Curentul, octombrie 1931 (Anul 4, nr. 1321-1351)

1931-10-14 / nr. 1334

______ CEL IUSAI SIN PLACEMENT ESTE UN ARANJAMENT FIE LA FABRICA DE MOBILE SZEKELY & RETI s. a. TARGU MIURES, BRASOV, BUCURESTI. CALEA VICTORIEI 64 rezistent construite, vândute direct prin sucursală Georg® Enescu (Continuare din pag. 1-a) Enescu avea ca băiat, şi are pâ­nă astăzi, puterea să se izoleze in mijlociu­ mulţimii. Curtenitor desă­vârşit faţă de cei din jur, găsind o vorbă bună sau plăcută pentru oricine se apropie de el­e în stare din acelaş timp să se retragă în sine aşa încât nimic din afară nu-i poa­te sgudui liniştea, sau acea înde­părtare de care geniul lui are ne­voie. In felul acesta el stă cu arta lui Intr’o sferă unde nici aplauzele şi entuziasmul, nici critica nu-1 pot ajunge- El se desface de lucrurile pământeşti şi ochii lui capătă pri- Ivirea înăuntru,­­pentru că Enescu ,vede şi aude ceea ce la puţini e dat să vadă sau să audă-Aşa, înalt şi sănătos, cum arată. George Enescu e un sensitiv de toa­tă simţirea celor care trăiesc pen­tru frumuseţe- Nici o îndoială că,­­la fel cu toţi artiştii el nue nevoie ;­de preţuirea unei săli de concert, îde însufleţirea unei adunări care se­­pricepe să preţuiască ceea ce e! îi sdăi nici o viaţă de artist nu poate ifi întreagă fără o asemenea închi­nare care face din el un rege, dar, în ce priveşte pe George Enescu, isimţi că nu fără durere, după ce a­­ţinut lumea sub sceptrul muzicii lui, se întoarce îndărăt de samânt ca­­să primească pământeştile recu­noaşteri- Văpaia luminilor, zgomo­­­tul mâinilor bătute se pare că-l jignesc şi că e în firea lui ceva care îl face să se strângă în sine înain­tea acestei laturi a unei izbânzi- El dă totdeauna ce are mai bun şi ar fi să-şi vândă muza dacă ar da mai puţin, atât că ar vrea mai de­grabă să dea mai simplu, cu mai mică punere în vază, şi înclinarea pe care o face când e chemat de sarfele de electrizaţi prin cântecul lui, doritori să-i arate furtunoasa preţuire, e­ aproape o înclinare de protest decât o mulţumire. El e ga­ta să dea şi iară să dea, dar nu se pândeşte să i se mulţumească- Mo­destia este la el parte din suflet şi i se trage îndărăt din faţa isbucniri­­lor cari îl întrerup din legătura cu înaltul. Enescu e mult mai aevea el, când poate să cânte în umbră, pentru cel la care ţine, ca să zic aşa, a­­proape anonim, de la marginea în­tunericului, umplând de muzică at­­mnosfera în care şed numai câţiva­­cu­ inimi bătânde în măsură cu su­fierul omului care ţinând-i sub vra­ja arcuşului îi ia cu el pe sus, prin ţinuturi, peste orizontul vieţii de toate zilele. Ne-a dăruit şi nouă multe ase­­­menea ceasuri şi ele rămân dea pu­­ruri neuitate. ■* Muzica lui Enescu are o însuşire , el, care e greu de rostit- Am as­cultat şi am fost zguduită de mulţi artişti mari, dar e o anumită sono­­t­tnte răscolitoare de inimă, pe ca­re Enescu o scoate din vioară, pro­prie lui, o adâncime de simţire ca­­re nu poate fi zugrăvită- Ceea ce pune Enescu în muzica lui e măre­ţia lui liniştită, belşugul fără iubire şi de sine al firii proprii, întemeiate pe adevăr şi pe o tărie nesmintită faţă de idealuri- Toate aceste mi­­se destăinue prin muzica lui, prin tălmăcirea de capo­ d’opere şi de alţii adesea cântate, dar în care el pune o trăsătură de adaos, ceva jeli desăvârşire al său, pe care nu-l pot lămuri decât ca însuşire a su­netului lui­ 1 Din pian, deopotrivă, Enescu scoate sunete cari par altele decât cele auzite mai înainte, mai adânci, mai vibrătoare, mai trainice, sune­te care tremură prin întreaga fiin­ţă şi electrizează orice simţ- Nu ,virtuozul ci compozitorul cântă, cineva care rămâne în legătură cu­­o mie de armonii, care trăieşte ,într-o lume de sunete fermecata, ne­cunoscute oamenilor obişnuiţi.­­ Vorbesc de toate acestea ca o dem­b­rată, ca una care nu-şi poate hia dreptul să critice sau să ex­pună, ci a ascultat cu adâncă emo­ţie, înfăşurată într’un extaz care a pus-o în atingere cu nevisate lumi. , Am stat ceasuri şi ceasuri într’o odaie întunecată între cei care îl iubesc In adevăr, ascultând vrăjită.­­Şi muzica lui m’a pătruns până la adevăratele temelii alle fiinţei. O mare tăcere umplea odaia, nimeni nu se mai mişca, nici vorbea şi când nota din urmă murea în aer ca un oftat, rămâneam muţi, cu tă­cerea ca o închinare fără seamăn, pentru că orice vorbă ar fi sfărâ­­­mat farmecul. Muzica lui ne purta­se într'o lume fără margini, în ţinu­turi­ de deasupra zilelor pământeşti, parcă pe când cânta ar fi fost des­toinic să ne pună în,legătură cu­­veşnicia. Ceva la fel am citit şi în ochii răniţilor şi bolnavilor, cărora Ene­scu le-a cântat în timpul războiu­lui, când trecea din lazaret în laza­ret cu vioara lui fermecată, du­când frumuseţe, speranţă şi o ul­timă rază de mângâiere celor care pentru scăparea ţării părăsiseră câmpuri, cămine şi familie, ca să răspundă glasului care îi chema la grozăviile luptei, foamei, surghiu­nului, durerii şi lipsurilor­ Stătea acolo între sute de pa­turi, care se făceau tot mai neno­rocite cu cât înaintam în durere şi ochii îi căpătau acea bine cu­noscută privire înăuntru care îl i­­zola pe el, cu muzica lui, înălţând arcuşul ca şi cum ar fi vrut să um­ple locul gol şi sfărâmat cu valuri de armonie-Din toate părţile se ridicau o­­brazuri măcinate de pe căpătâie ale întâmplării, buze fără sânge se caşneau să-şi arate recunoştinţa şi mâini de ceară, tremurânde, se împreunau în rugăciune- Li se a­­dusese frumuseţe, pentru un scurt răstimp, suferinzilor şi vrăjitorul în stare să-i poarte un ceas rugător peste jalea lor, fusese Enescu-Ne-a cântat şi nouă în zilele ace­lea, în ceasuri de seară, când pu­team cânte odată să ne punem deo­parte munca şi stăruinţa- Strânşi la un foc în odăi ale pribegiei, el aducea între noi pe toţi marii crea­tori de muzică, Mozart, Schubert, Schumann, Haydn, Beethoven, Frank, Lequen şi frământaţi de mii de fiori cu nervii întinşi şi inimi nu­mai bătăi, îl ascultam aşa cum niciodată nu-l ascultaserăm în timp de pace. Dar aş putea să povestesc şi să nu mai isprăvesc, despre George Enescu, ca om şi ca artist el stă peste noi, aşa modest cum e, sun­tem toţi gata şi mai mult decât a­­tât, veseli, să-i primim superiorita­tea şi să-i mulţumim că ne îndato­rează ridicându-se peste capetele noastre.Numai că înainte să închei, ar mai fi o trăsătură a caracterului lui pe care aş vrea anume s-o a­­mintesc: generozitatea lui Enescu faţă de toţi ceilalţi artişti. El e ga­ta să asculte, să ajute, să sfătuia­scă, să îmbărbăteze. Nici un înce­pător nu e lipsit de interes, nici cel mai umil dintre,învălmăşiţii în lupta pentru un rost nu e nesocotit. El e dornic să cinstească orice si­­linţă în mugur, să cânte cu mâna lui de meşter melodia cea mai sme­rită adusă la judecată şi ale cărei sunete isbucnesc deodată pline de slavă când sunt cântate de el-Nici pismă, nici îngustime sau dorinţă de strălucire în paguba al­tuia, nici părtinire sau ofilitor cri­ticism; comori pot fi desgropate în locuri neaşteptate, lumină poate veni de ori­unde, nici o înzestrare nu trebue lovită, nici o silinţă nelua­tă în seamă, ori ce om poate găsi ascultare, un prilej să arate ce a lucrat sau ce e destoinic să facă. George Enescu e într’adevăr un ocrotitor şi un ocrotitor care nu um­i­leşte pe cine-i cere ajutorul- „E mai cinstitor să dai decât să iei", e o maximă după care Enescu a ştiut să se călăuzească-Prieten al celor­ de sus şi prieten deopotrivă al celor umili, e o cin­ste pentru noi să ne descoperim înaintea lui George Enescu; el e un mare Român şi suntem bucuroşi că e din vremea noastră, dar mai bucuroşi încă ştiind că numele lui nare să treacă odată cu ei- E un nume care are să-şi facă joc printre nemuritori: George Enescu, băeţe­­lul din Dorohoi. (Rândurile de mai sus ale M. S. Regina Maria, primele cu care a fost inaugurată săptămâna Enescu au fost citite aseară la șoc. de Radiodifu­­ziune). inaugurarea unui cămin ceferist Casa Muncii C. F. R. a înfiinţat un cămin de fete pentru copiii funcţio­narilor ceferişti din Chişinău. La a­cest cămin au fost aduse şi 15 orfane din Burdujeni. La inaugurarea căminului au luat parte ca reprezentanţi ai Casei Mun­­cii C. F. R., d. B. B- Beloiu, inspec­tor superior de control, d-na Nicolau de la inspecoratul şcolar şi d. arhitect Costinescu. Slujba religioasă a fost oficiată de preotul dr. Zaharescu, care a ţinut şi o scurtă cuvântare ocazională- A răspuns­­ dr. Beloiu. Farmaciile de serviciu în noaptea de 13 Octomb. Al. Opreanu, cal. Victoriei 82 (tel. 321/09); dr. V. Benţe, cal. Griviţei 81 (tel- 330/98); N. Po­­povici, cal. Rahovei 237 (tel. 362/01); V. Barozzi, cal. Călăraşi 184; 1. E- Marcovici, cal. Văcă­reşti 11 (tel. 338/02); C. T. Di­­mitriu, cal. Rahovei 5 (tel- 325/01) Margareta Dinescu, leal cal. M. Ghica 41 (tel- 305/62); I. Mihăl­­ceanu, cal- Moşilor 364; I. Vale­ria str. II Iunie 65 (tel. 306/51); M. Sternberg, str. C. A Rosetti 27 (tel 207/65); G. Drăguş, str. Vii­tor 114 (tel- 233/46). Impresionantă sinucidere la Giurgiu GIURGIU, 12. — Locuitorul Pa­­nait Constandatos, în etate de 60 ani, de fel din Giurgiu, actualmen­te domiciliat în București strada Frumoasă, venind în orașul nos­tru, astăzi dimineaă când se afla în grădina aleiului M. Foch Și-a tras în tâmplă un glonte de revol­ver, rămânând mort pe loc. In ultimul timp se ocupa cu di­verse mici afacerî care mergân­­du-î prost, ajunsese a nu-şî mai putea întreţine familia, fapt ce l-a determinat a-şi pune capăt zilelor. La faţa locului au sosit în gra­bă de procuror Gheorghiu, Danie­­levici poliţaiul oraşului şi dr. Şte­­faniu care au început primele cer­cetări. Asupra sinucigaşului s-au găsit două scrisori, una adresată parchetului şi cealaltă familiei. De pe urma defunctului rămân soţia şi trei copii minori. • 4. De la asociaţiimea „Cultura Technică“ Duminică 11 Octombrie a. c. a­­sociaţiunea „Cultura technică" a absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii din ţară, a ţinut prima şe­dinţă de toamnă şi a 20-a din a­­nul în curs. D. N. Burcă, preşedintele asocia­ţiunei, arată în câteva cuvinte fo­loasele reale ce au adus până în prezent aceste şezători care pe lângă darul de a da o cultură pro­fesională tinerilor absolvenţi, in­filtrează spiritul de solidaritate, a­­tât de necesar pentru susţinerea intereselor lor. D-sa termină recomandând tu­turor să ia parte în număr cât mai mare la toate conferinţele ce vor urma. Mai vorbesc despre foloasele a­­duse de această societate, d-nii: Iosef D-tru, C. Buşîlă şi Damian. cum e vremea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL 12 OCTOMBRIE 1931 In România la 8 h. : Timpul s'a menţinut frumos în ultimele 24 ore, cu cerul senin, vântul din sectorul E, temperatura relativ ridicată, azi di­mineaţă era în creştere cu 2-4 gr., afară de Basarabia şi Dobrogea, unde erau în scădere cu 2-5 gr., variind între 13 gr. la Balcic şi Timişoara şi 1 gr., la Gheorghieni-Cirec. La Bucureşti-Filaret la 8 h. : Presiunea atmosferică 772 m. m., vântul de la Est cu 1 m. p. s., cerul senin, temperatura 12 gr., umiditatea 74 la sută. Temperatura maximă din cursul zilei de ori 24 gr. iar minima de azi noapte 10 gr. Timpul probabil dela 12 la ÎS Oc­tombrie 1931 ora 20 . Presiunea în creştere cu 3-4 m. m. Timpul se va menţine cald şi fru­mos, cerul mai mult senin, vânt slab din direcţiuni nehotărâte. Tempera­­tura staţionară. Tendinţă de ceaţă dimineaţa şi seara mai ales în Ardeal şi Bucovina. A apărut No. 18 din încotro ? cu următorul sumar: ZIUA FRANCO-GER­­MANA Fiecare cu maniera lui. Ceva senzaţional. Vurst! şi găluşti. D. GR. TRANCU-IAŞI IN HALAT ŞI PAPUCE IN ZODIA MONOPO­LURILOR Tot spirtul. Ceva despre funcţionari. Nu se face mono­polul zahărului CONFERINŢA IN­TERPARLAMENTA­RA LA SINAIA Jurnal inedit. In apropierea furtunii Situaţia partidelor politice. Avonuri. — Fapte. — Ră­­fueli. — Culisele. — Sportul 12 pagini ilustrate de Dragoş şi I. Vai 5 Iei. curentul Carnetul zilei Calendar Marţi 13 Octombrie ORT­ : Si­ţii Martiri Carp şi Papii CAT. : S. Eduard (Edouard) ISR.: 2 Heşvan 6592 MUS.: 30 Gemadi­el-Aver 1350 TEATRE OPERA ROMANA ora 8-30 seara: ,,Voevodul ţiganilor". NAȚIONAL, ora 8 30 seara: „Ana Ka­renin". REGINA MARIA, ora 9 seara: „Ade­vărul gol goluț". VENTURA, ora 9 seara: „Ln“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: ,,O aventură nebună” versiune germană) cu Hans Alberti, Betty Aman, Camilla Horn, Gustav Dressel şi Max Adalbert. SELECT: ,,Quand on est belle" (Când eşti frumoasă) cu Lilly Da­­mita şi André Luguet. REGAL: „In numele legii" (Vorun tersuchung) on Albert Basser­­mann, Gustav Froehlich şi Char­lotte Ander. ROXY : „O aventură nebună” (ver­siunea franceză) cu Jean Murat Marie Bell, Jim Gerard, Georges Treville. VOX: ,.Menschen hinter Gittern” (Sing-Sing) cu Heinrich George, FEMINA: ,,Victoria cea mare” cu Lissi Arno şi Bill Boyd şi jurnal BULEVARD PALACE: „Umbre sub terane' cu Larry Fiel- Dary Horn, Elisabeth Pinajelf, Hans Junker, mans. GORSO: „Marele Grock” cu Liane Haid, Harry Hardt şi Betty Bird, vor­bit şi cântat în limba germană. OMNIA: , Unde mi-e nevasta’* cu Malec şi Anita Page. LIBO: ..Victima ’ (Soţia condamnaţui­­tului) cu Bonni George,­­Wily Forst, Betty Aman şi Lotte Loring. AR­P­A:. .Femeia indiscretă" cu Ge­orge Alexander, Jenny Jugo, Sieg­fried Arno. SALA EPISCOPIEI: „Guriţa de aur", cu Anny Ondra. MARNA: Match de box Schmeling— Stribling­­,Visul dragostei ‘ şi Ca­baretul comicilor cu Groner şi Va­­silache­ MARCONI: „Ariana" sonor, vorbit şi cântat, seara teatru. VOLTA BU­LSXI: „Nopţile din Bos­for" cu Conradi Verdi. Complectate şi jurnal Paramount. ROMA: „Convoiul misterios” cu Tom Mix, ,,Fiica Lupului” şi trupa Sta­­mate. LIRA (fost Gloria): Calea Văcăreşti 44 : „Milionul" cântat şi vorbit în limba germană şi franceză- AMERICAN: „Călătoria cea mare“ şi jurnal Fox. SPLENDID: „Alteţa Sa ordonă” ope­­­retă vorbită şi cântată in limba ger­mană, o complectate şi o comedie- DÎCHIU: „Desonorata cu Marlene Dietrich şi o complectare : „Imnul naţiunilor’. RAHOVA: Fraţii Karamazoff" cu Fritz Kortner şi Anna Sten şi an­samblul de comedii V. Brezeanu. TERRA:­­Samson în „Goana după milioane” şi 2 complectări. Seara trupa Mişu Bejan-Scarpon. REX: „Nopţile din Bosfort" sau „Omul care a asasinat" cu Conrad Veidt. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Amo­rul unei călugăriţe” şi o complec­tare. MACEDONIA-TEI: „Condicuţa galbe­nă". La fine o comedie vorbită şi cântată. LEONARD-TEI: „Scamatorul" cu Ni­colas Kolin, sonor şi vorbitor. ILEANA (Luna Park) : ,,Aviatorul“, jurnal şi o comedie. FILANTROPIA: ..Redskin" cu Ri­chard Dix şi o complectare. ŞERB­AN-VODĂ luarea Şerban-Vodă 113) : „Melodia fericirii’’ şi teatru. BARCELONA : „Cântecul deşertului" cu Johann Boles şi Myrna Loy şi Revista revistelor. LUCIFER: „Evangeline" şi o com­pletare sonoră. TOMIS: „Dezonorata", cu Marlene Dietrich. Dacă ar fi să-l crezi pe Tache Păunescu, D-zeu l-a blagoslovit cu cea mai rea nevastă, din câte sunt pe pământ : luxoasă, risipitoare şi, mai ales, cicălitoare. De cusurul acesta, în special se plângea bietul Tache, prietenilor, în fiecare seară, când i­eşind de la sluj­bă, se abate pe la „Doi Jandarmi“, să-şi bea obişnuitul şpriţ cu borvis. — Nu vă însuraţi, niciodată, măi băeţi­­... îi povăţueşte el, părinteşte. Şi pe urmă începe să-şi verse tot focul, în sânul amicilor săi cari il ascultă clătinând, compătimitor, din cap. Prietenii, bine-inţeles, n au nici un zor să păstreze secretul, asupra su­ferinţelor domestice ale bietului Tache. Aşa încât, trecând din gura în gură, acestea au luat proporţii e­­pice, servind drept „sperietoare", tu­turor candidaţilor la insurătoare... Faima ce-i creiase, în mahala, scumpul ei bărbăţel, ajunsese şi la urechile neveste-sei, înveninând şi mai mult situaţia. Ba, ceia ce e mai rău, însăşi d-na Caliopi Ramazan, — soacra d-lui Tache Păunescu,­­ în urma acestor svonuri, a găsit de cuviinţă să intervie, pentru a... aplana lucrurile. Drept care, mena­jul soţilor Păunescu se transformase într’o adevărată menajerie, la ora când se reprezintă „hrana animale­De la Academia Română In şedinţa intimă a Academiei Ro­mane ţinută Vineri, 9 Octombrie cu­rent, d. G. Balş a prezentat scrierea „St­ Catharine’s Hill Winchester“ (Winchester, 1930) de d-nii C. F. Hawkes, J. N- Myres şi C- G- Stevens, trimisă în dar de d. Ellis Minns, pro­fesor la Universitatea din Cambridge. S-a luat apoi act cu mulţumire de înştiinţarea că d-na Paula Bachelin, din Capitală, dărueşte Academiei bi­blioteca regretatului său soţ, profeso­rul şi scriitorul Léo Bachelin, compu­să din 560 volume şi din reviste româ­neşti şi străine. S’a luat în sfârşit cu­noştinţă că în Iunie 1932 Universita­tea din Caen îşi va sărbători al cin­cilea centenar, iar în Iulie 1932 se va întruni la Londra Congresul Interna­ţional de ştiinţe preistorice şi proto­­istorice. Spectacolele de la Teatrul Liber Subreta americană Miryam Korá­téivá, va da o scurtă serie de specta­cole în cochetul teatru din dosul Poş­tei Centrale — Teatrul Liber. Artista americană va juca cu începere de Sâmbătă 17 cor, una din cele mai de succes operete din repertoriul tea­trului idisch, Ţărăncuţă cucernică. Conferinţele Societăţii Române de Filosofie Cu prilejul împlinirei a 100 de ani de la moartea filosofului german He­gel, Societatea Română de Filosofie organizează un ciclu de conferiţe, un Amfiteatrul Fundaţiei Carol I, în care vor vorbi : Sâmbătă, 17 Oct. d. I. Petrovici: DELA KANT LA HE­GEL; Joi, 22 Oct. d. N- Petrescu : TEORIA STATULUI LA HEGEL; Săra­bătă, 24 Oct. d. I. Nisipeanu: FILO­­SOFIA RELIGIEI LA HEGEL; Joi, 29 Oct. d. Mihail Ralea: ESTETICA LUI HEGEL; Sâmbătă, 31 Oct­­d- Mircea Florian: RENASTEREA HEGELIA­NISMULUI ; Joi, 5 Noembrie d. Tu­dor Vianu: HEGEL IN FILOSOFIA ROMANEASCA. In afară de acest ciclu Societatea Română de Filosofe a mai organizat un al doilea ciclu întitulat: Dru­muri noui în filosofie, în care vor vorbi: Joi, 12 Noembrie d. C- Rădu­­lescu-Motru : H. Driesch şi filosofia organică; Joi, 19 Noembrie d. I. Bru­­car: H. RICKERT ŞI PROBLEMA ONTOLOGIEI; Joi 26 Noembrie d. Ramiro Ortiz: GIOVANI GENTILE ; Joi 3 Decembrie d. Mihail Uţă : E. MEYERSOHN ŞI METAFIZICA ; Joi 10 Dec. d- M. Moldovan: MN BLON­­DEL ŞI FILOSOFIA ACŢIUNII. Con­­ferinţele încep la orele 6 d. a. precis. Acordarea premiilor literare şi artistice în Cehoslovacia In fiecare an, in ziua de 28 Oc­tombrie, care este ziua aniversară a independenţei cehoslovace şi cea Baloane de săpun mai mare sărbătoare naţională, mi­nisterul cehoslovac al Instrucţiunii publice acordă premii de Stat pen­tru opere artistice, literare, muzi­cale, teatrale şi de regie­ Pentru fiecare domeniu artistic există câ­teva premii şi asupra acordării lor Hotărăşte un juriu, care e numit de minister pentru fiecare an. Pentru anul acesta ,ministerul instrucţiunii publice­ a pregătit un nou statut pentru acordarea premii­lor artistice de Stat­ A precizat în primul rând că economiile ce se efectuează la diferitele resorturi, nu se referă la mijloacele destinate pentru aceste premii­ Până în pre­zent premiul de Stat putea fi acor­dat şi artistului care n’a creat poa­te vreo operă mai importantă în a­­nul ce s’a scurs, dar îşi sărbăto­reşte un însemnat jubileu şi a cre­­iat înainte opere eminente. In anul trecut s’a acordat un asemenea premiu poetului dramatic şi roman­cierului F- X. Svoboda. Acest premiu pentru „opere capi­tale” s’a desfiinţat, urmând să sa acorde premii numai pentru cele mai bune opere create în utimul an. Sau efe­ctuat apoi modificări în favoarea autorilor de altă naţiona­litate, dar supuşi cehoslovaci- O­­pernle lor nu trebue să fie publicate pe teritoriul Cehoslovaciei, cum au cerut condiţiunile anterioare- Tenorul Masak în România. Tenorul cehoslovac J. O. Masak, care se numără printre cei mai apre­­ciaţi tenori din Praga, va întreprin­de în zilele cele mai apropiate un turneu de concerte în România şi Iugoslavia. Va concerta la Bucu­reşti, Belgrad şi Zagreb. Plăcerea d-lui Tache­ lor“... Asta era situaţia săptămâna tre­cută când, în urma unei indigestii, probabil, d-na Lenuţa Păunescu se trânti în pat, gemând cât o ţinea gura : „ Mor!... mori... mori... După care, trimese să-l cheme pe bărbatu-său : — Tache dragă, simt c’o să mori... — Vezi-ţi de treabă, Lenuțo... — Nu mă contrazice, când vor­besc eu! Odată ce-ţi spun că mor, să ştii că mor... D. Tache se mulțumi să ridice din umeri. — Și-acum, fiindcam să mor, te rog să-mi faci o plăcere... — Mă rog — Când o fi să mă ducă la cimi­tir, s’o iei pe mama la braţ şi să mergeţi, împreună, după dric. Vreau să crape de necaz toţi duşmanii, cari, au scornit svonul că... eu şi cu mama te-am martirizat şi că... n’am fi trăit bine, câte­ şi trei... D. Jache se gândi, un timp: — De, Lenuţo, dacă asta-i ultima Mişcarea sokolistă a prins rădă­cini adânci şi în Polonia, unde a în­ceput să se desvolte încă cu mult înainte de război. Mişcarea sokolistă din Polonia are 73 organizaţiuni ju­deţene sokoliste şi 880 organizaţiuni locale. Numărul membrilor comuni­tăţii sokoliste poloneze se ridică la peste 80.000, între cari 14.000 femei. Din numărul total al membrilor fac exerciţii regulate 35.000 membri. In afară de aceasta există în Franţa 12 organizaţii departamentale ale soso­­lilor polonezi, având 105 organizaţi­la dorinţă, nu vreau să-ţi stric che­­ani focale şi peste 6000 membri. Inu­mul, — zise el, în sfârşit. Dar te rog să mă crezi că, dacă-i vorba şi merg cu mă 'ta la braţ, vai de plăcerea pe care o s’o mai am, la înmormân­tare !... preună cu tineretul sokolist, mişcarea sokolistă din Polonia numără peste 100.000 membri, formând una din cele mai mari organizaţii de exer­ciţii corporale şi sportive din Po­lonia. Mişcarea sokolistă poloneză are 150 clădiri proprii de educaţie fizică şi 94 terenuri sportive. Geer Patrick C­ADRA­N Sokolii din Polonia A APARUT A APARUT BALETUL MECANIC ROMAN de CEZAR PETRESCU Cea mai fantastică aventură, între real şi ireal, desfăşurată pe Coasta de Azur, la Monte-Carlo, Nisa, Cannes şi în tavernele Bucureştilor. Editura Cartea Romanească 2 volume 140 iei Comerciant mizilean condamnat IAŞI, 12.­­ Tribunalul local a condamnat la 1 an de zile închi­soare pe comerciantul Nae Ne­­goiţă din Mizil. Acesta cumpăra mărfuri din Iaşi pe credit şi cu poliţe girate. S-a constatat însă că girurile erau false. Tribunalul l-a condamnat. _I_ 1 REPERTORIUL TEATRELOR Dolo 12 fa 1© OctoBTiibrîre 1031 ZILELE OPERA ROMANA T. NATIONAL T. REOINA MARIA '■­­ "Lt. T. VENTURA MARŢI Voevodul ţiganilor Ana Karenin Adevărul gol, goluţ Lu MERCURI Repetiţie Razvan şi Vidra Adevărul gol, goluţ Lu JOI Fidelio Nunta lui Figaro Adevărul gol goluţ Sexul slab Ana Karenin Adevărul gol, goluţ Lu VINERI Carmen Noaptea Regilor Adevărul gol, goluţ Lu SAMBATA Prinţul Igor Revizorul Adevărul gol, goluţ Hoţul Ana Karenin Adevărul gol, goluţ Lu DUMINICA 1 Voevodul ţiganilor % Burghezul gentilom Adevărul gol, goluţ Lu Noaptea Regilor Adevărul gol, golul lu Miercuri, 14 Octombrie ^31 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13,30: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Du­nării şi semnal orar. 13,50: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 18: Orchestra Moţei: Muzică u­­şoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19,10: Orchestra Moţei: Continua­rea concertului. 20: Corneliu Moldovanu: „Din lu­mea celor care nu cuvântă” (Em. Gârleanu).­­ 20,20: D- Perpessicius: Cărţi noui-20,40: D. Gustav Rössler: Como­rile de artă ale Transilvaniei. 21: Orchestra Radio: Adam: Uver­tura la „De aş fi rege"; Massenet: Scene Alsaciene; Brediceanu: Hora şi Arcanul dansuri bucovinene (pen­tru trombă şi orchestră). 21,30: D. Mihail Jóra: Compozito­rul Enescu. 21,45: D-ra Emilia Guţianu, deia Opera Română: G. Enescu: Sept chansons de Clement Marót: 1) Es­­trenne a Annere. 2) Languir me fais. 3) Aux damoyselles paresseuses d’es­­crire a leurs amyes. 4) Estrenne de la rose. 5) Présent de couleur blanche. 6) Changeons propos, c’est parle» d’a­­mour. 7) Du conflict en douleur. 22,15: Orchestra Radio: Enescu , Aubade (Teodora-violină, Schwartz viola și Drăghici-violoncel); Bach: Fuga în la minor pentru orchestră de coarde; Tarenghi: Serenadă; Otto Lindemann: Melodii ruseşti. 22.45: Informaţiuni-STRAINATATEA BUDAPESTA. 9.15: Plăci- 12: Clo­pote şi concert. 16: Pt. copii. 17.30: RADIO Marţi 13 Octombrie 1931 Concert. 19: Emisiune franceză. 19,30: „Faust“, operă de Gounod şi apoi concert. KIEV, 4: Trans, de la Moscova. 15,30: Trans, artistice. 16:­­Jurnalul comsomolului. 16,20: Concert. 18: Concert. 18,30: Jurnalul ţăranului. 19,22: Concert. 22: Vremea-KOENIGSWUSTERHAUSEN. 12, 12: Vremea, plăci. 12,15: Ora. 44: Plăci. 15: Pt. copii. 15,30: Vremea, Bursa. 15,45: Pt. doamne. 16,30: Con­cert din Leipzig. 18: Conf. 18,55: Vre­mea. 19,30: Orgă cu acompaniament obligtoriu de instrument 21: Vremea, presă, sport. 21,10: Trans, din Ham­burg. 22,15: Vremea, presă, sport. 22,30: Operetă și revistă. 23,30: „Die Nacht der Prominenten". (Die Ber­lin). LANGENBERG, 7,05: Plăci­ 12,10: Plăci. Vremea. 13,05: Concert. 15,50: Pentru copii. 17: Concert. 18,20: Pri­ma călătorie. 20: Muzică nocturnă. 21: O oră de vrajă. MILANO, 17: Dans. 17,10: Plăci. 18: Ştiri. 19,15: Muzică. 19,45: Dans 20: Ştiri. 20,30: Emisiune engleză. 2: Concert simfonic. ROMA, 17,30,18,15: Concert vocal şi instrumental. 20,10: Plăci. 20,30: Ora presă, sport. 20,35: Emisiune en­gleză. 21: Concert. VARŞOVIA, 11,58: Ora, fanfară. 12,15: Plăci. 16,20: Foileton. 16,40: Idei filozofice în Germania de azi. 17,35: Concert simfonic. 18,50: Di­verse. 19,35: Plăci. 20: Foileton. 20,15: Concert 21,30: Concert. 22,15: Cântece. 22,40: Presă, știri. 23,24: Dans-VIENA. 11,30: Concert 13: Ora, Vremea, Bursa. 16,55: Concert 19-40: Concert. 20,40: Foileton-Microfonic. 21,10: Știri, vremea, presă. 21,25: Pro-arte-quartet. 22,35: Concert noct turn. Vreţi să câştigaţi 20.080 mii lei? Citiţi şi strângeţi zilnic cupoanele Soc. „Prevede­­rea­’ ce apar în pag. III a a ziarului nostru.

Next