Curentul, iulie 1930 (Anul 3, nr. 875-905)
1930-07-22 / nr. 896
: „PREVEDEREA“ i S Capital si Rezerve peste Lei 120.000.000 i Seria IlI-a — Cupon No. 23 I Cititorii to ii „CURENtUL" car vor priiee si trimite Administraţiei ■ Ziaiuluî nostru Set la ll a du *0 cupoane, vor primi gratuit o Poliţa de ari- 5 ■ urare „CAPITALIZARE“ Via a populara (cu amortisment cu trageri lunare £ ■ r sorţi) in valoare de Lei 20.000 a Societarii .PREVEDEREA" cu care ver Z pa rticipa in mod gratuit la a doua tragere de amortizare. n o® a ■ appewnewwweeeeewwpwweeweeewiiRHBBinn MU A PUBLICITATE Anuneiurile se primesc la Administrația ziarului Str. Sărindar 4, de la orele d-15, 15-20 leielon 3752S CERERI DE SERVICI ______| lew cuvântul_____ WIENERIN, ernste Person, Jahreszeugnisse sucht Stelle zru Kinder 3 Jahre aufwortz Adela Ţepeş Vodă 12. 4536 CONTABIL autorizat Lazar Goldenberg calea Călăraşi No. 6 Etaj, ţine registre d-lor comercianţi în condiţiunile cele mai avantajoase. 4528 GARANŢIE morală şi materială, oferă domnişoară pentru post de carieră. Preferabil drogherie sau farmacie. Adresaţi la start„ 511. 452$ STENODACTILOGRAFA română ca un post societate serioasă. Pretenţiuni extrem de modeste. Oferte sub ,,Practicantă“. 4530 (IP bYfc. DE SERVICIU ______| leu cuvântul CAUT băieţi bine îmbrăcaţi pentru vânzarea alunelor în berărie. Câştig lunar 3000. Serviciu de la 7 seara. Stufului 5. 4507 CAUT tânăr sau practicant cunoscând germana pentru birou. Inter. co. Smârdan 11, 8 jum.—9 jum., 12 jum.—1 jum. 4508 „AGENTIA IMOBILIARA“. Drăgănescu, Sărindar 6 vinde, casă cartier cişmigiu. Construcţie parter , holl, unsprezece saloane stăpân, şapte camere servitori, 2200 metri grădină cu pomi şi brazi. Lei 8.000.000 cu mari Înlesniri plată. ŞOSEAUA KISELEFF, castel mare lux, liber sau 750.000 venit. Eventual schimb casă mai mică sau moșie. SOVATA: vilă mobilată, 3400 metri parc brazi seculari. Lei 600.000. TECHIRGHIOL MOVILA: vilă mobilată, liberă sau 130.000 venit. Lei 550.000. MOȘIE PRAHOVA: 160 pogoane cu conac boeresc, și alte case, terenuri diferite cartiere. 211084 VÂND o pereche amortizoare Huday noi, tin acumulator Leonida. Imformaţiuni str. Costache Sibirianu 8 __________________________3—11088 CHILIPIR 175.000 vând case str. Primăverei Tei No. 96 colț. 11097 ÎNCHIRIERI I leu cuvântul CAMERA curată închiriez, eventual mobilată, pensiune bană. Căluşei 29 (Foişor). 8—11096 I SODE DE fAIANTA IN RATE cu 30 la sută aconto ia tdbrica I •f cu 30 la sută aconto ia tdbrica COLENTINA“ Sos. Mihai Bravn No. 11 TIPARUL Românesc, atr. Sărindar 22, caută bune legătorese. 4509 CAUT bun vânzător încălțăminte, Rahovei 122. 4510 VOIAJOR capabil rutinat cu abonament cunoscând şi vizitând toate librăriile din țară căutăm cu provizion la ziar sub „Librărie** 4504 CONTABIL experimentat căutăm, acriţi istoric activitate, referinţe, pretenţiuni, la ziar sub „Electrică“____________________4505 INGINER electrician experienţă explorare centrale reţele, angajam acriţi ziar activitate, referinţe, pretenţiuni la ziar sub „Electrică“. 4506 Vânzări şi cumpărări 2 (diverse) 1 leu cuvântul TABLOU i Splendide Pictori cunoscuţi cu reputaţie. Vând cu preturi extrem de reduse mai convenabil ca oriunde, Colecţie mare, Sarea cea mai eftină, Vizitaţi spre convingere. Vizibil zilnic numai Intre îni Dominica, Sărbători toată ziua. Strada Turturele X, (prin Labirint) Tramvai electric 16 (Staţia la bacii. AUR, bijuterie, smaralde, argintărie cumpărăm prețuri mari. Bijuteria Oscar Deutsch fii, Calea Victoriei, 60 vis, a vis de Elysée. 10—10891 ÎNCHIRIEZ cameră mobilată garaj, și cameră sofe-ur cu telefon. Porumbaru 11. Bufet. 2—110S9 SE CAUTA pentru o familie liniştită, un apartament compus din trei camere, bae şi bucătărie. A se adresa la ziar sub P. C. TEREN Obor cu iunie garaj pentru depozit lemne foc, materiale construcţie, etc. închiriază sau vinde Abi Ornatem, 11 Iunie 75 bis, ÎNCHIRIEZ cameră antreu, bucătărie, magazie, pivniţă, electrică, apă, teracotă liber imediat.. Numirea 18. _______________________________4512 ÎNCHIRIEZ prăvălie alături tutungerie, bună pentru orice comerț, spa. Cotroceni 29. 4513 CAUT cameră mobilată, accesbae confort modem. Oferte sub A. M. ÎNCHIRIEZ, contru, eftin, cameră, bucătărie, electricitate, parter, Mircea Vodă 19. 4518 ÎNCHIRIEZ imediat apartament etaj trei camere, antreu, baie, bucătărie, electrică, teracotă, parchet, Calea Dudești 28, Farmacia Solomon. 4526 INCHIRIEZ până la Sf. Dumitru apartament 2 camere mari, hol, bucătărie, bac complect instalată, pivniță, electrică, parter, Povernei 35 cu lei 10.000 vizibil 47 d. a. 4516 | PARCHETE din stejar perfect] uscate vinde eftin si cu avantaje de plată. Fabrica I. I L. soseaua Bassarab 27.Regiei. 1 Tramvai 12. 13. 21. 24. 10—11066 [ VÂND parcele autorizat. Locuri casă Crângasi Muntenescu, Grivițel 182. 2—11071 ÎNCHIRIEZ cameră goală, parchet electrică, calorifer, Isvor 43. Adresați Portar. 4517 ÎNCHIRIEZ trei camere, antreu, bucătărie, baie, odaie servitor, electrică, teracote, libere Aromaia 33. CASATORII I leu cuvântul MARIA JURI urgenta, contractez în toată Tara. mimai Partide situate, „Maria“ 11 Iunie 18. București. 3—11070 Perimarea dogmelor transformiste (Urmare III Vialleton, care dovedesc că numai simultaneitatea şi preadaptarea dau o explicaţie logică şi naturală formaţiunii orgnelor. Teza susţinută de Vialleton, învederează totdată imposibilitatea transformării gradate a organelor, şi deci, justifica lipsa formelor intermediare. Cheia de boltă a transformismului este reprezentată prin legea bitrogenetică fundamentală. Formulată de Haekel — după cum am spus mai sus — ea încearcă să demonstreze că ontogenia sau desvoltarea individuală repetă filogenia, dezvoltarea regnului animal. Verificarea acestei legi, formează obiectul cercetărilor lui von Baer, care parvin la formularea a 4 legi din care se desprinde în mod netăgăduit vulnerabilitatea ei. Von Baer cu acest prilej, pune în evidență faptul că „embrionul unei forme superioare nu se aseamănă niciodată cu un alt animal, ci numai cu embrionul aestuia“. Oscar Hertiwig, în pagina 1-a Tratatul de embriologie experimentală şi comparată a vertebratelor rea cercetările predecesorului său, şi amplificând cadrul definitivează solurile problemei. Discutând legea biogenetică fundamentală, O. Hertwig exemplifică cu argumente peremptorii că Haekel făcea o gravă confuzie atunci când atribuia embrionului rolul de formă generală fundamentală primitivă. El neglija faptul că embrionul nu poate fi asemănat cu o fiinţă trăind o viaţă proprie şi liberă, căci în astfel de împrejurări, el nu ar mai avea condiţiunile de creşte şi desvoltare, pe care le găseşte numai atunci când este fixat de fiinţa care i-a dat naştere. Acestei prime obiecţiuni, Vialleton adaugă, altă, de o valoare echivalentă : privind un embrion, trebue să recunoaştem, că părţile sale constitutive simt numaibosele unor organe şi nicidecum organele însăşi, cu o formă şi o funcţiune definitivate. Asemănările organelor, se pot face perfect de bine cu cele corespondente ale embrionilor altor animale, dar niciodată nu se pot stabili analogii între forma lor definitivă şi cea embrionară de la două specii diferite. Prin urmare, constatând lipsa evidentă de similaritate dintre părţile unui embrion şi organele corespondente ale animalelor din specii diferite, Vialleton, releva existenţa unui plan general de organizare, comun tuturor fiinţelor, dar totodată subliniază apariţia precoce a formei specifice la fiecare embrion. Făcând sinteza între teoria existenţei unui plan de organizare comun şi imanentismul morfologic, Vialleton recunoaşte în imagina fiecărui embrion, eboşele şi mugurii proprii fiecărei specii. Concomitent cu aceasta, desvoltarea embrionului după regulele prestabilite de monismul mecanicist, întâmpină rezistenţa heredităţii, care dirijează evoluţia în cadrele stricte ale specificatăţii speciilor. In acest sens, hereditatea tinde la menţinerea speciei, iar transmiterea mutaţiilor înregistrate de biologul De Vries, nu numai că nu parvin să depăşească limitele morfologice ale unei speeci, dar sub influenţa caracterelor specifice conservate în timp, se observă o revenire la tipul primordial Trecând la organele rudimentare, Vialleton folosindu-se de un bogat lux de argumente, arată că, departe de a fi reziduuri ancestrale conservate și transmise de hereditate, ele nu sunt altceva decât proba evidentă a finalismului vital. Vialleton combate pretenţia unor zoologi cari consideră mamelele de la bărbaţi ca organe rudimentare, amintindu-le un fapt foarte bine cunoscut, că separarea sexelor la vertebrate se efectuează cu mult timp înainte de apariţia clasei mamiferelor. Tot asemeni, hermafrodiditismul embrionar al glandelor genitale, nu reprezintă altceva decât eboşele comune ale celor două sexe. Prin aceasta ne reamintim ceea ce spuneam mai sus, atunci când încercam să spulberăm eroarea transformiştilor de a considera eboşele embrionare ca stadii definitive ale organelor, comparându-le cu echivalentul lor fizio-morfologic de la exemplare maturizate. Revenind la lucrarea de sinteză a lui L. Vialleton, L’origine des êtres vivants, trebue să recunoaştem, că bogăţia argumentării, care totuşi este destul de comprimată în cele 200 pagini destinate numai paleontologiei şi morfologiei animale, depăşesc posibilităţile noastre de expunere rezumativă într’un cadru limitat. De aceia, trecem asupra acestei faţete a problemei, care cade mai mult în competinţa specialiştilor, pentru a reveni la concepţia vitalistă aşa de intim legată de concluziunile lui Vialleton. Interpretarea dată de el transformismului, ruinându-i valoarea de logiă, readuce în discuţie problema vieţii în general. Din numeroasele definiţiuni date fie de Cuvier, Cr. Bernard, Richat, Flourens, Agazis, Pasteur, Chaulfard, care conţine elementele comune unei delimitări a fiinţelor vii caracterizate prin autonomie şi permanenţă, reluăm ideea de imanenţă introdusă de W. Roux şi complectată de Vialleton cu noţiunea de spontanetate şi finalitate formând împreună caracteristica esenţială. Organizarea prealabilă a fiinţelor vii şi ansamblul funcţiunilor concurând solidar şi armonios la păstrarea şi perpetuarea vieţii în general, învederează deosebirea de esenţă între ele şi materia brută. Disecaţi cu privirea un organism oarecare, şi veţi constata că heterogenitatea părţilor echivalează diversitatea funcţiunilor, totuşi ansamblul morfo-fiziologic reprezintă o unitate indesolubilă. Corelaţiunele părţilor componente, stabilesc armonia unui sistem unitar, dar na încercăm să ne reprezentăm existenţa lui în concertul Ambianţei cosmice, trebue să-i recunoaştem o individualitate proprie, afirmându-se ca atare, cu toate caracteristicele pe care le comportă. Privită sub alt aspect, individualitatea fiinţelor vii concordă şi presupune chiar, existenţa logică şi firească a unei autonomii, adecvată cu specificitatea lor. In acest sens, autonomia înlesneşte individualităţii fiinţelor vii să reziste forţelor naturale divergente, care altfel, lăsate la voia întâmplării, ar putea controversa unitatea organică, ceia ce înseamănă anihilare însăşi a vieţii. Altă proprietate este spontaneitatea, adică posibilitatea de afirmare activă şi individuală a unităţilor organice. Ansamblul proprietăţilor enumerate mai sus ale fiinţelor vii, concură la păstrarea şi continuarea vieţii. Tot ce se petrece prin urmare cu o fiinţă vie, se îndreaptă fie către o finalitate internă, şi care nu este altceva decât limitarea acestor fenomene la individualitatea structurală şi fiziologică a fiecărui animal, animal, fie către o finalitate externă care transpune acest scop dincolo de existenţa individuală. Această acţiune transitivă, depăşind individualitatea, tinde către un scop care rezidă atât în acţiunea manifestată prin continuarea vieţii în timp, cât şi în finalismul interior al organismelor, este complectat, aşadar, prin imanentismul vieţii care rezumă orientarea fenomenelor vitale în general, către un scop prestabilit. Aruncând o privire sintetică asupra dinamismului vital, Vialleton şi-a îngăduit să proecteze o lumină nouă în domeniul ştiinţelor biologice. Fără a face nici o concesie nominalismului transformist, concepţia vitalistă a profesorului de embriologie de la Montpellier, îşi trage seva dintr'o examinarea riguroasă şi obiectivă a fenomenelor fiziologice, sau a aspectului evolutiv al morfoligiei aumale. Remarcabila lucrare a lui Vialleton, înseamnă definitivarea unei or.(întări certe In domeniu! ştiinţelor biologice, şi totodată risipirea erorilor de care se făceau vinovaţi adepţii şcoalei transformist. Mai mult decât atât, ea oferă perspectiva unei noui cunoaşteri a vieţii, conformă cu datele realităţii concrete, şi subordonată finalităţii imanente. Nicolae Roşu Sosirea ofiţerilor cehoslovaci ! Calendar Primirea şi vizitele Eri la orele 3,25, după amiază au sosit în Capitală din Cehoslovacia, prin Halmei 48 de ofiţeri cehi cari au venit să nu viziteze ţara. înaintea oaspeţilor au eşit d-nii general Oprescu, comandantul şcoalei de război, colonel Spiroiu, colonel Braun, ataşat militar cehoslovac, maior Teodorini şi căpitan Zadig, iar în gara de Nord au fost întâmpinaţi de d-nii generali Stângaciu, Constandache şi Ionescu Fotache. Kunzl-Jijerski ministrul plenipotenţiar cehoslovac pe lângă ţara noastră, şi foarte numeroşi ofiţeri de la şcoala de război şi regimentele din Bucureşti. Ofiţerii superiori au fost găzduiţi la Cercul militar, iar absolvenţii şcoala de război tineri la O. N. E. F. * La orele 6 distinşii oaspeţi au depus pe mormântul Eroului Necunoscut o foarte frumoasă coroană după care conduși de d-nii ofițeri care i-au primit în gară împreună cu maior Luca și locot. Artorii au vizitat parcul Carol și muzeul militar. * Seara la orele 9 la Cercul militar a avut loc o masă comună dată în onoarea vizitatorilor de școala superioară de război. Floreasca Pe câmp şi în culise mare activitate ori la Floreasca. D. gen. Meruzzi, solicitat să renunţe la demisiune. n'» dat încă răspuns. Probabil că d-sa, 8Ufh*.cjc? legat de instituţiunea, pe care a creat-o, va consimţi să prezideze şi în viitor comitetul alergărilor, sprijinind în interesul superior al sportului — societatea de curse. Cât privesc handicapurile, ele vor fi întocmite de două sau trei persoane, urmând a se fugi cel, ce întruneşte sufragiile majorităţii proprietarilor. Credem că acest trio se va compune din d-nii Drăguţescu, Moroianu şi A. Xenopol. Deocamdată nimic precis. Handicapurile din săptămâna aceasta vor fi publicate de comitetul alergărilor. Cât priveşte sportul de eri, subliniem victoria frumoasă a lui Ideal din Pr. Mihail Marghiloman. A dus la punct, pensionarul d-lui Schwartz, a dispus de Răduţa. Tot din antrenamentul lui Pineta, Nansuc a dus la victorie culorile grajdului, triumfând asupra lui Mr. Mic. Uşor a câştigat Lulila premiul Flueraş. Iapa este în mare progres de când a trecut sub conducerea d-lui Col. Filip Iacob. Honey, Elan şi Misu au complectat seria învingătorilor. Iată rezultatul technic: P. Faisane; Misti, Prince de Galles, Sahib. 10 oai — Cota 10: 181—17—11—12. Pr. Myotis: Honey, Flaneur, Budlia. 0 cai — Cota 10: 24—16—lo—13. Pr. Nuremberg: Nansuc, Mr. Mtc., Cánd-va. 5 cai — Cota 10: 16—16—11. Pr. Le Bavard: Elan, Mătanie, Pui de Lele. 9 cai — Cota 10: 21—12-26-16. Pr. M. Marghiloman: Ideal, Răduţa, Saladin. 5 cai — Cota 10: 33—14—12. Pr. Flueraş, Lulila, Ou de Paşte* Ben Hur. 5 cai — Cota 10: 38—25—15. Pr. Mangalia: Vera, Sixtus, Icris. 7 cai — Cota 10: 242—53—49. Pr. Mesia: Comtesse Folies, Napiti, Adonis. 11 cai — Cota 10: 58-20-19—16. Pr. Minho: Ella, Zaporojet, Viorel. 10 cai — Cota 10: 62—25—23_34. Pr. Masconiano: Cow Boy, Groaznie, Sora. 9 cai — Cota 10: 31—18—25—24. Pr. Mehadia: Almos, Flora, Gacsina. Farmaciile de serviciu In noaptea de Luni 21 Iulie 1930 Dim. Schuster, cal. Victoriei 188, elefon 221/54; N. S. Georgescu, caa Grivitei 323, telefon 348/09; D Nicolau, calea Rahovei 81, telefon 325/30; Gh. Romascanu, str. Doamnei 27, telefon 820/93; Lelia Niculescu, str. Maica Domnului 1, telefon 207/51 ; M. Paleacu, bulevardul colonel Ghica 57 ; G. Bulandra, bdul Carol 9, telefon 297/79; W. Gisser, calea Moşilor 272, telefon 832/65; Ștefan Leonescu, str. Romană colţ Tunari 2. Astă seară, „Bravo Cărăbuş“ Teatrul CĂRĂBUŞ, anunţă pentru diseară, Luni premiera ultimei lucrări a cunoscuţilor autori N. VLADOIANU şi N. CONSTANTINESCU. Revista d-lor e intitulată „BRAVO CĂRĂBUŞ“ şi subintitulată „revista anului 1930“. După cum am anunţat, autorii au prezentat în ordinea cronologică toate evenimentele din Septembrie trecut până la zi. In primele roluri apar toate stelele Cărăbuşului în frunte cu Nataliţa Pavelescu, Lirica Petrescu, precum şi tinerele şi talentatele Cleo Dragomirescu, Lulu Savu, Willi Petrescu, Paula Gerogescu, etc. şi domnii C. Tănase, L. Groff, Giugaru-Sandi-Huşi, Dan Giovani, Stroe, Burcuş, etc. Ca număr de atracţie excelentele surori BOYER, vor apare în câteva dansuri noui, menite să facă senzaţie. Premierea de diseară a revistei „Bravo Cărăbuş“ e aşteptată cu o vie şi legitimă curiozitate. Pentru technicienii şi functonari din industria petroliferă A apărut de curând un calculator care e menit să aducă desigur mari foloase în calculul rendementelor şi al stocurilor de petrol. Calculatorul permite simplificarea calculelor şi înlesneşte controlul prin aceea că citeşti direct în tabelă câte kgr. cântăreşte o cantitate de litri de ţiţei, la o densitate oarecare. Este o lucrare demnă de toată lauda, prin aceea că închide o muncă uriaşă, cartea cuprinzând 300 tabele, corespunzătoare densităţilor începând de la 0101 şi continuându-se până la 0,999, cu transformările litrilor în kgr., pe care le citești direct în tabelă, fără nici un calcul de prisos. remuirea generală a S. S.-ului Eri la ora 5 şi jum. a avut loc la Societatea scriitorilor români o adienare generală, cu scopul de a se desemna pentru fiecare teatru naţional din provinciile Craiova, Cluj, Cernăuţi şi Iaşi, câte un membru în consiliul de administraţie, cerut prin noua lege a teatrelor. Au fost indicaţi următorii scriitori: d- N. Milcu, la Craiova; d. Alexandru Hodoş, la Cluj; d. Dragoş Protopopescu, la Cernăuţi; şi d. Demostene Botez, la Iaşi. Luni 21 Iulie 1930 ORT.: Cuv. Simion, loan şi Prof. Iezechil. CAT.: Sf. Praxeda, ISR. 25 Tamuz 5690. TEATRE PARCUL OTETELEŞEANU: „Mugurul“, CĂRĂBUŞ: „Bravo Cărăbuş (premieră), ELITE: „Dai un ban... dar face!" NEPTUN: „Odată şi binel" VICTORIA (fostă Marconi): „423*’. CINEMATOGRAFE TRIANON: „Mon Home" (film sonor) cu celebra stea americană Fanny Brice REGAL: închis pentru reparaţie. LUX: închis pentru reparaţie. CAPITOL: „Mon Gosse de pire” cu Alice Cocea şi Adolphe Menjou (film vorbitor francez). SELECT * este închis pentru renovere. FEMINA: Reluarea filmului „Jeannne". VOX: „Shangai Lady" Cu Lucienne Boyer, Mary Noian şl James Murray. CORSO: „Cazacii“ film sonor ca John Gilbert şi Renée Adorée. BULEVARD PALACE: „Cântecul păgânului" cu Ramon Navarro şi o complectare. ELITE: „Dai un ban... dar face‘* (premieră) revistă de Nicon.Nican). LIPSCANI: „Roşu şi Negru“ cu Ivan Mostouchine şi trupa de reviste „Juvenal". A. R. P. A. (Sala Franklin): „Frica de căsătorie“ cu Coleen Moore şi Milton Sils. A. R. P. A. (Sala Episcopiei): „Mult îmi plac femeile““ cu Elisabeth Pinareu, Evi Eva şi Alfons Finland. MARNA: „Când tatăl şi fiul'* cu Harry Liedke şi revista „Vrei— Ceri-Ai“ în 3 tablouri. MARCONI: „Trei şi toate goale"* cu Nicolas Rimski, artişti şi comedie. GRADINA VOLTA-BUZEŞTI: „Mesaglul morţii1 film sonor cu Clive Broock şi Fray Wray şi 2 complectări vorbitoare. ROMA: „Intre fiarele sălbatice“ cu Francisc Ford şi trupa de reviste Jean Tomas. FILANTROPIA: „Păcatele părinţilor“ cu cu Emil Janings şi o codie. AMERICAN: „Anne Marie“ cu Annie Ondra şi comedie cu „Big-Boy“. DICHIU: „Wichingii“ film complet colorat. Comedie cu Stan şi Bran şi jurnalul „Soremar-film“. REX: „Asaltul pulberăriei“ şi „Malec reporter cinematografic“. GLORIA (grădină): Trupa Roland de Iassi, comedia în 3 acte. „Când bărbatul vrea“. Cameriera de la Hotel Palace, comedie în 8 acte şi alta în 2 acte. RAHOVA: „Sub liliacul înflorit“ cu Vera Schmiterlöw şi Gaston Jacquet. Seara în grădină revista companiei „Scala**. CINEMA BOGACIU: „Groaza» cu Conrad Veldt şi o comedie. FACLA: Pentru o noapte de iubire cu Billie Dove (film sonor). ATENEUL OBOR: „Maiec, reporter de cinema“ şi o comedie. ATENEUL GOLESCU: „Circul“ cu Charlie Chaplin şi o superbă complectare. TERRA: 2 Filme: King Jackson in „Americanul“ şi „Căpitanul Hazcasse“. Trupa de reviste Jean Revo. BARCELONA (Sală şi grădină): „Hipnoza“ cu Ivan Petrovici, comedie şi artişti. GRADINA ŞERBAN-VODA: „Cânte, cul Cazacilor“ film sonor şi cântat şi o complectare sonoră. LILIACUL : Trupa de reviste Columbeanu-Kanarra in revista Culmea Ridichii şi filmul Cavalerul Mexican Cu Fred Thomson. LEONARD: „Cazacii“ cu John Gilbert şi Renée Adorée. GRADINA VOEVODUL MIHAI I (Câlăraşi 119): „Celebra afacere Dreyfus şi artişti. DOROBANŢI: (Drăguş): „Păcatul unei femei frumoase“ 394 m. Bucureşti. — 13—14,30 Jurnal vorbit şi plăci de gramofon. 18 Orchestra Marcu: Muzicăuşoară. 19,30 D. Mibashan: Upton Sinclair şi telepatia. 19,45 Jurnal vorbit. 20 Plăci de gramofon (Muzică românească). 20,20 D. prof. Longinescu: Chimia pentru toţi (Apa). 21 D-na Florica Cruceanu — pian; Chopin: Balada No. 2; Chopin: Studiu No. 12 op. 10 Revoluţionara; Chopin: Nocturnă; Beethoven: 32 variaţiuni în do minor. 21,30 D. N. Condiescu: Despre Indii. 21,45 D. Vasile Alexiu — bariton; Mozart: Arie din Don Juan; Leoncavallo: Arie din opera „Zaza“; Kiriac: Cuculeţ cu pana sură; Kiriac: Bate murgul din picior Brăiloiu: Draganeni Mărioară; Brăiloiu: Cântec de leagăn, 22,15 D. Sandu Albu — violină; Vivaldi: Concert în la; Mozart-Kreisler: Rondo în sol; Debussy: Menuet; Beethoven-Auer: Corul Dervişilor din ruinele Athénei; Sarasaie, Habanera. 22,45 Jurnal v ’Mt. 259 m. Leipzig. — H concert. 15,15 Pentru pii. 16 Pentru doamne. 17,30 Concert simfonic. 18,55 Pentru agricultori. 19,05 Kurt Martens citește din propriile opere. 21,30 Transmisie din Viena, serată internațională. 23 Causerie. 263 m. Morawzka Ostrava. — 12 Concert. 13 Trans, din Praga. 13,20 Trans, din Brno. 14,40 Trans, din Praga. 18 Trans, din Bratislava. 19 Emisiune germană. 19,15 Pentru lucrători. 19,25 B. Kriz: Obiceiurile din Valahia. 20 Concert militar. 21 Concert. 21,30 Trans, din Praga. 356,3 m. Londra. — 12 Recital de orgă. 15,15 Orchestra naţională din Wales. 18 Orchestrei de dans. 18,30 Concert al orchestrei radio. 19,35 Ora Noutăţi. 20,40 Concert de muzică vocală. 21,45 Concert de fanfare. 23,40 Recital. 1 Muzică de dans. 381 m. Toulouse. — 14,30 Concert. 14,15 Pentru agricultori. 19 Muzică de dans. 19,25 Dansuri spaniole. 20 Duo, Trio. 20,15 Informaţiuni. 20,40 Orchestra argentineană. 21,15 Melodii. 21,55 Cronica modei. 22 Concert. 390 m, Frankfurt. 13,20 Concert. 14 Concert de plăci de gramofon. 17 Concer al orchestrei radio. 19,35 Dragoste şi păcat, conf. 20,05 Curs de limba engleză. 20,30 Concert distractiv. 21 „Bolnavul închipuit“ comedie în trei acte de Moliére. 22,15 Concert de despărţire al Elisabethei RADIO Luni 22 iulie 1930 Friederich. 23,15 Povestiri de Franz Krey. 23,40 Ştiri, sport şi meteorul. 479.2 Daventry (5 G. B.). — 12 Trans, din Londra. 16 Concert de orchestră. 19,15 Oră pentru copii. 20,15 Noutăţi. 20,40 Concert de orchestă. 22 Trans, din Londra. 22,35 Muzică uşoară. 23 De la comedia muzicală. 24,30 Trans, din Londra. 441 m. Borna. — 14,30 Concert executat de quintetul radio. 18 Bul. meteor. 18,30 Concert cu muzică teatrală. Boieldieu: Uv.; Weber: „Cântec“; Rossini: „Bărbierul din Sevilla“; Auber: „Fra diavolo“; Leoncavallo: „Nocturnă“; Donizetti: „Lucia di Lammermoor“; Ponchielli: Uv. 21,30 Radio-sport. 22,02 Serată cu muzică ușoară. 473 m. Langenberg. — 14,05 Concert de amiază. 17,25 Schiţe de Hermann Linden. 17,45 Pentru tineret. 18,30 Concert distractiv. 20,15 Distracţie spaniolă. 21 Concert seral 22 „Kiimes“ scenă de Hans Müller- Schlösser. * 487 m. Praga. — 13,20 Trans, din Brno. 17,30 Pentru femei. 18 Trans, din Bratislava. 21,30 Trans, din Viena. 516.3 m, Viena. — 12 Concert. 13 Concert de amiază. 16,30 Concert de după amiază. 19 Lectură. Raoul Lange (Berlin). 19,30 Prin Austria, conf. 20,30 Viaţa ţăranilor austriaci din secolul al V-lea. Conf 21 Ora, meteorul. 21,05 Serată de celle de violoncel. 21,30 Concert simfonic. 23,30 Concert de plăci de gramofon. Muzică de dans. 550 m. Budapesta. 10.15 Concert. 12,10 Serviciul internaţional asupra nivelului apelor. 13 Muzică de clopote de la biserica universităţii 13.05 Concert. 17 Lectură. 18 Lecţii de limba slovacă. 19,30 Lectură. 20 Arii ungare. 21 Lecturi asupa filmului sonor. 21,30 Serată de opere franceze. In continuare concert executat de jazz-ul Pataki. 1411 m. Varşovia. — 13,10 Concert de plăci de gramofon. 14 Comunicări meteorologice. 16,15 Comunicări economice. 16,50 Trans. din Cracovia. 18,35 Curs de limba franceză. 19 Muzică ușoară dela cafeneaua „Gastronomia“. 24 Muzică de dans dela restaurantul „Oaza“. 1725 m. Paris (Clichy). — 13,30 Concert de plăci de gramofon. 16,45 Radio-concert. 20 Causere. 20,30 Lectură. 21 Concert a orch radio. Map»s 99 Ini I«IS3Q Carnetul mile La pescuit De-abia după ce epuizase toate distracţiile, pe cari viaţa de ţară le poate oferi, Cocuţa îşi aminti de vorbele lui Jenică (şoferul): — „Doamne, duduie, când îţi vra să mergeţi întro zâ la peşte,să mi spuneţi miel...“ Ziua aceia — ca să vorbesc în stilul lui Jenică — s’a brodit să fie alaltăeri. Cocuţa încercase, fără succes să doarmă după amiază... — ,Jenică, dă-mi undiţal“ Jenică îşi săltă şapca, de an lat de mână, ca să se poată scărpina în voe. — „Apoi, duduie, digeaba v’o dau acuma. Că peştii tocmai pe sară ies din cotlonul lor..." Cocuţa impacientă: —Jenică, nu fii tanău! Vezi-ţi, mai bine, de maşină, că-i curge uleiul ca dintr’un robinet. Ori vezi să nu te spui c’ai spart şi cele două cauciucuri noui, ce ţi le-a cumpărat conaşul, dela Iaşi, acu’ o săptămână!...“ La o rugăminte aşa de duioasă, inima lui Jenică se topi ca un fulg de zăpadă. — „Iote-o, duduie!“ Şi-i întinse nuiaua de salcie cojită, de capătul căreia atârna cârligul undiţii prins intr’un fir de păr de cal. — „AII right!“, strigă Cocuţa, schiţând un pas de „Jazz“. Şi sere Baloane ne sanit pe zi, bucuroasă, spre iaz... Au trecut două ceasuri. Gâtul Cocuţii a înţepenit de nemişcare. Ochii ei ţintesc hipnotic, pluta undiţii. Şi nici un semn... — „Ia !..“ i se ănzare fetii. Dar nuiaua, smuncită brusc, nu scoate la iveală, din apă, decât aceiaş râmă costelivă, proţăpită în cârlig. Şi pluta, un moment tulburată, îşi reia odihna neclintită pe oglinda apei... S’a întunecat, aproape. Sus, spre curte luminile conacului se aprind, una câte una. Unde o fi Cocuţa?.. Dar, pe când nimeni n’o mai aştepta, Cocuţa venea gâfâind la deal: — „Tanti, moş Costică, Tanti!...“ — „Ce-i, dragă, ce s’a ’ntămplat?“ — Vai' tanti, un peşte...“ — „Ei, ce-i, drăguţă, ai prins un peşte?..." —• „Nu, tonii, ți l-am prins dar mi-a mâncat râma din undiţă!“... Şi' mândră de isprava ei, Cocuţa exhiba, fericită, cârligul gol al undiţii... Geer 5*?V' la Parai Râr se mănâiUic« şi eftin