Curentul, iunie 1932 (Anul 5, nr. 1557-1585)
1932-06-01 / nr. 1557
Technică şi ştiinţă (Continuare din pagi. I-a) explicaţiuni fragmentare s'a ridicat, in ultima vreme, cu, o bogăţie de argumente şi cu logica unui adevărat filosof „ce a pus mâna, In tinereţe, la aluatul ştiinţei’’, gânditorul cu educaţie de fizico-chimist, Emle Meyerson. In cunoscutele sale scrieri : De l’explication dans Ies sciences; Le cheminement de la pensée; Identité de réalité şi la déduction relativiste, el susţine idei ce au forţat atenţia lumei ştiinţifice şi filozofice. Cu o demonstraţie impecabilă, el stabileşte cele două constatări fundamentale, că ştiinţa cere conceptul de lucru şi mai ales că ştiinţa caută înainte de toate explicaţiunea. Aplicaţiunile practice nu sunt ţinta sa iniţială şi cu atât mai mult ştiinţa nu poate fi o prelungire şi o perfecţionare a technicei. Popoarele vechi ajunseseră la o technică destul de desvoltată şi perfecţionată, fără să fi putut creia realmente o ştiinţă demnă de acest nume. Superioritatea ştiinţei greceşti constă tocmai în faptul că, îmbibată de spiritul filozofic, ea s’a degajat de technică şi a reuşit astfel să descopere principii foarte simple şi foarte generale. Pentru vechii greci speculaţia dezinteresată, pasiunea de a cunoaşte şi mai ales de a înţelege, era un joc admirabil al spiritului lor subtil şi aşa de curios. Fără îndoială nu se poate spune nimic precis asupra condiţiilor în care s’au elaborat primele speculaţiuni cu adevărat ştiinţifice, dar e greu de susţinut că ştiinţa a fost frica technicei. Nimeni mai mult decât Meyerson, nu e mai departe de a crede acest lucru şi el afirmă chiar că fără ştiinţa greacă, technică modernă nu ar fi fost posibilă. Cu alte cuvinte că technică modernă îşi are origina îndepărtată, dar sigură, in speculaţiile dezinteresate ale filozofilor greci. Lipsa de legătură între operaţiile lor raţionale şi experienţă, împreună cu sclavia— producătoare de mână de lucru eftină — au fost cauzele ce s’au opus desvoltărei technicei şi mai ales maşinismului. Nu putem nega faptul, curent azi, că technică modernă pune probleme din care ştiinţa are mare profit, însă acest lucru duce tocmai la afirmaţia că nu poate exista nici un fel de separaţie, nici un fel de zid despărţitor, între speculaţie şi realizare. Şi foarte numeroşi sunt azi gânditorii şi oamenii de ştiinţă cari cred, împreună cu Meyerson, că ştiinţa de interesată nu joacă rolul întrucâtva secundar, pe care unii filosofi doresc să i-1 atribue. Intelegm noi atunci cât adevăr exprimă, cu toată verva înţepătoare şi aşa de subiectivă — păstrând totuşi întreaga noastră simpatie — indulgentă — neo catolicul Papini, prin gura eroului său Benrubi din violenţa satiră ,,Gog‘‘ : „Raţionalismul ştiinţific era sigur că a cucerit gândirea şi că a găsit cheia realului: apare un evreu din Lublin, Meyerson, care împrăştie şi de astă dată această iluziune: legile raţionale nu se adaptă niciodată complect realului, rămân totdeauna un reziduu ireductibil şi rebel care nu se supune pretinsului triumf al judecăţei raţionaţi?"*. Op. St. Vesiov * INFORMAŢIUNI ! Mâine seară la GRADINA COLOS ! PARADA COLOS! Biletele la casa teatrului de la 10-1 şi 5-8 seara IŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞOTŞŞŞWŞŞMŞŞŞŞŞeMeşgŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞ C alendar Marţi 31 Mai U63 Lucrările d© transferări in învăţământul de toate gradele au fost suspendate pentru câteva zile pe motiv că urmează să se desfiinţeze noiiă şcoli-Secţiunea economică a L S. R. ţine şedinţă Mării seara la ora 9, sub preşedinţia d-lui C. Buşilă. Va vorbi d. ing. N. Costache, despre „Principiile de organizare a exploatărilor statului"*. Pentru realizarea cât mai multor economii ministerul instrucţiei a dat o decizie prin care întregul personal de control „amovibil” al învăţământului primar este rechemat pe ziua de 1 Iunie la catedre Cea mai bună cură de soare, sport etc. găsiţi la Ştrandul Kiseleff, 3000 cabine, 3 bazine lu apă primenită zilnic. Diferita distrucţiune Deschis dela 6 dim. până la 13 noaptea. După ora 8 seara intrarea liberă, Facultatea de filozofie a Universităţii din Gratz a organizat cursuri de vară între 18 Iunie şi 13 August pentru profesorii de limba germană din străinătate. Profesorii români cari ar dori să se înscrie la aceste cursuri de perfecţionare, pot lua Informaţiunile necesare la ministerul instrucţiune! biroul B. J. Cu începere de Duminecă 29 Vlai s'a reluat circulaţia trenurilor între statile Arad şl Aradul Nou. Nici o restricţie nu mai există între Timişoara şl Arad. Asociaţia Cercetaşilor din războiul 1918—1919, având şedinţă Miercuri f. c. la ora8, roagă pe d-nii membri din comitet să nu lipsească fiind la ordinea de zi chestiuni foarte importante. rîn cadrul ciclului de conferinţe organizat de Federaţia funcţionarilor particulari din Pasajul Imobiliara, d. inginer Drăgulănescu, preşedinte, şi-a desvoltat Duminică conferinţa anunţată, vorbind despre Criza şi salariatul particular. Primim: Federaţia Economică, organizează ■ecensământul general al tuturor potecaţilor şi datornicilor din oraşul Bucureşti în vederea conversiunii datoriilor urbane. Toţi ipotecaţii şi datornicii, comercianţi şi particulari sunt rugaţi săreacă de urgenţă pe la sediul Fedeaţiei Economice situată în Bucu■eşti, calea Victoriei No. 54 et. II, lasa Riegler, vis-a-vis de Teatrul Naţional, pentru a complecta formuarele de înscriere. Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea unui monument eroilor din carierul Sebastian, morţi în războiul pentru întregirea neamului roagă familiile şi rudele celor morţi în războiu din cartierul Sebastian, să conunice comitetului, la sediul băncii populare ,,Regele Mihai I“, str. Sebastian No. 166, numele, regimentul şi gradul celor a căror memorie scumpă lor şi neamului întreg, cetăţenii cartierului doresc să o cinstească prin ridicarea unui moment. Cercul de studii agricole anunţă şedinţa săptămânală pentru Joi 2 Iunie a. c. în amfiteatrul Academiei de înalte Studii Agronomice. Va comunica d. Alex. Burnea, inginer agronom despre „Chestiuni profesionale*". Miercuri, 8 Iunie a. c., va avea loc ultima şedinţă din acest ciclu. Va comunica d. dr. Horia Lupan, despre „Raporturile dintre costul muncii şi venitul brut, inexploatabile agricole“. Tariful direct de mărfuri româno-german a fost abrogat Cu începere de mâine intră în vigoare un nou tarif. Astă seară la orele 7 luni, se vor întruni la sediul Asociaţiei funcţionarilor din B-dul Carol I, membrii comitetului de conducere şi delegaţii funcţionarilor de întreprinderi. Se va lua în discuţie chestia orariului de vară de la 7—14 pentru a se obţine extinderea lui la toate birourile centrale din Capitală ale întreprinderilor industriale. Azi soc. studenţilor în drept ţine adunare generală cu orice număr de membri, în localul Ligii Culturale la ora 9 seara. Oficiul de deviz© de la Banca Naţională pune In vederea publicului că, începând de Miercuri 1 Iunie, pentru ridicarea valutei sau cecului ce s’a acordat pe baza paşaportului, solicitatorul trebue să prezinte şi biletul de călătorie in străinătate. ATENA, 29 (Rador). — Ziarul „Vocea Poporului" anunţă că d. Venizelos ar fi declarat că intenţionează să meargă la Lausanne în calitate de ziarist. ATENA, 29 (Rador). — Guvernul a dispus să menţină măsura relativă la închiderea provizorie a burselor de valori. VARȘOVIA 30 (Rador). _ Astăzi a avut loc inaugurarea Institutului de Radiologie Maria Curie _ Sklodowska. La inaugurarea Institului au asistat președintele republicii, dna Curie precum un numeros public. Alt raid transatlantic NEW-YORK, 29. (Rador). — Aviatorul Stanley Hauser și-a luat sborul din Linden (New Jersey) pentru un raid trans-atlantic. El își propune să aterizeze cât mai departe în Europa, sborând cât timp va avea benzină disponibilă. Conferințele d-lui dr. Paulian la Paris D. dr. Paulian, medic primar al serviciului neurologic din spitalul central din Bucureşti, a ţinut în ultimele zile ale lunei Mal, o serie de trei conferinţe la clinicele medicale din Paris. Prima conferinţă a avut loc în ziua de 25 Mai, orele 2 a. m., în amfiteatrul clinicei d-lui prof. Sergent de la spitalul Carité, tratând despre Cercetări anatomo-clinice In scleroza în plăci. A doua conferinţă a avut loc in ziua de 27 Mai, orele 110 a. m., In amfiteatrul Fournier, în clinica d-lui profesor Gougerot din spitalul St. Louis, tratând despre: Rezultatele malariotherapiei şi discuţiunea eşecurilor, subiect dat de Însuşi profesorul Gougerot. A treia conferinţă a avut loc In ziua de 28 Mai orele 10 juni. In serviciul clinicei psichiatrice a d-lui profesor Claude din spitalul St. Anne, tratând despre: Cercetări clinice şi experimentale asupra virusurilor neurotrope. Au asistat numeroşi studenţi, medici şi personalul clinicilor respective. D. dr. Paulian, face de câţiva ani o serie de conferinţe, unde este invitat şi in afară de expunerea lucrărilor sale ştiinţifice, contribue la strângerea relaţiilor ştiinţifice cu ţara noastră. ORT.: Sf. Martir Ermem CAT.: S.ta Petronia. ISR.: 25 Itar 5692. MUS.: 25 Muharem 1351. TEATRE NATIONAL ora 8.30 seara: „D’ale Carnavalului“ și „Conu Leonida“. REGINA MARIA ora 9 seara: „La ordinele dv. doamnă". CINEMATOGRAFE GRADINA CAPITOL: „Trei femei ş... un diplomat“ cu Martha Eggerth, Leo Slezac, Max Hansen şi Albert Paulig. REGAL: „Ein Auto und kein Geld“ cu Igo Sym, Dina Grállá, Paul Kemp, Iacob Tiedtke. TRIANON: „Lilly şi Emy Schwarz“, discuzele vieneze şi „O noapte fără pauză“ cu Siegfried Arno. VOX: „Femei la Închisoare“ cu Joan Crawford şi „Stan şi Bran“ Revista „Cocoşul Roşu No. 4“. RIO: „Concediul în căsnicie“ vorbit şi cântat cu Gerda Maurus. SELECT: Program dublu: „Tu seras Duchesse“ cu Fernand Gravey şi Marie Glory şi „Nest Charmant“. ED. PALACE: „Lacrimi de iubire“ cu Clive Brook şi Ann Harding. FEMINA: „O noapte cu tine” cu Bébé Daniels. FORUM: „Sclavii pasiunei“ cu Emil Janings şi Anna Sten. LIDO: „Noapte bună fetiţă dulce“ cu Charlotte Susa, Siegfried Amo, Ernst Werebes. OMNIA: „Jenny Lind“ cu Grace Moore şi „Stan şi Brau divorţează“. SPLENDID: „Fete de măritat“ şi o completare. A. R. P. A. Episcopiei: „Un soţ infidel“ cu R. A. Roberts, Lucie English, Lissi Arua. A. R. P. A. Franklin: „Africa vorbeşte“ (Paradisul iadului). MARNA (grădină şi sală) „Amor vienez“ cu Georg Alexander şi Betty Bird. VOLTA BUZEŞTI: „Manevrele de toamnă“ jurnal şi comedie. MODEL: „Mariana“ , Marion Davie“ şi „Stan şi Bran candidaţi în alegeri. MARCONI: „Misterul camerei galbene“ cu Hugiette ex Duflos, Des jardins etc. AMERICAN: „îngerii infernului“ şi jurnal Fox. DICHIU: „Floarea din Cuba“ cu Lawrence Tibett şi Lupe Velez. RAHOVA: „Pe drum greşit“ cu Max Adalbert, Gustav Froehlich, Herman Thimog şi Lucie English. TOMIS (grădină şi sală): „O oră cu tine“ cu Maurice Chevalier, Janette MacDonald; jurnal şi completare. LIRA (grădină şi sală): „Balul" cu Dolly Haas şi ,/Vlistigh“ cu Madeleine Renaud. ATENEUL GOLESCU: „Trei băeţi şi o fericire" şi „Un cântec vechi din Heidelberg“. TERRA: „Marina zburătoare" şi „Intr’o mică colfetărie". ILEANA: „Domniţa robilor“, jurnal şi comedie. BOGACIU (Grădină): „Mariana“ şi comedie cu Stan şi Bran. MACEDONIA-TEI: „Ivan cel groaznic şi o comedie. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Fetiţa dulce” şi o comedie. KISSELEFF: „Victoria şi al ei hm.sar“. TRIUMF ■ „Ben Hur“ cu Ramon Novaro şi jurnal. LILIACUL: Compania de reviste Titty Columbeanu în „Parada Capitalei“ şi filmul „Idila imperială“ cu Xenia Desni şi Werner Pitschau. Farmaciile de serviciu în noaptea de 31 Mai 1932 C. Chihăescu, cal. Victoriei 61, tel. 304/16; Al. D. Roşu, cal. Griviţel 74, tel. 324/39; G. Berbier, Bd. Carol 45, tel. 246/07; G. Romaşcanu, str. Colţel 31, tel. 320/93; Dr. Gh. Sima, cal. Şerban Vodă 198, tel. cu 14; N. D. Caranica (E. Belect), 358/87; V. M. Birmanescu, cal. Rahovei 50; M. Horn, Bd. Elisabeta 19 tel. 364/90; X. Feingold, str. Regală 3, tel. 320/16; Aurelia Sotirescu, sos. Stefan cel Mare 4; M. Reinich, str. Nerva Traian 98, tel. 369/91 ; Mihail Sceopol, str. Nicolae Bălces- B-dul Ferdinand 59. Inaugurarea noului serviciu al comunicaţiilor telegrafice Eridim, la orele 104 a avut loc în Palatul poştelor inaugurarea noului serviciu al comunicaţiilor telegrafice. Noul serviciu este instalat în vechea sală a ghişeelor pentru plata mandatelor telegrafice. Sunt cinci feluri de aparate : Siemens, Baudot, Hughes, Tele-imprimeur şi Tele-Typ. Inovaţia pe care o aduce acest serviciu constă în aceea că se poate comunica telegrafic cu aceeaşi uşurinţă cu care ar sta la telefon cu provincia. Pe aparatele Baudot multiplu se pot utiliza în acelaş timp 2 fire pentru comunicări şi 2 fire pentru răspunsurile Siemens numai cu un singur fir, dar cu aceeaşi eficacitate. Cu un aparat Baudot se poate comunica cu orice localitate care are instalat un aparat asemănător. La fel şi cu celelalte aparate. Rapiditatea cu care se obţin răspunsurile ne face să credem că în curând convorbirile urgente telefonice vor fi înlocuit cu aceste aşa zise convorbiri telegrafice, care prezintă şi mai multa siguranţă. Dacă mai punem la socoteală faptul că tariful s’a micşorat simţitor (cinci minute de comunicări cu Clujul de pildă costă 50 lei iar cu Giurgiu 125 lei), prevedem acestui nou serviciu al comunicaţiilor tete telegrafice o intensa întrebuinţare în viitor. Dupe solemnitatea inaugurării şi după câteva încercări de transmitere făcute cu câteva oficii din ţară, d. general Florescu Banu, directorul general al Poştelor, a făcut ziariştilor o scurtă expunere a activităţii şi a progreselor realizate de această instituţiune. D-sa a insistat asupra faptului că Poşta are o bună administraţie şi că în decursul anului trecut la 8 miliarde valori s’au înregistrat pierderi numai de 200.000 lei. Poşta expediază pe an 400 milioane scrisori şi imprimate şi 5 milioane în grupuri. D-sa a arătat apoi o serie de 20 cărţi poştale şi scrisori primite de poştă în ultimele 5 zile cari erau toate lipsite de adresă, ajungând la concluzia că uneori şi publicul e devină că nu ajung scrisorile la destinaţie. D-sa a expus apoi îmbunătăţirile făcute la serviciile de sectoare la reorganizarea controlului ambulanţelor poştale, la înfiinţarea sistemului de telegrame transmise prin telefon, la nouile construcţii, la sistemul cutiilor aplicate la tramvai şi la îmbunătăţiri de administraţie internă în folosul funcţionarilor. D-sa a mulţumit presei pentru serviciile aduse acestei instituţii, care prin faptul că are un foarte redus poate fi accesibil marelui public. Convorbirile se fac întocmai ca şi cu aparatele telefonice, cu deosebire că ele trebue mai înainte scrise, textul se transmite de funcţionar la destinaţie prin aparatul telegrafic. Pentru azi au fost invitaţi la Oficiu Poştal toţi redactorii ziarelor din Bucureşti, cam mulţumită amabilităţii d-lui diriginte Negulescu şi-au transmis corespondentele de ziar uzând de noul serviciu. Localul Oficiului, curat şi bine întreţinut, este cercetat de foarte multe persoane, care folosesc noul mijloc de convorbire. Serviciul funcţionează foarte precis, publicul având un avantagiu în plus. Convorbirea îi e redată în scris pe un blanchet Noul serviciu de convorbire pare să facă o serioasă concurență telefoanelor. La Braşov BRAŞOV 30. — Cu începere de azi s’a înfinţat la Oficiul Poştal din localitate un serviciu de comunicări telegrafice prin aparte Hughes CUR ÉRTÜK Inaugurarea serviciului convorbirilor telegrafice la Ploeşti PLOEŞTI, 30. — Azi la orele 10,30 dimineaţa, s’a făcut, cu mult fast, inaugurarea serviciului convorbirilor telegrafice, la oficiul poştal din localitate. Cu această ocazie s’a pus în funcţiune primul aparat telegrafic. Se aflau de faţă domnii: Stoenescu, directorul prefecturei de judeţ, reprezentanţii ziarelor din Capitală şi ziariştii localnici, AL Marinescu, dirigintele oficiului, etc. D. Marinescu spune că azi se inaugurează primele convorbiri telegrafice pe care direcţiunea generală P. T. T. le pune la dispoziţia publicului. D-sa arată amănunţit felul cum se procedează pentru aceste convorbiri, bandele lor putând fi, la cerere, legalizate de dirigintele oficiului, rămânând astfel un act oficial. D. St. D. Moţoiu, felicită direcţia poştelor în numele oraşului D. Stoenescu, urează propăşire acestei instituţiuni. S’au trimis, apoi, prin nouile aparate, telegrame omagiale d-lui director general al poştelor. După aceia s'a servit asistentei o gustare. O vastă organizaţie comunistă descoperită la Ismail ISMAIL 30. — Politia a descoperit azi o nouă organizaţie comunista Au fist arestate 12 persoane asupra cărora s’au găsit acte compromiţătoare. Premii academice Intelectualii noştri au parcurs deunăzi cu tristeţă lista nouilor premiaţi ai Academiei, în al cărei repertoriu de laureaţi figurau atât de puţine nume cu sonorităţi mai eloquente. Cine sunt aceşti glorioşi şi fericiţi anonimi?.. Cei mai mulţi dintre ei obţin audienţa publicului pentru prima dată, cu prilejul publicării acestei prăfoase liste de încununaţi, şi pe urmă numele li se înfundă iarăşi în penumbra anonimatului, poate pentru eternitate... La Paris, umorul premiilor reiese uneori din evenimente contrarii: zilele trecute, de pildă, aşa zisul premiu .Populist a fost prin surpins atribuit celebrului romancier Jules Romains, care a rămas electrocutat de uimire la aflarea acestei neverosimile ştiri. Omul a înghiţit ruşinea, — pentru un scriitor tot atât de mare ca şi reputaţiunea virginităţii pentru o actriţă vestită. A refuzat cu discreţiune cei 5.000 lei ai premiului, anunţând că nu înţelege să conserve decât beneficiul moral al pacostei omagiale. — La vârsta mea, şi în situaţiunea în care am ajuns, — şi - ar fi spus celebrul scriitor, — un om nu primeşte ci acordă astfel de recompense. Un umorist, comentând atribuirea acestui premiu, făcea un pronostic: — Anul viitor, — profetiza el, — premiul va fi decernat de juriu lui Balzac?.. Pentru fete singure... Ca şi la noi există şi la Londra foarte multe dudui cari nu ştiu cum să-şi petreacă Duminicile mai bine, dar (fireşte!...) fără riscuri şi pagube. De soarta acestor domnişoare s-a neliniştit o mare societate de patronaj, care a deschis în inima metropolei britanice un „home“ de Duminică, în care tinerele „rătăcitoare" se pot plimba cum le place, asculta muzica, mânca, alerga şi dansa. Inrolându-se în „Asociaţiunea rătăcitoarelor“, care nu le cere decât o cotizaţiune de vreo 3 lei pe lună, dobândesc facultatea de a Intra ca la ele acasă in cinci mari apartamente din Londra, dublate de tot atâtea Inaugurate prin provineie. Şi îşi pot aduce cu ele şi prietenele, — ba, chiar şi prietenii... Citiţi Romanţă ţâră note Romanele M. CU Samarineanu Un volum de 280 file lei 60 „La lozul Cărăbuşului” Mâine seară va avea loc deschiderea teatrului Cărăbuş cu fastuoasa revistă „La Lozrul Cărăbuşului“ de N. Kiriţescu cu un mare ansamblu Vor da concursul pe lângă surorile Martinez şi artiştii excentrici berlinezi Renee şi Ramo. Picturile sunt executate de către pictorii Traian Comnescu, Feodoroff şi Rohrhoffer. Fiecare spectator va participa la tragerea a zece premii de valoare Şezătoarea de la ateneul popular Dichiu Duminică la ora 3 d. a., s-a ţinut la ateneul popular Dichiu ultima şezătoare dinaintea vacanţei. Preotul econom Nicolae I. Rădulescu, preşedintele acestui ateneu, a făcut o scurtă dare de seamă a activităţii artistice-culturale, începută în toamna trecută şi suspendată ieri. D-sa a mulţumit celor cari au dat concursul lor preţios pentru buna reuşită a şezătorilor, cari se vor relua în Octombrie a. c. Apoi a vorbit d. G. T. Niculescu- Varone despre jocurile noastre naţionale şi au urmat cântece româneşti executate de corul ateneului de sub conducerea d-lui Adrian Stoicescu, declamaţii, etc. După şezătoare s’a rulat filmul „Lacrimă de iubire’’. S'a năruit Canossa ■■■ Metafora politică va mai vieţui dealungul veacurilor, — dar Canossa nu mai există... De altfel, prea puţin mai rămăsese din faimosul castel care văzuse crunta umilire a unui împărat în faţa unui Papă ambiţios. încă de pe la 1255, castelul de la Canossa era în ruină, în mijlocul Emiliei ităliene. Astăzi, se anunţă dărâmarea completă a ultimelor rămăşiţe ale vestitului castel. Miercuri I Imite 1032 Carnetul zilei Sa I Baloane die săpunul ca a Radio Cină Hans Mueller, fostul patron al magazinului „An die schwartze Katze” de pe Unter den Linden din Berlin, a devenit proprietarul unui mare imobil de raport din Wienerstrasse, prima lui grijă a fost să-şi cunoască chiriaşii, cu cei de la parter a terminat repede. Afară de unul singur care aparţinea unui partid moderat, restul simpatizau cu mişcarea hitlerista. _Mă bucur văzând că ne potrivim In opiniile noastre politice, le zise el. împrejurarea aceasta va avea, sper cea mai fericită influenţă asupra raporturilor dintre noi.* La etajul I nu locuiau decât femei, adică fiinţe care nu prezentau prea mare interes. La al II-lea, insă, a avut o surpriză dintre cele mai dureroase. In imobilul acesta aparţinând unuia dintre cei mai înfocaţi hitlerişti locuia, intre alţii,* inchipuiţi-vă oroare !„. un ovrei. Lui bietul Hans Mueller era cât p'aci săi vie rău, _ D-le Goldenberg trebue să vă mutați!.,, — Nici nu mă gândesc, stimate d.le Mueller. Am un contract in curs de executare, china am plătit-o la timpi așa că nu văd nici un motiv să mă mut.* _ O să te dau in judecată. — N'aveţi decât! Cred insa ci o să pierdeţi procesul findcă,,, vorba ceea,. Sâmbătă seara a avut loc insula Academiei Comerciale sub auspiciile Institutului de cultura italo-română şi ale Asociaţiei Academice „Vasile Pârvan’’ a foştilor membri ai şcoalei române din Roma, conferinţa d-lui prof. Silvio Ferri despre Descoperirile archeologice din ultimul deceniu in Italia Conferenţiarul, prezentat de către d. prof. Ortiz, a vorbit în italieneşte despre întinsa activitate archeologică desfăşurată în ultima vreme în Italia şii în colonii, activitate intens susţinută de către guvernul actual italian pentru a evoca prin descoperiri din ce în ce mai bogate un trecut de neîntrecută glorie şi strălucire. Numeroasele proecţiuni care au însoţit conferinţa au făcut să se perinde prin faţa auditorilor icoane noi, cele mai multe cu desăvârşire inedite, din diversele şantiere ale activităţii arheologice italiene de pretutindeni. Au fost arătate peste o sută de vederi de monumente, de săpături, de opere de artă, române sau greceşti, provenite din Roma, al cărui aspect modern a „mai sunt judecători la Berlin”„. Hitleristul a plecat, vânăt de mânie şi a început să gândească la o soluţie In cele din urmă, a găsit-o. S‘a hotărât să-i facă toate mizerile din lume, ca să-l oblige si se mute. In executarea acestui program i.a închis, chiar din ziua aceea, apa de la closet... _ D-le Mueller, i.a zis peste vreo două zile bietul chiriaş, daţi ordin să.mi dea drumul la api. E imposibil de trăit, pe onoarea mea1*. — Iţi vine greu _ Ceva grozav, pe ochii meii.. _ îmi pare bine! Si ştii ci n'am să-ţi dau drumul la apă, până nu te.i muta... Şi i-a întors spateie„ Peste vreo zece zile, s’au întâlnit pe stradă: proprietarul pe un trotuar şi chiriaşul pe celălalt. La vederea duşmanului său, Goldemberg a ridicat mâna dreaptă, în sus, până la înălţimea pălăriei. _ Bravo]... eclamă încântat proprietarul. Mi se pare că o să-mi devii simpatic, dle Goldenberg!... _ Pentru ce, d.le Mueller făcu acesta mirat. — Văd ci ai început că înveți salutul fascist _ Pardon, domnu' Mueller, avea greșeală. Eu nu v’am salutat deloc. V’am arătat, numai, până unde a ajuns murdăria, în closet la mine. Geer Patriei a fost în mare parte schimbat prin ultimele lucrări archeologice, din Ostia, din Nemi, unde s’au întreprins lucrări de o tehnică formidabilă pentru scoaterea a două corăbii romane din fundul unui lac vulcanic, din Herculanum, din Pompei, din „Spina, apoi din Cirenaica și Tripolitania, cu revelatoarele sculpturii romane din Leptic Magna prezentând cu şapte secole mai înainte caracterele esenţiale ale sculpturii gotice medievale. Din Dodecanes, au fost arătate splendidele sculpturi greceşti descoperite in insula Cos. In sfârşit, n’au fost uitate nici rezultatele săpăturilor misiunii italiene din Albania. Conferinţa, vie şi atrăgătoare, bogată în explicaţiuni, a fost urmărită cu un foarte viu interes de către un auditoriu numeros, din care făceau parte E. S. Gabriel Preziosi, ministrul Italiei, cu personalul legaţiei italiene, numeroşi profesori universitari, archeologi, foşti membri ai şcoalei române din Roma şi mulţi membri marcanţi ai coloniei italiene din Bucureşti. 394 m. BUCUREŞTI 13 00: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Moţoi: Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, sport, meteo ral şi semnal orar. 19.10: D-l N. Albescu: Cronica sportivă. 19.25: Orchestra Moţoi: Continuarea concertului. 20.00: D-l prof. dr. Theohari: Apelatului digestiv. 30.201 D-l P. Zarifopol: De ale Carminerale românești în boalele apara, navalului de I. L. Caragiale. 20.40: Muzică de dans (plăci de gramofon). I 21.00: Ora exactâ. | Orchestra Radio: A. Thomas: Balet din opera „Hamlet. 21.30: D-l Nic. Miclescu: Amintiri din război. 21.45: D-ra Em. Guțianu, de la Opera Română acompaniată de Orchestra Radio dirijată de d. Alfred Alessandrescu: Mozart: Aria Suzanei din „Nunta lui Figaro’’; Mahlen Respir miros de tei; Mahler: One a născocit cântecul acesta; A. Alessandrescu: Dansez sur ma porte; Marx: Şi eri mia adus trandafiri; Mozart: Aria Constanţei din „Răpirea din Serai”. 22.10: Orchestra Radio: Muzică uşoară şi muzică de film sonor. 22,45: Informaţiuni. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD. Milano. (Torino, Genova, Trieste). 10,15: Jura. radio. 10,30: Ştiri. 13,15: Conc. 14,30: Cinci minute curs radiofonic. 14,30: Concert. 14,35: Plăci de gramofon. 14,45: Jurnalul radio. 15: Semnal orar, comunicate. 15: (Trieste) Conc. 15,01: Concert. 15,45: Bursa. 16,05: Bursa. 18/5: Muzică de dans. 18,45: (Trieste) Conc. 19,50: Jurnalul radio, cole. 21,05: Concert. 21,05: (Trieste). Concert. 21,25: (Trieste) Conc. 21,30: Semnal orar, comunicate. 21,31: Concert. 21-31: (Genova). Muzică variată. 22: Jurnalul radio, bul. meteor. 22,15: Concert. 22,30: Convorbire radiofonică. 22,45: Transpune operete in 3 acte de Nicola Ricci. MHULACKER. 8: Ora, meteorul, gimnastică. 9,30: Concert. 12: Muz. din opere romantice germane. 12,30: Muzică de pian. 13,15: Concert. 14: Serbare de reschidere a expoziţiei agicole. 14,50: Ora, meteorul, inform. 15: Transm. din Colonia, conc. 15,35: Inform. 16: Concert. 18: Ora fiorilor. 18,30: Pentru doamne. 19: Concert. 20,25: Conf. 20,50: „Radio în toată lumea“, conf. 21,15: Ora ştiri agricole 21,30: Skagerrak-oră comemorativă. 22: Cantate la moartea lui Haydn, de Cherubini. 22,80: „Haina face pe om”, piesă. 23,50: Trans, din Londra: „Maeştrii cântăreţi din Nittenberg” de Waltner (actul III). ROMA. 10,15: Jurnalul radio, comunicate. 14: Concert. 14,80: Meteorul. 14,45: Concert instruia. 15,15: Jurnalul radio, bursa. 19: Jurnalul copiior, jurnalul radio. 19,30: Conc. vocal. 19,45: Concert. 19,45: Concert. 20,25: Conf. 20,55: Știri sportive. 21: Semnal orar, curs de semnale Morse, Jurnalul radio radio. 22: Semnal orar. 22,30: Știri sportive. 2245: Concert. 23,30: ,,La du chessa delle nebbie”, comedie într’un act de Lucia D’Ambra. 2245: Ultimele știri. BUDAPESTA. 11.15: Conc. 14.05: Concert. 17 30: Pentru copii. 19: Concert 20,30: Corul Asociaţiei lucrătorilor. 21,15: Causene. 21,45: Conce. Descoperiri arheologice în lîala Conferinţa d-lui Silvio Ferri Marţi 31 Mai 1932 Cărţi-reviste A apărut: Istoricul revistei „Spitalul“ şi tabla de materii pe primii 50 ani, cu următorul cuprins: Drd. C. I. Tănăsescu: prefaţă; dr. V. Gomoiu: Istoricul revistei „Spitalul“ 1880-1930; dr. Gherasim A. Davidescu: tabla generală a materiilor conţinute în primii 50 ani 1881—1930 (Cuvinte explicative I Articole originale II Dieruse articole III Comunicări IV Din presa medicală V Analize bibliografice VI Tabletele anuale, cu numele autorilor). *1 Numărul 137, al revistei „VIATA LITERARA“, va apare la 1 IUNIE, cu următorul sumar : G. Călinescu* Prin manuscrise eminesciene: Mircea Eliad: Să închidem universităţile !; George Mihail Zamfirescu: Cuvânt pentru o plecare la drum; Nicolae Roşu: Nimicuri de preţ; I. Valerian; Cara Su—valea umbrelor; G. Bacovia : Niciodată; G. Preda—vorbind cu editorii; Neagu Rădulescu.* Omiliile lui Ava Macaon. Semnează poezii : Mircea Pavelescu, Eugen Constant, Virgil Gheorghiu, Tya Peretz, Adrian Savu. Cronici : Eugen Ionescu, V. Damaschin. Numărul are o complectă dare de seamă a Întregii mişcări literare din ţară. Noul preşedinte al Academiei Române Membrii Academiei Române s-au întrunit cri d.a în şedinţă intimă, pentru ca să aleagă un nou preşedinte în locul d-lui prof. I. Bianu al cărui mandat a expirat. La acest înalt post au fost mai mulţi candidaţi. Cu majoritate absolută de voturi a fost proclamat ales de prof. L. prarector al institutului geologic. Vice-preşedinţi au fost aleşi d-nii I. Bianu Andrei Rădulescu şi prof. I. Simionescu. Aceasta este informaţia sumară, deoarece şedinţa a fost intimă, şi noi am obţinut-o pe căi particulare. Rămâne ca Academia să comunice oficial numărul de voturi obțin - ---- -------