Curentul, iulie 1932 (Anul 5, nr. 1586-1615)

1932-07-01 / nr. 1586

i­n M—llllfr WHIim ül üli Mill ............... mi 1 CSSTSI MELE B£ BAE I, ŞTRAND ultimele creatiuni a renumitelor mărci FORMAsi MUftfCA sunt unanim apreciate. Halate, Pijamale, Pantofi Bonete, Cordoane, Pălării într’un bogat asortiment şi CU PREŢURI EXTREM de REDUSE .. CI­OCIETATE ANONIMA Bucuresti Str. Lipscani, 37 PLOESTI, Pas. Cooperativa aspecte din etaja turca Continuare din pag. l­a BßA KBNERALA NATURALA FBttNCEZA Gută - Btabilit - Artrlăsm. ELIintA AfclDUL uric _______O . V- -—JIWIIMi I il I ' 'li -T'SSCS?5'" Calendar Joi 30 liren­e 1832 [Cere Or roman de CEZAR PETRESCU Cel dintâi volum din tarea colecţie literară a arului CURENTUL. 320 pagini , 70 lei ;SÎ r\*f rnî,nf Îp3t­ r 5 ,.t 3 3«'87 DURERILE de cap, nevralgi», gripă, reuma­tist* \ se vindecă numai prin Annnsvraisft Dr. NANUI MUSCEL jtn cutii originale conţinând 2 bu. I line şi cu semnătura doctorului Depozit, Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Ruba­vei 237. _ )In astfel de Împrejurări, trece din scaunul plin de prestigiu al prefec­­turii in celula grea a temniţei sau in laţul ştreangului.­­ Nu există „h­am ştiut, n'am putut afla“. De aceea ai puteri mari, de Aceea ai in subordine întregul me­­canism administrativ al judeţului, ca să ştii. Drepturi mari, responsabiil­­iitate absolută.­­ Cazul de la Menemet, judeţul Ba. Jikisar unde caţiva dervişi oraniza­­seră, acum un an şi mai bine cont, plotul antirepublican e cunoscut, in eurgenţă ir numele profetului ri. idicaserâ steagul verde. Reîntoarce­rea la trecut. Caraglosu! sublocote­­nent Kubijal a fost decapitat cu fe­­restrăul de reprezentanţii sfintei credinţe şi apostolii blândeţel: der. IVISll. Căte răscruci !1 balansa In spân. furâtori, peste câteva zile ? Şi au fost strangulaţi, nu numai complo­tiştii ci şi negustorul care ne-a văn­­dut sfoara pentru steag. Iar din autorităţi, dela simplul slujbaş, pana la vallu, n‘a rămas u­­rul la locul lui. Şi, doar, erau oamen­intr regimului, exponenţii clubului­­guvernamental. La noi câte nu se fac sub ochii au­torităţilor. Şi câte nu fac inşişi ca. £11 autorităţilor. In loc de pedeapsă, fiindcă sunt de „ai noştri“, nici o pedeapsă. Ba de multe ori, pentru ticăloşii şi furturi dovedite sunt râs. Plătiţi cu decoraţii şi cu urcare in rang. O neroadă concepţie călău­zeşte la noi. Dacă nu pedepsi pe vin­ovat, s-ar compromite partidul. De­ci învârtirea vitregei şurubării ca să-l scoţi basma curată. Noul regim al Turciei, accentuez regim salvator, nu numai că a scos m­nssa din apatia fatalismului şi i-a restimulat energia spre muncă, ci a schimbat cu desăvârşire şi aspectul oraşelor, Constantinopolul, până la Gazi Remal, se adăpostia _ vorbesc de islamism — în clădiri de scândură. Şedeai palate cu 3—4 etaje construi­te doar diin lemn. Era ceva, instinc­tiv, în sufletul poporului. Un fel de provizorat. Nu se credea, se vede, cetăţeanul turc, definitiv aşezat in acel oraş. De aceea dura cuib provi. Boriu, din material ieftin. Azi, cu 3 azi Mustafa Kemal, cetăţeanul roţi la toate chioşcurile. C@re fi săpunul francar la Farmacia Fraenkel Calea Văcăreşti 39 Comitetul şcolar al şcalei comerciale sap. de băieţi din Arad In ziua de 20 Iunie 1932, creţe 18, se ţine licitaţie publică în sala profesională de la şcoala comercială sup. de băieţi din Arad pentru iu­­arări de reparare şi transformare in edificiul şcolii amintite (zidărie, acoperiş, canalizare, tâmplărie, e­ ,ectricitate). Licitaţia se face prin oferte închi­­se, sigilate şi timbrate. Licitaţia se face in condiţiunile art. 88­.110 din legea contabilităţii publice şi ale Regulamentului O C. L. Concurenţii vor depune deodată cu ofertele o garanţie de 5 la sută din valoarea ofertei, în plicuri se­­parate, în minerar sau efecte de stat. Devizul, planul şi condiţiunile generale se pot consulta în biroul direcţiunii şcolare. No. 40/1932, era Garbo turc, şi-a căpătat încrederea in sine. Se simte stăpân unde se găseşte şi a început să-şi clădească cuib solid şi impunător. Locul barăcilor l-au luat acum pa­latele de piatră. Se clădeşte mult in Turcia. Dintro comună de mâna lin.a a ieşit Ankara, capitala repu­­blicei. Iar din „socacutile“ frânte, înguste şi urâte ale 3tamburului de pană mai ieri răsar bulevarde, pieţe au statui şi peluze şi parcuri. E un duh nou care călăuzeşte Turcia, se vede de cum aterisezi la fosta San­ stefano. Faţă de România se simte o defe­­renţa. Ziarele publică foarte des co­­respondenţe de la Bucureşti şi infor­­maţii din toate domeniile. Ba, o dare d­e seamă publicată de banca naţio­­nala a Turciei, pe lângă unele rela­­ţiuni asupra petrolului şi cerealelor noastre, informa pe turci asupra le­sei conversiunei datoriilor agricole dela noi. E de altă parte, un pro­nunţat curent de bună înţelegere cu­­statele balcanice şi in special cu Core­cia- De aceea cele vreo 230 de caznn în litigiu, cu schimbul de populaţie se discută cu culantă şi se vor­­ tranşa in curând în deplină înţele­gere. Vizita lui Ismet Paşa la Atena a avut ecou bun. Prin urmare, muncă intensă, crea­toare şi utilă înăuntru, amiciţie in­t­enită, fata ce urmăreşte Turcia ac­tuală. Criză internă In cele economice 7 Evident. Câte bănci dela Istambul nu s’au dus da râpă. Şi câte nu Se găsesc pe nuza prapastiei. Câte In­dustrii cu temelie vech­e nau apus? Şi cât de stingherit nu e comerţul. Cu toate acestea cetăţeanul Îşi face datoria către stat. Impozitele, repet, sunt grele. Altfel insă nu se poate salva ţara şi poporul le supor­tă cu resemnare. E drept că dema­gogia nu Instigă ca la noi. Scriu aceste rânduri în noua gră­dină cu strand de la Scutari. Un ta­raf de lăutari cântă „ala turca", iar in faţă, Istambulul se pierde in ne­­gura apusului de soare. Sp­ireie se lasă, conturând minu­nea aceasta a porturilor. Când vaporașul rapid mă duce spre Pera, ultimele raze au învol­­burat întregul Scutari. Ce reflex su­perb, în Bosfor I ORT.: Sinodul celor 70 Apostoli. CAT.: Sinodul Apostolilor. PROT.: Sinodul Apostolilor. 1SR.: 26 Sivan 5692, MUS.: 25 Safar 1351. TEATRE CĂRĂBUŞ orele 9.39 seara: „La Iazul Cărăbuşului“. COLOS: orele 9.30 seara: ,,Parada Coţos“, stil) orele 9.30 seara: ,,Rio-Râde“, OTETELEŞANU orele­­ 9.30 seara: Teatru şi Music.hal. TEATRUL NOU cap Văcăreşti 34: „Der Gazlen“ cu artistul american Ludwig Satz. STRANDUL KISELEFF: Plajă artifi­cială, trei bazine, seara dans în fiecare zi . IZBANDA: calea Văcăreşti 21 „Com­pania de operete Stramer“: ,,Gne­­wische Liebe“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Alteţa Sa cochetează“ cu Ivan Petrovici, Roda-Roda, El­ga Brinek şi Fritz Spira. REGAL: ,,Execuţia spioanei“. TRIANON: „Pâinea noastră“ (City Girl) cu Mary Duncan şi Charles Farrell. LCondo, 2 Zel­­ri şi Sisters Sebastian completează progra­mul. VOX: ,,Când Gaby vrea” cu Camilla Horn şi Brausewetter. SELECT: „Rechizitorul“ cu Marcelo Chantal şi Fernand Fahre şi „Montparnasse“ cu Henry Garat şi Meg Lemolinier. FEMINA: ,,Munţii in flăcări“. ED. PALACE: ,,Floarea din Cuba“ cu Lawrence Tibbett şi Lupe Velez şi o completare. FORUM: „Romanţa“ cu Greta Gar­­bo şi „Femeia lui Ştefan Fromholt“. LIBO: „Unchiul cu milioane“ cu Heinz Ruhmann şi Hans Mose şi „Janko muzicantul“. OMNIA: „O tragedie în America” şi „Divorţata“ cu Norma Shearer. SPLENDID: „Rămân la tine...”, jur­­nal şi complectare. FRANKLIN A. R. P. A.: „Bestia“ cu dr. Miriam Hopkins, Frederich March. MARNA: „Pe unde curge Volga” cu John Boles, seara trupa de come­­dii. MARCONI: „Cântecul marmanului“ cu Albert Pré­jean şi jurnal de ac­­tuvitâţi. VOLTA-BUZEŞTI: „Fantoma Pari­­sului” cu John Gilbert şi revista „Cucurigu No. 4”. MODEL: „Studentul din Fraga” so­­nor şi cântat cu Conrad Veidt, jur­nal Şi Miki Maus. AMERICAN: „Fire de vagabond” cu Lawrence Tibbett şi „Emancipata" cu Nonna Shearer. DICHIU: „Regele lustragiilor“ cu Milton şi Jarnal RAHOVA: „Joaciuni de paiaţă” cu Koval Samborsky, Meg Lemonnier şi Berthe Ostyn. NISSA: ,,Misterele spionajului“ şi trupa de reviste cu N. Rabega şi numere de atracţie. TOMIS: ,,Văduva logodnicu­lui” cu Georg Alexander, Martha Eggert etc., jurnal şi complectare. LIRA: ,,Am ucis“ cu Nancy Carol şi „Hai să ne însurăm“ cu Szőke Sakai TERRA: „Madame Satan“ şi ,,Jack Hoyt. Seara trupa Georgescu.Iaşi. GOLESCU: „El şi sora lui“ cu Anny Ondra şi o comedie. BARCELONA: „Vulturul împăratu­lui“ şi „Beţiv fără voe“. ILEANA: „îngerii Infernului”. IOSELEFF: „Spioana din Gibraltar“ cu George O.Brien şi Marion Les­sing şi o completare. TRIUMF­: „Tovarăşul X” cu Ray Johnson şi Neil Hamilton şi ,,Dan­­ton’ cu Fritz Koertner. Farmaciile de serviciu în noaptea de 30 iunie C. Chihăescu, cal. Victoriei 61, tel. 304/16; Al. D. Roşu, cal. Grivi­­ţei 74, tel. 324/39; G. Berbier, Bd. Carol 45, tel. 246/07; G. Romaşca­­­nu, str. Colţei 31, tel. 320/93; Dr. Gh. Sima, cal. Şerban Vodă 198, tel. cu 14; N. D. Caranica (E. Belcot), 358/87; V. M. Birmănescu, cal. Ra­hovei 50; M. Horn, Bd. Elisabeta 19 tel. 364/90; I. Feingold, str. Regală 3, tel. 320/16; Aurelia Sotirescu, str. Nerva Traian 98, tel. 369/91 ; Mihail Sceopol, str. Nicolae Bălces­­sos, Stefan cel Mare 4; M. Belnich, pt­ei 13­ CURENTUL" Maximum de tinereţe, spirit şi fast PARADA COLOS! Restauratorii protestează contra fiscalităţii municipale Sindicatul restauratorilor a ţinut ori dim. la parcul Sinaia din str. Halelor o mare întrunire de pro­testare contra măsurilor vexatorii la cari sunt supuşi deja o vreme. D. NAE BUTNARU deschide şe­dinţa făcând o amănunţită expu­nere asupra chert­unilor la ordi­nea zilei şi propune alegerea com­i­­tetului ce se şi face. D. SORESCU se plânge contra sis­temului administrativ şi preconi­zează diferite măsuri ce urmează a se lua contra chelnerilor instigatori D. JEAN NICULESCU cere să se facă o nouă intervenţie la ministe­rul muncii unde să se arate că printre lucrătorii chelneri sunt ins­tigatori comunişti. D. IORDACHES­­U cere comite­tului să intervină la ministerul de finanţe pentru scăderea impunerilor comerciale în conformitate cu noua situaţie ce s’a creiat prin criza e­­con­omică prin care trece ţara. D. RADU ANDREESCU cere dea­­semenea să se intervină la ministe­rul de finanţe pentru reducerea ta­xei pe brevetele de băuturi spir­toase. CUVÂNTAREA D-LUI RACARU D. RACARU, după ce face un is­toric al greutăţilor prin care trece clasa restauratorilor, arată că nu se mai poate sta cu braţele încrucişate faţă de inteziile guvernanţilor şi ad­ministraţiilor. E cazul în primul rând, să se dea alarma asupra taxelor nelegale şi nejustificate, pe care primarul muni­cipiului, d. Dem. I Dobrescu le-a a­­runcat in spinarea restauratorilor. Fără a se sprijini pe un text de lege şi numai din nevoia de a cârpi go. Pirite bugetare creiate printr-o ad­ministraţie desfăţată, s’au înfiinţat noi taxe asupra respiratorilor. Procedeul primarului municipiului echivalează cu exproprierea dreptu­lui de proprietate şi atâta timp cât constituţia ne garantează drepturile noastre, nu înţelegem a accepta orice fantezie fiscală. Produsul unei munci istovitoare de peste 20 de ore zilnic este pur şi simplu confiscat prin noile taxe municipale. In încheiere, d. Răcaru a propus şi adunarea a acceptat să se ţină o nouă adunare, la care să se a­­vizeze asupra intervenţii­lor ce urmează a se face pe lângă membrii guver­nului, cari să tempereze zelul d-lui Dem. I. Do­brescu. Noul profesoare cu titlul definitiv Au fost numite profesoare cu titlul definitiv în învăţământul secundar de toate categoriile, pentru fete, următoarele: Cons­tanţa Georgescu-Fuerea, Sma­­randa Dobrescu şi Ana Popes­­cu la Bucureşti; Elena Iancu la T -Măgurele; Maria Ghenădescu la Câmpina; Maria Şoarec la P. Neamţ; Maria Petrescu la Chi­şinău; Ecaterina Constantinescu şi Ecaterina Lovinescu la Pipeş­­ti; Clementa Nestor la Brăila ; Cornelia Rebreanu la Cluj; Eufi­mia Zaharescu la Buzău; Alma Romano la Iaşi şi Olga Ghiţescu la Olteniţa. Vineri 8 iulie 1SS2 Carnetul zilei baloane de săpun Vorîba dulce Fănicăi mi.e frici de chiulit. — Vezi de treabă, Lupule. im sunt eu aci? Odată ce.fi spun ci e ^re­tina” mea... — Mă rog, dacă zici tu. fie­., ■— Merge și CosVcg — Ei, și?* i__ Păi ăla e „om” al dracului !* _ Adică?* _ Adică.* dac’ar fi vorba fibiul”, nu s'ar băga el*. — Vasăzică?... _ Vasăzică*. e’n reguli! Mergem cu fata la Șosea și pe urmi*­ vorba aia.­ ..cine poate, oase roade”*. Ce i-or fi făcut fetii, cei trei crai dela răsărit, nu se știe. Dar a doua zi erau la comisariatul respectiv, apă. lift*, ca vai de ei. Comisarul era complect , edificat”. (Fata II dovedise d­­e:* „cumsecade" şi d­. odată cu*, pudoarea, îşi pier­­duse şi poşeta, conţinănd*, o sumă de bani). Şi*, cine erau mizerabilii? Intre, base comisarul, gata sii trimeati te­­ga­ţi in cătuşe, la parchet. __ Doi bărbieri __ Fănici şi Cos­ti­că _ şi un ovrei..* unul Lupu. _ Lupu*. şi mai cum? __Nu ştiu. E pretin cu bărbierii şi are maşină pe piaţă*. _ S’a înţeles! Ia loc, domnişoară. Intr’un ceas, ţii aduc, pe toţi, aci... Intradevăr, peste un ceas, cei doi bărbieri recunoscuseri oribila lor faptă. (Pe şofer Il lăsase la urmă). Tăgăduelile lor nu priveau decât.* I l, chestiuni de amănunt. f„Fata” era de­parte de a merita titulatura asta, iar „poşeta" ei nu conţinea decât*. 20 de lei). —­ tinde’s, mă, ăi cinci mii dă iei?* — Care, domn’ comisar?. — Care?* (Jart!) Banii din poşe­­ta fetii... (Pleosc!). — A, ăia?* (Vorbă să fie!). Păi*, ăia cinci mii de Iei, care spuneţi d­­voastri, ăia*, şi mor daci ştiul dar pesemne, după cât înţeleg, i-om fi luat noi*. — Aha, carevasăzică recunoaşteţi ? — Nu mai daţi, dor? comisar, ci*, recunoaştem tot*. — Insfirşit*, bine că recunoaşteţi ! (Cred şi eu! Palmele comisarului se roşiseră ca postavul). — Recunoaştem, dom­ comisari* _ Cinci mii de lei?* — Cinci mii.* la capi — Atunci*, scoateţi banii/ — Domnu’ comisar îşi luă Fănică inima n dinţi. Noi, mai mult decit să recunoaştem, nu putem, că„, n’avem lescae chioară. Dacă vreţi să scoateţi palatele, atunci... vorbiţi cu d. Lupu. Dar Lupu, care asistase la toată scena nu mai aşteptă si fie întrebat. Scoase cinci mii de lei din buzunar şi-i întinse comisarului: Poftiţi, domnu’ comisar! Aşa sa am bine, dacă m’am gândit că am si dau eu banii ăştia! Dar aşa frumos cum vorbiţi d.voastrâ, e imposibil să vă refuze cineva. Bine a zis­,cine a zis c­*, vorba dulce, mult aduce, celor cari au orânduit această săr­bătorire. In asemenea Împrejurări sufletul este un martir al graiului, căci nu poate exterioriza cele ce simte. Sf. Sa arată apoi generaţiilor de studenţi că a fost sever cu acei cari nu simţeau plăcerea muncii, princi­piu pe care şi l-a impus încă de când şi sărbătoritul era student. In sărbătorirea de azi, Sf. Sa nu vede decât un prilej de a constata că munca sa de un sfert de veac a fost rodnică, iar ziua de azi este un popas şi un imbold pentru mai de­parte. La­ sfârşit d-şoara TO­ADER E­LENA, studentă la teologie, a oferit un buchet de flori din partea tuturor studentelor în teologie, mulţumindu-i că a fost cel dintâi care a admis ca şi fetele să poată urma la facultatea de teologie. Festivitatea s-a terminat la ora 6 jum. d. a. Şedinţă medicală Asociaţia internilor va fi de şedin­ţă de comunicări Vineri 1 Iulie, ora 9 seara, în amfiteatrul mare al spi­talului Colţea. Docent dr. C. Ghiţescu şi dr. Iorgu­­lescu. Pneumo-peritoneu Închistat, datorit unui hematocel (sarcină sal­­pingiană ruptă); docent dr. C. Ghi­­ţescu şi int. dr. St. Noica. Abces stafilococic al tecei dreptului abdo­minal drept în 1/3 superioară. Docent dr. C. Ghiţescu şi int. dr. Grigore Popescu.’ Hernie inghinală dreaptă strangulată şi redusă în ma­să: dr. Em. Gehen. Consideraţiuni asupra corelaţiilor dintre neuro-infec­ţiunile nesupurative; int. dr. S. Cio­­rapciu şi ext. Vereanu. Pregătiri de piese anatomo-patologice. Concerte Concertul tenorului Ioan Dimitrie Romano reîntors din străinătate care urma să aibă foc în seara zilei de Iulie a. c. în palatul Atheneului Român se amână pentru o dată ce se va publica ulterior. Colţul librăriei „Hasefer” fitrm­a editorilor streine Librăria de artă „Hasefer” din str. Eugen Carada 7 (Karagheorghevici) recomandă stăruitor următoarele cărţi interesante în jurul chestiunilor actuale: CRIZA ECONOMICA — ŞTIINŢ1 SOCIALE _ FINANCIARE Octave Homberg: S.O.S.: essai de synthése et d'exphcation de la crise. Patenőtre: La crise et le drame mo. nítaire: une solution immidiate. Pierre Lucius: Faillite du capita­lists: Je capitalisme devant un mon de nouveau. Lloyd George: La vérité sur les reparations et les dettes de guerre. Ferdinand Fried: La fin du capitalisme. Carl Steuermann; La crise mond’ale: vers un capitalisme d’état- E. H. Mássá: Pourquoi la crise ? (Théorie rationnelle des cri­ses économiques). Albert Rivaud: Les crises allemandes. Pierre Daye (editorul admirabilei reviste „Plans”) L'Europe en morceaux (maintenant, Ü faut recoudre !). Knickerbocker (autorul minunatelor reportagir asu­pra Rusiei): Allemagne: fascisme ou communists ? Victor Alter: Com ment réaliser le socialists ? A. La. briola: Au dela du capitalisme et du socialists. Mario Pistochhi: Le des­tin de l’Europe. Volumele de mai sus le trimetem și'n' provincie socotind francul cu 6,50__7 lei, dacă ni se remite un a­­cont anticipat prin mandat restul tramburs. 1 RADIO Joi 30 Iunie IS32 394 m. BUCUREȘTI 13. Muzică vocală (plăci de gra­mofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Du­nărei şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramen­fon).­­ 18: Orchestra Grigoraş Dinicu: Mu­zică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi sena­­nal orar. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu. Continuarea concertului. 29: D. Ion Manolescu: La noi, la Breaza. , 20.20: D. George M. Cantacuzino : Meşterul de altădată.­­ 20.40: D. prof. dr. I. Cantacuzino. Criza şi tuberculoza.­­ 21: Ora exactă. D. G. Ştefano­vid tenor de la Opera Română: Severac Păpuşa mea dra­­­gă. Donizetti: Arie din „Puritanii" | Massenet: Arie din „Werther‘­ Mas­cagni: Siciliana din „Cavaleria rus­ticană“. Două arii româneşti. 21.30: Concert simfonic dirijat dei d-nii Carlo Brunetti, Simonis, Notta­ra şi G. Simonis: Preludiu (prima au­diţie); V. Irac: Rapsodia română; C. C. Nottara : Polyeuct, tablouri simfo­nice. 22- D. Al. Obedenaru: Un duel u­moristic.­­ 22.15: Continuarea concertului sima­fonic: Marx Bruch: Concert pentru violină și orchestră un sol minor (so­listă d-na A. Pollerman). Saint Sa­­ens: Phaeton, poem simfonic. 22.45: Informatiuni și stiri sportive, STRAINATATEA GRUPUL DE NORD MILANO (To­­rino, Genova, Trieste) 10.15: Jurna­lul radio, stiri. 13.15: Muzică variată. 14.30: Plăci. 14.45: Jurnalul radio. 15: Semnal orar, comunicate. 15: Semnal orar, comunicate. 15: Con­cert. 15: (Trieste) Concert. 15.45: Bur­sa. 16.10: Bursa, plăci. 18.30: Jurna­lul radio. 18.45: Colţul copiilor. 19: Concert. 19: (Trieste) Concert. 20.30: Jurnalul radio, comunicate. 20 45: ştiri agricole. 21.05: Muzică variată. 21.05: (Trieste) Concert. 21.30: Sem­nal orar, comunicate. 21.31: Plăci, 22: jurnal radio, bul. met, plăci, 22.25: Conf. 22.30: „Amicul Fritz“, operă în 3 acte de Mascagni. Apoi jurnalul radio. MÜHLACKER 8: Ora, meteorul apoi gimnastică. 9.05: Concert mati­nal. î­2: Bucăţi uşoare pentru vioară. 12.30: Concert de orgă. 13: Ora, me­teorul, inf. 14: Concert. 14.50: Ora, meteorul, inf. 15: Concert. 16: Con­cert. 17: Pentru tineret. 18: Concert. 19: Trans, din München. Coacert. 20.25: Comemorarea a 125 de ani a naşterii lui Friedrich Theodor Bis­cher, conf. 20.50: „Indienii ca milio­nari ai petrolului“, conf. 21.15: Ora, meteorul, ştiri agricole. 21.30: Con­cert. 22.30: „Prăbuşirea­“ piesă. 23.45: Arnold Schönberg, Serenadă Op. 24 pentru clarinet, bas, clarinet, mando­lină, chitară, vioară, contra-bas, vio­loncel şi o voce bărbătească. 0.205 Ora, meteorul, inf. ROMA 10.15: Jurnalul radio, comu­nicate. 14: Plăci. 15 15: Jurnalul la- 19.25: Jurnalul radio, comunicate. 19.30: Concert vocal. 19.45: Concert. 20.25: Conf. 20.55: Ştiri agricole, jur­nalul radio. 22: Semnal orar, comu­nicate, plăci de gramofon. 22.40: Con­cert variat. 0.55: Ultimele noutăţi. STENA 11.20: Cursul pielii. 11.30: Meteorul. 13.30: Concert. 14.40: Ser­ge Rachmaninov cântă. 15: Ora, me­teorul, ştiri, comunicate. 15.10: Frag­mente din opere jucate foarte rar. 17: Ora, meteorul, ştiri, comunicate, bur­sa. 17.20: „Paza contra arderii filme­lor", conf. 17.30: Concert. 17.56: Pen­tru copii. 18.20: Causerie franceză­ 18.45: Raport esperantist asupra Aus­triei. 18.55: Concert. 20.10: Pentru doamne. 20.35: Conf. 21: „Legătu­rile Austriei cu străinătatea în cifre“*, conf. 21.25: Ora, meteorul, știri, co­municate. 21.35: Concert la două pia­ne. 22: „Die Kreuzelschreiber’’, co­medie populară în 3 acte. 23 50: Ora, meteorul, comunicate. 0.05: Muzică de dans. BUDAPESTA 14.05 : Concert. 18 : Causerie. 19: Causerie. 19.30: Con­cert. 2: Feuilleton. 21.30: Serată de recitaluri. 22.30: Serată veselă. 23.30 Știri de presă. 23.45: Concert de so­nate pentru piano şi vioară. 0.20: Con­cert. VARŞOVIA 15.35: Plăci. 17: Co­municat economic. 17.10: Plăci. 17.30 Comunicate. 17.35: Plăci. 18.35: Co­municate. 18.40: „Printre cărţi". 19: Concert. 20: Conf. 20.20: Muzică u­­şoară. 21 15: Diverse. 21.35: Radio­jurnal. 21 45: Comunicat agricol. A apărut No. 54 din Revistă de informaţie şi satiră politică D. CANDIDAT IN HAL­ATI Şl PAPUCI .­ D. Iorga a împlinit 61 de ani Hai să furăm Statul­ , Noul pseudochinegelicol PREŞEDINTELE HOQ­VER, CONFERINŢA DEZARMĂRII Şl PORCI. ARDELEANULUI BOL­ŞEVIC Cancanuri electorale, culise politice si teatrale, polemici, svonuri, lapte, răfueli, etc. Caricaturi: A Dragoş şi I. Val Redactori: Victor Rouan, Judot­­Şoimaru, L. G. Legrd. ..pe Eri după amiază, la ora 4 jum., In amfiteatrul cel mare al facultăţii de teologie, a avut loc sărbătorirea pă­rintelui profesor universitar I. PO­­PESCU-MALAESTI, cu prilejul im­­punirei unui sfert de veac de profe­sorat universitar. Au participat: P. S. S. T­. Shne­­dria, vicarul patriarhiei, profesorii Boroianu, arhimandrit Scriban, dia­con Roventa, V. G. Ispir, preot Gr. Cristescu, Teodor Popescu, preoţii Capitalei la frunte cu păr. Petre Partenie, pres. societăţii generale a clerului ortodox, avocat Tudor Po­pescu şi numeroşi studenţ­ şi stu­dente. Festivitatea s’a deschis cu un imn ocazional cântat de corul studenţi­­lor teologi de la Sf. Spiridon, subt conducerea d-lui Clement Popescu. Cuvântările Seria cuvântărilor o deschide d­r. D. BARNOVESCU, preş. stu­­denților In teologie care relevă acti­vitatea părintelui decan pe terenul in­­văţământabil teologic, pentru binele bisericei şi al ţării, D-sa evidenţ­iză calitatea de pro­fesor al sărbătoritului, bun chiar în severitate, disciplinat în bunătate. D. Râmovescu, în cuvântarea sa a a a­vut duioase accente de emoţie,­atunci când caracterizează pe părintele Mă­­lăeşti ca pe un fanatic stegar al bi­­sericcei ortodoxe. După păr. GR. CRISTESCU, care vorbeşte în numele profesorilor uni­versitari, părintele P. PARTENIE, — în numele societăţii clerului orto­dox — omagiază activitatea dăscă­lească a părintelui Mălăeşti, precum şi activitatea desfăşurată ca preşe­dinte al societăţii clerului. Au mai vorbit: părintele G. CO­­MANA, părintele N. VITILESCU (în numele foştilor studenţi) «1 d. TUDOR POPESCU în numele mi­renilor cari, indirect, s’au împărtăşit Şi ei din învăţăturile sfertului de veac de apostolat al părintelui Mă­­lăeşti. P. G Sa Arhimandritul SCRIBAN in numele facultăţii de teologie din Chişinău a lăudat iniţiativa studenţi­lor de la teologie, de a fi sărbătorit un sfert de veac de muncă rodnică al unui dască al lor. Răspunsul sărbătoritului SF. SA PĂRINTELE POPESCU­­MALAEŞTI, începe prin a mulţumi. Cele mai bune, mai îngrijite, mai frumoase şi mai etîlna cărţi didactice pentru cursul primar’ C« . sunt manualele alcătuite de Marele premiu naţional de literatură Cu colaborarea d-lor Traian Şut­eu, institutor Cluj; TIt. lacobescu institutor Cetatea Albă; N. Simionovici şi I. Tîgâră institutor Cer­năuţi ; Pr. P. JBiaserea, profesor Deta (Banat) şi V. V. Haneş prof. dr. în litere din Bucureşti Editu­ra „Scrisul Românesc" din Craiova a depus toate silinţele şi nu s’a dat în lături dela nici un sacrificiu pentru a tipări acest ciclu de manuale excep­ţionale, în condiţiuni technice care pot rivaliza cu toate cărţile didactice streine. Domnii învăţători şi institutori sunt rugaţi a consulta aceste cărţi înainte de a lua o hotărâre asupra manualelor de predare. In libera lor apreciere, vor compara cu alte manuale şi vor judecă Cărţile se găsesc la toate librăriile, iar unde nu se află, se va cere librarului respec­tiv să le comande la Editura „SCRISUL ROMANESC S.A. Craiova m ■ BH Geer Patrick Sărbătorirea părintelui profesor I. Popescu-Mălăeşti Festivitatea lela facultatea its teologie

Next