Curentul, octombrie 1931 (Anul 4, nr. 1321-1351)
1931-10-14 / nr. 1334
______ CEL IUSAI SIN PLACEMENT ESTE UN ARANJAMENT FIE LA FABRICA DE MOBILE SZEKELY & RETI s. a. TARGU MIURES, BRASOV, BUCURESTI. CALEA VICTORIEI 64 rezistent construite, vândute direct prin sucursală Georg® Enescu (Continuare din pag. 1-a) Enescu avea ca băiat, şi are până astăzi, puterea să se izoleze in mijlociu mulţimii. Curtenitor desăvârşit faţă de cei din jur, găsind o vorbă bună sau plăcută pentru oricine se apropie de ele în stare din acelaş timp să se retragă în sine aşa încât nimic din afară nu-i poate sgudui liniştea, sau acea îndepărtare de care geniul lui are nevoie. In felul acesta el stă cu arta lui Intr’o sferă unde nici aplauzele şi entuziasmul, nici critica nu-1 pot ajunge- El se desface de lucrurile pământeşti şi ochii lui capătă pri- Ivirea înăuntru,pentru că Enescu ,vede şi aude ceea ce la puţini e dat să vadă sau să audă-Aşa, înalt şi sănătos, cum arată. George Enescu e un sensitiv de toată simţirea celor care trăiesc pentru frumuseţe- Nici o îndoială că,la fel cu toţi artiştii el nue nevoie ;de preţuirea unei săli de concert, îde însufleţirea unei adunări care sepricepe să preţuiască ceea ce e! îi sdăi nici o viaţă de artist nu poate ifi întreagă fără o asemenea închinare care face din el un rege, dar, în ce priveşte pe George Enescu, isimţi că nu fără durere, după ce aţinut lumea sub sceptrul muzicii lui, se întoarce îndărăt de samânt casă primească pământeştile recunoaşteri- Văpaia luminilor, zgomotul mâinilor bătute se pare că-l jignesc şi că e în firea lui ceva care îl face să se strângă în sine înaintea acestei laturi a unei izbânzi- El dă totdeauna ce are mai bun şi ar fi să-şi vândă muza dacă ar da mai puţin, atât că ar vrea mai degrabă să dea mai simplu, cu mai mică punere în vază, şi înclinarea pe care o face când e chemat de sarfele de electrizaţi prin cântecul lui, doritori să-i arate furtunoasa preţuire, e aproape o înclinare de protest decât o mulţumire. El e gata să dea şi iară să dea, dar nu se pândeşte să i se mulţumească- Modestia este la el parte din suflet şi i se trage îndărăt din faţa isbucnirilor cari îl întrerup din legătura cu înaltul. Enescu e mult mai aevea el, când poate să cânte în umbră, pentru cel la care ţine, ca să zic aşa, aproape anonim, de la marginea întunericului, umplând de muzică atmnosfera în care şed numai câţivacu inimi bătânde în măsură cu sufierul omului care ţinând-i sub vraja arcuşului îi ia cu el pe sus, prin ţinuturi, peste orizontul vieţii de toate zilele. Ne-a dăruit şi nouă multe asemenea ceasuri şi ele rămân dea pururi neuitate. ■* Muzica lui Enescu are o însuşire , el, care e greu de rostit- Am ascultat şi am fost zguduită de mulţi artişti mari, dar e o anumită sonottnte răscolitoare de inimă, pe care Enescu o scoate din vioară, proprie lui, o adâncime de simţire care nu poate fi zugrăvită- Ceea ce pune Enescu în muzica lui e măreţia lui liniştită, belşugul fără iubire şi de sine al firii proprii, întemeiate pe adevăr şi pe o tărie nesmintită faţă de idealuri- Toate aceste mise destăinue prin muzica lui, prin tălmăcirea de capo d’opere şi de alţii adesea cântate, dar în care el pune o trăsătură de adaos, ceva jeli desăvârşire al său, pe care nu-l pot lămuri decât ca însuşire a sunetului lui 1 Din pian, deopotrivă, Enescu scoate sunete cari par altele decât cele auzite mai înainte, mai adânci, mai vibrătoare, mai trainice, sunete care tremură prin întreaga fiinţă şi electrizează orice simţ- Nu ,virtuozul ci compozitorul cântă, cineva care rămâne în legătură cuo mie de armonii, care trăieşte ,într-o lume de sunete fermecata, necunoscute oamenilor obişnuiţi. Vorbesc de toate acestea ca o dembrată, ca una care nu-şi poate hia dreptul să critice sau să expună, ci a ascultat cu adâncă emoţie, înfăşurată într’un extaz care a pus-o în atingere cu nevisate lumi. , Am stat ceasuri şi ceasuri într’o odaie întunecată între cei care îl iubesc In adevăr, ascultând vrăjită.Şi muzica lui m’a pătruns până la adevăratele temelii alle fiinţei. O mare tăcere umplea odaia, nimeni nu se mai mişca, nici vorbea şi când nota din urmă murea în aer ca un oftat, rămâneam muţi, cu tăcerea ca o închinare fără seamăn, pentru că orice vorbă ar fi sfărâmat farmecul. Muzica lui ne purtase într'o lume fără margini, în ţinuturi de deasupra zilelor pământeşti, parcă pe când cânta ar fi fost destoinic să ne pună în,legătură cuveşnicia. Ceva la fel am citit şi în ochii răniţilor şi bolnavilor, cărora Enescu le-a cântat în timpul războiului, când trecea din lazaret în lazaret cu vioara lui fermecată, ducând frumuseţe, speranţă şi o ultimă rază de mângâiere celor care pentru scăparea ţării părăsiseră câmpuri, cămine şi familie, ca să răspundă glasului care îi chema la grozăviile luptei, foamei, surghiunului, durerii şi lipsurilor Stătea acolo între sute de paturi, care se făceau tot mai nenorocite cu cât înaintam în durere şi ochii îi căpătau acea bine cunoscută privire înăuntru care îl izola pe el, cu muzica lui, înălţând arcuşul ca şi cum ar fi vrut să umple locul gol şi sfărâmat cu valuri de armonie-Din toate părţile se ridicau obrazuri măcinate de pe căpătâie ale întâmplării, buze fără sânge se caşneau să-şi arate recunoştinţa şi mâini de ceară, tremurânde, se împreunau în rugăciune- Li se adusese frumuseţe, pentru un scurt răstimp, suferinzilor şi vrăjitorul în stare să-i poarte un ceas rugător peste jalea lor, fusese Enescu-Ne-a cântat şi nouă în zilele acelea, în ceasuri de seară, când puteam cânte odată să ne punem deoparte munca şi stăruinţa- Strânşi la un foc în odăi ale pribegiei, el aducea între noi pe toţi marii creatori de muzică, Mozart, Schubert, Schumann, Haydn, Beethoven, Frank, Lequen şi frământaţi de mii de fiori cu nervii întinşi şi inimi numai bătăi, îl ascultam aşa cum niciodată nu-l ascultaserăm în timp de pace. Dar aş putea să povestesc şi să nu mai isprăvesc, despre George Enescu, ca om şi ca artist el stă peste noi, aşa modest cum e, suntem toţi gata şi mai mult decât atât, veseli, să-i primim superioritatea şi să-i mulţumim că ne îndatorează ridicându-se peste capetele noastre.Numai că înainte să închei, ar mai fi o trăsătură a caracterului lui pe care aş vrea anume s-o amintesc: generozitatea lui Enescu faţă de toţi ceilalţi artişti. El e gata să asculte, să ajute, să sfătuiască, să îmbărbăteze. Nici un începător nu e lipsit de interes, nici cel mai umil dintre,învălmăşiţii în lupta pentru un rost nu e nesocotit. El e dornic să cinstească orice silinţă în mugur, să cânte cu mâna lui de meşter melodia cea mai smerită adusă la judecată şi ale cărei sunete isbucnesc deodată pline de slavă când sunt cântate de el-Nici pismă, nici îngustime sau dorinţă de strălucire în paguba altuia, nici părtinire sau ofilitor criticism; comori pot fi desgropate în locuri neaşteptate, lumină poate veni de oriunde, nici o înzestrare nu trebue lovită, nici o silinţă neluată în seamă, ori ce om poate găsi ascultare, un prilej să arate ce a lucrat sau ce e destoinic să facă. George Enescu e într’adevăr un ocrotitor şi un ocrotitor care nu umileşte pe cine-i cere ajutorul- „E mai cinstitor să dai decât să iei", e o maximă după care Enescu a ştiut să se călăuzească-Prieten al celor de sus şi prieten deopotrivă al celor umili, e o cinste pentru noi să ne descoperim înaintea lui George Enescu; el e un mare Român şi suntem bucuroşi că e din vremea noastră, dar mai bucuroşi încă ştiind că numele lui nare să treacă odată cu ei- E un nume care are să-şi facă joc printre nemuritori: George Enescu, băeţelul din Dorohoi. (Rândurile de mai sus ale M. S. Regina Maria, primele cu care a fost inaugurată săptămâna Enescu au fost citite aseară la șoc. de Radiodifuziune). inaugurarea unui cămin ceferist Casa Muncii C. F. R. a înfiinţat un cămin de fete pentru copiii funcţionarilor ceferişti din Chişinău. La acest cămin au fost aduse şi 15 orfane din Burdujeni. La inaugurarea căminului au luat parte ca reprezentanţi ai Casei Muncii C. F. R., d. B. B- Beloiu, inspector superior de control, d-na Nicolau de la inspecoratul şcolar şi d. arhitect Costinescu. Slujba religioasă a fost oficiată de preotul dr. Zaharescu, care a ţinut şi o scurtă cuvântare ocazională- A răspuns dr. Beloiu. Farmaciile de serviciu în noaptea de 13 Octomb. Al. Opreanu, cal. Victoriei 82 (tel. 321/09); dr. V. Benţe, cal. Griviţei 81 (tel- 330/98); N. Popovici, cal. Rahovei 237 (tel. 362/01); V. Barozzi, cal. Călăraşi 184; 1. E- Marcovici, cal. Văcăreşti 11 (tel. 338/02); C. T. Dimitriu, cal. Rahovei 5 (tel- 325/01) Margareta Dinescu, leal cal. M. Ghica 41 (tel- 305/62); I. Mihălceanu, cal- Moşilor 364; I. Valeria str. II Iunie 65 (tel. 306/51); M. Sternberg, str. C. A Rosetti 27 (tel 207/65); G. Drăguş, str. Viitor 114 (tel- 233/46). Impresionantă sinucidere la Giurgiu GIURGIU, 12. — Locuitorul Panait Constandatos, în etate de 60 ani, de fel din Giurgiu, actualmente domiciliat în București strada Frumoasă, venind în orașul nostru, astăzi dimineaă când se afla în grădina aleiului M. Foch Și-a tras în tâmplă un glonte de revolver, rămânând mort pe loc. In ultimul timp se ocupa cu diverse mici afacerî care mergându-î prost, ajunsese a nu-şî mai putea întreţine familia, fapt ce l-a determinat a-şi pune capăt zilelor. La faţa locului au sosit în grabă de procuror Gheorghiu, Danielevici poliţaiul oraşului şi dr. Ştefaniu care au început primele cercetări. Asupra sinucigaşului s-au găsit două scrisori, una adresată parchetului şi cealaltă familiei. De pe urma defunctului rămân soţia şi trei copii minori. • 4. De la asociaţiimea „Cultura Technică“ Duminică 11 Octombrie a. c. asociaţiunea „Cultura technică" a absolvenţilor şcoalelor de arte şi meserii din ţară, a ţinut prima şedinţă de toamnă şi a 20-a din anul în curs. D. N. Burcă, preşedintele asociaţiunei, arată în câteva cuvinte foloasele reale ce au adus până în prezent aceste şezători care pe lângă darul de a da o cultură profesională tinerilor absolvenţi, infiltrează spiritul de solidaritate, atât de necesar pentru susţinerea intereselor lor. D-sa termină recomandând tuturor să ia parte în număr cât mai mare la toate conferinţele ce vor urma. Mai vorbesc despre foloasele aduse de această societate, d-nii: Iosef D-tru, C. Buşîlă şi Damian. cum e vremea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL 12 OCTOMBRIE 1931 In România la 8 h. : Timpul s'a menţinut frumos în ultimele 24 ore, cu cerul senin, vântul din sectorul E, temperatura relativ ridicată, azi dimineaţă era în creştere cu 2-4 gr., afară de Basarabia şi Dobrogea, unde erau în scădere cu 2-5 gr., variind între 13 gr. la Balcic şi Timişoara şi 1 gr., la Gheorghieni-Cirec. La Bucureşti-Filaret la 8 h. : Presiunea atmosferică 772 m. m., vântul de la Est cu 1 m. p. s., cerul senin, temperatura 12 gr., umiditatea 74 la sută. Temperatura maximă din cursul zilei de ori 24 gr. iar minima de azi noapte 10 gr. Timpul probabil dela 12 la ÎS Octombrie 1931 ora 20 . Presiunea în creştere cu 3-4 m. m. Timpul se va menţine cald şi frumos, cerul mai mult senin, vânt slab din direcţiuni nehotărâte. Temperatura staţionară. Tendinţă de ceaţă dimineaţa şi seara mai ales în Ardeal şi Bucovina. A apărut No. 18 din încotro ? cu următorul sumar: ZIUA FRANCO-GERMANA Fiecare cu maniera lui. Ceva senzaţional. Vurst! şi găluşti. D. GR. TRANCU-IAŞI IN HALAT ŞI PAPUCE IN ZODIA MONOPOLURILOR Tot spirtul. Ceva despre funcţionari. Nu se face monopolul zahărului CONFERINŢA INTERPARLAMENTARA LA SINAIA Jurnal inedit. In apropierea furtunii Situaţia partidelor politice. Avonuri. — Fapte. — Răfueli. — Culisele. — Sportul 12 pagini ilustrate de Dragoş şi I. Vai 5 Iei. curentul Carnetul zilei Calendar Marţi 13 Octombrie ORT : Siţii Martiri Carp şi Papii CAT. : S. Eduard (Edouard) ISR.: 2 Heşvan 6592 MUS.: 30 Gemadiel-Aver 1350 TEATRE OPERA ROMANA ora 8-30 seara: ,,Voevodul ţiganilor". NAȚIONAL, ora 8 30 seara: „Ana Karenin". REGINA MARIA, ora 9 seara: „Adevărul gol goluț". VENTURA, ora 9 seara: „Ln“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: ,,O aventură nebună” versiune germană) cu Hans Alberti, Betty Aman, Camilla Horn, Gustav Dressel şi Max Adalbert. SELECT: ,,Quand on est belle" (Când eşti frumoasă) cu Lilly Damita şi André Luguet. REGAL: „In numele legii" (Vorun tersuchung) on Albert Bassermann, Gustav Froehlich şi Charlotte Ander. ROXY : „O aventură nebună” (versiunea franceză) cu Jean Murat Marie Bell, Jim Gerard, Georges Treville. VOX: ,.Menschen hinter Gittern” (Sing-Sing) cu Heinrich George, FEMINA: ,,Victoria cea mare” cu Lissi Arno şi Bill Boyd şi jurnal BULEVARD PALACE: „Umbre sub terane' cu Larry Fiel- Dary Horn, Elisabeth Pinajelf, Hans Junker, mans. GORSO: „Marele Grock” cu Liane Haid, Harry Hardt şi Betty Bird, vorbit şi cântat în limba germană. OMNIA: , Unde mi-e nevasta’* cu Malec şi Anita Page. LIBO: ..Victima ’ (Soţia condamnaţuitului) cu Bonni George,Wily Forst, Betty Aman şi Lotte Loring. ARPA:. .Femeia indiscretă" cu George Alexander, Jenny Jugo, Siegfried Arno. SALA EPISCOPIEI: „Guriţa de aur", cu Anny Ondra. MARNA: Match de box Schmeling— Stribling,Visul dragostei ‘ şi Cabaretul comicilor cu Groner şi Vasilache MARCONI: „Ariana" sonor, vorbit şi cântat, seara teatru. VOLTA BULSXI: „Nopţile din Bosfor" cu Conradi Verdi. Complectate şi jurnal Paramount. ROMA: „Convoiul misterios” cu Tom Mix, ,,Fiica Lupului” şi trupa Stamate. LIRA (fost Gloria): Calea Văcăreşti 44 : „Milionul" cântat şi vorbit în limba germană şi franceză- AMERICAN: „Călătoria cea mare“ şi jurnal Fox. SPLENDID: „Alteţa Sa ordonă” operetă vorbită şi cântată in limba germană, o complectate şi o comedie- DÎCHIU: „Desonorata cu Marlene Dietrich şi o complectare : „Imnul naţiunilor’. RAHOVA: Fraţii Karamazoff" cu Fritz Kortner şi Anna Sten şi ansamblul de comedii V. Brezeanu. TERRA:Samson în „Goana după milioane” şi 2 complectări. Seara trupa Mişu Bejan-Scarpon. REX: „Nopţile din Bosfort" sau „Omul care a asasinat" cu Conrad Veidt. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Amorul unei călugăriţe” şi o complectare. MACEDONIA-TEI: „Condicuţa galbenă". La fine o comedie vorbită şi cântată. LEONARD-TEI: „Scamatorul" cu Nicolas Kolin, sonor şi vorbitor. ILEANA (Luna Park) : ,,Aviatorul“, jurnal şi o comedie. FILANTROPIA: ..Redskin" cu Richard Dix şi o complectare. ŞERBAN-VODĂ luarea Şerban-Vodă 113) : „Melodia fericirii’’ şi teatru. BARCELONA : „Cântecul deşertului" cu Johann Boles şi Myrna Loy şi Revista revistelor. LUCIFER: „Evangeline" şi o completare sonoră. TOMIS: „Dezonorata", cu Marlene Dietrich. Dacă ar fi să-l crezi pe Tache Păunescu, D-zeu l-a blagoslovit cu cea mai rea nevastă, din câte sunt pe pământ : luxoasă, risipitoare şi, mai ales, cicălitoare. De cusurul acesta, în special se plângea bietul Tache, prietenilor, în fiecare seară, când ieşind de la slujbă, se abate pe la „Doi Jandarmi“, să-şi bea obişnuitul şpriţ cu borvis. — Nu vă însuraţi, niciodată, măi băeţi... îi povăţueşte el, părinteşte. Şi pe urmă începe să-şi verse tot focul, în sânul amicilor săi cari il ascultă clătinând, compătimitor, din cap. Prietenii, bine-inţeles, n au nici un zor să păstreze secretul, asupra suferinţelor domestice ale bietului Tache. Aşa încât, trecând din gura în gură, acestea au luat proporţii epice, servind drept „sperietoare", tuturor candidaţilor la insurătoare... Faima ce-i creiase, în mahala, scumpul ei bărbăţel, ajunsese şi la urechile neveste-sei, înveninând şi mai mult situaţia. Ba, ceia ce e mai rău, însăşi d-na Caliopi Ramazan, — soacra d-lui Tache Păunescu, în urma acestor svonuri, a găsit de cuviinţă să intervie, pentru a... aplana lucrurile. Drept care, menajul soţilor Păunescu se transformase într’o adevărată menajerie, la ora când se reprezintă „hrana animaleDe la Academia Română In şedinţa intimă a Academiei Romane ţinută Vineri, 9 Octombrie curent, d. G. Balş a prezentat scrierea „St Catharine’s Hill Winchester“ (Winchester, 1930) de d-nii C. F. Hawkes, J. N- Myres şi C- G- Stevens, trimisă în dar de d. Ellis Minns, profesor la Universitatea din Cambridge. S-a luat apoi act cu mulţumire de înştiinţarea că d-na Paula Bachelin, din Capitală, dărueşte Academiei biblioteca regretatului său soţ, profesorul şi scriitorul Léo Bachelin, compusă din 560 volume şi din reviste româneşti şi străine. S’a luat în sfârşit cunoştinţă că în Iunie 1932 Universitatea din Caen îşi va sărbători al cincilea centenar, iar în Iulie 1932 se va întruni la Londra Congresul Internaţional de ştiinţe preistorice şi protoistorice. Spectacolele de la Teatrul Liber Subreta americană Miryam Korátéivá, va da o scurtă serie de spectacole în cochetul teatru din dosul Poştei Centrale — Teatrul Liber. Artista americană va juca cu începere de Sâmbătă 17 cor, una din cele mai de succes operete din repertoriul teatrului idisch, Ţărăncuţă cucernică. Conferinţele Societăţii Române de Filosofie Cu prilejul împlinirei a 100 de ani de la moartea filosofului german Hegel, Societatea Română de Filosofie organizează un ciclu de conferiţe, un Amfiteatrul Fundaţiei Carol I, în care vor vorbi : Sâmbătă, 17 Oct. d. I. Petrovici: DELA KANT LA HEGEL; Joi, 22 Oct. d. N- Petrescu : TEORIA STATULUI LA HEGEL; Sărabătă, 24 Oct. d. I. Nisipeanu: FILOSOFIA RELIGIEI LA HEGEL; Joi, 29 Oct. d. Mihail Ralea: ESTETICA LUI HEGEL; Sâmbătă, 31 Octd- Mircea Florian: RENASTEREA HEGELIANISMULUI ; Joi, 5 Noembrie d. Tudor Vianu: HEGEL IN FILOSOFIA ROMANEASCA. In afară de acest ciclu Societatea Română de Filosofe a mai organizat un al doilea ciclu întitulat: Drumuri noui în filosofie, în care vor vorbi: Joi, 12 Noembrie d. C- Rădulescu-Motru : H. Driesch şi filosofia organică; Joi, 19 Noembrie d. I. Brucar: H. RICKERT ŞI PROBLEMA ONTOLOGIEI; Joi 26 Noembrie d. Ramiro Ortiz: GIOVANI GENTILE ; Joi 3 Decembrie d. Mihail Uţă : E. MEYERSOHN ŞI METAFIZICA ; Joi 10 Dec. d- M. Moldovan: MN BLONDEL ŞI FILOSOFIA ACŢIUNII. Conferinţele încep la orele 6 d. a. precis. Acordarea premiilor literare şi artistice în Cehoslovacia In fiecare an, in ziua de 28 Octombrie, care este ziua aniversară a independenţei cehoslovace şi cea Baloane de săpun mai mare sărbătoare naţională, ministerul cehoslovac al Instrucţiunii publice acordă premii de Stat pentru opere artistice, literare, muzicale, teatrale şi de regie Pentru fiecare domeniu artistic există câteva premii şi asupra acordării lor Hotărăşte un juriu, care e numit de minister pentru fiecare an. Pentru anul acesta ,ministerul instrucţiunii publice a pregătit un nou statut pentru acordarea premiilor artistice de Stat A precizat în primul rând că economiile ce se efectuează la diferitele resorturi, nu se referă la mijloacele destinate pentru aceste premii Până în prezent premiul de Stat putea fi acordat şi artistului care n’a creat poate vreo operă mai importantă în anul ce s’a scurs, dar îşi sărbătoreşte un însemnat jubileu şi a creiat înainte opere eminente. In anul trecut s’a acordat un asemenea premiu poetului dramatic şi romancierului F- X. Svoboda. Acest premiu pentru „opere capitale” s’a desfiinţat, urmând să sa acorde premii numai pentru cele mai bune opere create în utimul an. Sau efectuat apoi modificări în favoarea autorilor de altă naţionalitate, dar supuşi cehoslovaci- Opernle lor nu trebue să fie publicate pe teritoriul Cehoslovaciei, cum au cerut condiţiunile anterioare- Tenorul Masak în România. Tenorul cehoslovac J. O. Masak, care se numără printre cei mai apreciaţi tenori din Praga, va întreprinde în zilele cele mai apropiate un turneu de concerte în România şi Iugoslavia. Va concerta la Bucureşti, Belgrad şi Zagreb. Plăcerea d-lui Tache lor“... Asta era situaţia săptămâna trecută când, în urma unei indigestii, probabil, d-na Lenuţa Păunescu se trânti în pat, gemând cât o ţinea gura : „ Mor!... mori... mori... După care, trimese să-l cheme pe bărbatu-său : — Tache dragă, simt c’o să mori... — Vezi-ţi de treabă, Lenuțo... — Nu mă contrazice, când vorbesc eu! Odată ce-ţi spun că mor, să ştii că mor... D. Tache se mulțumi să ridice din umeri. — Și-acum, fiindcam să mor, te rog să-mi faci o plăcere... — Mă rog — Când o fi să mă ducă la cimitir, s’o iei pe mama la braţ şi să mergeţi, împreună, după dric. Vreau să crape de necaz toţi duşmanii, cari, au scornit svonul că... eu şi cu mama te-am martirizat şi că... n’am fi trăit bine, câte şi trei... D. Jache se gândi, un timp: — De, Lenuţo, dacă asta-i ultima Mişcarea sokolistă a prins rădăcini adânci şi în Polonia, unde a început să se desvolte încă cu mult înainte de război. Mişcarea sokolistă din Polonia are 73 organizaţiuni judeţene sokoliste şi 880 organizaţiuni locale. Numărul membrilor comunităţii sokoliste poloneze se ridică la peste 80.000, între cari 14.000 femei. Din numărul total al membrilor fac exerciţii regulate 35.000 membri. In afară de aceasta există în Franţa 12 organizaţii departamentale ale sosolilor polonezi, având 105 organizaţila dorinţă, nu vreau să-ţi stric cheani focale şi peste 6000 membri. Inumul, — zise el, în sfârşit. Dar te rog să mă crezi că, dacă-i vorba şi merg cu mă 'ta la braţ, vai de plăcerea pe care o s’o mai am, la înmormântare !... preună cu tineretul sokolist, mişcarea sokolistă din Polonia numără peste 100.000 membri, formând una din cele mai mari organizaţii de exerciţii corporale şi sportive din Polonia. Mişcarea sokolistă poloneză are 150 clădiri proprii de educaţie fizică şi 94 terenuri sportive. Geer Patrick CADRAN Sokolii din Polonia A APARUT A APARUT BALETUL MECANIC ROMAN de CEZAR PETRESCU Cea mai fantastică aventură, între real şi ireal, desfăşurată pe Coasta de Azur, la Monte-Carlo, Nisa, Cannes şi în tavernele Bucureştilor. Editura Cartea Romanească 2 volume 140 iei Comerciant mizilean condamnat IAŞI, 12. Tribunalul local a condamnat la 1 an de zile închisoare pe comerciantul Nae Negoiţă din Mizil. Acesta cumpăra mărfuri din Iaşi pe credit şi cu poliţe girate. S-a constatat însă că girurile erau false. Tribunalul l-a condamnat. _I_ 1 REPERTORIUL TEATRELOR Dolo 12 fa 1© OctoBTiibrîre 1031 ZILELE OPERA ROMANA T. NATIONAL T. REOINA MARIA '■ "Lt. T. VENTURA MARŢI Voevodul ţiganilor Ana Karenin Adevărul gol, goluţ Lu MERCURI Repetiţie Razvan şi Vidra Adevărul gol, goluţ Lu JOI Fidelio Nunta lui Figaro Adevărul gol goluţ Sexul slab Ana Karenin Adevărul gol, goluţ Lu VINERI Carmen Noaptea Regilor Adevărul gol, goluţ Lu SAMBATA Prinţul Igor Revizorul Adevărul gol, goluţ Hoţul Ana Karenin Adevărul gol, goluţ Lu DUMINICA 1 Voevodul ţiganilor % Burghezul gentilom Adevărul gol, goluţ Lu Noaptea Regilor Adevărul gol, golul lu Miercuri, 14 Octombrie ^31 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13,30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13,50: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 18: Orchestra Moţei: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19,10: Orchestra Moţei: Continuarea concertului. 20: Corneliu Moldovanu: „Din lumea celor care nu cuvântă” (Em. Gârleanu). 20,20: D- Perpessicius: Cărţi noui-20,40: D. Gustav Rössler: Comorile de artă ale Transilvaniei. 21: Orchestra Radio: Adam: Uvertura la „De aş fi rege"; Massenet: Scene Alsaciene; Brediceanu: Hora şi Arcanul dansuri bucovinene (pentru trombă şi orchestră). 21,30: D. Mihail Jóra: Compozitorul Enescu. 21,45: D-ra Emilia Guţianu, deia Opera Română: G. Enescu: Sept chansons de Clement Marót: 1) Estrenne a Annere. 2) Languir me fais. 3) Aux damoyselles paresseuses d’escrire a leurs amyes. 4) Estrenne de la rose. 5) Présent de couleur blanche. 6) Changeons propos, c’est parle» d’amour. 7) Du conflict en douleur. 22,15: Orchestra Radio: Enescu , Aubade (Teodora-violină, Schwartz viola și Drăghici-violoncel); Bach: Fuga în la minor pentru orchestră de coarde; Tarenghi: Serenadă; Otto Lindemann: Melodii ruseşti. 22.45: Informaţiuni-STRAINATATEA BUDAPESTA. 9.15: Plăci- 12: Clopote şi concert. 16: Pt. copii. 17.30: RADIO Marţi 13 Octombrie 1931 Concert. 19: Emisiune franceză. 19,30: „Faust“, operă de Gounod şi apoi concert. KIEV, 4: Trans, de la Moscova. 15,30: Trans, artistice. 16:Jurnalul comsomolului. 16,20: Concert. 18: Concert. 18,30: Jurnalul ţăranului. 19,22: Concert. 22: Vremea-KOENIGSWUSTERHAUSEN. 12, 12: Vremea, plăci. 12,15: Ora. 44: Plăci. 15: Pt. copii. 15,30: Vremea, Bursa. 15,45: Pt. doamne. 16,30: Concert din Leipzig. 18: Conf. 18,55: Vremea. 19,30: Orgă cu acompaniament obligtoriu de instrument 21: Vremea, presă, sport. 21,10: Trans, din Hamburg. 22,15: Vremea, presă, sport. 22,30: Operetă și revistă. 23,30: „Die Nacht der Prominenten". (Die Berlin). LANGENBERG, 7,05: Plăci 12,10: Plăci. Vremea. 13,05: Concert. 15,50: Pentru copii. 17: Concert. 18,20: Prima călătorie. 20: Muzică nocturnă. 21: O oră de vrajă. MILANO, 17: Dans. 17,10: Plăci. 18: Ştiri. 19,15: Muzică. 19,45: Dans 20: Ştiri. 20,30: Emisiune engleză. 2: Concert simfonic. ROMA, 17,30,18,15: Concert vocal şi instrumental. 20,10: Plăci. 20,30: Ora presă, sport. 20,35: Emisiune engleză. 21: Concert. VARŞOVIA, 11,58: Ora, fanfară. 12,15: Plăci. 16,20: Foileton. 16,40: Idei filozofice în Germania de azi. 17,35: Concert simfonic. 18,50: Diverse. 19,35: Plăci. 20: Foileton. 20,15: Concert 21,30: Concert. 22,15: Cântece. 22,40: Presă, știri. 23,24: Dans-VIENA. 11,30: Concert 13: Ora, Vremea, Bursa. 16,55: Concert 19-40: Concert. 20,40: Foileton-Microfonic. 21,10: Știri, vremea, presă. 21,25: Pro-arte-quartet. 22,35: Concert noct turn. Vreţi să câştigaţi 20.080 mii lei? Citiţi şi strângeţi zilnic cupoanele Soc. „Prevederea’ ce apar în pag. III a a ziarului nostru.