Curentul, iulie 1930 (Anul 3, nr. 875-905)

1930-07-01 / nr. 875

V 2 maass sBKBBBiiatBiBHiSiaaHaíiaaiiáSKisiBSSEaa^» t«PREVEDE 1EA' Cspltsi sl K©2@rwQ peste Lei 120^08^93 Seria Ili-a — Cupon No. 2 C titorii / i i „CUi' tN i­UL“ car voi ni r ■ înmiit Ad«?u)jgtr#t4f J|j Zlaiulu! nostru Sei ii* 11-a­l fe 0 cupoane, vo» primi gratuit o Polita de a*i* ijurate,, APITAUZARt“ Viata populară (cu amortisment cu trageri u*»~f la sorț') n valoare de Lei 21X000 a Societa.i .PRfcVuUEREA" cn Car* ret partic pa in mod grat­uit la a doua tragere de «nortizare. »•yi ţwt vm tm\ ţţli rv rr^ r^ ftjţ sii«iein<eminnii(|ilillppiillin*ieeiin>lpaMI|)9na!lBßl CAUT lucrători pantofari pe rama, str. Foişor No. 29. 4033 CĂUTĂM tron vânzător *1 practi­cant Mag. de Încălțăminte Frații Bohr str. Smârdan No. 16. 4024 Vânc&ri ţi «tsEir­pârări (diverse) I­­»«a cuvântat jvsssEESBsaosBBsraaM­­ABLOUrlI Splendide_ Pictori cunoscuţi [ cu reputaţie. Vând cu preţuri ca­­trem­ de reduse mai convenale. 11 ca ori­unde, Colecţie mare, Sur­­sa cea mai eftină, Vizitaţi spre­­ convingere. Vizibil zilnic numai Intre 2—4 Dominica Sărbători toată ziua Strada Turturele 3, (prin Ubi. rint) Tramvai electric 16 (Staţia­­­l­alncu. bs VÂNZARE vilă centru, confort modern, str. Labirint 143 5—10524 VÂND casă modernă cinci odăi, bu­cătărie, bae, spălătorie, odae servi­tor, apă, canal, electrică, parchet, te­racotă. Splaiul Independenții 8, Co­­troceni, Tramvaiul 143 4—10552 SFOARA de Manila, vaci vinde con­venabil Watson Youell, Bărăției 2 e­­tajul 11 5-10490 AUTOMOBILE noul şi de ocazie vin­dem din cauza lichidărei extrem con­venabil Watson Youell Brăiţiei 2. 5—10431 A PUBLICITATE Anapelarile se proaste la Alau­straţia ziarila. Str. SânnâEr 4, cela orele S-13, tt-19 iu n­eion 3 CERERI DE SERV­ICI ______I­tem ouw£nttti______ DOAMNA tânără, fost funcţionară, foarte bine caut post vânzătoare de­­bit special centru, garanţie morală materială. Ziar. Helen. 2—10004 B’IAÍN UD AOjITLOGRAF A germană, română, noţiuni de contabilitate, caută post. Adresa Toni Schwarz. Trinităţii 21. 4175 DENTIST maestru technician, ne­căsătorit, doreşte schimbare post Adresaţi sucursala „Dimineaţa“, Craiova. 4175 FOST angrosist caut reprezentanţe serioase. Ziar „Mab“. 4175 DO­AMNA serioasă de bune condiţii, văduvă prin deces, doreşte un post de Încredere sau pe lângă o doamnă bătrână sau a conduce menajul la o persoana singură bine situată. Seri­ai E. Georgescu, B-dul Ion Cuza No. 27.__________________________4176 DOICA sănătoasă caut loc la nou născut. B-dul Maria 2. Maria Sch­en­ding. Adresaţi portar. 4166 GFILKYic­­i-fit SERVICIU _____8 lew c»«&r8t«l______ POSTURE funcţionari, menajere. Companii, găsiţi urgent, cereţi as­tăzi chioşcarilor, vânzătorilor „Ga­zeta Mea“, număr interesant. 10597 fetÂÎS TR1-Ţ­esători, a­pretori şi aju­­tor apretor, caută Balkan. Drumul la Tei 29. 4032 CMA Oxford englezesc ca gi­er ta Jîî Min.­prade, amb­­ia „Cent­riile CHEMISES“ _______Victoriei, 26_____ LICHIDARE, ultimile zile. Autori­zaţia Camerei de Comerţ. Patru dor­mitoare, şase sufragerii fine, nuc, trandafir, păr, paltin, sub preşul li­chidării. Mobile ,,Transilvania“ Sfân­ta Vineri 12. 3097 SUFRAGERIE salonaş, tablouri, ma­eştri mari, români şi străini, bron­zuri, copare, cărţi literare, etc. vând, Maria Rosetti, 18. 3097 SUFRAGERIE stejar, foarte grea, scaune tapisate, preţ de reclami, 30.000. Primesc comenzi de mobilă de calitate, Ilie St­arieni tu şos. Chitila, 4T, vis-a.vi» de cantona No. 2. 3046 f­­aţi cuvântei DE SICRIRIA, cameră Mne mobi­­lată, strada Ţepeş Vodă No. 82, 10­ 104TÎ BRAŞOV, Închiriez vili, trei camere mobilate, parc 2 ha. altitudine 700 m. poziţie pito­rească. Ghiţescu Livada Poştei 15- «»14 villă lângă mare, şapte odăi, bucă­tărie, mobile, veselă, Dona, Romană 151._______________________16--SM­I leu cuv&ntul UMBR21E de dame din satin en­glezesc cu mânere frumoase şi pon­tai* groase. Asemenea umbrele băr­băteşti din satin englezesc. Preţul Î25, Ungar, Şelari 16. 25—91M ...PROFESIONALE......... _______I leu cuvrentul______ INGINER diplomat, execut cons­­trucţii beton armat şi fer sub pre­ţul concurenţei, B-da­ Brătianu 23. ________________________3­10451 LECŢIUNI Şl MEDITAŢII I leu «uwiterf­wl posarawKressr prepară serios , corijențe, examene de amditere, exa­mene particulare. Adrsați scris : Secară, Blânari 24, I. 3—10590 C»'Â'l CrTil I 1»« gwwAertttl DOAMNA energiei mijloceste ma­­riajuri In toată țara, numai persoa­ne situat*, ,,Maria“. 11 Iunie 13 Bu­curești. 7-1081* Prodicfia diolomm­ic Energic clccfricâ: SCO hliLrae KWH (Mdo­ol-scc) (airaarc tS.t paflgo l-a) noscută“. Cuvintele subliniate de diale de energie s’a putut baza p* statistici oficiale, acestea tipsess a­­proape cu totul când e vorba de stabilirea sumei capîtalurftor Înv»* tite în uzinele electrice. Cu oarecare aproximaţi» s*»u putut stabili spitalurile îavectic» in diferite ţări. Aşa de ex. : America Germană« Anglia Canada Italia noi sunt reproduse din „Berliner Börsen-Courier“ din care reprodu­cem şi tabela de mai sus, din care lipseşte producţiunea de energie e­­lectrică a României. Ştiam că în privinţa aceasta România ocupă un rang înaintea multor state trecute în această tabelă, ne surprinde însă faptul de a nu avea determi­nată cifră exactă la care se ridică producţia anuală a electricităţii la noi. Interesant este consumul pe cap de locuitor. Kanada arată un con­sum de 1845 kwh., cam de două ori mai mult decât America. Consumul atât de mare pe cap de locuitor al Canadei se explică prin faptul că dispune d® oxini feldm­aftoe m­iate, cari pun la dispoziţie curent elec­tric pe un preţ scăzut. Media canadiană a consumului de curent electric este 3741 kwh pe cap de locuitor,­­ iar recordul mondial în această direcţie îl de­ţine oraşul canadian Winnipeg cu un consum de cca. 7500 kwh. de locuitor. In rândul al doilea vin State*» Urnite ale AbkimI ca 311 kwh 4« locuitor. Urmează apoi Gemaeta cu 450 şi Anglia cu 330 kwh. ‘ 11.645.000,000 4 »litri a.Too.ooo.eu« >> . 1.500.000 006 rt 1.000.000.009 rt 945.000.00# t* După evaluări mai mult sau mai puțin exacte, s’a stabilit valorea tuturor uzinelor producătoare de energie electrică la suma de 35 mi­liarde d»l*rl. Cât priveșt* ef*«dr»Hr*» i»«r forate, acea»*« te gis**t* ale diferi­tei* ţări în felurita faze. De remar­cat «ste că­­« special ţării» mai mici şi mai «Ies cele muntoase au electrificată o bună parte din re­ţeaua lor d» cale ferată. Aşa, de *x. Clveţii a reuşit să-şi eltetriffe* din Iran­l» ei d* »«fe fembi, Austria i!», fealia i*i. Pentru e»!*4alte ţări »şi* foarte »ren­t fe trebări «ifre ea*«te­­mei as mn«r**ad edîler fe­ atee «I fe «rfe» fe nat». Economisî mnîrnnireaJaltnlPairiei“ Fa pcftfefat s®*r« ra*s*f2îriirsi trie î©8B6i«r şi a ica« iWfc­ read­ teta «gggaa Eri dimineaţă aseriaţia „Cnlf cel Patriei“ a ţinut o întrunire publică în sala „Frascati“ Au luat part® delegaţii ale colo­niştilor din Cadrilater, invalizilor de războiu, studenţilei şi al asocia­ţiei „Doina României“. Primul ia cuvântul 4 MARIN 5TETANESCU care a fiteeter,, contra concesionări fabricării chi­briturilor, a telefoanelor și contra legei Dobrogei Noui. I). prof. 1. VALaf'Rl mulțumeș­te presei si d-lui lorga teatru *­­asrgh­eie protest* fetpetriva leg* Do brogei Heul rnsea.â si aumnun« viat* mtoeăeaeetter #î* €*4rik­­tor, lovind grav iaturogele vitaki al» statuie!. Aetastă Vină, eado fi frîmtd rând asupra miaistrului de aaricol tară și d»»enîi. VOCI: La Tapele veni. D. VALAORÎ, fsce apel îi «t*( «­­sistentf să spriji»® soți­un­ea de • ImpieaNe vetarsa apeetei hpf. vaLl: Să mergem eu toTÎ! le Rege! D. prei. KOE (meodrpeaiO âa­­sene maaeporola îxtrrprlgs* dt kmigtri pentru eompromitere* țării »( tot »arSr*)'l »dmixistretiei ro­­mânefd îndurat #î* part*« P»pu­­latiei Wlpare îi Doires*#.. D. POTI („Ju»rw*a Maeed****­­«S“) arați că t»t pă»tatril s* ta dâad«-»o VnlperHPr șl tur«loi S% fac* astfal î» P**r*r*a • e*'*ai­­rars bulăsare-tarcă. D. prof. DRAGU (Cultul Patria) protestează ceatra panaestonicii te­lefoane!*r spunând ei este o ruși*­ie să ne considerăm incapabili si ne administrăm. D. general REBERENDARU ara­tă ei prin concesionarea serviciului telefonic se pun în primejdie im­portante secrete de stat. Această ceacftsieaare est® e eroare care ■u p**t* să rămână. C. 1. BUZDUGAN deputat, spu­ne că ţara românească îşi are acum stăpânul şi trebuie sa vini astăzi şi dreptatea românească. In parlament, Ig ultimele zile s'au votat câteva legi enri suift în ••«tM »teresek»r rawdHești. Cwăcă pi*«tul d* lege pentru Tai »ar*» JEoul. ad ». PATrAȘCU. DUAÎI­­TrESCU-ARGES și POPESCU­­MOTO^ANI, asigură din partea stu de**!»« de tot sprijinul pentru eaaălovirea luptei * românismahii. M*i vorbese d-nii: general A­­«BBrtasia, general Sinezeanu și Vin- Rdi Ardeleanu. D. MARIN 5TETANC3CU ci­­test* «rmăt**r*« mefiune* fMdtenii capitalei s au tnlmptit mti auspiciile asoeiaţiei Cul­tul Patriei", astasi Duminică 1S Iu­nie 1934, pentru a-şi spune cuvântul asupra tendinţa ie a se tnstrăina a­­vutul ţării. Supun la tun affin­ta M. S. Regelui ei opinia publici rominească pretes teasă eu toată energia împotriva con te ti »nării telefoanelor fi legii Dobro­gei fi oi, 14 rea gi pe Uatjestatea Sa sd nu tngdiut aceste legii eare tn»­­PHftneaoM avutul țdrU ti sUng dem­­xHotea. na.tio*dlU,e infrtmarea a luat sfârșit lă eroi* 1.38. nizate de d. Grigorescu. O extraordinară afluenţă venise să participe la aceste demonstraţii. Cu puţin înainte de lansarea pri­mului avion la prezentat d­lui Gri­­gorescu o delegaţie din partea Ae­roclubului regal român, spunând că demonstraţiile nu pot avea loc de­oarece aeroclubul nu a dat autori­zaţia cuvenită. Im eonul nemţii fesă A. preiset ifetiiAt­eem a «Am»al şi raţisut In rrefestun pelţiii pe i. SriBure­­uru • ***• n vedea dacă a part* dia vână nu aparţine fi d-ssle. mm Flccllila! teran ic cri iii s’a fim! k* imgm .), «*-•** Scos«iaial de pe ferelii lăteas* Eri d a. urmau să aibă loc la a®-1 imediat a fost anunţat d. colo. raportul dela Băneasa, demonstra ’ad­ Ga­vril Marin­escu, prefectul ţiile şi acrobaţiile aeronautice orga- jg*Hti*i, car® sa afla la curse. B­aa eu ajutorai Jandarmilor, A wasit eu gt*u să Împrăştia pu­­hiiz&L &*fcridi{Il casieri att fost crunt fcătuţi. Este curios felul di lucru al Aero­­flubului, care In ultimul moment a înţeles să interned manifestaţia de eri, şi aceasta e regretabil cu atât nmn.1 mult cu cât se reduce entun­ar­mul publicului pentru asemenea ma­nifestări şi se dt nafteri la scanda­luri ca cel de eri. Decât numai dacă Aeroclubul a fost îndreptăţit the feed, geace se va vedea. Crierii linşaţi Publicul văzând că se Inssras* şi demonstraţiile Încă nu Înce­peau, s‘a dus la efflsism­ cer&nda- 1» restituirea taxelor. Casierii au refuzat restituire* şi p® drept ca­vi et — denxreep biiatsle erau de­tașate dia sarast. Eealtfeihcat pubUenul a sărit asupra easdlesdlex ,căutâînd a lua banii cu forța. new Fina (fe închidere a atras un pu­blic iu».!«», sportul fiind de bună calitate. Alerpsire* »riacipală, pro­liul Regal, a revenit Iul Ghiaur. tx­­eelestul armăsar, al d-lul Schwarts a galopat cu multă superieritate și i’a detaşat hi a»es»»»Riî e*ad CeHtag l.a cerut ofensil.. Oprit la faţa 04. hunei, a fost ajuns de Sasa*»r, fer* tasă ca aă-i perieiltare vi­atari*. Fublicul * primit cu #*ti*iacţia re­­zultaul. Pentru a treia «ar« d. Schwartz câştigă cupa »ferită de M. S. Regele. Omnium a fost câştigat de Vsva. Iapa d-lui Negropontee a bătut p» Holtei şi Bayard, dovedind calitate de flyeră. Csillag a încălecat­« cu raită priceperi', plasându-i poiata la îaeaputul grilei. Din restul perfenwaatcUt', far» giatrate eri, relevăm victoria lui Opium. Peaaieaaru] lui Verdier, tra» •rdinar lui, când termina la mai multe lungimi de Seja, a câștigat încă un haadiaap spre uimire» d-lui Meraianu, care ar» singura scuză că nici ptnă a* n’a priceput că în «alitat* da haartheapeur am «avea și de calitate* da a dierte«* eeeaee »* prireea îatr­e «îm­i, 9*** persistă d.sa îatT’a fiuustlan» P«atr« eare n’ars talent. Proprietariî s’au intoxicat destul eu eperile sale pen­tru ea să înghită și îa viîter aseme­nea fantasti­ci dacă Jackey Clubul *u Va da satisfacția, «piața publie* ra raaasiaa* până «4*d «• va fe­­treu • nauă «tara da lomuri, «ne că fia • garanți» d* «»altfel* pe«im» t«*tă lumea. 8» impun» «dată mai mult Introducerea celui de al doul­­lea han di­cap «tir, care să balanseze erorii« fortuite sau v«ii«. Dar asu­­pra acelui punct vana pereni. Iată teahnicul : PR. BISCUIT : Bmg Bay, Lide, Plata. 1* «ari. Cafe 1* : », ffe ». «. P« L* »A»*«*»« t tpfea» Baeiswia, Itaoweosm. 14 cai. Cota 10 ■ 433, 45( 33, 15^ ■I* »»ii» IM «»uw J wiiuMMmaBifWB Kora, »«Ifel, 8», IS, 13, IT. Ghittur, Sent«*?, Î*R. OMNIUM i Bayard. I cai. Gafe­lă Pîl. . REGAL Taw» Las. 7 o*l. C#t* 1* , 11, 14, 25. PR. MALTREI : P«t«, Rab*««, .''Via#* do 0*11**. II «mi. Caia 13: 43, 1», 16, 2*. RR MUSCEL : Nahat, Serdar, Ta­ma* va. 1» cai. Cota 1» : 2«. 21, 21, 26. PR. DE INCMTBERE : Elan, Mfevp An», 5ajo. 6 eal. C«ta 19 : 13, 19.50, 12. ...................mm 4-mrn-------------­ SPORT #n®fteicte Sc cn Turda Msoabi 5-Î (1-9). Partid* raaiaală da «nu, riagura pe care bu­­«partiri a puteau Tedea, a *rnt daral d« a «difi«* aaupra ral«­?ri achipri pr«m«v*te Ta »mnsre. T5«l«tii *u ratet ua ti a». Au «ar­­■«rt . Schulz, Gmrgaaau T. Mari«, iar panVrti MamM : Leih fe pi Vafef, Turin (fun.f—1/ttmbi (Jan.) t—i (t-i). ------- —- m » fern I hl —•­ tapsna MtdB'd őt iKBGitn I tatami Eri s‘a fihogerat la băn«a«a I asii- M*cal paetru amknm tâ fermaetara« l*Bl!««r*lui, de sab aHa«i««ife Corni sMenmomo n men«p«lmrifer statului. ....«nu —,«‘de » a«»»" 1 Ispirtirea premiilor le Univers tats Eri dîmin*aț* * arut 1«« mi • dea­­mMtă s»!«n«i**t», distrihnira« pre­­miil«f ntndeettta maritu«ți dia â­­*«at ah. 0. cont. N. Imrgn, rwrtarul Vai­­a jjmni. etndomfiUr «a fvu­­»•« dhwHr*. p* anm fi vom mda pe iar« la numărul nostru de mâin­e. ^STRBKi P.-JW'r*Se Ciicitar Luni SO Iunie 8930 ORT.: Soborul celor 12 apostoli, CAT.: Analist. Pavel Ap. ÎSR.­­ 4 Tamuz 5050. TEATRE PARCUL OTETELEȘEANU : „Nicu­­lescu­-P­aspiiUn“. CĂRĂBUȘ : „Al, n’al, dai !“. WEPTUM (Coles) „Flossie“. N5U : „Maske veri va Kala“. CINEMATOGRAFE TRIANON : „Frumoasa necunos­­cută“. CAPITOL : „Sărutul“ cu Greta Oar­ba (film sonor). SELECT: „Flota sburătoare“ marele film sonor cu Ramon Navarro. REGAL : „Răsbunarea ţigănei“ cu Delores del Rio, PEPEIN­A ! „Lady Diana“ cu Dorothy MuckaU. VOS . ,Minciuna“ primul film sonor cu Emil Janings. LUX (premieră) , „Mascota" şi Jur­nal de actualiURI. CS­ RSO : „Conducătorul de ca­ravane“ mare film sonor şi cân­­tat cu Ron ISaynard. BULEVARD PALACE : ,,Printre chinezi", comedia sonoră cu Harold Lloyd şi complectare sonoră. M.ITE : ,,Vinul, muzica şi fe­meia“, revistă-operetă în 2 acte şi filmul „Jocul dragoatei şi al morţii“ cu Francisca Bertini. ti® ic Babsteri (Urmare din pag. l­a) lumea că vei suporta tot atât de resemnat şi o eventuala strămuta­re a hotarelor ? Am fi totuşi prea sumari şi prea naivi dacă ne-am închipui că şili­­gumentând că reactiunea noastră este determinată de poruncile le­galită­tii internat­ional­e, şi de grija echilibrului pacific. Europa de as­tăzi vrea însă linişte cu orice preţ, — şi vrea nu pentru că est® paci­fică, ci pentru că este obosită. Chiar pentru consolidarea păcii, aşa­dar, ea nu mai înţelege să fie alarmată. înlăturarea lui Otto de Habsburg de la tronul Ungariei trebue să fie, prin urmare, operă de subterană acţiune a diplomaţiei româneşti, în Europa şi chiar în Ungaria. Prin concentrarea presiunilor indirecte, economice şi financiare,­­ prin încurajarea partidelor ostil® restau­rării, printr’o mai puternică spriji­nire a ambiţiunilor de menţinere ale Regentului Horthy Cu sistemuî înjurăturilor la gard, nu vom isbnfc darut să zâ rîm clipa acestei nedo­­rite restaurări. Ion Dimb­roscut ­ţi-Stica Accoient­ela Bistam­obul Copilul Anghel Felstein, de 5 ani din s­tr. Anton Pan 27, în timp ce traversa calea Călăraşi, la in­tersecţia cu Sft. Ştefan a fost lo­vit de automobilul nr. 12913, con­dus de şoferul Iohan Resingher, din str. Faurilor 145. Copilul s-a ales cu fractura pr­eterului drept şi a fost transgor­­m la spitalul de copii. I Rocst fin Masul Tei Tânărul Alexandru Văculşteanu, d» 11 ani, din str. Părzările 72, s’a dus ea să nu scalde în lacul Tei şi neştimii să înoate s’a îne­cat. Cadavrul ă fost transportat la Mergă. Accident c£® antomobil Căpitanul Boze Raling, dela mi­nisterul armatei, a fost călcat d* antemefelul nr. 15555, condus d» s»f*rul Vasile D»chirea. Căpitanul s’a ales cu mai mult* leziuni și * fost paasat de un in­tern al Salvării. încerc*®*« (Sa sfrm©3dera Femeia Mari* Gavuski, dîn str. Papa Nieeli», îa urma un»i »»rt* avut» cu setul »1 t în** rent si s» riash­O. în­junghi!­ndu-s» eu • f*tr fet« în »Möwen. Ia shre «epet*« i fost trans­­portată la spitalul Brft seovenesc. M Carnetul Psteage ic sum­a Girul lui Siaier ^N’am parale.J" -mi răspunse conul Gneorghief, căruia li vorbi­sem despre o mașină de marcă bună, americană, lndemnăndu-1 să-fi cumpere una. — „D-ta nai paralel.,,‘' Mirarea mea e justificată. Cuco­niți Gheorghief Paltin e stăpânul u­ne­ia dintre cele mai frumoase mofii din Moldova fi al unei păduri secu­lare pe care de-abia o poți străbate eu piciorul, dintr'un capăt la altul, mergând o zi întreagă. — „Iaca, n’aml Ce te prinde mi­rarea? Stau cu recolta nevoindulă, de trei ani du-te la hambar fi te uită! _ ?i ce-mi vine dela pădure, de-abia mi-ajunge pentru impozite. De-o mai ţine mult aşa, o dau dra­cului de plugărie. Că, doar, n'oiu fi nebun să lucrez tn pierdere!.i.t‘. Sincer v'o spun, n'am nici un in­teres In afacerea asta. Dacă insist, o fac din prietenie pentru conul Gheorghief. Un cunoscut al meu — om care se pricepe tn materie de au­tomobile — mi-a vorbit, despre ma­şina asta. In termeni elogiaţi. —* „Oricum, coane Gheorghieş, « păcat să scapi aia o ocazie. Dacă nu te grăbefti so iei, are sd-ţi para rău. Cdnd am plecat eu din Bucure­şti, reprezentantul fabrcei mai avea o singură bucată, din sece pe cari le-a adus acum vreo două luni"... — ruliu, măi băete'\ răspunde eo­nul Gheorghieș. „O fie ea bună, nu zic ba. D­ar, dacă n'am parale!..." — nla-o tn rate". — Jn rate? Ca să-mi fac... compli­cații „­* , , - , , , I „Ce complicații? Nici o compli­pla noastră încruntare din sprân-' * „ , ■ r * . ... caţie Iţi. aranjezi ratele cum vrei, dar cene ar fi suficientă pentru a tăia * \ ; ,,, Ungurilor puternicele lor nostalgii pc *e } 0a a , ^ . monarhiste de astăzi. „Din moment La wr a f» con 0 ce Românii se opun Ia restaurarea tare c« dJ Vlp°ră. Habsburgilor, înseamnă că ea edti- “ •’Poil­ 4? - hu sa da“ valează cu o fericire pentru Ungit- nici sd nu ' treaed Pnn aAnd‘ fam ria“, - îşi vor spune în chip fi- Aat de ednd sunt ^ resc vecinii noştri. Și împotrivirea ete eA nici n’d­u dA’ pdn *iu muri,+ ' noastră nu va face decât să le exa-­i Pe urmă ,lăsăind capul in jos, tu­­spereze dorinţa, — forţele acestea finat oarecum, de sentiment cari, în interiorul Un­gariei militează astăzi pentru Otto de Habsburg. Şi, apoi, — Chiar în afara Unga­riei ciuntite, — militează astăzi îrn întreaga lume, pentru „martirii ma­ghiari“, forţele de sentiment cari militau în Europa dinainte de 1914 pentru naţionalităţile asuprit© în vechea Ungarie. O eventuală îm­potrivire a noastră la această res­taurare ne-ar pune,­­ pe noi, pe Sârbi şi pe Cehoslovaci, în deza­greabila postură de scandalagii ai­­ „Adică, la ce să mint? Am dat şi eu o poliţă odată, n'ar mai fi datl Da 'odată! A doua oară, nu mi-a mai trebuit..." —­ „Da’ce ai păţit, coane Gheor­­ghiet?­..'’ — ‘ Ce să păţesc? II mai ții minte pe Șfaier?...”­­— „Care?„ ISac Sfaier care venea pe la d-ta, la mofle? Misiiul cela de pela Pașcani?„*’ — IAcela ,da! Prăpăditul cela Să vezi: Acu ’vreo treizeci de ani, mi re'n­Europei. Am răspunde, firește, ar- ' tâmplă odată sa am nevoie de zece mii de lei. Nu mai vin minte pentru ee, dar ştiu că ’mi trebuia, musai. Era tntr'o Sâmbătă la amiaz. A doua zi, băncile închise. Ce te faci?.* Și cum stăteam aşa ţi mă gân­deam, iaca Sfaier, li spun fi lui ce mi durea. Da’el: — „Coane Gheorghief, am eu un cunoscut la Roman, care poate să vă deie...” — „Sigur?.­' — „Absolut, Dumneavoastră să nu vă deie?„.B — „Mie mi-ar trebui pentru 2—3 zile1' zic. Da’el: — „La ce să luaţi pentru î—3 aidi? Luaţi pentru 6 luni, că tot aceia do­bândă plătiţi Iaca, faceţi d voastră poliţă? La poliţă fi-o sedrnăvt» 4t nă la Homan, Diseart sunt (napoi, ce banii.' tns­drfit, ce s­e mai lungesc? Saar« mi-aduce banii (zece mii firi grei sute, dobânda). — „Bravo ţie, măi Şfaier!.­” zie «u. tffi-i dau fi lui o suti de lei... Peste o lună, VMe iar la mina, A dau banii fi-L trimet la Roman, sin»I aducă polița, Cdnd Col», ce si vezi?^. Eu li dădusem polița tn alb, numai eu ,Jma ti aprobat ’, ei ținea una eompleeteazd el. Cine mi wt fe *«, vid, pe dos, iseilil: „ls*e Sfaitr", «*- t,Ce-i asta?...'"' zic. — „Gir" rice. ^Ce să fie?" — t,Cum gir?’' El credea că eu glut mese. — „Păi aşa" zice. „V am girat eu", — t,Cum, măi pezevenghiule lui, acolo! —­ cum ai îndrăznit tu. Să mă girezi pe mine? Să mă faci de roi», să-mi compromîţi iscălitura, fir'cui ai dracului de prăpădit! Eşi, că te e«fe» nogesc!.." Ovreiul se făcuse cum îi varul. — ,,Staţi, coane Gheorghieş, nu -i supăraţi! b voastră nu ştiţi cum e la poliţă şi-o scârnăvie de muscă daci muscă dacă este pe ea, nu strică. Ce-i cu asta, dacă m’am­ iscălit fi eu? Iaca o Scârnăvie de muscă fi mai mult... nimică!"• Mie, drept să-ți spun, mi-era şi min­­i, acuma de el, că tremura, sărin mil­­ea varga. — „Roti te Dumnezeu, de păcătosl Că, să fi fost o muscă, triacă-mear* #*. Dar te văd că eşti cogemite mă­­uidiu­l. Ce alt loc nu găseai, să-ţi fac treburile, decât pe poliţa mea?*.* deer Patrick rOmului cu la Berlin Berlin, 29 (Rador). — „Omul CU Mârţoggi,""' cunoscuta piesă de tea­tru­l artistului Ciprian dea la tea­trul Naţional din Bucureşti, jucaţiI­eri­­ci, in traducere germană, a a­­vut un mare succes. Numerosul pu­blic ce asista la reprezentarea pie­sei, a aplaudat de mai multe ori la scenă deschisă. Autorul piesei, d. Ciprian a fost scos de zeci de ori la rampă. Pu­blicul a făcut o frumoasă manifes­tație de simpatie operei d-lui Ci­prian. 394 m. BUCUREŞTI! — 13—14.36: Plici de gramofon. 18. Orchestra Radio. Flotow : U­­vertură la „Alessandro Stradella". Joh. Strauss: Valsul sărutărilor. Leoncavallo : Fantezie din opera „Pa­iaţe“. Grieg: Convoi de nuntă In Norvegia. Tschaikowsky : Romanţă. Urbach: Fantezie din operile lui Of­fenbach. Robert Fuchs : Două valsuri vianeze. C««*r Cui: Maladii orientala P. Lincka: Nu planeţi «ayul, pat*. 19.50: D. Ciurezu: P»»zia eli«nea«-19^5 Jurnal vorbit. 20.­­ D. Prof. Maurer: Lecţie de limba germană. 20.40: D. Ing. Bielusk­i: Structura atomului şi constituţia materiei. 21: Quartet ui Theodorescu (D-nil Alex. Theodorescu.violina I. L. Feld­man-viol ina II, Th. Popovici viola. Jos. Thaler.violoncel) Haydn : Quar. tatul e«l major. 21.25: D .Pa rpe*sicius : Buletinul «ărţii (G. Ibrăileanu : „Privind via­­ţa“; Jean Bart: „Pesta Ocean“; Mi­hai Ralea: „Mamarial in Spania“ 21.40: D. Stafanovici — tânăr dela Opera Română. 22.05: D-l dr. Irimescu: Trata­­ent­ul tuberculozei. 22.29: Quartetul Teodorescu : De­bussy : Quartet în­ sol major. 2.48: Turnul vorbit . 283 m. M .OSTRAVA­­ — 12: Concert de plăci de gramofon. 13: Trans, din Praga; 14.30: Trans, din Brno; 14.58: Trans din Praga; 17.40: Un tată modern, se«nă comică da Eda Canak; 13: Sonata pentru vi­nari; 13 88: Kaafeinn» germană; 19.10: Pentru lu«rdt«ri; 19.29: Co«f; 19.49: Canf.; 19: Cancart au nauc­ag mill, tară; St: Trans, dân Brno; 22.80: Trans. dl« Praga. 350.5 m. BARCELONA: — 19.30: Concert executat de trio-ul radio; 24.05: Concert alrorch. radio. 898.3 na. LRNBRA 1 — 14: Concert da balade; 16: Muzică ușoară; 16: Cancart da areb.; lt.lt: Muzică da dans; 29.48: Cancart axacutat da tpiartaănl Paritiagia»; D-ul ««a*»eli norm»; *8.29: 6**««*; 24.39 Mustaă ă* da«*. 431 m. ROMA­­ — 12: Jurnalul RADIO Inai 30 iunie 1930 vorbit; 14.30: Concert executat de quintetul radio; 18: Bul. meteor; 18.30: Concert cu muzică ușoară; 22.02: Serată de muzică ușoară. 516.3 m. VIZNA: — 12: Concert de plăci de gramofon din operate clasice; 13: Concert de amiază exe­­cutat de capala Bert Silving; 16.30: Concert de după amiază executat de orch. Heinz Moraketz; 18.10: Ora muzicali pentru copii; 13.40: Pentru tinerat. Da la zborul lui Ikar până la Zeppelin causerie; 19.30: Ea. cursiuni pe platourile lui Oetz ; 19.55: Puşculiţele austriece; 20.06: Causerie; 20.30: Sindicatul şi timpu­­rile de astăzi, conf. de J. Frank­ 20.55: Ora, meteorul; 21: Concert cu muzică de cameră; 22.05: Glumă, în­şelăciune ,i răsbunare, piesă radiofo­nică după Goethe concert seral exe­­cu­tat de capela de jazz Charly Gau­­driot. 550 m. BUDAPESTA: — 10.15: Concert al funcţionarilor P. T. T. dirijată de d. Kraul; 12.10: Serviciul internaţional asupra nivelului ape­lor; 13: Muzica da clopot« dale biae­­rica universităţii; 13.06: Concert de plăci de gramofon; 17: Pentru doam­­ne; 18: Curs de limba slovacă; 18.30: Concert al orchestrei de ţigani; 19.45: Lectură; 22.20: Curs da limba germană; 21: Madame Butterfly; 23.10: Concert al orchestrei de țara Pataki de la insula Margareta. 1411 m. VARȘOVIA! — 13.16: Concert de plăci de gramofon; 16.15: Comunicări economice; 16.50: Con­ferinţă topografică turistică; 17.15: Concert de plăci de gramofon; 18.35: Curs A« limba franceză; 19: Muzica uşoară transmisă de la cafeneaua „Gastronomia“ 20: Diverse; 20.29: Concert de plăci de gramofon; 20.48: Cutia cu scrisori; 21.15: „Fiica doamnei Argot“, operetă de Lecocq; 23: Conferinţă; 24: Muzică de dans. 1725 m. PARIS (CUCHY) . — 13.80: Concert de plăci de gramofon; 16.15: Concert al orchestrei radio ; 17.40: Retranevineim­ea concertului dat de conservatorul american; 19.91: Comunitate agrişele; 99.18: Ceafa, rintă; 21: Radia­ta ne ar 14 3319: Cimit cert de harfă.

Next