Curentul, iulie 1932 (Anul 5, nr. 1586-1615)
1932-07-01 / nr. 1586
in M—llllfr WHIim ül üli Mill ............... mi 1 CSSTSI MELE B£ BAE I, ŞTRAND ultimele creatiuni a renumitelor mărci FORMAsi MUftfCA sunt unanim apreciate. Halate, Pijamale, Pantofi Bonete, Cordoane, Pălării într’un bogat asortiment şi CU PREŢURI EXTREM de REDUSE .. CIOCIETATE ANONIMA Bucuresti Str. Lipscani, 37 PLOESTI, Pas. Cooperativa aspecte din etaja turca Continuare din pag. la BßA KBNERALA NATURALA FBttNCEZA Gută - Btabilit - Artrlăsm. ELIintA AfclDUL uric _______O . V- -—JIWIIMi I il I ' 'li -T'SSCS?5'" Calendar Joi 30 lirene 1832 [Cere Or roman de CEZAR PETRESCU Cel dintâi volum din tarea colecţie literară a arului CURENTUL. 320 pagini , 70 lei ;SÎ r\*f rnî,nf Îp3t r 5 ,.t 3 3«'87 DURERILE de cap, nevralgi», gripă, reumatist* \ se vindecă numai prin Annnsvraisft Dr. NANUI MUSCEL jtn cutii originale conţinând 2 bu. I line şi cu semnătura doctorului Depozit, Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rubavei 237. _ )In astfel de Împrejurări, trece din scaunul plin de prestigiu al prefecturii in celula grea a temniţei sau in laţul ştreangului. Nu există „ham ştiut, n'am putut afla“. De aceea ai puteri mari, de Aceea ai in subordine întregul mecanism administrativ al judeţului, ca să ştii. Drepturi mari, responsabiiliitate absolută. Cazul de la Menemet, judeţul Ba. Jikisar unde caţiva dervişi oranizaseră, acum un an şi mai bine cont, plotul antirepublican e cunoscut, in eurgenţă ir numele profetului ri. idicaserâ steagul verde. Reîntoarcerea la trecut. Caraglosu! sublocotenent Kubijal a fost decapitat cu ferestrăul de reprezentanţii sfintei credinţe şi apostolii blândeţel: der. IVISll. Căte răscruci !1 balansa In spân. furâtori, peste câteva zile ? Şi au fost strangulaţi, nu numai complotiştii ci şi negustorul care ne-a văndut sfoara pentru steag. Iar din autorităţi, dela simplul slujbaş, pana la vallu, n‘a rămas urul la locul lui. Şi, doar, erau oamenintr regimului, exponenţii clubuluiguvernamental. La noi câte nu se fac sub ochii autorităţilor. Şi câte nu fac inşişi ca. £11 autorităţilor. In loc de pedeapsă, fiindcă sunt de „ai noştri“, nici o pedeapsă. Ba de multe ori, pentru ticăloşii şi furturi dovedite sunt râs. Plătiţi cu decoraţii şi cu urcare in rang. O neroadă concepţie călăuzeşte la noi. Dacă nu pedepsi pe vinovat, s-ar compromite partidul. Deci învârtirea vitregei şurubării ca să-l scoţi basma curată. Noul regim al Turciei, accentuez regim salvator, nu numai că a scos mnssa din apatia fatalismului şi i-a restimulat energia spre muncă, ci a schimbat cu desăvârşire şi aspectul oraşelor, Constantinopolul, până la Gazi Remal, se adăpostia _ vorbesc de islamism — în clădiri de scândură. Şedeai palate cu 3—4 etaje construite doar diin lemn. Era ceva, instinctiv, în sufletul poporului. Un fel de provizorat. Nu se credea, se vede, cetăţeanul turc, definitiv aşezat in acel oraş. De aceea dura cuib provi. Boriu, din material ieftin. Azi, cu 3 azi Mustafa Kemal, cetăţeanul roţi la toate chioşcurile. C@re fi săpunul francar la Farmacia Fraenkel Calea Văcăreşti 39 Comitetul şcolar al şcalei comerciale sap. de băieţi din Arad In ziua de 20 Iunie 1932, creţe 18, se ţine licitaţie publică în sala profesională de la şcoala comercială sup. de băieţi din Arad pentru iuarări de reparare şi transformare in edificiul şcolii amintite (zidărie, acoperiş, canalizare, tâmplărie, e ,ectricitate). Licitaţia se face prin oferte închise, sigilate şi timbrate. Licitaţia se face in condiţiunile art. 88.110 din legea contabilităţii publice şi ale Regulamentului O C. L. Concurenţii vor depune deodată cu ofertele o garanţie de 5 la sută din valoarea ofertei, în plicuri separate, în minerar sau efecte de stat. Devizul, planul şi condiţiunile generale se pot consulta în biroul direcţiunii şcolare. No. 40/1932, era Garbo turc, şi-a căpătat încrederea in sine. Se simte stăpân unde se găseşte şi a început să-şi clădească cuib solid şi impunător. Locul barăcilor l-au luat acum palatele de piatră. Se clădeşte mult in Turcia. Dintro comună de mâna lin.a a ieşit Ankara, capitala republicei. Iar din „socacutile“ frânte, înguste şi urâte ale 3tamburului de pană mai ieri răsar bulevarde, pieţe au statui şi peluze şi parcuri. E un duh nou care călăuzeşte Turcia, se vede de cum aterisezi la fosta San stefano. Faţă de România se simte o deferenţa. Ziarele publică foarte des corespondenţe de la Bucureşti şi informaţii din toate domeniile. Ba, o dare de seamă publicată de banca naţionala a Turciei, pe lângă unele relaţiuni asupra petrolului şi cerealelor noastre, informa pe turci asupra lesei conversiunei datoriilor agricole dela noi. E de altă parte, un pronunţat curent de bună înţelegere custatele balcanice şi in special cu Corecia- De aceea cele vreo 230 de caznn în litigiu, cu schimbul de populaţie se discută cu culantă şi se vor tranşa in curând în deplină înţelegere. Vizita lui Ismet Paşa la Atena a avut ecou bun. Prin urmare, muncă intensă, creatoare şi utilă înăuntru, amiciţie intenită, fata ce urmăreşte Turcia actuală. Criză internă In cele economice 7 Evident. Câte bănci dela Istambul nu s’au dus da râpă. Şi câte nu Se găsesc pe nuza prapastiei. Câte Industrii cu temelie veche nau apus? Şi cât de stingherit nu e comerţul. Cu toate acestea cetăţeanul Îşi face datoria către stat. Impozitele, repet, sunt grele. Altfel insă nu se poate salva ţara şi poporul le suportă cu resemnare. E drept că demagogia nu Instigă ca la noi. Scriu aceste rânduri în noua grădină cu strand de la Scutari. Un taraf de lăutari cântă „ala turca", iar in faţă, Istambulul se pierde in negura apusului de soare. Spireie se lasă, conturând minunea aceasta a porturilor. Când vaporașul rapid mă duce spre Pera, ultimele raze au învolburat întregul Scutari. Ce reflex superb, în Bosfor I ORT.: Sinodul celor 70 Apostoli. CAT.: Sinodul Apostolilor. PROT.: Sinodul Apostolilor. 1SR.: 26 Sivan 5692, MUS.: 25 Safar 1351. TEATRE CĂRĂBUŞ orele 9.39 seara: „La Iazul Cărăbuşului“. COLOS: orele 9.30 seara: ,,Parada Coţos“, stil) orele 9.30 seara: ,,Rio-Râde“, OTETELEŞANU orele 9.30 seara: Teatru şi Music.hal. TEATRUL NOU cap Văcăreşti 34: „Der Gazlen“ cu artistul american Ludwig Satz. STRANDUL KISELEFF: Plajă artificială, trei bazine, seara dans în fiecare zi . IZBANDA: calea Văcăreşti 21 „Compania de operete Stramer“: ,,Gnewische Liebe“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Alteţa Sa cochetează“ cu Ivan Petrovici, Roda-Roda, Elga Brinek şi Fritz Spira. REGAL: ,,Execuţia spioanei“. TRIANON: „Pâinea noastră“ (City Girl) cu Mary Duncan şi Charles Farrell. LCondo, 2 Zelri şi Sisters Sebastian completează programul. VOX: ,,Când Gaby vrea” cu Camilla Horn şi Brausewetter. SELECT: „Rechizitorul“ cu Marcelo Chantal şi Fernand Fahre şi „Montparnasse“ cu Henry Garat şi Meg Lemolinier. FEMINA: ,,Munţii in flăcări“. ED. PALACE: ,,Floarea din Cuba“ cu Lawrence Tibbett şi Lupe Velez şi o completare. FORUM: „Romanţa“ cu Greta Garbo şi „Femeia lui Ştefan Fromholt“. LIBO: „Unchiul cu milioane“ cu Heinz Ruhmann şi Hans Mose şi „Janko muzicantul“. OMNIA: „O tragedie în America” şi „Divorţata“ cu Norma Shearer. SPLENDID: „Rămân la tine...”, jurnal şi complectare. FRANKLIN A. R. P. A.: „Bestia“ cu dr. Miriam Hopkins, Frederich March. MARNA: „Pe unde curge Volga” cu John Boles, seara trupa de comedii. MARCONI: „Cântecul marmanului“ cu Albert Préjean şi jurnal de actuvitâţi. VOLTA-BUZEŞTI: „Fantoma Parisului” cu John Gilbert şi revista „Cucurigu No. 4”. MODEL: „Studentul din Fraga” sonor şi cântat cu Conrad Veidt, jurnal Şi Miki Maus. AMERICAN: „Fire de vagabond” cu Lawrence Tibbett şi „Emancipata" cu Nonna Shearer. DICHIU: „Regele lustragiilor“ cu Milton şi Jarnal RAHOVA: „Joaciuni de paiaţă” cu Koval Samborsky, Meg Lemonnier şi Berthe Ostyn. NISSA: ,,Misterele spionajului“ şi trupa de reviste cu N. Rabega şi numere de atracţie. TOMIS: ,,Văduva logodnicului” cu Georg Alexander, Martha Eggert etc., jurnal şi complectare. LIRA: ,,Am ucis“ cu Nancy Carol şi „Hai să ne însurăm“ cu Szőke Sakai TERRA: „Madame Satan“ şi ,,Jack Hoyt. Seara trupa Georgescu.Iaşi. GOLESCU: „El şi sora lui“ cu Anny Ondra şi o comedie. BARCELONA: „Vulturul împăratului“ şi „Beţiv fără voe“. ILEANA: „îngerii Infernului”. IOSELEFF: „Spioana din Gibraltar“ cu George O.Brien şi Marion Lessing şi o completare. TRIUMF: „Tovarăşul X” cu Ray Johnson şi Neil Hamilton şi ,,Danton’ cu Fritz Koertner. Farmaciile de serviciu în noaptea de 30 iunie C. Chihăescu, cal. Victoriei 61, tel. 304/16; Al. D. Roşu, cal. Griviţei 74, tel. 324/39; G. Berbier, Bd. Carol 45, tel. 246/07; G. Romaşcanu, str. Colţei 31, tel. 320/93; Dr. Gh. Sima, cal. Şerban Vodă 198, tel. cu 14; N. D. Caranica (E. Belcot), 358/87; V. M. Birmănescu, cal. Rahovei 50; M. Horn, Bd. Elisabeta 19 tel. 364/90; I. Feingold, str. Regală 3, tel. 320/16; Aurelia Sotirescu, str. Nerva Traian 98, tel. 369/91 ; Mihail Sceopol, str. Nicolae Bălcessos, Stefan cel Mare 4; M. Belnich, ptei 13 CURENTUL" Maximum de tinereţe, spirit şi fast PARADA COLOS! Restauratorii protestează contra fiscalităţii municipale Sindicatul restauratorilor a ţinut ori dim. la parcul Sinaia din str. Halelor o mare întrunire de protestare contra măsurilor vexatorii la cari sunt supuşi deja o vreme. D. NAE BUTNARU deschide şedinţa făcând o amănunţită expunere asupra chertunilor la ordinea zilei şi propune alegerea comitetului ce se şi face. D. SORESCU se plânge contra sistemului administrativ şi preconizează diferite măsuri ce urmează a se lua contra chelnerilor instigatori D. JEAN NICULESCU cere să se facă o nouă intervenţie la ministerul muncii unde să se arate că printre lucrătorii chelneri sunt instigatori comunişti. D. IORDACHESU cere comitetului să intervină la ministerul de finanţe pentru scăderea impunerilor comerciale în conformitate cu noua situaţie ce s’a creiat prin criza economică prin care trece ţara. D. RADU ANDREESCU cere deasemenea să se intervină la ministerul de finanţe pentru reducerea taxei pe brevetele de băuturi spirtoase. CUVÂNTAREA D-LUI RACARU D. RACARU, după ce face un istoric al greutăţilor prin care trece clasa restauratorilor, arată că nu se mai poate sta cu braţele încrucişate faţă de inteziile guvernanţilor şi administraţiilor. E cazul în primul rând, să se dea alarma asupra taxelor nelegale şi nejustificate, pe care primarul municipiului, d. Dem. I Dobrescu le-a aruncat in spinarea restauratorilor. Fără a se sprijini pe un text de lege şi numai din nevoia de a cârpi go. Pirite bugetare creiate printr-o administraţie desfăţată, s’au înfiinţat noi taxe asupra respiratorilor. Procedeul primarului municipiului echivalează cu exproprierea dreptului de proprietate şi atâta timp cât constituţia ne garantează drepturile noastre, nu înţelegem a accepta orice fantezie fiscală. Produsul unei munci istovitoare de peste 20 de ore zilnic este pur şi simplu confiscat prin noile taxe municipale. In încheiere, d. Răcaru a propus şi adunarea a acceptat să se ţină o nouă adunare, la care să se avizeze asupra intervenţiilor ce urmează a se face pe lângă membrii guvernului, cari să tempereze zelul d-lui Dem. I. Dobrescu. Noul profesoare cu titlul definitiv Au fost numite profesoare cu titlul definitiv în învăţământul secundar de toate categoriile, pentru fete, următoarele: Constanţa Georgescu-Fuerea, Smaranda Dobrescu şi Ana Popescu la Bucureşti; Elena Iancu la T -Măgurele; Maria Ghenădescu la Câmpina; Maria Şoarec la P. Neamţ; Maria Petrescu la Chişinău; Ecaterina Constantinescu şi Ecaterina Lovinescu la Pipeşti; Clementa Nestor la Brăila ; Cornelia Rebreanu la Cluj; Eufimia Zaharescu la Buzău; Alma Romano la Iaşi şi Olga Ghiţescu la Olteniţa. Vineri 8 iulie 1SS2 Carnetul zilei baloane de săpun Vorîba dulce Fănicăi mi.e frici de chiulit. — Vezi de treabă, Lupule. im sunt eu aci? Odată ce.fi spun ci e ^retina” mea... — Mă rog, dacă zici tu. fie., ■— Merge și CosVcg — Ei, și?* i__ Păi ăla e „om” al dracului !* _ Adică?* _ Adică.* dac’ar fi vorba fibiul”, nu s'ar băga el*. — Vasăzică?... _ Vasăzică*. e’n reguli! Mergem cu fata la Șosea și pe urmi* vorba aia. ..cine poate, oase roade”*. Ce i-or fi făcut fetii, cei trei crai dela răsărit, nu se știe. Dar a doua zi erau la comisariatul respectiv, apă. lift*, ca vai de ei. Comisarul era complect , edificat”. (Fata II dovedise de:* „cumsecade" şi d. odată cu*, pudoarea, îşi pierduse şi poşeta, conţinănd*, o sumă de bani). Şi*, cine erau mizerabilii? Intre, base comisarul, gata sii trimeati tegaţi in cătuşe, la parchet. __ Doi bărbieri __ Fănici şi Costică _ şi un ovrei..* unul Lupu. _ Lupu*. şi mai cum? __Nu ştiu. E pretin cu bărbierii şi are maşină pe piaţă*. _ S’a înţeles! Ia loc, domnişoară. Intr’un ceas, ţii aduc, pe toţi, aci... Intradevăr, peste un ceas, cei doi bărbieri recunoscuseri oribila lor faptă. (Pe şofer Il lăsase la urmă). Tăgăduelile lor nu priveau decât.* I l, chestiuni de amănunt. f„Fata” era departe de a merita titulatura asta, iar „poşeta" ei nu conţinea decât*. 20 de lei). — tinde’s, mă, ăi cinci mii dă iei?* — Care, domn’ comisar?. — Care?* (Jart!) Banii din poşeta fetii... (Pleosc!). — A, ăia?* (Vorbă să fie!). Păi*, ăia cinci mii de Iei, care spuneţi dvoastri, ăia*, şi mor daci ştiul dar pesemne, după cât înţeleg, i-om fi luat noi*. — Aha, carevasăzică recunoaşteţi ? — Nu mai daţi, dor? comisar, ci*, recunoaştem tot*. — Insfirşit*, bine că recunoaşteţi ! (Cred şi eu! Palmele comisarului se roşiseră ca postavul). — Recunoaştem, dom comisari* _ Cinci mii de lei?* — Cinci mii.* la capi — Atunci*, scoateţi banii/ — Domnu’ comisar îşi luă Fănică inima n dinţi. Noi, mai mult decit să recunoaştem, nu putem, că„, n’avem lescae chioară. Dacă vreţi să scoateţi palatele, atunci... vorbiţi cu d. Lupu. Dar Lupu, care asistase la toată scena nu mai aşteptă si fie întrebat. Scoase cinci mii de lei din buzunar şi-i întinse comisarului: Poftiţi, domnu’ comisar! Aşa sa am bine, dacă m’am gândit că am si dau eu banii ăştia! Dar aşa frumos cum vorbiţi d.voastrâ, e imposibil să vă refuze cineva. Bine a zis,cine a zis c*, vorba dulce, mult aduce, celor cari au orânduit această sărbătorire. In asemenea Împrejurări sufletul este un martir al graiului, căci nu poate exterioriza cele ce simte. Sf. Sa arată apoi generaţiilor de studenţi că a fost sever cu acei cari nu simţeau plăcerea muncii, principiu pe care şi l-a impus încă de când şi sărbătoritul era student. In sărbătorirea de azi, Sf. Sa nu vede decât un prilej de a constata că munca sa de un sfert de veac a fost rodnică, iar ziua de azi este un popas şi un imbold pentru mai departe. La sfârşit d-şoara TOADER ELENA, studentă la teologie, a oferit un buchet de flori din partea tuturor studentelor în teologie, mulţumindu-i că a fost cel dintâi care a admis ca şi fetele să poată urma la facultatea de teologie. Festivitatea s-a terminat la ora 6 jum. d. a. Şedinţă medicală Asociaţia internilor va fi de şedinţă de comunicări Vineri 1 Iulie, ora 9 seara, în amfiteatrul mare al spitalului Colţea. Docent dr. C. Ghiţescu şi dr. Iorgulescu. Pneumo-peritoneu Închistat, datorit unui hematocel (sarcină salpingiană ruptă); docent dr. C. Ghiţescu şi int. dr. St. Noica. Abces stafilococic al tecei dreptului abdominal drept în 1/3 superioară. Docent dr. C. Ghiţescu şi int. dr. Grigore Popescu.’ Hernie inghinală dreaptă strangulată şi redusă în masă: dr. Em. Gehen. Consideraţiuni asupra corelaţiilor dintre neuro-infecţiunile nesupurative; int. dr. S. Ciorapciu şi ext. Vereanu. Pregătiri de piese anatomo-patologice. Concerte Concertul tenorului Ioan Dimitrie Romano reîntors din străinătate care urma să aibă foc în seara zilei de Iulie a. c. în palatul Atheneului Român se amână pentru o dată ce se va publica ulterior. Colţul librăriei „Hasefer” fitrma editorilor streine Librăria de artă „Hasefer” din str. Eugen Carada 7 (Karagheorghevici) recomandă stăruitor următoarele cărţi interesante în jurul chestiunilor actuale: CRIZA ECONOMICA — ŞTIINŢ1 SOCIALE _ FINANCIARE Octave Homberg: S.O.S.: essai de synthése et d'exphcation de la crise. Patenőtre: La crise et le drame mo. nítaire: une solution immidiate. Pierre Lucius: Faillite du capitalists: Je capitalisme devant un mon de nouveau. Lloyd George: La vérité sur les reparations et les dettes de guerre. Ferdinand Fried: La fin du capitalisme. Carl Steuermann; La crise mond’ale: vers un capitalisme d’état- E. H. Mássá: Pourquoi la crise ? (Théorie rationnelle des crises économiques). Albert Rivaud: Les crises allemandes. Pierre Daye (editorul admirabilei reviste „Plans”) L'Europe en morceaux (maintenant, Ü faut recoudre !). Knickerbocker (autorul minunatelor reportagir asupra Rusiei): Allemagne: fascisme ou communists ? Victor Alter: Com ment réaliser le socialists ? A. La. briola: Au dela du capitalisme et du socialists. Mario Pistochhi: Le destin de l’Europe. Volumele de mai sus le trimetem și'n' provincie socotind francul cu 6,50__7 lei, dacă ni se remite un acont anticipat prin mandat restul tramburs. 1 RADIO Joi 30 Iunie IS32 394 m. BUCUREȘTI 13. Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunărei şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramenfon). 18: Orchestra Grigoraş Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi senanal orar. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu. Continuarea concertului. 29: D. Ion Manolescu: La noi, la Breaza. , 20.20: D. George M. Cantacuzino : Meşterul de altădată. 20.40: D. prof. dr. I. Cantacuzino. Criza şi tuberculoza. 21: Ora exactă. D. G. Ştefanovid tenor de la Opera Română: Severac Păpuşa mea dragă. Donizetti: Arie din „Puritanii" | Massenet: Arie din „Werther‘ Mascagni: Siciliana din „Cavaleria rusticană“. Două arii româneşti. 21.30: Concert simfonic dirijat dei d-nii Carlo Brunetti, Simonis, Nottara şi G. Simonis: Preludiu (prima audiţie); V. Irac: Rapsodia română; C. C. Nottara : Polyeuct, tablouri simfonice. 22- D. Al. Obedenaru: Un duel umoristic. 22.15: Continuarea concertului simafonic: Marx Bruch: Concert pentru violină și orchestră un sol minor (solistă d-na A. Pollerman). Saint Saens: Phaeton, poem simfonic. 22.45: Informatiuni și stiri sportive, STRAINATATEA GRUPUL DE NORD MILANO (Torino, Genova, Trieste) 10.15: Jurnalul radio, stiri. 13.15: Muzică variată. 14.30: Plăci. 14.45: Jurnalul radio. 15: Semnal orar, comunicate. 15: Semnal orar, comunicate. 15: Concert. 15: (Trieste) Concert. 15.45: Bursa. 16.10: Bursa, plăci. 18.30: Jurnalul radio. 18.45: Colţul copiilor. 19: Concert. 19: (Trieste) Concert. 20.30: Jurnalul radio, comunicate. 20 45: ştiri agricole. 21.05: Muzică variată. 21.05: (Trieste) Concert. 21.30: Semnal orar, comunicate. 21.31: Plăci, 22: jurnal radio, bul. met, plăci, 22.25: Conf. 22.30: „Amicul Fritz“, operă în 3 acte de Mascagni. Apoi jurnalul radio. MÜHLACKER 8: Ora, meteorul apoi gimnastică. 9.05: Concert matinal. î2: Bucăţi uşoare pentru vioară. 12.30: Concert de orgă. 13: Ora, meteorul, inf. 14: Concert. 14.50: Ora, meteorul, inf. 15: Concert. 16: Concert. 17: Pentru tineret. 18: Concert. 19: Trans, din München. Coacert. 20.25: Comemorarea a 125 de ani a naşterii lui Friedrich Theodor Bischer, conf. 20.50: „Indienii ca milionari ai petrolului“, conf. 21.15: Ora, meteorul, ştiri agricole. 21.30: Concert. 22.30: „Prăbuşirea“ piesă. 23.45: Arnold Schönberg, Serenadă Op. 24 pentru clarinet, bas, clarinet, mandolină, chitară, vioară, contra-bas, violoncel şi o voce bărbătească. 0.205 Ora, meteorul, inf. ROMA 10.15: Jurnalul radio, comunicate. 14: Plăci. 15 15: Jurnalul la- 19.25: Jurnalul radio, comunicate. 19.30: Concert vocal. 19.45: Concert. 20.25: Conf. 20.55: Ştiri agricole, jurnalul radio. 22: Semnal orar, comunicate, plăci de gramofon. 22.40: Concert variat. 0.55: Ultimele noutăţi. STENA 11.20: Cursul pielii. 11.30: Meteorul. 13.30: Concert. 14.40: Serge Rachmaninov cântă. 15: Ora, meteorul, ştiri, comunicate. 15.10: Fragmente din opere jucate foarte rar. 17: Ora, meteorul, ştiri, comunicate, bursa. 17.20: „Paza contra arderii filmelor", conf. 17.30: Concert. 17.56: Pentru copii. 18.20: Causerie franceză 18.45: Raport esperantist asupra Austriei. 18.55: Concert. 20.10: Pentru doamne. 20.35: Conf. 21: „Legăturile Austriei cu străinătatea în cifre“*, conf. 21.25: Ora, meteorul, știri, comunicate. 21.35: Concert la două piane. 22: „Die Kreuzelschreiber’’, comedie populară în 3 acte. 23 50: Ora, meteorul, comunicate. 0.05: Muzică de dans. BUDAPESTA 14.05 : Concert. 18 : Causerie. 19: Causerie. 19.30: Concert. 2: Feuilleton. 21.30: Serată de recitaluri. 22.30: Serată veselă. 23.30 Știri de presă. 23.45: Concert de sonate pentru piano şi vioară. 0.20: Concert. VARŞOVIA 15.35: Plăci. 17: Comunicat economic. 17.10: Plăci. 17.30 Comunicate. 17.35: Plăci. 18.35: Comunicate. 18.40: „Printre cărţi". 19: Concert. 20: Conf. 20.20: Muzică uşoară. 21 15: Diverse. 21.35: Radiojurnal. 21 45: Comunicat agricol. A apărut No. 54 din Revistă de informaţie şi satiră politică D. CANDIDAT IN HALATI Şl PAPUCI . D. Iorga a împlinit 61 de ani Hai să furăm Statul , Noul pseudochinegelicol PREŞEDINTELE HOQVER, CONFERINŢA DEZARMĂRII Şl PORCI. ARDELEANULUI BOLŞEVIC Cancanuri electorale, culise politice si teatrale, polemici, svonuri, lapte, răfueli, etc. Caricaturi: A Dragoş şi I. Val Redactori: Victor Rouan, JudotŞoimaru, L. G. Legrd. ..pe Eri după amiază, la ora 4 jum., In amfiteatrul cel mare al facultăţii de teologie, a avut loc sărbătorirea părintelui profesor universitar I. POPESCU-MALAESTI, cu prilejul impunirei unui sfert de veac de profesorat universitar. Au participat: P. S. S. T. Shnedria, vicarul patriarhiei, profesorii Boroianu, arhimandrit Scriban, diacon Roventa, V. G. Ispir, preot Gr. Cristescu, Teodor Popescu, preoţii Capitalei la frunte cu păr. Petre Partenie, pres. societăţii generale a clerului ortodox, avocat Tudor Popescu şi numeroşi studenţ şi studente. Festivitatea s’a deschis cu un imn ocazional cântat de corul studenţilor teologi de la Sf. Spiridon, subt conducerea d-lui Clement Popescu. Cuvântările Seria cuvântărilor o deschide dr. D. BARNOVESCU, preş. studenților In teologie care relevă activitatea părintelui decan pe terenul invăţământabil teologic, pentru binele bisericei şi al ţării, D-sa evidenţiză calitatea de profesor al sărbătoritului, bun chiar în severitate, disciplinat în bunătate. D. Râmovescu, în cuvântarea sa a a avut duioase accente de emoţie,atunci când caracterizează pe părintele Mălăeşti ca pe un fanatic stegar al bisericcei ortodoxe. După păr. GR. CRISTESCU, care vorbeşte în numele profesorilor universitari, părintele P. PARTENIE, — în numele societăţii clerului ortodox — omagiază activitatea dăscălească a părintelui Mălăeşti, precum şi activitatea desfăşurată ca preşedinte al societăţii clerului. Au mai vorbit: părintele G. COMANA, părintele N. VITILESCU (în numele foştilor studenţi) «1 d. TUDOR POPESCU în numele mirenilor cari, indirect, s’au împărtăşit Şi ei din învăţăturile sfertului de veac de apostolat al părintelui Mălăeşti. P. G Sa Arhimandritul SCRIBAN in numele facultăţii de teologie din Chişinău a lăudat iniţiativa studenţilor de la teologie, de a fi sărbătorit un sfert de veac de muncă rodnică al unui dască al lor. Răspunsul sărbătoritului SF. SA PĂRINTELE POPESCUMALAEŞTI, începe prin a mulţumi. Cele mai bune, mai îngrijite, mai frumoase şi mai etîlna cărţi didactice pentru cursul primar’ C« . sunt manualele alcătuite de Marele premiu naţional de literatură Cu colaborarea d-lor Traian Şuteu, institutor Cluj; TIt. lacobescu institutor Cetatea Albă; N. Simionovici şi I. Tîgâră institutor Cernăuţi ; Pr. P. JBiaserea, profesor Deta (Banat) şi V. V. Haneş prof. dr. în litere din Bucureşti Editura „Scrisul Românesc" din Craiova a depus toate silinţele şi nu s’a dat în lături dela nici un sacrificiu pentru a tipări acest ciclu de manuale excepţionale, în condiţiuni technice care pot rivaliza cu toate cărţile didactice streine. Domnii învăţători şi institutori sunt rugaţi a consulta aceste cărţi înainte de a lua o hotărâre asupra manualelor de predare. In libera lor apreciere, vor compara cu alte manuale şi vor judecă Cărţile se găsesc la toate librăriile, iar unde nu se află, se va cere librarului respectiv să le comande la Editura „SCRISUL ROMANESC S.A. Craiova m ■ BH Geer Patrick Sărbătorirea părintelui profesor I. Popescu-Mălăeşti Festivitatea lela facultatea its teologie