Curtea cu juri. Tribunalul a admis incidentul ce a fost susţinut şi de procuror şi de- clinându-şi competința atrimis cauza în judecata juraților. APELUL LUI TIBERIU VORNICI D. jude-instructor Foișoreanu de acord cu concluziile d-lui procuror Gerota, a respins ori, cererea de eliberare făcută de Tiberiu Vornic. Prevenitul a făcut apel la Camera de acuzare FURTUL DE LA MAGAZINUL IMPERIAL Camera de acuzare a respins apelul Filofteiei Florescu contra ordonanţei prin care a fost liberată pe 70.000 lei cauţiune de către d. jude instructor al cabinetului 7. Camera a confirmat astfel liberarea pe cauţiunea hotărită de judecători. Apelanta este autoarea furturilor de la magazinul Imperial, ACUZAŢI DE BANCRUTA FRAUDULOASA D. procuror Simionescu a dat rechizitoriu definitiv de urmărire contra lui V. Rădulescu şi M. Bercovici ca reprezentanţi ai soc. anonime „Luceafărul“1 fabrică de săpun şi produse chimice din calea Dudeşti 171, declaraţi în stare de faliment. Numiţii sunt învinuiţi de bancrută frauduloasă pentru aceea că ar fi întocmit situaţii false, arătând activ şi beneficii fictive. PROCESUL CU DIRECŢIA închisorilor Curtea de apel, secţia II-a a continuat azi, desbaterile procesului neregulelor de la direcţia închisorilor Statului (cazul Cernat). A pus concluzii de procuror Gris Ionescu, care a cerut respingerea apelului parchetului şi confirmarea sentinţei de achitare a tribunalului. Judecata a rămas în continuare,, ATENTAT LA PUDOARE Tribunalul secţia IlI-a a condamnat pe Ilie Tărăuboiu din comuna Greci, jud. Ilfov, la un an închisoare, pentru atentat la pudoare asupra femeii Floarea Preda din acea comună, pe care a surprins-o pe când se ducea la ogorul soțului ei, ca mâncare. | Asfixiere cu gaz aerian Gaiţa ,i, 30. — Astăzi dimineaţă la ora 10, la locuinţa dlui Hart din str. Frumoasă, 15 din pricina unu defect al becului de gaz seriatu servitoarea Tioolea Răilea, nu a fost asfixiată. Comisariatul a deschis o an. chetă■ (Urmare în n-ml-OfCtrl