Curentul, iunie 1932 (Anul 5, nr. 1557-1585)

1932-06-01 / nr. 1557

Technică şi ştiinţă (Continuare din pagi. I-a) explicaţiuni fragmentare s'a ridicat, in ultima vreme, cu, o bogăţie de ar­gumente şi cu logica unui adevărat filosof „ce a pus mâna, In tinereţe, la aluatul ştiinţei’’,­ gânditorul cu e­­ducaţie de fizico-chimist, Emle Me­yerson. In cunoscutele sale scrieri : De l’explication dans Ies sciences; Le cheminement de la pensée; Identité de réalité şi la déduction relativiste, el susţine idei ce au forţat atenţ­ia lumei ştiinţifice şi filozofice. Cu o de­monstraţie impecabilă, el stabileşte cele două constatări fundamentale, că ştiinţa cere conceptul de lucru şi mai ales că ştiinţa caută înainte de toate explicaţiunea. Aplicaţiunile practice nu sunt ţin­ta sa iniţială şi cu atât mai mult ştiinţa nu poate fi o prelungire şi o perfecţionare a technicei. Popoarele vechi ajunseseră la o te­­chnică destul de desvoltată şi perfec­ţionată, fără să fi putut creia real­mente o ştiinţă demnă de acest nu­me. Superioritatea ştiinţei greceşti constă tocmai în faptul că, îmbibată de spiritul filozofic, ea s’a degajat de technică şi a reuşit astfel să descope­re principii foarte simple şi foarte generale. Pentru vechii greci specu­laţia dezinteresată, pasiunea de a cunoaşte şi mai ales de a înţelege, era un joc admirabil al spiritului lor subtil şi aşa de curios. Fără îndoială nu se poate spune n­imic precis asupra condiţiilor în ca­re s’au elaborat primele speculaţiuni cu adevărat ştiinţifice, dar e greu de susţinut că ştiinţa a fost frica techni­­cei. Nimeni mai mult decât Meyerson, nu e mai departe de a crede acest lu­cru şi el afirmă chiar că fără ştiinţa greacă, technică modernă nu ar fi fost posibilă. Cu alte cuvinte că technică moder­nă îşi are origina îndepărtată, dar sigură, in speculaţiile dezinteresate ale filozofilor greci. Lipsa de legătură între operaţiile lor raţionale şi expe­rienţă, împreună cu sclavia— produ­cătoare de mână de lucru eftină — au fost cauzele ce s’au opus desvol­­tărei technicei şi mai ales maşinis­­mului. Nu putem nega faptul, curent azi, că technică modernă pune probleme din care ştiinţa are mare profit, însă acest lucru duce tocmai la afirmaţia că nu poate exista nici un fel de se­paraţie, nici un fel de zid despărţi­tor, între speculaţie şi realizare. Şi foarte numeroşi sunt azi gândi­torii şi oamenii de ştiinţă cari cred, împreună cu Meyerson, că ştiinţa de interesată nu joacă rolul întrucât­va secundar, pe care unii filosofi do­resc să i-1 atribue. Intelegm noi atunci cât adevăr ex­primă, cu toată verva înţepătoare şi aşa de subiectivă — păstrând totuşi întreaga noastră simpatie — indul­gentă — neo catolicul Papini, prin gura eroului său Benrubi din violen­ţa satiră ,,Gog‘‘ : „Raţionalismul ştiinţific era sigur că a cucerit gândirea şi că a găsit cheia realului: apare un evreu din Lublin, Meyerson, care împrăştie şi de astă dată această iluziune: legile raţionale nu se adaptă niciodată com­plect realului, rămân totdeauna un reziduu ireductibil şi rebel care nu se supune pretinsului triumf al judecă­­ţei raţionaţi?"*. Op. St. Vesi­ov ­* INFORMAŢIUNI ! Mâine seară la GRADINA COLOS ! PARADA COLOS! Biletele la casa teatrului de la 10-1 şi 5-8 seara IŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞOTŞŞŞWŞŞMŞŞŞŞŞeMeşgŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞŞ C alendar Marţi 31 Mai U63 Lucrările d© transferări in învă­ţământul de toate gradele au fost suspendate pentru câteva zile pe motiv că­ urmează să se desfiin­ţeze noiiă şcoli-Secţiunea economică a L S. R. ţine şedinţă Mării seara la ora 9, sub preşedinţia d-lui C. Buşilă. Va vorbi d. ing. N. Costache, despre „Principiile de organizare a exploa­tărilor statului"*. Pentru realizarea cât mai mul­tor economii ministerul instrucţiei a dat o decizie prin care întregul personal de control „amovibil” al învăţământului primar este reche­mat pe ziua de 1 Iunie la catedre Cea mai bună cură de soare, sport etc. găsiţi la Ştrandul Kise­­leff, 3000 cabine, 3 bazine lu apă primenită zilnic. Diferita distruc­­ţiune Deschis dela 6 dim. până la 13 noaptea. După ora 8 seara in­­trarea liberă, Facultatea de filozofie a Uni­­versităţii din Gratz a organizat cursuri de vară între 18 Iunie şi 13 August pentru profesorii de limba germană din străinătate. Profesorii români cari ar dori să se înscrie la aceste cursuri de perfecţionare, pot lua Informaţiu­­nile necesare la ministerul in­strucţiune! biroul B. J. Cu începere de Duminecă 29 Vlai s'a reluat circulaţia trenuri­lor între statile Arad şl Aradul Nou. Nici o restricţie nu mai există între Timişoara şl Arad. Asociaţia Cercetaşilor din războiul 1918—1919, având şedinţă Miercuri f. c. la ora­­8, roagă pe d-nii membri din comitet să nu lipsească fiind la ordinea de zi chestiuni foarte impor­tante. rî­­n cadrul ciclului de conferinţe organizat de Federaţia funcţiona­rilor particulari din Pasajul Imo­biliara, d. inginer Drăgulănescu, preşedinte, şi-a desvoltat Dumi­­nică conferinţa anunţată, vorbind despre Criza şi salariatul parti­cular. Primim: Federaţia Economică, organizează ■ecensământul general al tuturor potecaţilor şi datornicilor din oraşul Bucureşti în vederea conversiunii datoriilor urbane. Toţi ipotecaţii şi datornicii, comer­­cianţi şi particulari sunt rugaţi să­reacă de urgenţă pe la sediul Fede­­aţiei Economice situată în Bucu­­■eşti, calea Victoriei No. 54 et. II, lasa Riegler, vis-a-vis de Teatrul Naţional, pentru a complecta formu­­arele de înscriere. Comitetul de iniţiativă pentru ridi­­carea unui monument eroilor din car­ierul Sebastian, morţi în războiul pentru întregirea neamului roagă fa­­miliile şi rudele celor morţi în răz­­boiu din cartierul Sebastian, să co­­nunice comitetului, la sediul băncii populare ,,Regele Mihai I“, str. Se­bastian No. 166, numele, regimentul şi gradul celor a căror memorie scum­pă lor şi neamului întreg, cetăţenii cartierului doresc să o cinstească prin ridicarea unui moment. Cercul de studii agricole anunţă şedinţa săptămânală pentru Joi 2 Iunie a. c. în amfiteatrul Academiei de înalte Studii Agronomice. Va comunica d. Alex. Burnea, in­giner agronom despre „Chestiuni pro­fesionale*". Miercuri, 8 Iunie a. c., va avea loc ultima şedinţă din acest ciclu. Va comunica d. dr. Horia Lupan, despre „Raporturile dintre costul muncii şi venitul brut, in­exploata­bile agricole“. Tariful direct de mărfuri ro­­mâno-german a fost abrogat Cu începere de mâine intră în vi­goare un nou tarif. Astă seară la orele 7 luni, se vor întruni la sediul Asociaţiei funcţionarilor din B-dul Carol I, membrii comitetului de conducere şi delegaţii funcţionarilor de în­treprinderi. Se va lua în discuţie chestia orariului de vară de la 7—14 pen­tru a se obţine extinderea lui la toate birourile centrale din Capi­tală ale întreprinderilor indus­triale. Azi soc. studenţilor în drept ţine adunare generală cu orice număr de membri, în localul Ligii Culturale la ora 9 seara. Oficiul de deviz© de la Banca Na­ţională pune In vederea publicului că, începând de Miercuri 1 Iunie, pentru ridicarea valutei sau cecu­lui ce s’a acordat pe baza paşapor­tului, solicitatorul trebue să pre­zinte şi biletul de călătorie in străi­nătate. ATENA, 29 (Rador). — Ziarul „Vocea Poporului" anunţă că d. Venizelos ar fi declarat că inten­ţionează să meargă la Lausanne în calitate de ziarist. ATENA, 29 (Rador). — Guver­nul a dispus să menţină măsura re­lativă la închiderea provizorie a burselor de valori. VARȘOVIA 30 (Rador). _ Astăzi a avut loc inaugurarea Institutului de Radiologie Maria Curie _ Sklodows­ka. La inaugurarea Institului au asistat președintele republicii, d­na Curie pre­cum­­ un numeros public. Alt raid transatlantic NEW-YORK, 29. (Rador). — A­­viatorul Stanley Hauser și-a luat sborul din Linden (New­ Jersey) pentru un raid trans-atlantic. El își propune să aterizeze cât mai de­parte în Europa, sborând cât timp va avea benzină disponibilă. Conferințele d-lui dr. Paulian la Paris D. dr. Paulian, medic primar al serviciului neurologic din spitalul central din Bucureşti, a ţinut în ul­timele zile ale lunei Mal, o serie de trei conferinţe la clinicele medi­cale din Paris. Prima conferinţă a avut loc în ziua de 25 Mai, orele 2 a. m., în am­fiteatrul clinicei d-lui prof. Sergent de la spitalul Carité, tratând despre Cercetări anatomo-clinice In sclero­za în plăci. A doua conferinţă a avut loc in ziua de 27 Mai, orele 110 a. m., In amfiteatrul Fournier, în clinica d-lui profesor Gougerot din spita­lul St. Louis, tratând despre: Re­zultatele malariotherapiei şi discu­­ţiunea eşecurilor, subiect dat de În­suşi profesorul Gougerot. A treia conferinţă a avut loc In ziua de 28 Mai orele 10 juni. In ser­viciul clinicei psichiatrice a d-lui profesor Claude din spitalul St. An­ne, tratând despre: Cercetări clini­ce şi experimentale asupra virusu­rilor neurotrope. Au asistat numeroşi studenţi, me­dici şi personalul clinicilor respec­tive. D. dr. Paulian, face de câţiva ani o serie de conferinţe, unde este in­vitat şi in afară de expunerea lucră­rilor sale ştiinţifice, contribue la strângerea relaţiilor ştiinţifice cu ţara noastră. ORT.: Sf. Martir Ermem CAT.: S.ta Petronia. ISR.: 25 Itar 5692. MUS.: 25 Muharem 1351. TEATRE NATIONAL ora 8.30 seara: „D’ale Carnavalului“ și „Conu Leonida“. REGINA MARIA ora 9 seara: „La ordinele dv. doamnă". CINEMATOGRAFE GRADINA CAPITOL: „Trei femei ş... un diplomat“ cu Martha Eg­­gerth, Leo Slezac, Max Hansen şi Albert Paulig. REGAL: „Ein Auto und kein Geld“ cu Igo Sym, Dina Grállá, Paul Kemp, Iacob Tiedtke. TRIANON: „Lilly şi Emy Schwarz“, discuzele vieneze şi „O noapte fără pauză“ cu Siegfried Arno. VOX: „Femei la Închisoare“ cu Joan Crawford şi „Stan şi Bran“ Revista „Cocoşul Roşu No. 4“. RIO: „Concediul în căsnicie“ vorbit şi cântat cu Gerda Maurus. SELECT: Program dublu: „Tu se­­ras Duchesse“ cu Fernand Gravey şi Marie Glory şi „N­­est Char­mant“. ED. PALACE: „Lacrimi de iubire“ cu Clive Brook şi Ann Harding. FEMINA: „O noapte cu tine” cu Bébé Daniels. FORUM: „Sclavii pasiunei“ cu Emil Janings şi Anna Sten. LIDO: „Noapte bună fetiţă dulce“ cu Charlotte Susa, Siegfried Amo, Ernst Wer­ebes. OMNIA: „Jenny Lind“ cu Grace Moore şi „Stan şi Brau divor­­ţează“. SPLENDID: „Fete de măritat“ şi o completare. A. R. P. A. Episcopiei: „Un soţ in­­fidel“ cu R. A. Roberts, Lucie En­glish, Lissi Arua. A. R. P. A. Franklin: „Africa vor­beşte“ (Paradisul iadului). MARNA (grădină şi sală) „Amor vienez“ cu Georg Alexander şi Betty Bird. VOLTA BUZEŞTI: „Manevrele de toamnă“ jurnal şi comedie. MODEL: „Mariana“ ,­ Marion Da­vie“ şi „Stan şi Bran candidaţi în alegeri. MARCONI: „Misterul camerei gal­bene“ cu Hugiette ex Duflos, Des jardins­ etc. AMERICAN: „îngerii infernului“ şi jurnal Fox. DICHIU: „Floarea din Cuba“ cu Lawrence Tibett şi Lupe Velez. RAHOVA: „Pe drum greşit“ cu Max Adalbert, Gustav Froehlich, Herman Thimog şi Lucie English. TOMIS (grădină şi sală): „O oră cu tine“ cu Maurice Chevalier, Janette MacDonald; jurnal şi completare. LIRA (grădină şi sală): „Balul" cu Dolly Haas şi ,/Vlistigh­“ cu Made­leine Renaud. ATENEUL GOLESCU: „Trei băeţi şi o fericire" şi „Un cântec vechi din Heidelberg“. TERRA: „Marina zburătoare" şi „Intr’o mică colfetărie". ILEANA: „Domniţa robilor“, jurnal şi comedie. BOGACIU (Grădină): „Mariana“ şi comedie cu Stan şi Bran. MACEDONIA-TEI: „Ivan cel groaz­nic şi o comedie. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Fe­tiţa dulce” şi o comedie. KISSELEFF: „Victoria şi al ei hm.­sar“. TRIUMF ■ „Ben Hur“ cu Ramon Novaro şi jurnal. LILIACUL: Compania de reviste Titty Columbeanu în „Parada Ca­pitalei“ şi filmul „Idila imperia­lă“ cu Xenia Desni şi Werner Pitschau. Farmaciile de serviciu în noaptea de 31 Mai 1932 C. Chihăescu, cal. Victoriei 61, tel. 304/16; Al. D. Roşu, cal. Grivi­­ţel 74, tel. 324/39; G. Berbier, Bd. Carol 45, tel. 246/07; G. Romaşca­­­nu, str. Colţel 31, tel. 320/93; Dr. Gh. Sima, cal. Şerban Vodă 198, tel. cu 14; N. D. Caranica (E. Belect), 358/87; V. M. Birmanescu, cal. Ra­hovei 50; M. Horn, Bd. Elisabeta 19 tel. 364/90; X. Feingold, str. Regală 3, tel. 320/16; Aurelia Sotirescu, sos. Stefan cel Mare 4; M. Reinich, str. Nerva Traian 98, tel. 369/91 ; Mihail Sceopol, str. Nicolae Bălces- B-dul Ferdinand 59. Inaugurarea noului serviciu al comunicaţiilor telegrafice Eri­dim, la orele 10­4 a avut loc în Palatul poştelor inaugurarea nou­lui serviciu al comunicaţiilor tele­grafice. Noul serviciu este instalat în ve­chea sală a ghişeelor pentru plata mandatelor telegrafice. Sunt cinci feluri de aparate : Sie­mens, Baudot, Hughes, Tele-impri­­meur şi Tele-Typ. Inovaţia pe care o aduce acest ser­viciu constă în aceea că se poate comunica telegrafic cu aceeaşi uşu­rinţă cu care ar sta la telefon cu provincia. Pe aparatele Baudot mul­tiplu se pot utiliza în acelaş timp 2 fire pentru comunicări şi 2 fire pen­tru răspunsuri­le Siemens numai cu un singur fir, dar cu aceeaşi efica­citate. Cu un aparat Baudot se poate co­munica cu orice localitate care are instalat un aparat asemănător. La fel şi cu celelalte aparate. Rapidi­tatea cu care se obţin răspunsurile ne face să credem că în curând con­vorbirile urgente telefonice vor fi în­locuit cu aceste aşa zise convorbiri telegrafice, care prezintă şi mai mul­ta siguranţă. Dacă mai punem la socoteală fap­tul că tariful s’a micşorat simţitor (cinci minute de comunicări cu Clu­jul de pildă costă 50 lei iar cu Giur­giu 1­25 lei), prevedem acestui nou serviciu al comunicaţiilor tete tele­grafice o intensa întrebuinţare în viitor. Dupe solemnitatea inaugurării şi după câteva încercări de transmi­tere făcute cu câteva oficii din ţa­ră, d. general Florescu Banu, direc­torul general al Poştelor, a făcut ziariştilor o scurtă expunere a ac­tivităţii şi a progreselor realizate de această instituţiune. D-sa a in­sistat asupra faptului că Poşta are o bună administraţie şi că în de­cursul anului trecut la 8 miliarde valori s’au înregistrat pierderi nu­mai de 200.000 lei. Poşta expedia­ză pe an 400 milioane scrisori şi imprimate şi 5 milioane în grupuri. D-sa a arătat apoi o serie de 20 cărţi poştale şi scrisori primite de poştă în ultimele 5 zile cari erau toate lipsite de adresă, ajungând la concluzia că uneori şi publicul e de­vină că nu ajung scrisorile la des­tinaţie. D-sa a expus apoi îmbună­tăţirile făcute la serviciile de sec­toare la reorganizarea controlului ambulanţelor poştale, la înfiinţarea sistemului de telegrame transmise prin telefon, la nouile construcţii, la sistemul cutiilor aplicate la tramvai şi la îmbunătăţiri de ad­ministraţie internă în folosul func­ţionarilor. D-sa a mulţumit presei pentru serviciile aduse acestei instituţii, care prin faptul că are un­­ foarte redus poate fi accesibil ma­relui public. Convorbirile se fac în­tocmai ca şi cu aparatele telefo­nice, cu deosebire că ele trebue mai înainte scrise, textul se trans­mite de funcţionar la destinaţie prin aparatul telegrafic. Pentru azi au fost invitaţi la Oficiu Poştal toţi redactorii ziarelor din Bucureşti, cam­ mulţumită amabilităţii d-lui di­riginte Negulescu şi-au transmis corespondentele de ziar uzând de noul serviciu. Localul Oficiului, cu­­rat şi bine întreţinut, este cercetat de foarte multe persoane, care fo­losesc noul mijloc de convorbire. Serviciul funcţionează foarte pre­cis, publicul având un avantagiu în plus. Convorbirea îi e redată în scris pe un blanchet Noul serviciu de convorbire pare să facă o se­rioasă concurență telefoanelor. La Braşov BRAŞOV 30. — Cu începere de azi s’a înfinţat la Oficiul Poştal din localitate un serviciu de comuni­cări telegrafice prin aparte Hughes CUR ÉRTÜK Inaugurarea serviciului convorbirilor telegrafice la Ploeşti PLOEŞTI, 30. — Azi la orele 10,30 dimineaţa, s’a făcut, cu mult fast, inaugurarea serviciului con­vorbirilor telegrafice, la oficiul poş­tal din localitate. Cu această oca­zie s’a pus în funcţiune primul apa­rat telegrafic. Se aflau de faţă domnii: Stoe­­nescu, directorul prefecturei de judeţ, reprezentanţii ziarelor din Capitală şi ziariştii localnici, AL Marinescu, dirigintele oficiului, etc. D. Marinescu spune că azi se inaugurează primele convorbiri te­legrafice pe care direcţiunea ge­nerală P. T. T. le pune la dispozi­ţia publicului. D-sa arată amănun­ţit felul cum se procedează pentru aceste convorbiri, bandele lor putând fi, la cerere, legalizate de dirigintele oficiului, rămânând ast­fel un act oficial. D. St. D. Moţoiu, felicită direcţia poştelor în numele oraşului D. Stoenescu, urează propăşire acestei instituţiuni. S’au trimis, apoi, prin nouile a­­parate, telegrame omagiale d-lui director general al poştelor. După aceia s'a servit asistentei o gu­stare. O vastă organizaţie comunistă descoperită la Ismail ISMAIL 30. — Politia a desco­perit azi o nouă organizaţie comu­nista Au fist arestate 12 persoane asu­pra cărora s’au găsit acte com­promiţătoare. Premii academice Intelectualii noştri au parcurs deu­năzi cu tristeţă lista nouilor premiaţi ai Academiei, în al cărei repertoriu de laureaţi figurau atât de puţine nu­me cu sonorităţi mai eloquente. Cine sunt aceşti glorioşi şi fericiţi ano­nimi?.. Cei mai mulţi dintre ei obţin audienţa publicului pentru prima dată, cu prilejul publicării acestei prăfoase liste de încununaţi, şi pe urmă numele li se înfundă iarăşi în penumbra a­­nonimatului, poate pentru eternitate... La Paris, umorul premiilor reiese uneori din evenimente contrarii: zi­lele trecute, de pildă, aşa zisul premiu .Populist a fost prin surpins atri­buit celebrului romancier Jules Ro­mains, care a rămas electrocutat de uimire la aflarea acestei neverosi­mile ştiri. Omul a înghiţit ruşinea, — pentru un scriitor tot atât de mare ca şi reputaţiunea virginităţii pentru o actriţă vestită. A refuzat cu discre­­ţiune cei 5.000 lei ai premiului, anun­ţând că nu înţelege să conserve de­cât beneficiul moral al pacostei oma­giale. — La vârsta mea, şi în situaţiunea în care am ajuns, — şi - ar fi spus celebrul scriitor, — un om nu primeşte ci acordă astfel de recompense. Un umorist, comentând atribuirea acestui premiu, făcea un pronostic: — Anul viitor, — profetiza el, — premiul va fi decernat de juriu lui Balzac?.. Pentru fete singure... Ca şi la noi există şi la Londra foarte multe dudui cari nu ştiu cum să-şi petreacă Duminicile mai bine, dar (fireşte!...) fără riscuri şi pa­gube. De soarta acestor domnişoare s-a neliniştit o mare societate de patronaj, care a deschis în inima metropolei britanice un „home“ de Duminică, în care tinerele „rătăci­­toare" se pot plimba cum le place, asculta muzica, mânca, alerga şi dansa. Inrolându-se în „Asociaţiu­­nea rătăcitoarelor“, care nu le cere decât o cotizaţiune de vre­o 3 lei pe lună, dobândesc facultatea de a Intra ca la ele acasă in cinci mari apartamente din Londra, dublate de tot atâtea Inaugurate prin pro­­vineie. Şi îşi pot aduce cu ele şi prietenele, — ba, chiar şi prietenii... Citiţi Romanţă ţâră note Roman­ele M. CU Samarineanu­ Un volum de 280 file lei 60 „La lozul Cărăbuşului” Mâine seară va avea loc deschide­rea teatrului Cărăbuş cu fastuoasa revistă „La Lozrul Cărăbuşului“ de N. Kiriţescu cu un mare ansamblu Vor da concursul pe lângă surori­le Martinez şi artiştii excentrici berlinezi Renee şi Ramo. Picturile sunt executate de către pictorii Traian Comnescu, Feodoroff şi Rohr­hoffer. Fiecare spectator va participa la tragerea a zece premii de valoare Şezătoarea de la ateneul popular Dichiu Duminică la ora 3 d. a., s-a ţinut la ateneul popular Dichiu ultima şezăto­are dinaintea vacanţei. Preotul econom Nicolae I. Rădules­­cu, preşedintele acestui ateneu, a fă­cut o scurtă dare de seamă a activi­tăţii artistice-culturale, începută în toamna trecută şi suspendată ieri. D-sa a mulţumit celor cari au dat concursul lor preţios pentru buna reu­şită a şezătorilor, cari se vor relua în Octombrie a. c. Apoi a vorbit d. G. T. Niculescu- Varone despre jocurile noastre na­ţionale şi au urmat cântece româneşti executate de corul ateneului de sub conducerea d-lui Adrian Stoicescu, declamaţii, etc. După şezătoare s’a rulat filmul „La­crimă de iubire’’. S'a năruit Canossa ■■■ Metafora politică va mai vieţui dealungul veacurilor, — dar Canos­sa nu mai există... De altfel, prea puţin mai rămăsese din faimosul castel care văzuse crunta umilire a unui împărat în faţa unui Papă am­biţios. încă de pe la 1255, castelul de la Canossa era în ruină, în mij­locul Emiliei ităliene. Astăzi, se a­­nunţă dărâmarea completă a ulti­melor rămăşiţe ale vestitului castel. Miercuri I Imite 1032 C­arnetul zilei S­a I Baloane die săpun­u­l ca a Radio Cină Hans Mueller, fostul patron al magazinului „An die schwartze Katze” de pe Unter den Linden din Berlin, a devenit proprietarul unui mare imobil de raport din Wiener­strasse, prima lui grijă a fost să-şi cunoască chiriaşii, cu cei de la parter a terminat repe­de. Afară de unul singur care aparţi­­nea unui partid moderat, restul sim­patizau cu mişcarea hitlerista. _Mă bucur văzând că ne potrivim In opiniile noastre politice, le zise el. împrejurarea aceasta va avea, sper cea mai fericită influenţă asupra ra­­porturilor dintre noi.* La etajul I nu locuiau decât femei, adică fiinţe care nu prezentau prea mare interes. La al II-lea, insă, a a­­vut o surpriză dintre cele mai dure­­roase. In imobilul acesta aparţinând unuia dintre cei mai înfocaţi hitle­­rişti locuia, intre alţii,* inchipuiţi-vă oroare !„. un ovrei. Lui bietul Hans Mueller era cât p'aci săi vie rău, _ D-le Goldenberg trebue să vă­­ mutați!.,, — Nici nu mă gândesc, stimate d.le Mueller. Am un contract in curs de executare, china am plătit-o la timpi așa că nu văd nici un motiv să mă mut.* _ O să te dau in judecată. — N'aveţi decât! Cred insa ci o să pierdeţi procesul findcă,,, vorba ceea,. Sâmbătă seara a avut loc in­sula A­cademiei Comerciale sub auspiciile Institutului de cultura italo-română şi ale Asociaţiei Academice „Vasile Pârvan’’ a foştilor membri ai şcoalei române din Roma, conferinţa d-lui prof. Silvio Ferri despre Descoperirile archeologice din ultimul deceniu in Italia Conferenţiarul, prezentat de că­tre d. prof. Ortiz, a vorbit în italie­neşte despre întinsa activitate arche­­ologică desfăşurată în ultima vreme în Italia şii în colonii, activitate intens susţinută de către guvernul actual i­­talian pentru a evoca prin descoperiri din ce în ce mai bogate un trecut de neîntrecută glorie şi strălucire. Nu­meroasele proecţiuni care au însoţit conferinţa au făcut să se perinde prin faţa auditorilor icoane noi, cele mai multe cu desăvârşire inedite, din diversele şantiere ale activităţii arhe­­ologice italiene de pretutindeni. Au fost arătate peste o sută de vederi de monumente, de săpături, de opere de artă, române sau greceşti, provenite din Roma, al cărui aspect modern a „mai sunt judecători la Berlin”­„. Hitleristul a plecat, vânăt de mânie şi a început să gândească la o soluţie In cele din urmă, a găsi­t-o. S‘a ho­­tărât să-i facă toate mizerile din lu­­me, ca să-l oblige si se mute. In executarea acestui program i.a închis, chiar din ziua aceea, apa de la closet... _ D-le Mueller, i.a zis peste vreo două zile bietul chiriaş, daţi ordin să.mi dea drumul la api. E imposibil de trăit, pe onoarea mea1*. — Iţi vine greu _ Ceva grozav, pe ochii meii.. _ îmi pare bine! Si ştii ci n'am să-ţi dau drumul la apă, până nu te.i muta... Şi i-a întors spateie„ Peste vreo zece zile, s’au întâlnit pe stradă: proprietarul pe un trotuar şi chiriaşul pe celălalt. La vederea duşmanului său, Gol­­demberg a ridicat mâna dreaptă, în sus, până la înălţimea pălăriei. _ Bravo]... eclamă încântat pro­prietarul. Mi se pare că o să-mi devii simpatic, d­le Goldenberg!... _ Pentru ce, d.le Mueller făcu acesta mirat. —­ Văd ci ai început că înveți salu­tul fascist _ Pardon, domnu' Mueller, avea greșeală. Eu nu v’am salutat deloc. V’am arătat, numai, până unde a a­­juns murdăria, în closet la mine. Geer Patriei a fost în mare parte schimbat prin ulti­mele lucrări archeologice, din Ostia, din Nemi, unde s’au întreprins lucrări de o tehnică formidabilă pentru scoa­terea a două corăbii romane din fun­dul unui lac vulcanic, din Hercula­­num, din Pompei, din „Spina, apoi din Cirenaica și Tripolitania, cu revela­toarele sculpturii romane din Leptic Magna prezentând cu şapte secole mai înainte caracterele esenţiale ale sculpturii gotice medievale. Din Dode­canes, au fost arătate splendidele sculpturi greceşti descoperite in insu­la Cos. In sfârşit, n’au fost uitate nici rezultatele săpăturilor misiunii i­­taliene din Albania. Conferinţa, vie şi atrăgătoare, bogată în explicaţiuni, a fost urmărită cu un foarte viu in­teres de către un auditoriu numeros, din care făceau parte E. S. Gabriel Preziosi, ministrul Italiei, cu persona­lul legaţiei italiene, numeroşi profe­sori universitari, archeologi, foşti membri ai şcoalei române din Roma şi mulţi membri marcanţi ai coloniei italiene din Bucureşti. 394 m. BUCUREŞTI 13 00: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Du­nării şi semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 18.00: Orchestra Moţoi: Muzică u­­şoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, sport, meteo­ ral şi semnal orar. 19.10: D-l N. Albes­cu: Cronica sportivă. 19.25: Orchestra Moţoi: Continua­rea concertului. 20.00: D-l prof. dr. Theohari: Apela­tului digestiv. 30.201 D-l P. Zarifopol: De ale Car­­minerale românești în boalele apara, navalului de I. L. Caragiale. 20.40: Muzică de dans (plăci de gra­mofon). I 21.00: Ora exactâ. | Orchestra Radio: A. Thomas: Ba­let din opera „Hamlet. 21.30: D-l Nic. Miclescu: Amintiri din război. 21.45: D-ra Em. Guțianu, de la O­­pera Română acompaniată de Orches­tra Radio dirijată de d. Alfred Ales­­sandrescu: Mozart: Aria Su­zanei din „Nunta lui Figaro’’; Mahlen Respir miros de tei; Mahler: One a născocit cântecul acesta; A. Alessandrescu: Dansez sur ma porte; Marx: Şi eri mia adus trandafiri; Mozart: Aria Constanţei din „Răpirea din Serai”. 22.10: Orchestra Radio: Muzică u­­şoară şi muzică de film sonor. 22,45: Informaţiuni. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD. Milano. (To­rino, Genova, Trieste). 10,15: Jura. radio. 10,30: Ştiri. 13,15: Conc. 14,30: Cinci minute curs radiofonic. 14,30: Concert. 14,35: Plăci de gramofon. 14,45: Jurnalul radio. 15: Semnal o­­rar, comunicate. 15: (Trieste) Conc. 15,01: Concert. 15,45: Bursa. 16,05: Bursa. 18/5: Muzică de dans. 18,45: (Trieste) Conc. 19,50: Jurnalul radio, cole. 21,05: Concert. 21,05: (Trieste). Concert. 21,25: (Trieste) Conc. 21,30: Semnal orar, comunicate. 21,31: Con­cert. 21-31: (Genova). Muzică varia­tă. 22: Jurnalul radio, bul. meteor. 22,15: Concert. 22,30: Convorbire ra­diofonică. 22,45: Transp­une operete in 3 acte de Nicola Ricci. MHULACKER. 8: Ora, meteorul, gimnastică. 9,30: Concert. 12: Muz. din opere romantice germane. 12,30: Muzică de pian. 13,15: Concert. 14: Serbare de reschidere a expoziţiei a­­gicole. 14,50: Ora, meteorul, inform. 15: Transm. din Colonia, conc. 15,35: Inform. 16: Concert. 18: Ora fiorilor. 18,30: Pentru doamne. 19: Concert. 20,25: Conf. 20,50: „Radio în toată lumea“, conf. 21,15: Ora ştiri agri­cole 21,30: Skagerrak-oră comemora­tivă. 22: Cantate la moartea lui Haydn, de Cherubini. 22,80: „Haina face pe om”, piesă. 23,50: Trans, din Londra: „Maeştrii cântăreţi din Nit­­tenberg” de Waltner (actul III). ROMA. 10,15: Jurnalul radio, co­municate. 14: Concert. 14,80: Meteo­­rul. 14,45: Concert instruia. 15,15: Jurnalul radio, bursa. 19: Jurnalul copiior, jurnalul radio. 19,30: Conc. vocal. 19,45: Concert. 19,45: Concert. 20,25: Conf. 20,55: Știri sportive. 21: Semnal orar, curs de semnale Morse, Jurnalul radio radio. 22: Semnal o­­rar. 22,30: Știri sportive. 2245: Con­cert. 23,30: ,,La du chessa delle ne­­bbie”, comedie într’un act de Lucia D’Ambra. 2245: Ultimele știri. BUDAPESTA. 11.15: Conc. 14.05: Concert. 17 30: Pentru copii. 19: Con­cert 20,30: Corul Asociaţiei lucrăto­rilor. 21,15: Causene. 21,45: Conce. Descoperiri arheologice în lîal­a Conferinţa d-lui Silvio Ferri Marţi 31 Mai 1932 Cărţi-reviste A apărut: Istoricul revistei „Spi­talul“ şi tabla de materii pe primii 50 ani, cu următorul cuprins: Drd. C. I. Tănăsescu: prefaţă; dr. V. Gomoiu: Istoricul revistei „Spitalul“ 1880-1930; dr. Gherasim A. Davidescu: tabla generală a ma­­teriilor conţinute în primii 50 ani 1881—1930 (Cuvinte explicative I Articole originale II Dieruse artico­le III Comunicări IV Din presa me­dicală V Analize bibliografice VI Tabletele anuale, cu numele autori­lor). *1 Numărul 137, al revistei „VIATA LITERARA“, va apare la 1 IUNIE, cu următorul sumar : G. Călinescu* Prin manuscrise e­­minesciene: Mircea Eliad: Să închi­dem universităţile !; George Mihail Zamfirescu: Cuvânt pentru o ple­care la drum; Nicolae Roşu: Ni­micuri de preţ; I. Valerian; Cara Su—valea umbrelor; G. Bacovia : Niciodată; G. Preda—vorbind cu edi­torii; Neagu Rădulescu.* Omiliile lui Ava­ Macaon. Semnează poezii : Mircea Paveles­­cu, Eugen Constant, Virgil Gheor­­ghiu, Tya Peretz, Adrian Savu. Cronici : Eugen Ionescu, V. Da­maschin. Numărul are o complectă dare de seamă a Întregii mişcări li­­terare din ţară. Noul preşedinte al Academiei Române Membrii Academiei Române s-au întrunit cri d.­a­ în şedinţă intimă, pentru ca să aleagă un nou preşe­dinte în locul d-lui prof. I. Bianu al cărui mandat a expirat. La acest înalt post au fost mai mulţi candidaţi. Cu majoritate absolută de voturi a fost proclamat ales de prof. L. pra­rector al institutului geologic. Vice-preşedinţi au fost aleşi d-nii I. Bianu Andrei Rădulescu şi prof. I. Simionescu. Aceasta este informaţia sumară, deoarece şedinţa a fost intimă, şi noi am obţinut-o pe căi particulare. Rămâne ca Academia să comu­­nice oficial numărul de voturi obțin - ---- -------

Next