Curentul, mai 1931 (Anul 4, nr. 1170-1199)

1931-05-01 / nr. 1170

Vineri, I Maim, 1931 Promi plecerii de spionaj „Curentul“ Ardealului Ziua iii-a.­­ se continua cetirea ordonanţei definitive Sărbătorirea lui prof. N. la Alba*luliaIorga O impresionanta sinucidere la Cluj împlinind 60 ani de viaţă d. Ni­­colae Iorga, asoc. „Astra“, desp. Alba-Iulia, din iniţiativa inimosu­­lui profesor Leonte Opriş, l-a săr­bătorit printr'o festivitate puţin obişnuită. Serbarea s-a desfăşurat cu ur­mătorul program: D. dr. R. Boca, preo. desp. cu­vânt de deschidere. D. I. Sandu, dir. liceului M. Vi­teazul, în discursul său a evi­denţiat o mare parte din operile marelui bărbat D-ra T- Grecu, studentă, a de­clamat poeziile : Primăvară şi Nă­vălitorii de N. Iorga. Cor executat de elevii lic. M. V. şi dansuri naţionale executate de eleve al liceului — care pe viitor va purta numele N. Iorga — sub conducerea d-lui prof. Alexiu şi d-rei Florica Avram. Vasta sală „Caragiale" a fost neîncăpătoare pentru publicul do­ritor de a lua parte la sărbători­rea celui ce întruchipează fala şi gloria ţării. A fost expediată următoarea te­legramă : D-lui N■ Iorga, prim-ministru Bucureşti Alba-Iulia, prăznuind 60 ani din viaţa aceluia ce i-a evidenţiat în­semnătatea istorică cu pana şi cuvântul, doreşte sărbătoritului mulţi şi fericiţi ani. Asoc. „Astra" desp. Alba-Iulia CLUJ, 28.­­ O impresionantă si­nucidere s’a petrecut azi la orele 11 şi 45, în curtea palatului soc. Prima Ardeleană, din Piaţa Unirii. Curăţitorul de geamuri Harasz­­tosi Paul şi-a pus capăt vieţii arun­­cându-se dela al treilea etaj. In cădere, corpul nefericitei vic­time s’a lbit de o bară a unei scări căzând apoi cu cspul In jos pe pa­vajul curţii. Având cranhul spart şi puternice hemoragii interne, sinucigaşul a su­combat după câteva minute. Fiind anunţată „Salvarea" cu o ambu­lanţă, cadavrul a fost transportat la clinică. Fiind sesizate imediat autorităţile, l-au deplasat la faţa locului de comi­sar Mureşanu, de la circumscripţia I-a, şi medicul de serviciu, cari n’au avut decât să constate moartei lui Harasztast. Sinucigaşul a lăsat o scrisoare so­ţiei sale, prin care o roagă să­­ ierte dar na mai putut suporta traiul greu ce i-a fost hărăzit. Deasemenea pe o filă a carnetului sau, in care sunt înscrise toate firmele , care sinucigaşul, scrie câteva rânduri unui oarecare Aurel, probabil un tovarăş de lucru pe care-l roagă să aibă gri­­je de clienţi şi să conducă mai de-o­parte lucrările. E interesant faptul că sinuciderea de azi este al treilea caz, care s’a pes­trecut în acest palat, unde mai anul trecut şi-au pus capăt vieţii tânăr­ul Ormost, iar mai înainta o altă per­­soană. Două spawne la Cuj CLUJ 28.­In cursul zilei de ie«» la Cluj, s’au întâmplat două noui spati geri, a căror autorii n’au putut fi în­că identificaţi. Anume, spărgătorii au pătruns în locuinţa d-nei Ana Pe­­trescu de unde au luat o sumă mai mare de bani şi în locuinţa d-nei Margareta Ludmann, de unde au fu­rat mai multe obiecte de preţ, În valoare de mai multe mii lei. Cercetările poliţiei continuă. Un muncitor îşi pune capii view arun­cându-se dels elasni şi b­e­lea Consiliul de războiu special al cor- drumul făcut cu ing. Hruşca la Sibiu, pului­a armată prezidat de d. gene­ral Gonstandache Grigore, a conti­nuat ori judecarea procesului afacerii de spionaj sovietic. S'au luat aceleaşi măsuri de ordine ca şi in şedinţele precedente. Publi­cul puţin numeros. Şedinţa se deschide la ora 8.3o, ci­­tindu-se în continuare ordonanţa defi­nitivă, unde făcând cunoştinţa fiului acestuia, sublocat. Hruşca Eduard de la şcoala specială de cavalerie, ■ a reuşit sâ-l a­­tragă în organizaţie, dându-i numele conspirator de „Benjamin". Lui „Bep­po" i s’a fixat suma de 200 dolari lu­nar, adică în bani românești 32.000 lei, iar fiului său sub­locat, Hruşca Eduard suma de 10.000 lei lunar. Cum activa grupa II­­-a Vorbind de grupa IlI-a, ordonanța arată că din ea fac parte Friederich Clauda zis Gustav Matha, Gandig Teodor, Valeer Boris, Nadea Ca- Vaevo-Rusef, prezenţi; Ernest Solo­mon Levy, dispărut; Koscher­­An­­dreiaş, Teodorescu Ştefan, Călinescu Elefterie, Rozescu Gheorghe şi Do­­brescu Ştefan, prezent, toţi agenţi in­formatori. Cine este Gustav Matha Friederich Clauda zis Gustav Matah zis Fritz, e supus austriac, originar din Viena. In politică s-a manifestat pe terenul comunist, candidând acum câţiva ani pe listele comunale comu­niste la Viena. A venit în România în Aprilie 1930, prezentându-se lui Paul So­lomon. Misiunea sa era de a face legătura între Viena şi membrii organizaţiei din România, şi de a transmite materialul adunat de in­formatori, la Viena. Clauda era re­tribuit pentru serviciile sale cu 700 Cum lucra grupa H-a de spioni , vorba de grupa II-a din care fac parte Manhofer Hugo, dispărut, Ca­­liş Iosif, prezent, ing. Huşcă Eduard şi sublocot. Hruşcă Eduard, ambii prezenţi. Inculpatul Manhoffer Hugo, cu nu­mele conspirativ de „Huppert“, a ve­nit în România, ca supus german, în Noembrie 1929, având ultimul domi­ciliu în str. Vasile Conta 9. împreună cu Iosif Caliş cumpăra reformături de pe la unităţile militare şi sub acest aspect de negustor, fă­cea spionaj. Mai târziu a fost pus sub ordinele lui Paul Solomon, primind la început circa do.ooo lei lunar, iar apoi treptat ajungând la suma de 15o.ooo lei lunar. In câteva zile înainte de descoperi­rea afacerei de sponaj, a plecat la Viena, astfel că nu a mai putut fi a­­restat de siguranţă. Ordonanţa definitivă ajunge la a­­cuzatul Iosif Kaliş, cu numele cons­pirativ de „Mafii”. El e originar din oraşul Soroca şi a intrat în organi­zaţie în anul 1929. Paul Solomon declară că a primit în 1929, un ordin de la Viena prin Averbuch, de a da lui Caliş suma de 1 o.ooo lei, pentru a merge la Viena. Caliş a făcut intervenţiuni pe lângă autorităţi, atunci când au fost ares­taţi informatorii Cosler Bomch şi Kripper. Iosif Caliş pretinde a fi o victimă a unora din reprezentanţii autorităţi­lor noastre. Solomon se mulţumete să facă asupra lui Calis, constatarea că el are legături întinse cu funcţionarii superiori ai siguranţei şi cu mulţi ofi­ţeri superiori, ceea ce îi înlesneşte procurar­ea unor informaţiuni de mare importanţă. Sistemul său de a-ţi asigura simpa­tia unor oameni cu vază, care în mo­mente critce să-l ajute c reese din ca­zul arestării lui Kripper, când Calis intervine pentru eliberarea sa. In ziua de 23 Septembrie 1936, Ca­lis primeşte vizita comisarului de si­guranţă Sebastian Popescu, aflat în concediu la Bucureşti. Cu această o­­cazie Calis îi spune comisarului, că are a-i comunica o chestiune, prin care ar putea face o descoperire im­portantă şi prin care s’ar remarca. Caliş pretinde că Sebastian Popes­cu, nu sa încurajat şi că i-a spus să rămâe această comunicare, după în­toarcerea sa din concediu. După câtva timp, revenind din con­cediu, Caliş i-a comunicat, că doi sniori sovietici mergând la Tecuci, ca să primească documente militare de la un ofiţer, unul din ei a fost a­­restat, iar celălalt a reuşit să dispară. Mai târziu Sebastian Popescu comu­nicând acest lucru d-lui inspector Vintilă Ionecsu, acesta în loc să-l fe­licite,­­a întrebat de la cine a primit aceste informaţiuni. Ajungând la inculpatul inginer silvic Hruşca Eduard, din Cernăuţi, care poartă numele conspirativ de „Beppo" şi are numărul 94, ordonanţa face a­­precierea „că acest părinte criminal trecut de 60 ani, a avut nenorocita inspiraţie de a-şi face din propriul său cop­­, sublocat, Hruşca Eduard, agentul direct al crimei ce săvârşea". Bătrânul Hruşca a fost recomandat lui Manhoffer, sub numele de „Bep­po“ în August 1930. Manhoffer a făcut mai multe voiaje cu inginerul Hruşca, la Roman, unde acesta din urmă avea un fiu vitreg ofiţer, cu numele de Mitkievici. Hruşca a căutat să-l atragă şi pe acesta în organizaţie, însă n’a reuşit. Mai norocos a fost Monhoffer în şilingi lunar, şi tot el administra fondurile grupei sale. Materialul fotografic era trans­portat la Viena în coperte de cărţi sau prin curieri. Inculpatul GOUDRIG TEODOR e german din Essen a venit in Capi­tală în luna Ianuarie 1930, făcând tovărăşie cu inginerul Boris Vâlcev. Documentele pe care le fotografia erau cu caracter militar şi se refe­reau la contabilitate, fonduri bă­neşti, greutăţile de aprovizionare ale trupei. Spionul primea lunar 16.000 lei, sumă ce se dădea şi lui Boris Vâlcev. Inculpata NADEA GAVAEVA RU­­SEFF, originară din Silistra, după ce şi-a luat licenţa în farmacie a ve­nit în Capitală, începând a lucra la­­ farmacie. Scrisorile expediate din Viena pentru Vâlcev, erau trimise pe adresa inculpatei, care era prie­tenă din copilărie cu Vâlcev. KOSCHER ANDREIAŞ originar din Viena, supus austriac, îndepli­nea încă din 1927 rolul de curier in­­trio Viena şi Bucureşti. El primea in­formaţiile de la inculpaţii Teodorescu Ştefan, fost funcţionar la ministerul de externe şi apoi secretar la Came­ra agricolă din Călăraşi Ialomiţa, de la inculpatul Călinescu Elefterie zis Pluto, No. 1, de la acuzatul Roşescu Gheorghe zis Ghiţă şi Nr. 2, func­ţionar la Ministrul armatei, direcţia geniului şi. Dobrescu Ştefan zis Mi­­hai, No. S, funcţionar la­ Ministerul de externe, serviciul arhivei. ce misiune avea grupa nr. 4 Grupa 4-a formată din Victor A­­radi, publicist, dr. Leopold Katz, ing Zilber Hulbert, ing. Şaio Vasile şi Bergner Emerich. Inculpat­ d­eTGTOR ARADI, e­dil­­it din Ardeal şi e n­­ totodată un om cunoscut în lumea intelectuală şi ziaristică din Ardeal. A intrat în organizaţia de spionaj, in um­a procesului comunist pe care la avut la Cluj în 1328 şi in urma sugestiilor unui fost prieten al sau­ dr Leopold Katz. A fost angajat cu 0000 lei lunar, dându-i-se misiunea clară de a se ocupa In România, cu chestiunile care privesc industria mi­litară, trimiţând rapoarte detailate In Viena. ** In acest scop a făcut mai multe voiaje prin fără, culegând informa­ţiuni cu privire la porturi şi la in­dustria militară. In 1929 a fost che­mat la Viena, unde î s'a dat ordinul să-şi mute centrul de activitate la Bucureşti, mărindu-i-se retribuţia la suma de 12.000 lei lunar. Ordonanţa mai arată : Aradi, a căutat să înfiinţeze la Bu­cureşt, o societate cu caracter comunist, dune principiile de bază ale unei societăţi „Ajutorul muncitoresc” din Berli. Despre inculpatul Zilber Herbert, Victor Aradi spune că a uitat de existenţa lui­ la Berlin in toamna anului 1920 Informaţiile Informaţiile date de Zu­bf­r erau cu privire la marină, telefoane, comeri, zile militare făcute în străinătate, ca fl­uturi, avioane, etc. Inculpatul inginer Soir Vas­ie, de la c. f. r. era cunoscut lui Aradi, încă de pe timpul guvernarei lui Bella Kuhn în Ungaria, când Şaiv er­a di­rector al soc. de tramvaie din Buda­­pesta. Xoiv a expediat la Viena ta­blouri, conţinând relaţii importante asupra organizării căilor ferate , exppediat în repetate rânduri, pa­chete c­u documente privitoare la ac­tivitatea şi organizaţia serviciilor căi­­lor ferate române. După o suspendare de câteva mi­nute, şedinţa se amână în continuare pentru azi la ora 8 dimineaţa. Alunecare de teren în Ungaria till DA TESTA 28 (Un­dor). ■— In comuna Bakes­­megyer, situata în apro­piere de Budapesta pe co­lina cunoscută sub nume­le Jovcsderff, s’a produs o alunecare fie teren, pe o suprafață de circa •?/» hec­tare. Terenul s'a deplasat până acum, cu peste 20 de metri. Două case de locuit au fost dărâmate, iar a treia ameninţă să se dărâme. Pe vârful muntelui din apropiere, două stânei au fost mişcat din locul lor, ameninţând să se prăbu­şească dintr-o clipă în alta. In regiunea ameninţată de alunecarea terenului, circulaţia este întreruptă. In mai multe locuri în comuna Békásmegyer, au­ apărut isvoare de apă, ca­re au inundat mai multe Incendierea unei sonde in America NEW-YORK, 29 (Radar). O sondă de petrei a com­paniei „Sinclair Oil” a fost distrusă aseară de un in­cendiu, în urma unei ex­plozii. Doisprezece lucră­tori au fost ucişi şi opt sunt dispăruţi. Incendiul continuă. Co­loana de foc are un dia­metru de aproape 260 metri. Groaznic incendiu la Galaţi o­­surlei, o gospodine, si cineva mspazise­m,slane as ioc GALAŢI, 27. C A şi după amiază la orele 4, un groaznic incendiu a isbucnit pe str. Traias 259, la maga­ziile comercianţilor fraţii Zisman, magazii încărcate cu cereale şi di­verse materiale agricole. Magaziile sunt proprietatea d-lui Fotache Gheorghiu din Galaţi Pompierii îndată sosiţi la faţa lo­cului, au început operaţiuni de loca­lizarea incendiului. FOCUL SE ÎNTINDE Intre timp focul alimentat de vânt, a cuprins şi locuinţa locuito­rului Ghiţă Alexandrescu, căruia i-a distrus gospodăria şi grajdul unde erau adăpostite mai multe vite cor­nute, cari au fost carbonizate. De aci focul s’a propagat la fabri­ca de postav şi ţesătorie A. Lamis care a fost în mare parte distrusă. La fabrica Danubia, ca­re se găseşte în imediată apropiere, s’au început o­­peraţiile de salvarea ma­şinilor. Deasemenea şi la fabrica Năvodul, care a fost izolată de echipe din reg. 3 pioneri. Majoritatea sinistraţilor sunt ne­­asiguraţi. Comerciantul A. Lamis a fost arestat şi pus la dispoziţia anchetei. Comercianţii Zism­an au dispărut si suunt căutaţi. Intru­cât comandantul pompie­­ror a zărit în fim mu inaii ni tini inşi cari la etajul IV, încercau să introducă în moara Danubia totaşi pentru a alimenta focul, a cerut arestarea lor. Focul a fost localizat la orele­­S seara, rămânând la locul dezastru­lui o echipă de pompieri. Pagubele se evaluiază la minimum 8 milioane. Fabrica A. Lamis nu mai funcţiona în ultimul timp şi ceruse concordat. In lumea comercială provocase senzaţie faptul că fabrica fusese seches­trată pentru mai multe sume datorate. ARESTAREA CELOR TREI COMERCIANŢI GALAŢI, 29. — Azi dim­ par­chetul a dispus arestarea comer­cianţilor Lamis şi Fraţii Ziss­­man, bănuiţi în primul moment a nu fi străini de focul de ori seară. Supuşi unui lung intero­gatoriu s-a stabilit că ei n’ar a­­vea nici o legătură cu punerea focului, deoarece nu sunt pro­prietarii fabricei şi magazinelor arse. Totuşi, câte­ şi trei au rămas la dispozţia parchetului, pentru noui cercetări ce se vor face în cursul zilei Conferinţa Micii înţelegeri a Presei s’a încheiat Conferinţa Micii Antante a Pre­sei şi-a terminat ori la amiază lucrările dând următorul COMUNICAT FINAL A VII-a Conferinţă a Micii An­tante a Presei întrunită în Bucu­reşti la 27, 28 şi 29 Aprilie, a ter­minat cu succes lucrările sale. S’a constatat din nou perfecta solidaritate a presei celor trei ţări în ce priveşte scopurile poli­tice şi profesionale a Micii înţe­legeri a Presei. Acordul a fost realizat asupra tuturor chestiunilor care au fi­gurat pe ordinea de zi şi hotă­rârile luate marchează un nou progres în evoluţia acestei orga­­nizaţiuni. Viitoarea conferinţă va avea loc anul viitor în Iugoslavia. Demonstraţiile şome­rilor la Sevilla MADRID. 29 (Tel. part.). — Din Sevilla se anunţă că eri au avut loc în faţa primăriei ora.. ’.fi man demonstraţii organizate de şomeri. Ministrul de interne,­­ Maura, a primit la Madrid o delegaţie de şomeri căreia i-a promis că toţi muncitorii rămaşi fără lucru vor fi ajutați. La Sevilla nu s’a înregistrat nici un incident. ­»■** * *mtm — Belgia ia măsuri de apărare BRUXELLES, 28. (Ra­dar). — Consiliul su­perior al Apărărei Naţionale a hotărât construirea unei linii ferate dealungul fro a fin re t a er ni a n e. CURENTUL Ştiri din Aiud O nouă unitate militară In oraşul nostru a fost mutat de la Braşov batalionul 1 pioneri de munte şi încazarmat în partul unde a fost ad­ministraţia financiară, mutată la Alba Iulia. Duminică dimineaţa in tot oraşul erau arborate drapele naţionale şi la ora 10 gara era înţesată de publicul aiudean, cu toate autorităţile civile şi militare. Cu acceleratul de la Bucu­reşti, soseşte d. locot.-colonel Oct. Teodoriu, comandantul batalionului 1 pioneri de munte şi drapelul. D. dr. A. Albini, primarul oraului, în câteva cuvinte arează bun venit, căruia îi răspunde d. locot.-colonel Teodoriu. D. general I. Nicolau, adresându-se trupelor le spune în termeni călduroşi că i-a adus aici din nişte bărăci scun­de şi nesănătoase, într’un palat fru­mos şi modern adăogând: „Aţi venit din valea Oltului, pe valea Mureşului şi ştim că Oltul şi cu Mureşul­ sunt fraţi. Aici veţi găsi pită bună, aer bun şi cari aveţi parale, vin bun. Dar eu v’am adus aici la poalele Munţilor Apuseni atât de bogaţi in toate mine­­reurile dela aur până la fier, dar atât de sărăcit in drumuri. Or comandanţii voştri, cei mai mulţi ingineri, cu aju­torul braţelor voastre vânjoase vor vindeca această rană a Munţilor Apu­­seni. In noua cazarmă s’a făcut obişnui­tul serviciu divin, pentru sfinţirea lo­calului, iar după aceasta au urmat re­cepţia şi o tradiţională gustare la di­vizie. Ceasul primăriei Pe frontispiciul palatului primăriei s-a montat un frumos ceas electric, lu­minat și noaptea. Primăria clujului ajunsa intr­a grea situaţie financiari CLUJ, 28. — După cum am a­­mintit la timp, primăria oraşului Cluj, dir­ cauza crizei generale, dar mai ales din cauză că diferi­tele ministere nu-i achită sume­le pe care le datorează, a ajuns într’o situaţie financiară dintre cele mai grele. De cât­­va vreme anume casieria primăriei, după cât suntem informaţi, nu mai poate să facă nici o plată mai im­portantă în afară de micile ch­el­­tueli zilnice şi de achitarea lefii funcţionarilor. S-a început, pentru asanarea a­­cestui neajuns, o intervenţie e­­nergicâ pe lângă ministre, ca a­­cestea să-şi achite datoriile că­tre primărie, care după cum am anunţat are pretenţiuni de a­­proape douăzeci milioane lei. Zi­lele acestea de ajutor de primar Richard Tuffli a fost la Bucu­reşti, încercând să încaseze ceva din aceste datorii, însă după cât se pare, demersurile d-sale au fost fără nici un rezultat. E caracteristic pentru situaţia financiară a municipiului nostru faptul, că n­umai pentru alimen­tele cumpărate de la diferiţi co­mercianţi şi împărţită şomerilor, aceasta este datoare cu suma de aproape un milion diferitelor fir­me. Se speră totuşi că primăria va putea să intre în posesiunea sumelor pe care i le datorează Statul. Căci aşa cum este astăzi situaţiunea, când primăria nu în­casează mai mult decât treizeci de mii zilnic, faţă de cheltuelile aproape de 170 de mii pe care trebuie să le suporte, e evident că ne apropiem de faliment. Din Huedin Cor bisrecesc La stăruinţa câtorva buni credin­cioşi intelectuali ai bisericii ort. rom. din Huedin, a luat fiindcă în scurt timp prunul cor bisericesc pe 4 voci, compus în majoritate din funcţionari de la diferite oficii ale acestui orăşel împreună cu un număr de don­nine şi domnişoare. Acest cor până acum s’a prezentat în capela plt. rom. din Huedin în câteva Duminici, un­ic sub conducerea zelosului profesor dirijor Carol Wisnick a intonat cu mută însufleţire cântările şi răspunsurile liturgice. Şcolare Adunarea generală a grădinei de copii din Huedin întrunind­u se în şedinţă ordinară şi­ a ales comitetul şcolar, compus din 7 membri, care in 23 i. c. s’a constituit precum u­r­mează: preşedinte Aurel Muntean, protopopul Huedinului, vice­pre­şedin­te Daniil Maiteni, institutor, secretar d-ra Cristiana Sima, conducătoarea gradinei de copii. Comemorarea lui Aurel Vlaicu la Orăştie ORAŞTIA. 27.­­ In ziua de 1 Mai, a. c. se va sărbători în loca­litate memoria marelui inventator şi zburător, Aurel Vlaicu, patronul liceului de băeţi din localitate. La orele 8 a. m. se va celebra serviciul divin şi un parastas în biserica ortodoxă, pentru pomeni­rea lui Vlaicu. La orele 10 a. m. va avea loc în sala festivă a liceului un festival cu un program artistic-literar. Vor lua parte la această solem­nitate mama și fratele lui Aurel Vlaicu.­­ Comemorarea marelui zbură­tor se va face în fiecare an la 1 Maiu, iar la intervale de timp vor avea loc serbări populare în co­muna Aurel Vlaicu (fostă Bintinti), comună sătulă a neuitatului nostru erou naţional, fiu al acestui ţinut. 0 ceainărie pentru săraci . Arad ARAD.— Din iniţiativa comitetului de asistenţă socială al „Crucei Roşii” şi a Episcopiei din Arad sub patrona­­giul şi cu concursul Prea Sf. Sale e­­piscopului Grigorie Comşa, in curând se va deschide în apropierea gărei A­­rad o ceainărie pentru săraci. Un co­mitet de doamne va veghea ca toţi să­racii şi oropsiţii soartei în trecere prin Arad, să poată avea asistenţă şi în cazuri extreme chiar ajutorul mate­rial, pentru prelungirea călătoriilor. Direcţia spitalelor din localitate îm­preună cu soţia rectorului Academiei teologice din localitate d-na Botiș, sunt aproa.e. de realizarea acestui frumos gest filantropic, pentru care P. Sf. Sa Episcopul Grigorie Comșa a lucrat atâta. Ion”Săiin­e Dela Astra După ciclul de conferinţe şi serbări ale postului mare, Astra, despărţă­mântul local şi-a reluat activitatea la sate, continuând opera inaugurărilor de biblioteci. Astfel Duminică 26 c. a inaugurat biblioteca cercului cultu­ral din comuna Mag. Corul şcoalei sup. de comerţ a cântat liturghia sub conducerea d-lui prof. Petru Bota. A predicat părintele A. Vlad binecu­vântând totodată oaspeţii A­strei. După masă s’a ţinut în sala şcoalei primare serbarea de inaugurare. D-l Ion Tolu, directorul gimnaziului mixt, a rostit cuvântul introductiv vorbind despre rolul cărţii în formarea cul­turii. Predarea bibliotecii a făcut-o d-1 dir. Ion Tolu. Răspunsul de mul­ţumire l-a rostit părintele A. Vlad, preşedintele cercului cultural. Corul şcoalei sup. de comerţ a dat un bo­gat concert de muzică populară. So­list d-1 Bucur Borda­­bas. Latura juridică a uniune! austrogermane PARIS, 29. (tel. part.). — Ziarele franceze confirmă ştirea publicată in presa italiană că foarte curând va fi convocat comitetul financiar al Franţei, Angliei, Italiei şi Bel­giei, spre a discuta latura juridică a uniune! vamale austro-germane. Revizuirea pre­­ului alimen­telor la Cluj CLUJ 28. „ După cât se ştie cu toată grija primăriei de a maximaliza preţurile alimentelor la Cluj, totuşi pe piaţa noastră specula îşi urmează cursul. Faţă de această situaţie, comisia specială pentru maximalizarea pre­ţurilor a luat chestiunea în cercetare, şi va proceda de urgenţă la fixarea nouilor preţuri pentru unele alimente. E ştiut în deosebi că în Cluj la mă­celării, sunt importante depozite de grăsime, în special de untură topită, care nu se pot valoriza din cauza preţului prea mare. In primul rând între articolele alimentare cari vor fi din nou maximalizate, va fi deci un­tura. Pe lângă ea se va revizui și prețul altor alimente, cum este de e­­xemplu carnea. Un primar Insultat de en ţăran re. MUREŞ. — In ziua de 23 Apri­lie, d. Fordai M, primarul comunei Săncrai, judeţul Mureş, chemând la Casa Culturală a comunei pe locui­torul Costea Alexandru, pentru în­­scrierea oilor la păşune, a fost in­­sultat de către acesta. Cazul fiind cercetat de postul de jandarmi respectiv, ţăranu­­ a fost înaintat parchetului Tg. Mureş. Pentru respectarea repanselui dominical CLUJ 28.­­ Ieri s’a prezentat la chestura poliţiei din Cluj o nume­roasă delegaţie de comercianţi, ce­rând organelor poliţieneşti o supra­veghere atentă a comercianţilor de la periferii, cari vânzând nestingheriţi şi în zile de sărbători şi Dumineca pe intrarea de din dos a prăvăliilor, le fac o concurenţă nejustă. In ultima vreme anume poliţia a descoperit, mai multe astfel de cazuri de contravenţie, la unii comercianţi de la periferii. 3 Un sat care-şi alege confesiunea prin aruncarea sortului BLAJ. — Faptul s’a petrecut în co­muna Crăciunelul de Sus, jud. T.­Mi­­că. In această comună, situată la vre-o zece klm. de la Cetatea de Baltă, exi­stau până Vineri 24 cor. două confesi­uni : ortodoxă cu vre-o sută și ceva de familii şi greco-catolică cu vre-o câteva zeci de familii numai. Confe­siunea n’a fost însă nici­odată prilej­­ de ceartă ori neînţelegeri. Oamenii au­ observat însă că unirea într’o singură­­ confesiune ar înlătura totuşi anumite necazuri. Ortodoxii au fost dealtfel­­ de mulţi ani văduviţi de preot. Intr’una din zile, ţăranii din Crăciu-­­ nelul de Sus au început să discute în­tre ei unificarea bisericească. înţele­gerea s’a făcut în modul următor :­­ toţi capii de familie au iscălit o în- ‘ voială scrisă în care se prevedea că prin buna înţelegere ei vor să fie nu­, mai de o confesiune. Confesiunea a­­leasă urma a indica-o „voinţa Dumne­zeiască“ prin aruncarea unui ban. Cel care nu se supune soartei s-a hotărît a fi amendat a plăti cinci mii de lei. Au aruncat oamenii banul şi a eşit semnul ales de confesiunea gr. cato­lică. Imediat o delegaţie de trei au plecat la Blaj cerând forurilor bise­riceşti un preot tânăr şi învăţat, demn de parohia cea nouă. La insistenţele celor trei ţărani cererea lor a trebuit să şi fie împlinită pe dată. S-a trimis la faţa locului rev. dr. Gîistea, absol­vent al institutului de „Propagandă Fide” din Roma. Atâta e toată întâm­plarea. Nu se poate şti dacă oamenii vor persista în hotărârea lor până la sfâr-­­şit. Dar faptul e bogat în concluzii şi învăţături pentru oricine. învăţătorii refuză să mai participe la cercurile culturale MEDIAŞ. — Duminică o fl la final, în comuna Moşna, din jud. 2 r. Mare. Cercul cultural al învăţătorilor din plasa Mediaş. După terminare, încâ­­ţatorii au decis în unanimitate c ca pe viitor să nu mai participe la circuri, întrucât, primăriile respective le re­fuză orice concurs, de a le pun­­en dispoziţie mijloace de transport, pre­cum şi plata diurnelor de deplasare, diurne cau­ până acum se plăteau, fiind prevăzute în bugetele respec­tive. S’a avizat revizoratul şcolar de Tr. Mare. Ateptăm să vedem rezultatul. —­­m­it Ziua „Sădirii pomilor“ la penitenciarul Tg.-M­­ureş Tg.-MUREŞ. — In ziua de 28 Aprilie, orele 17, la penitenciarul din localitate, s’a sărbătorit „ziua sădirii pomilor”. Protopopul Russu Ştefan şi preotul Runcan Ion, au oficiat sfinţirea apei. După terminarea slujbei reli­gioase, protopopul Russu a ţinut o predică frumoasă despre „Du­minica Mironosiţilor“. In timpul predicii comuniştii deţinuţi Klein Deszo şi Leb Andor au început a râde, luând în batjocură cele spuse de reprezentantul bisericii. Directorul închisoarei i-a scos imediat din careu şi i-a băgat în celule­ S-a făcut apoi „sădirea po­milor“ în curte, personal de către directorul închisoarei, întreaga asistenţă trecând apoi în sala de conferinţe a deţinuţilor, faţă fiind invitaţii şi deţinuţii, d. director Bozianu a ţinut o cuvân­tare despre „sădire­a pomilor“ cu exemple date din toate ţările. A urmat apoi un program artistic executat de deţinuţi. Vizitând localul şi grădina in­­chisorii, cei prezenţi, au constatat multe îmbunătăţiri făcute de la venirea noului director, care con­duce această închisoare numai de câteva luni. Sport la Tg.-Mureș în ziua de­­26 Aprilie, pe arena sportivă locală, a avut loc un match de foot-ball între echipele Stop 11—Avram Iancu, cu rezu­l­tatul 3:1. Un protonou numit prefect refuză postul TG. MUREŞ. — In ziua de 22­ Apri lie, S. S. Protopop Elie Câ­npeanu din Tg. Mureş, a convocat in can*»* laria parochiei mai mulţi intelec­tuali, printre care era di dr. Victor Suciu senator, şi le-a comunicat ur­mătoarele:­­ „Am fost numit prefect al judeţu­lui Hunedoara, post incompatibil cu­ rangul meu bisericesc. Eu nu primesc, această demnitate , căci o viaţă în­treagă am trăit în faţa altarului şi în mijlocul credincioşilor mei, de care nu mă pot despărţi”. S. S. Protopop Câmpeanu a plecaţi astăzi la Bucureşti, spre a-şi inalnti demisia sa. In­seajm­a alegerii preşedintelui Franţei PARIS, 28. (Rador). - D-1 (Sasion Doumergue, preşedintele Repistolisei a semnat electefist prin care Adunarea Naţională este convocată pe data de 18 Mai pentru alegerea nevu­lui preşedisriîe al Repubii-CP»

Next