Curentul, mai 1931 (Anul 4, nr. 1170-1199)
1931-05-01 / nr. 1170
Vineri, I Maim, 1931 Promi plecerii de spionaj „Curentul“ Ardealului Ziua iii-a. se continua cetirea ordonanţei definitive Sărbătorirea lui prof. N. la Alba*luliaIorga O impresionanta sinucidere la Cluj împlinind 60 ani de viaţă d. Nicolae Iorga, asoc. „Astra“, desp. Alba-Iulia, din iniţiativa inimosului profesor Leonte Opriş, l-a sărbătorit printr'o festivitate puţin obişnuită. Serbarea s-a desfăşurat cu următorul program: D. dr. R. Boca, preo. desp. cuvânt de deschidere. D. I. Sandu, dir. liceului M. Viteazul, în discursul său a evidenţiat o mare parte din operile marelui bărbat D-ra T- Grecu, studentă, a declamat poeziile : Primăvară şi Năvălitorii de N. Iorga. Cor executat de elevii lic. M. V. şi dansuri naţionale executate de eleve al liceului — care pe viitor va purta numele N. Iorga — sub conducerea d-lui prof. Alexiu şi d-rei Florica Avram. Vasta sală „Caragiale" a fost neîncăpătoare pentru publicul doritor de a lua parte la sărbătorirea celui ce întruchipează fala şi gloria ţării. A fost expediată următoarea telegramă : D-lui N■ Iorga, prim-ministru Bucureşti Alba-Iulia, prăznuind 60 ani din viaţa aceluia ce i-a evidenţiat însemnătatea istorică cu pana şi cuvântul, doreşte sărbătoritului mulţi şi fericiţi ani. Asoc. „Astra" desp. Alba-Iulia CLUJ, 28. O impresionantă sinucidere s’a petrecut azi la orele 11 şi 45, în curtea palatului soc. Prima Ardeleană, din Piaţa Unirii. Curăţitorul de geamuri Harasztosi Paul şi-a pus capăt vieţii aruncându-se dela al treilea etaj. In cădere, corpul nefericitei victime s’a lbit de o bară a unei scări căzând apoi cu cspul In jos pe pavajul curţii. Având cranhul spart şi puternice hemoragii interne, sinucigaşul a sucombat după câteva minute. Fiind anunţată „Salvarea" cu o ambulanţă, cadavrul a fost transportat la clinică. Fiind sesizate imediat autorităţile, l-au deplasat la faţa locului de comisar Mureşanu, de la circumscripţia I-a, şi medicul de serviciu, cari n’au avut decât să constate moartei lui Harasztast. Sinucigaşul a lăsat o scrisoare soţiei sale, prin care o roagă să ierte dar na mai putut suporta traiul greu ce i-a fost hărăzit. Deasemenea pe o filă a carnetului sau, in care sunt înscrise toate firmele , care sinucigaşul, scrie câteva rânduri unui oarecare Aurel, probabil un tovarăş de lucru pe care-l roagă să aibă grije de clienţi şi să conducă mai de-oparte lucrările. E interesant faptul că sinuciderea de azi este al treilea caz, care s’a pestrecut în acest palat, unde mai anul trecut şi-au pus capăt vieţii tânărul Ormost, iar mai înainta o altă persoană. Două spawne la Cuj CLUJ 28.In cursul zilei de ie«» la Cluj, s’au întâmplat două noui spati geri, a căror autorii n’au putut fi încă identificaţi. Anume, spărgătorii au pătruns în locuinţa d-nei Ana Petrescu de unde au luat o sumă mai mare de bani şi în locuinţa d-nei Margareta Ludmann, de unde au furat mai multe obiecte de preţ, În valoare de mai multe mii lei. Cercetările poliţiei continuă. Un muncitor îşi pune capii view aruncându-se dels elasni şi belea Consiliul de războiu special al cor- drumul făcut cu ing. Hruşca la Sibiu, puluia armată prezidat de d. general Gonstandache Grigore, a continuat ori judecarea procesului afacerii de spionaj sovietic. S'au luat aceleaşi măsuri de ordine ca şi in şedinţele precedente. Publicul puţin numeros. Şedinţa se deschide la ora 8.3o, citindu-se în continuare ordonanţa definitivă, unde făcând cunoştinţa fiului acestuia, sublocat. Hruşca Eduard de la şcoala specială de cavalerie, ■ a reuşit sâ-l atragă în organizaţie, dându-i numele conspirator de „Benjamin". Lui „Beppo" i s’a fixat suma de 200 dolari lunar, adică în bani românești 32.000 lei, iar fiului său sublocat, Hruşca Eduard suma de 10.000 lei lunar. Cum activa grupa II-a Vorbind de grupa IlI-a, ordonanța arată că din ea fac parte Friederich Clauda zis Gustav Matha, Gandig Teodor, Valeer Boris, Nadea Ca- Vaevo-Rusef, prezenţi; Ernest Solomon Levy, dispărut; KoscherAndreiaş, Teodorescu Ştefan, Călinescu Elefterie, Rozescu Gheorghe şi Dobrescu Ştefan, prezent, toţi agenţi informatori. Cine este Gustav Matha Friederich Clauda zis Gustav Matah zis Fritz, e supus austriac, originar din Viena. In politică s-a manifestat pe terenul comunist, candidând acum câţiva ani pe listele comunale comuniste la Viena. A venit în România în Aprilie 1930, prezentându-se lui Paul Solomon. Misiunea sa era de a face legătura între Viena şi membrii organizaţiei din România, şi de a transmite materialul adunat de informatori, la Viena. Clauda era retribuit pentru serviciile sale cu 700 Cum lucra grupa H-a de spioni , vorba de grupa II-a din care fac parte Manhofer Hugo, dispărut, Caliş Iosif, prezent, ing. Huşcă Eduard şi sublocot. Hruşcă Eduard, ambii prezenţi. Inculpatul Manhoffer Hugo, cu numele conspirativ de „Huppert“, a venit în România, ca supus german, în Noembrie 1929, având ultimul domiciliu în str. Vasile Conta 9. împreună cu Iosif Caliş cumpăra reformături de pe la unităţile militare şi sub acest aspect de negustor, făcea spionaj. Mai târziu a fost pus sub ordinele lui Paul Solomon, primind la început circa do.ooo lei lunar, iar apoi treptat ajungând la suma de 15o.ooo lei lunar. In câteva zile înainte de descoperirea afacerei de sponaj, a plecat la Viena, astfel că nu a mai putut fi arestat de siguranţă. Ordonanţa definitivă ajunge la acuzatul Iosif Kaliş, cu numele conspirativ de „Mafii”. El e originar din oraşul Soroca şi a intrat în organizaţie în anul 1929. Paul Solomon declară că a primit în 1929, un ordin de la Viena prin Averbuch, de a da lui Caliş suma de 1 o.ooo lei, pentru a merge la Viena. Caliş a făcut intervenţiuni pe lângă autorităţi, atunci când au fost arestaţi informatorii Cosler Bomch şi Kripper. Iosif Caliş pretinde a fi o victimă a unora din reprezentanţii autorităţilor noastre. Solomon se mulţumete să facă asupra lui Calis, constatarea că el are legături întinse cu funcţionarii superiori ai siguranţei şi cu mulţi ofiţeri superiori, ceea ce îi înlesneşte procurarea unor informaţiuni de mare importanţă. Sistemul său de a-ţi asigura simpatia unor oameni cu vază, care în momente critce să-l ajute c reese din cazul arestării lui Kripper, când Calis intervine pentru eliberarea sa. In ziua de 23 Septembrie 1936, Calis primeşte vizita comisarului de siguranţă Sebastian Popescu, aflat în concediu la Bucureşti. Cu această ocazie Calis îi spune comisarului, că are a-i comunica o chestiune, prin care ar putea face o descoperire importantă şi prin care s’ar remarca. Caliş pretinde că Sebastian Popescu, nu sa încurajat şi că i-a spus să rămâe această comunicare, după întoarcerea sa din concediu. După câtva timp, revenind din concediu, Caliş i-a comunicat, că doi sniori sovietici mergând la Tecuci, ca să primească documente militare de la un ofiţer, unul din ei a fost arestat, iar celălalt a reuşit să dispară. Mai târziu Sebastian Popescu comunicând acest lucru d-lui inspector Vintilă Ionecsu, acesta în loc să-l felicite,a întrebat de la cine a primit aceste informaţiuni. Ajungând la inculpatul inginer silvic Hruşca Eduard, din Cernăuţi, care poartă numele conspirativ de „Beppo" şi are numărul 94, ordonanţa face aprecierea „că acest părinte criminal trecut de 60 ani, a avut nenorocita inspiraţie de a-şi face din propriul său cop, sublocat, Hruşca Eduard, agentul direct al crimei ce săvârşea". Bătrânul Hruşca a fost recomandat lui Manhoffer, sub numele de „Beppo“ în August 1930. Manhoffer a făcut mai multe voiaje cu inginerul Hruşca, la Roman, unde acesta din urmă avea un fiu vitreg ofiţer, cu numele de Mitkievici. Hruşca a căutat să-l atragă şi pe acesta în organizaţie, însă n’a reuşit. Mai norocos a fost Monhoffer în şilingi lunar, şi tot el administra fondurile grupei sale. Materialul fotografic era transportat la Viena în coperte de cărţi sau prin curieri. Inculpatul GOUDRIG TEODOR e german din Essen a venit in Capitală în luna Ianuarie 1930, făcând tovărăşie cu inginerul Boris Vâlcev. Documentele pe care le fotografia erau cu caracter militar şi se refereau la contabilitate, fonduri băneşti, greutăţile de aprovizionare ale trupei. Spionul primea lunar 16.000 lei, sumă ce se dădea şi lui Boris Vâlcev. Inculpata NADEA GAVAEVA RUSEFF, originară din Silistra, după ce şi-a luat licenţa în farmacie a venit în Capitală, începând a lucra la farmacie. Scrisorile expediate din Viena pentru Vâlcev, erau trimise pe adresa inculpatei, care era prietenă din copilărie cu Vâlcev. KOSCHER ANDREIAŞ originar din Viena, supus austriac, îndeplinea încă din 1927 rolul de curier intrio Viena şi Bucureşti. El primea informaţiile de la inculpaţii Teodorescu Ştefan, fost funcţionar la ministerul de externe şi apoi secretar la Camera agricolă din Călăraşi Ialomiţa, de la inculpatul Călinescu Elefterie zis Pluto, No. 1, de la acuzatul Roşescu Gheorghe zis Ghiţă şi Nr. 2, funcţionar la Ministrul armatei, direcţia geniului şi. Dobrescu Ştefan zis Mihai, No. S, funcţionar la Ministerul de externe, serviciul arhivei. ce misiune avea grupa nr. 4 Grupa 4-a formată din Victor Aradi, publicist, dr. Leopold Katz, ing Zilber Hulbert, ing. Şaio Vasile şi Bergner Emerich. Inculpat deTGTOR ARADI, edilit din Ardeal şi e n totodată un om cunoscut în lumea intelectuală şi ziaristică din Ardeal. A intrat în organizaţia de spionaj, in uma procesului comunist pe care la avut la Cluj în 1328 şi in urma sugestiilor unui fost prieten al sau dr Leopold Katz. A fost angajat cu 0000 lei lunar, dându-i-se misiunea clară de a se ocupa In România, cu chestiunile care privesc industria militară, trimiţând rapoarte detailate In Viena. ** In acest scop a făcut mai multe voiaje prin fără, culegând informaţiuni cu privire la porturi şi la industria militară. In 1929 a fost chemat la Viena, unde î s'a dat ordinul să-şi mute centrul de activitate la Bucureşti, mărindu-i-se retribuţia la suma de 12.000 lei lunar. Ordonanţa mai arată : Aradi, a căutat să înfiinţeze la Bucureşt, o societate cu caracter comunist, dune principiile de bază ale unei societăţi „Ajutorul muncitoresc” din Berli. Despre inculpatul Zilber Herbert, Victor Aradi spune că a uitat de existenţa lui la Berlin in toamna anului 1920 Informaţiile Informaţiile date de Zubfr erau cu privire la marină, telefoane, comeri, zile militare făcute în străinătate, ca fluturi, avioane, etc. Inculpatul inginer Soir Vasie, de la c. f. r. era cunoscut lui Aradi, încă de pe timpul guvernarei lui Bella Kuhn în Ungaria, când Şaiv era director al soc. de tramvaie din Budapesta. Xoiv a expediat la Viena tablouri, conţinând relaţii importante asupra organizării căilor ferate , exppediat în repetate rânduri, pachete cu documente privitoare la activitatea şi organizaţia serviciilor căilor ferate române. După o suspendare de câteva minute, şedinţa se amână în continuare pentru azi la ora 8 dimineaţa. Alunecare de teren în Ungaria till DA TESTA 28 (Undor). ■— In comuna Bakesmegyer, situata în apropiere de Budapesta pe colina cunoscută sub numele Jovcsderff, s’a produs o alunecare fie teren, pe o suprafață de circa •?/» hectare. Terenul s'a deplasat până acum, cu peste 20 de metri. Două case de locuit au fost dărâmate, iar a treia ameninţă să se dărâme. Pe vârful muntelui din apropiere, două stânei au fost mişcat din locul lor, ameninţând să se prăbuşească dintr-o clipă în alta. In regiunea ameninţată de alunecarea terenului, circulaţia este întreruptă. In mai multe locuri în comuna Békásmegyer, au apărut isvoare de apă, care au inundat mai multe Incendierea unei sonde in America NEW-YORK, 29 (Radar). O sondă de petrei a companiei „Sinclair Oil” a fost distrusă aseară de un incendiu, în urma unei explozii. Doisprezece lucrători au fost ucişi şi opt sunt dispăruţi. Incendiul continuă. Coloana de foc are un diametru de aproape 260 metri. Groaznic incendiu la Galaţi osurlei, o gospodine, si cineva mspazisem,slane as ioc GALAŢI, 27. C A şi după amiază la orele 4, un groaznic incendiu a isbucnit pe str. Traias 259, la magaziile comercianţilor fraţii Zisman, magazii încărcate cu cereale şi diverse materiale agricole. Magaziile sunt proprietatea d-lui Fotache Gheorghiu din Galaţi Pompierii îndată sosiţi la faţa locului, au început operaţiuni de localizarea incendiului. FOCUL SE ÎNTINDE Intre timp focul alimentat de vânt, a cuprins şi locuinţa locuitorului Ghiţă Alexandrescu, căruia i-a distrus gospodăria şi grajdul unde erau adăpostite mai multe vite cornute, cari au fost carbonizate. De aci focul s’a propagat la fabrica de postav şi ţesătorie A. Lamis care a fost în mare parte distrusă. La fabrica Danubia, care se găseşte în imediată apropiere, s’au început operaţiile de salvarea maşinilor. Deasemenea şi la fabrica Năvodul, care a fost izolată de echipe din reg. 3 pioneri. Majoritatea sinistraţilor sunt neasiguraţi. Comerciantul A. Lamis a fost arestat şi pus la dispoziţia anchetei. Comercianţii Zisman au dispărut si suunt căutaţi. Intrucât comandantul pompieror a zărit în fim mu inaii ni tini inşi cari la etajul IV, încercau să introducă în moara Danubia totaşi pentru a alimenta focul, a cerut arestarea lor. Focul a fost localizat la oreleS seara, rămânând la locul dezastrului o echipă de pompieri. Pagubele se evaluiază la minimum 8 milioane. Fabrica A. Lamis nu mai funcţiona în ultimul timp şi ceruse concordat. In lumea comercială provocase senzaţie faptul că fabrica fusese sechestrată pentru mai multe sume datorate. ARESTAREA CELOR TREI COMERCIANŢI GALAŢI, 29. — Azi dim parchetul a dispus arestarea comercianţilor Lamis şi Fraţii Zissman, bănuiţi în primul moment a nu fi străini de focul de ori seară. Supuşi unui lung interogatoriu s-a stabilit că ei n’ar avea nici o legătură cu punerea focului, deoarece nu sunt proprietarii fabricei şi magazinelor arse. Totuşi, câte şi trei au rămas la dispozţia parchetului, pentru noui cercetări ce se vor face în cursul zilei Conferinţa Micii înţelegeri a Presei s’a încheiat Conferinţa Micii Antante a Presei şi-a terminat ori la amiază lucrările dând următorul COMUNICAT FINAL A VII-a Conferinţă a Micii Antante a Presei întrunită în Bucureşti la 27, 28 şi 29 Aprilie, a terminat cu succes lucrările sale. S’a constatat din nou perfecta solidaritate a presei celor trei ţări în ce priveşte scopurile politice şi profesionale a Micii înţelegeri a Presei. Acordul a fost realizat asupra tuturor chestiunilor care au figurat pe ordinea de zi şi hotărârile luate marchează un nou progres în evoluţia acestei organizaţiuni. Viitoarea conferinţă va avea loc anul viitor în Iugoslavia. Demonstraţiile şomerilor la Sevilla MADRID. 29 (Tel. part.). — Din Sevilla se anunţă că eri au avut loc în faţa primăriei ora.. ’.fi man demonstraţii organizate de şomeri. Ministrul de interne, Maura, a primit la Madrid o delegaţie de şomeri căreia i-a promis că toţi muncitorii rămaşi fără lucru vor fi ajutați. La Sevilla nu s’a înregistrat nici un incident. »■** * *mtm — Belgia ia măsuri de apărare BRUXELLES, 28. (Radar). — Consiliul superior al Apărărei Naţionale a hotărât construirea unei linii ferate dealungul fro a fin re t a er ni a n e. CURENTUL Ştiri din Aiud O nouă unitate militară In oraşul nostru a fost mutat de la Braşov batalionul 1 pioneri de munte şi încazarmat în partul unde a fost administraţia financiară, mutată la Alba Iulia. Duminică dimineaţa in tot oraşul erau arborate drapele naţionale şi la ora 10 gara era înţesată de publicul aiudean, cu toate autorităţile civile şi militare. Cu acceleratul de la Bucureşti, soseşte d. locot.-colonel Oct. Teodoriu, comandantul batalionului 1 pioneri de munte şi drapelul. D. dr. A. Albini, primarul oraului, în câteva cuvinte arează bun venit, căruia îi răspunde d. locot.-colonel Teodoriu. D. general I. Nicolau, adresându-se trupelor le spune în termeni călduroşi că i-a adus aici din nişte bărăci scunde şi nesănătoase, într’un palat frumos şi modern adăogând: „Aţi venit din valea Oltului, pe valea Mureşului şi ştim că Oltul şi cu Mureşul sunt fraţi. Aici veţi găsi pită bună, aer bun şi cari aveţi parale, vin bun. Dar eu v’am adus aici la poalele Munţilor Apuseni atât de bogaţi in toate minereurile dela aur până la fier, dar atât de sărăcit in drumuri. Or comandanţii voştri, cei mai mulţi ingineri, cu ajutorul braţelor voastre vânjoase vor vindeca această rană a Munţilor Apuseni. In noua cazarmă s’a făcut obişnuitul serviciu divin, pentru sfinţirea localului, iar după aceasta au urmat recepţia şi o tradiţională gustare la divizie. Ceasul primăriei Pe frontispiciul palatului primăriei s-a montat un frumos ceas electric, luminat și noaptea. Primăria clujului ajunsa intra grea situaţie financiari CLUJ, 28. — După cum am amintit la timp, primăria oraşului Cluj, dir cauza crizei generale, dar mai ales din cauză că diferitele ministere nu-i achită sumele pe care le datorează, a ajuns într’o situaţie financiară dintre cele mai grele. De câtva vreme anume casieria primăriei, după cât suntem informaţi, nu mai poate să facă nici o plată mai importantă în afară de micile cheltueli zilnice şi de achitarea lefii funcţionarilor. S-a început, pentru asanarea acestui neajuns, o intervenţie energicâ pe lângă ministre, ca acestea să-şi achite datoriile către primărie, care după cum am anunţat are pretenţiuni de aproape douăzeci milioane lei. Zilele acestea de ajutor de primar Richard Tuffli a fost la Bucureşti, încercând să încaseze ceva din aceste datorii, însă după cât se pare, demersurile d-sale au fost fără nici un rezultat. E caracteristic pentru situaţia financiară a municipiului nostru faptul, că numai pentru alimentele cumpărate de la diferiţi comercianţi şi împărţită şomerilor, aceasta este datoare cu suma de aproape un milion diferitelor firme. Se speră totuşi că primăria va putea să intre în posesiunea sumelor pe care i le datorează Statul. Căci aşa cum este astăzi situaţiunea, când primăria nu încasează mai mult decât treizeci de mii zilnic, faţă de cheltuelile aproape de 170 de mii pe care trebuie să le suporte, e evident că ne apropiem de faliment. Din Huedin Cor bisrecesc La stăruinţa câtorva buni credincioşi intelectuali ai bisericii ort. rom. din Huedin, a luat fiindcă în scurt timp prunul cor bisericesc pe 4 voci, compus în majoritate din funcţionari de la diferite oficii ale acestui orăşel împreună cu un număr de donnine şi domnişoare. Acest cor până acum s’a prezentat în capela plt. rom. din Huedin în câteva Duminici, unic sub conducerea zelosului profesor dirijor Carol Wisnick a intonat cu mută însufleţire cântările şi răspunsurile liturgice. Şcolare Adunarea generală a grădinei de copii din Huedin întrunindu se în şedinţă ordinară şi a ales comitetul şcolar, compus din 7 membri, care in 23 i. c. s’a constituit precum urmează: preşedinte Aurel Muntean, protopopul Huedinului, vicepreşedinte Daniil Maiteni, institutor, secretar d-ra Cristiana Sima, conducătoarea gradinei de copii. Comemorarea lui Aurel Vlaicu la Orăştie ORAŞTIA. 27. In ziua de 1 Mai, a. c. se va sărbători în localitate memoria marelui inventator şi zburător, Aurel Vlaicu, patronul liceului de băeţi din localitate. La orele 8 a. m. se va celebra serviciul divin şi un parastas în biserica ortodoxă, pentru pomenirea lui Vlaicu. La orele 10 a. m. va avea loc în sala festivă a liceului un festival cu un program artistic-literar. Vor lua parte la această solemnitate mama și fratele lui Aurel Vlaicu. Comemorarea marelui zburător se va face în fiecare an la 1 Maiu, iar la intervale de timp vor avea loc serbări populare în comuna Aurel Vlaicu (fostă Bintinti), comună sătulă a neuitatului nostru erou naţional, fiu al acestui ţinut. 0 ceainărie pentru săraci . Arad ARAD.— Din iniţiativa comitetului de asistenţă socială al „Crucei Roşii” şi a Episcopiei din Arad sub patronagiul şi cu concursul Prea Sf. Sale episcopului Grigorie Comşa, in curând se va deschide în apropierea gărei Arad o ceainărie pentru săraci. Un comitet de doamne va veghea ca toţi săracii şi oropsiţii soartei în trecere prin Arad, să poată avea asistenţă şi în cazuri extreme chiar ajutorul material, pentru prelungirea călătoriilor. Direcţia spitalelor din localitate împreună cu soţia rectorului Academiei teologice din localitate d-na Botiș, sunt aproa.e. de realizarea acestui frumos gest filantropic, pentru care P. Sf. Sa Episcopul Grigorie Comșa a lucrat atâta. Ion”Săiine Dela Astra După ciclul de conferinţe şi serbări ale postului mare, Astra, despărţământul local şi-a reluat activitatea la sate, continuând opera inaugurărilor de biblioteci. Astfel Duminică 26 c. a inaugurat biblioteca cercului cultural din comuna Mag. Corul şcoalei sup. de comerţ a cântat liturghia sub conducerea d-lui prof. Petru Bota. A predicat părintele A. Vlad binecuvântând totodată oaspeţii Astrei. După masă s’a ţinut în sala şcoalei primare serbarea de inaugurare. D-l Ion Tolu, directorul gimnaziului mixt, a rostit cuvântul introductiv vorbind despre rolul cărţii în formarea culturii. Predarea bibliotecii a făcut-o d-1 dir. Ion Tolu. Răspunsul de mulţumire l-a rostit părintele A. Vlad, preşedintele cercului cultural. Corul şcoalei sup. de comerţ a dat un bogat concert de muzică populară. Solist d-1 Bucur Bordabas. Latura juridică a uniune! austrogermane PARIS, 29. (tel. part.). — Ziarele franceze confirmă ştirea publicată in presa italiană că foarte curând va fi convocat comitetul financiar al Franţei, Angliei, Italiei şi Belgiei, spre a discuta latura juridică a uniune! vamale austro-germane. Revizuirea preului alimentelor la Cluj CLUJ 28. „ După cât se ştie cu toată grija primăriei de a maximaliza preţurile alimentelor la Cluj, totuşi pe piaţa noastră specula îşi urmează cursul. Faţă de această situaţie, comisia specială pentru maximalizarea preţurilor a luat chestiunea în cercetare, şi va proceda de urgenţă la fixarea nouilor preţuri pentru unele alimente. E ştiut în deosebi că în Cluj la măcelării, sunt importante depozite de grăsime, în special de untură topită, care nu se pot valoriza din cauza preţului prea mare. In primul rând între articolele alimentare cari vor fi din nou maximalizate, va fi deci untura. Pe lângă ea se va revizui și prețul altor alimente, cum este de exemplu carnea. Un primar Insultat de en ţăran re. MUREŞ. — In ziua de 23 Aprilie, d. Fordai M, primarul comunei Săncrai, judeţul Mureş, chemând la Casa Culturală a comunei pe locuitorul Costea Alexandru, pentru înscrierea oilor la păşune, a fost insultat de către acesta. Cazul fiind cercetat de postul de jandarmi respectiv, ţăranu a fost înaintat parchetului Tg. Mureş. Pentru respectarea repanselui dominical CLUJ 28. Ieri s’a prezentat la chestura poliţiei din Cluj o numeroasă delegaţie de comercianţi, cerând organelor poliţieneşti o supraveghere atentă a comercianţilor de la periferii, cari vânzând nestingheriţi şi în zile de sărbători şi Dumineca pe intrarea de din dos a prăvăliilor, le fac o concurenţă nejustă. In ultima vreme anume poliţia a descoperit, mai multe astfel de cazuri de contravenţie, la unii comercianţi de la periferii. 3 Un sat care-şi alege confesiunea prin aruncarea sortului BLAJ. — Faptul s’a petrecut în comuna Crăciunelul de Sus, jud. T.Mică. In această comună, situată la vre-o zece klm. de la Cetatea de Baltă, existau până Vineri 24 cor. două confesiuni : ortodoxă cu vre-o sută și ceva de familii şi greco-catolică cu vre-o câteva zeci de familii numai. Confesiunea n’a fost însă niciodată prilej de ceartă ori neînţelegeri. Oamenii au observat însă că unirea într’o singură confesiune ar înlătura totuşi anumite necazuri. Ortodoxii au fost dealtfel de mulţi ani văduviţi de preot. Intr’una din zile, ţăranii din Crăciu- nelul de Sus au început să discute între ei unificarea bisericească. înţelegerea s’a făcut în modul următor : toţi capii de familie au iscălit o în- ‘ voială scrisă în care se prevedea că prin buna înţelegere ei vor să fie nu, mai de o confesiune. Confesiunea aleasă urma a indica-o „voinţa Dumnezeiască“ prin aruncarea unui ban. Cel care nu se supune soartei s-a hotărît a fi amendat a plăti cinci mii de lei. Au aruncat oamenii banul şi a eşit semnul ales de confesiunea gr. catolică. Imediat o delegaţie de trei au plecat la Blaj cerând forurilor bisericeşti un preot tânăr şi învăţat, demn de parohia cea nouă. La insistenţele celor trei ţărani cererea lor a trebuit să şi fie împlinită pe dată. S-a trimis la faţa locului rev. dr. Gîistea, absolvent al institutului de „Propagandă Fide” din Roma. Atâta e toată întâmplarea. Nu se poate şti dacă oamenii vor persista în hotărârea lor până la sfâr-şit. Dar faptul e bogat în concluzii şi învăţături pentru oricine. învăţătorii refuză să mai participe la cercurile culturale MEDIAŞ. — Duminică o fl la final, în comuna Moşna, din jud. 2 r. Mare. Cercul cultural al învăţătorilor din plasa Mediaş. După terminare, încâţatorii au decis în unanimitate c ca pe viitor să nu mai participe la circuri, întrucât, primăriile respective le refuză orice concurs, de a le punen dispoziţie mijloace de transport, precum şi plata diurnelor de deplasare, diurne cau până acum se plăteau, fiind prevăzute în bugetele respective. S’a avizat revizoratul şcolar de Tr. Mare. Ateptăm să vedem rezultatul. —mit Ziua „Sădirii pomilor“ la penitenciarul Tg.-Mureş Tg.-MUREŞ. — In ziua de 28 Aprilie, orele 17, la penitenciarul din localitate, s’a sărbătorit „ziua sădirii pomilor”. Protopopul Russu Ştefan şi preotul Runcan Ion, au oficiat sfinţirea apei. După terminarea slujbei religioase, protopopul Russu a ţinut o predică frumoasă despre „Duminica Mironosiţilor“. In timpul predicii comuniştii deţinuţi Klein Deszo şi Leb Andor au început a râde, luând în batjocură cele spuse de reprezentantul bisericii. Directorul închisoarei i-a scos imediat din careu şi i-a băgat în celule S-a făcut apoi „sădirea pomilor“ în curte, personal de către directorul închisoarei, întreaga asistenţă trecând apoi în sala de conferinţe a deţinuţilor, faţă fiind invitaţii şi deţinuţii, d. director Bozianu a ţinut o cuvântare despre „sădirea pomilor“ cu exemple date din toate ţările. A urmat apoi un program artistic executat de deţinuţi. Vizitând localul şi grădina inchisorii, cei prezenţi, au constatat multe îmbunătăţiri făcute de la venirea noului director, care conduce această închisoare numai de câteva luni. Sport la Tg.-Mureș în ziua de26 Aprilie, pe arena sportivă locală, a avut loc un match de foot-ball între echipele Stop 11—Avram Iancu, cu rezultatul 3:1. Un protonou numit prefect refuză postul TG. MUREŞ. — In ziua de 22 Apri lie, S. S. Protopop Elie Cânpeanu din Tg. Mureş, a convocat in can*»* laria parochiei mai mulţi intelectuali, printre care era di dr. Victor Suciu senator, şi le-a comunicat următoarele: „Am fost numit prefect al judeţului Hunedoara, post incompatibil cu rangul meu bisericesc. Eu nu primesc, această demnitate , căci o viaţă întreagă am trăit în faţa altarului şi în mijlocul credincioşilor mei, de care nu mă pot despărţi”. S. S. Protopop Câmpeanu a plecaţi astăzi la Bucureşti, spre a-şi inalnti demisia sa. Inseajma alegerii preşedintelui Franţei PARIS, 28. (Rador). - D-1 (Sasion Doumergue, preşedintele Repistolisei a semnat electefist prin care Adunarea Naţională este convocată pe data de 18 Mai pentru alegerea nevului preşedisriîe al Repubii-CP»