Curentul, aprilie 1933 (Anul 6, nr. 1855-1882)
1933-04-01 / nr. 1855
RTOUlLIiOTElL MARNĂ ITSJ. ByZE{Tl 3-BU(UR£$TI In apropierea gării de Nord — Apă caldă și rece curgătoarei în toate încăperiie. Calorifer Băi. Telefon. Ascensor, narchst' re, Serviciu ireproşabil. Personal de serviciu vorbește și diverse limbi străine Camera cu 1 pat Lei 70—80 Camera cu 2 faruri Lei 1'iOn?20 aam Lei Cereţi Ia toaie librăriile şi Ia toaie chioşcurile «I« ziare » R A M URSUL POLAR înduioşător roman pentru copii din viaţa animalelor de circ şi din viaţa gheţurilor polare, scrise de: CEZAR PETRESCU Marele premiu national de literatură, cu 100 ilustrat luni de marele pictor N. N. TONITZA 184 pagini, copertă în culori 50 IEI n marginea canar ’ CionfSinafâre din pagj. l-a il-sa se așează in rândul celor mai al frământării neputincioase. Și-l stă bine. Nu in perfidia ei, ci in cochetărie stă fermitatea mării“. „In Arhipelag marea e plină de buni anchetatori ai democraţiei, pe care în zalele noastre ii cunoaştem, fie in Italia, fie în Franţa sau litermania. In aceste lecţii lacolic* * şi tranşante se manifestă o lofoică critică, repetăm, absolut inetită, de esenţă superioară. O observaţie avem numai, de salut. D. prof. Dan Rădulescu, critică In bloc viţiile democraţiei şi ale capitalismului. Credem că e vorba de două domenii a căror linie de demarcaţie trebue in anumite morente luată în seamă. îndârjirea lorosivă, cum ziceam, a d-lui prof. Dan Rădulescu, vizează in special ţiţiile capitalismului în regimul democrat. Toate criticile pe care leduce acestuia sunt juste, dar meala pe care o urmează, în acest punct, este injustă, pentru că poate la confuzie. Cartea d-lui prof. Dan Rădulescu, este o carte comunistă. In confuziile ei ea vrea să stabilească fpiile unui „stat democrat In acest stat (în care noi nu vedem fiindcă cunoaştem statul socratic pur şi simplu), dacă nugile capitalismului, anumite prinpii eterne ale economiei „le urmeze“, care in momentul de faţă si ele inşile obscurate de sisteme 1‘tinuiale de capitalism, vor trebui subsiste. , D. Mihai D. Ralea are desigur ooită constituţie sufletească, dacă reuşit să pue în ale sale „note de [Om in Spania“, pe care le-a pucat intr’un volum aşa de elegantultura Naţională“, atâta agilite de scriitor şi atâtea cunoştinţe orare, atât gust şi atâta pătrunie, o emotivitate alertă şi o culitate logică care fac din acest .•nai un exemplu edificator de ce are fi un periplu modern. Voiajul e continuu suscitativ de idei, este ghid, o călăuză plină de surse a propriilor tale cunoştinţe şi sturi, despre care ghidul propriu nu spune nimic. Este un prilej a pune un fel de ordine geograă, geodezică, spaţială, in acestenoştinţe şi în aceste gusturi. Ele nân astfel încrustate definitiv, l’un anumit moment al vieţii e, acela al călătoriei şi în raza ar date lucruri văzute. E un trapersonal de opinii şi plăceri, astfel e in special „Memorialul“ ui Mihai D. Ralea, carte pe care ştie să şi-o iubească în special. 1 d. Ralea se arată un ideolog scur In largul lui şi pe care-1 urreşti cu deosebit interes. Neasipârul deplasării ii aduce sub gânduri şi sugestii noi, imagini, ii scurte şi juste, spre a trece departe, într una mai departe, momentul următor al voiajului, la peisajul Bărăganului peste trece cu trenul la plecare, la acela al graniței franceze irineilor când iese din Spania și cu un attedlissement fără o notă falsă, caracteristic unui an desmugurit scrie incheinşi „Memorialul“: „Suntem in , lume şi în altă civilizaţie. Şi aud in căutarea unui restaust pe lângă o modestă primărie ai pe frontonul căreia stă scris lios bătrâna formulă umani: „Liberté, Egalité, Fraternité’’, ştiu de ce îmi sunt ochii udaţi acrimi ca după o întoarcere târin patrie”. (pag. 175) Contaccu Franţa l-a mai avut odată, Marseille, şi parcă un fel de oiţie sentimentală ii dictează şi câteva rânduri care au în alt farmecul unei ataşări sincere ilui Franţei. în altă parte spune: „Spania rea originală, prea specială. E severă, prea aspră, prea us- M’am gândit cu regret și pof- Europa păduroasă și umedă, în această lună iarba e încă isoasă, umbra brazilor adânrânduri in care avem imagina frumoase Europe turistice, clătorind pe mare, d. calea demării multe pasagii din jur-l său, dintre rele mai intere- 3, fie că vorbeşte de „virginiei geologică“, fie că vorbeşte ochelăria ei. „Către seară mnaşi-a schimbat iarăş rochia, cu îtăria ei nesăturată. De azi viaţă a purtat cel puţin zece vite. Acum încearcă unul nou, din verde şi spumă, acest veşh simbol al îndârjirii sfărâmate, svonuri mitologice. E împărăţia lui Homer“ adaugă apoi, după cum în momentul când intra în Bosfor scria: „Ne apropiem de amiază şi Bosforul e încă departe. Ochii ne simt fascinaţi mereu de linia orizontului. Mă gândesc că prima idee empirică a infinitului, acest orizont trebue să o fi sugerat, acest orizont cu cântecul său de sirenă, mereu atrăgător şi mereu perfid. Misterul său religios e evident şi totuş nu-mi amintesc nici o ceremonie religioasă la vreun popor primitiv, unde orizontul să fie divinizat“. Sunt gânduri interesante, care nu vin oricui, nici oricărui sociolog. D. Raica nu le spune numai fiindcă vrea să fie un sociolog elegant. Cu ele d-sa ştie că se îmbogăţeşte voiajul. Mi-aduc aminte de acea bogată călătorie a acelui diplomat şi elenizant francez, Béraud care camă să identifice urmele voiajului lui Ulisise în marea Mediterană şi urmări pe valuri ecourile Odisseii. In Constantinopol d. Ralea „retrăeşte cu intensitate pagini de trecut românesc“. Mirrabile dictuin gura d-sale. „Despart cu grijă ceiace e al nostru din această îngrămădire de neamuri, şi Înţeleg concret şi direct atâtea lucruri nelămurite din viaţa noastră sbuciumată. Mă recunosc puţin turc, după cum nu atâtea obiceiuri şi oameni de-aici întrezăresc ceva românesc". E frumoasă, clară şi nouă imagina Spaniei — pe care la un moment dat o asemueşte ingenios Rusiei, apropiere interesantă pe care am auzit-o tăcutâ şi de un literat italian la Florenţa. Oraşele specifice, peisagiile, arta, oamenii Spaniei sunt prinse şi judecate intr-un fel uneori profesoral dar fără pedanterie, totdeauna însă viu şi strălucitor. In acest „Memorial“ d. Ralea realizează o psihologie dificilă de literat şi om de ştiinţă, cu însuşirile şi Cum vor fi repartizate procesele la secţiile tribunalului Ilfov U. M. Popovici, ministrul justiţiei, a mai adăugat prin noul buget, câte o secţie la tribunalele din judeţele: Dâmboviţa, Tlrov, Timiş-Torontal, Dolj şi Iaşi. D. V. Bordeianu, consilier la Curtea de Apel din Bucureşti, secţia 2-a, find însărcinat cu un raport asupra competinţei fiecăreia din secţiile acestor tribunale, a făcut un lung referat, care a fost aprobat de d. ministru al justiţiei. La tribunalul Ilfov, prin înfiinţarea nouei secţii a V-a de sub preşedinţa d-lui Victor Popovici, s-au făcut următoarele modificări: Secţiile I, II, III, IV şi V cvile-corecionale vor judeca şi rezolva toate afacerile de natură civilă şi corecţionale, în competenţa lor, prin legi şi regulamente speciale. Cea de a opta secţiune se va ocupa cu lucrările de notariat şi cu tot ce priveşte actele autentice, inscripţiunile ippecare, transcripţiunile, vânzările silite şi de bună voe, sechestrele şi alte acte de asemenea natură,iar secţia IX-a se va ocupa cu tutelele şi curăţelele. Relativ la nouile cabinete de instrucţie înfiinţate pe lângă tribunalele Satu Mare, Ilfov, Dolj, Timiş- Torontal, Iaşi şi Dâmboviţa, ele urmează să funcţioneze, cel de la Satu Mare, care poartă Nr. 2, pe lângă secţia acestui tribunal care nu avea cabinet de instrucţie (adică secţia I-a), iar celelalte cabinete pe lângă nouile secţii înfiinţate. Aniversarea basarabiei Ministerul instrucţiunii a dispus ca în ziua de 7 Aprilie, toate şcolile din ţară să sărbătorească împlinirea a 15 ani de la unirea Basarabiei. Cursurile vor fi suspendate, iar după serbare elevii vor lua vacanţă. Numai şcoalele din Chişinău, rămân deschise până la 9 Aprilie, când vor participa la marile serbări cari vor avea loc în acea localitate în prezenţa Suveranului. Ciclul de conferire a. L. A. C. 8. In ciclul de conferinţe organizat de Asociaţia licenţiaţilor academiilor comerciale şi industriale din România, va vorbi, Sâmbătă 1 Aprilie, onle 16, în Aula Academiei Comerciale (Piaţa Lascăr Catargiu), d. AL. ROMALO, director general al Soc de asigurare ,,Dacia-România‘‘, despre: Asigurarea ca factor economic Cuvântul introductiv îl va rosti d. Gh. Huber, vicepreședinte al Asociației. * — Nu te mai juca aici cu trompeta aia a copilului!.. Tocmai acum ai găsit să te ocupi de problema de armament?.. CUREJTU. Calendar Vineri 31 Martie 1933 ORT.: Sf. Martir Ipatie Episcopul Gangrelor ( 3781, CAT.: S-ta Balbina Fecioara. FROT.: Filipin. ISR.: 4 Nissan 5693. MABL: 4 Giul-Hegé 1351 Gluma. TEATRE OPERA ROMANA: „Relache“ NATIONAL ora 8.30 seara: „Titanic Vals“. REGINA MARIA ora 9 seara: „Omul fără identitate“. VENTURA ora 9 seara: „Cuceritorul“. SALA SINDICATUL ZIARIŞTILOR: ora 9 seara: „Vreţi să te jucaţi cu ea ?“ ALHAMBRA (Compania Maghiară) ora 9 seara: „Mireasa din Torozkoi“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Marathon“ (Olimpiada dragostei), cu Brigitte Helm, Paul Hartman, etc. TRIANON: „Când două inimi se întâlnesc“ cu Gustav Froerich şi Maria Solvey. VOX: „Taineie Väzduhnäui“ ca Richard Dix, Erich von Stroheim, etc. SELECT: „Blonda de la Revistă“ cu Billie Dove, Robert Montgomery şi Marion Davies. REGAL: „Marion“, „Suzana In bae“ cu Magda Schneider şi Hermann Thimig. RIO: „Complicele” cu Gustav Grundgens, Dorothea Wiek, Gustav Diessl, etc. ROXY: „Marathon“ (Olimpiada dragostei) cu Brigitte Hehr, Paul Hartman, Trude von Molo şi Hans Brauseweiler. BD. PALACE: „Galeria Monştrilor“ cu Olga Bacanova şi comedie cu Stan şi Bran. FEMINA: „Fetiţa din Provincie“ cu Ralph Arthur Roberts şi Lucie Englisch. FORUM :„Dansul spre prăpastie” cu Joan Crawford şi Clark Gabie şi Malec în „Amant de carton”. LIDO: „Prima dragoste, prima durere” şi „O să De bine” cu Hans Rinhman. Ernst Verebes, Fritz Grumbaum. FRANKLIN A. R. P. A.: „Pe drum greşit” cu Gustav Fröhlich, Hermann Thimig, Lucie Englisch, Ida Wüst şi „îngerul Nopţii” cu Nancy Caroll, Frederich March. EPISCOPIA A. R. P. A.: „Shangai Sub bombe” cu Gerda Maurus, Theodor Loos şi „Pastiune” cu Ferdinand Gravey-Florelle. TERRA: „Potopul“ cu George O’Brien şi „Frumoasa Exilată"1. Trupa Mateescu Wally. OMNIA: „Grand Hotel” cu Greta Garbo, Joan Crawford şi „Stan şi Bran se însoară”. MARCONI: „F. P. nu răspunde”, cu Hans Albers şi trupa Titi Mihăilescu. VOLTA BUZEŞTI: ,Eroii aerului“ şi „Straniul caz al Clarei Deane”, MARNA „Valsul Imperial“ cu Martha Eggerth, Szőke Szakai, Jurnal Fox, revista „Unde dai şi...“ numere de Muzic-Hail. MODEL: „Păcatul Madelcinei Claudet“ cu Helen Hoze şi „Fantoma Parisului“ cu John Gilbert şi trupa Bruno. LIA (Lux): „Frumoasa aventură" cu Kaethe von Nagy şi „Munţi în flăcări” cu Lissi Arno. TRIUMF (Griviţa): „Casa Roşie No 13” şi Gloria. KJSELLEF: „Fraţii Caramazoff” şi „Victoria şi al ei husar“. DICHIU: „Baby” cu Anny Ondra şi completări. SPLENDID: „Luana Pasărea Paradisului” cu Dolores del Rio. AMERICAN: „Madame Butterfly1 şl „Secretul celor 6” cu Wallace Bee ry, Clark Gable, etc TOMIS „Liebelei” cu Magda Schneider, jurnal şi complectare. RAHOVA: „F. P. I. nu răspunde”... cu Hans Albers şi completări. MILANO: „Contesa Marija” cu Hubert Mariska, Szocke Szakai! Ernst Verebes şi „A fost odată un vals” cu Martha Eggerth, Ralf von Goth, Ernst Verebes. ILEANA: „Păianjenul Morţii” şi „Stan şi Bran, victimele crizei”. LIRIC: „Trei femei şi un diplomat” cu Martha Eggerth şi Max Hausen, „Fuga în Siberia“ şi trupa de artişti. ISBANDA: „Amantul nevestei sale" cu Ludwig Sotz. Matchul de box Schmeling-Walker şi jurnal Fox. LYRA: „Studentul cerşetor", cu Fritz Schultz şi „Fecioara Sburătoare“ cu Szőke Szakal. MAGIC-Tei: „Un tango pentru tine” cu Willy Forst. MARAŞESTI „Frankenstein” şi „Madlame Satan”. BARCELONA: „Caravana Triumfală“ cu Richard Arien și „Vasul Fantomă“ cu George Bancroft. istt fiiipe P la desvoltarea ştiinţei şi filosofiei contimporane D. agregat dr. P. Tomescu a ţinut o conferinţă a Braşov, în ciclul organizat de Liga cuturală din localitate, referitor la „Contribuţia românească în desvoltarea ştiinţei şi filozofiei contemporane”. D. dr. P. Tomescu a expus, în conferinţa sa, câteva din perspectivele deschise de cercetătorii români asupra neurologiei şi psihologiei contemporane, ocupându-se în special de sistemul vegetativ, domeniu în care medicina naţională a dat lucrări de o valoare deosebită. Iată problemele care au fost expuse: Chirurgia sistemului vegetativ, inaugurată prin simpatectomia cervicală, executată pentru prima oară de prof. Toma Ionescu și Gomoiu și desvoltată ulterior prin lucrările profesorului Danielopolu. Fiziologia sistemului vegetativ _____n la defectele ei de fond, de totdeauna, fost pusă pe baze noi. Metodele polar susţinută şi extrem de atragă- originale de studiu imaginate de prof. toare. I Danielopolu au deschis perspective Dragoş VrânceiSOI I nebănuite pentru înţelegerea mecanismului aşa de complicat »al funcţionarei fiziologice a sistemului vegetativ. Rolul sistemului vegetativ în manifestarea şi producerea emoţiunilor Rolul sistemului nervos autonom în stabilirea reflexelor condiţionale. In această chestiune, lucrările profesorului Marinescu au adus o lumină nouă într’o problemă de mare interes ştiinţific care poate avea legături foarte importante cu viaţa practică. In concluzie, d-rul P. Tomescu a arătat cât de mult creşte renumele şi reputaţia ţărei noastre în viaţa internaţională, prin activitatea oamenilor de ştiinţă şi mai ales a marilor descoperitori. Guido da Verona: „Cântecm de totdeauna şi de niciodată“ Roman Editura CUGETAREA Continuându-şi linia de conduită pe c care şi-a impus-o, de a prezenta publicului nostru operele de seamă ale literaturii universale, Editura Cugetarea, publică de data aceasta un nou roman al lui Guido de Verona. „Cântecul de totdeauna şi de niciodată’1. Guido de Verona, prea cunoscut la noi prin cele două romane anterioare: „Femeia care nu trebuie iubită” şi „Mimi Bluette”, cărţi care au recoltat mari succese de librărie, s’a întrecut de data aceasta pe sine însuşi şi ne-a dat un roman care, fără îndoială, e cel mai izbutit dintre toate câte a scris. Dificila temă pe care o abordă în acest roman Guido da Verona _ aceia a femeei îndrăgostite de un bărbat mult mai tânăr decât ea __ îi dă posiblitatea de a-şi afirma încă odată calităţile lui de adânc cunoscător al psihicului omenesc şi desăvârşit stilist. Romanul „Cântecul de totdeauna şi de niciodată’’, scris cu mult talent şi pasiune, va izbuti — suntem siguri — să consolideze faima ilustrului scriitor italian. ilFari]cân genfi din în noaptea de 31 Martie G- D- Vasiliu, cal. Victoriei 70 (tel. 311/19); J. Şteflea, calea Victoriei 142; Dr. N. Popovici, calea Griviţei ?13 (tel- 320/99); N. Wasserman, calea Moşilor 249 (tel- 202/74); C. Herzenberg, calea Văcăreşti 25 (tel- 353/81); Getta Drăghici, calea Rahovei 151 (tel* 331/82); Aristiţa Bejan, Parcul Radorin 133 (tel* 348/63* Steriu I* Schunda, Piaţa Buzeşti 47 (tel* 301/85); Sebastian Niţescu, Bulevardul Ferdinand 103; Dr Einhorn (Ribsdörfer), str. Carol 19 (telefon 320/88); Farm. Academiei (A- Bpilton et Co*), str. Academiei 2 (tel* 361/50) (MS ’it: Bábamé de săpun Potcovirea cămilelor Lică Ionescu a căzut din ceri cum se zice, când s’a pomenit cu un procesverbal de „sechestru“, din partea perceptorului. Imediat s’a dus să protesteze1 — D-le perceptor, stați-vă ce „plăcintă“ am găsit acasă, eu la amiază, când m’am întors dela serviciu!... Reprezentantul Fiscului luă „plăcinta o examină pe-o parte și pe alta și pe urmă i-o inapoie, liniştit: — E un proces-verbal de sechestru, ii zise el. Ai de plătit, pentru impozite, zece mii şase sute de lei... — Eu?... — Dar cine? Nu eşti d-ta d. Leon Ionescu?„. __ Pardon, pe mine mă chiamă Lică — adică „Vasile" — Ionescu și m’am mutat, in circumscripția d-v„ deabia de două luni de zile... — Ce-are aface?... __ Are, fiindcă mai înainte aparţineam de altă percepție, iar când a fost ca să mă mut de-acolo, mi-am achitat toate dările, până la zi. — In sfârşit, zise peceptorul, dumneavoastră plătiţi mai întâi suma care vi se cere și, pe urmă, vom vedea... — Cum să plătesc, d-le perceptor, odată ce mă ştiu nevinovat?... — Domnule!..., făcu, aspru, omul Fiscului. La noi, in „rol" il avem trecut pe d. Leon Ionescu din strada Mimozelor No. Îl bis. D-ta, unde locuești?... __ In Mimozelor ll bis, dar probabil că trebue să fie o greșeală. O fi stat, mai înaintea mea, altul... pe care-l chema tot Ionescu. Eu, insă, știu că mi-am plătit dările și, ca dovadă, poftim carnetul meu de contribuabil... Astă seară are loc la Ateneu, ultimul concert simfonic pe care-l dirijează în actuala stagiune, maestrul George Georgescu. La pian, solistul Dinu Lipatti. Programul cuprinde uvertura la opera „Mireasa vândută“ de Smetana, concertul pentru piano şi orchestră în „Mi minor’“ de Chopin şi simfonia fantastică de Berlioz. Biletele la Feder. Sărbătorirea prof. Marinescu Seminarul Central din Bucureşti, sărbătoreşte Duminică 2 Aprilie a. c., orele 4 pm, pe marele savant profesor dr Gh. Marinescu, absolvent al acestui seminar, promoţia anului 1882. Toţi cei cari au avut şi au legături cu această instituţie, ca profesori ori şcolari, sunt rugaţi a participa. Concertul Societăţii Cântul Nostru Mâine seară, Sâmbătă 1 Aprilie, societatea corală bărbătească „Cântul Nostru"* se va prezenta la Atheneul Român în faţa marelui public şi în prezenţa Majestăţei Sale Regina Maria, dând tradiţionalul ei concert de Sft. Paşti. Programul cuprinde piese corale străine şi române, în care ansamblul coral—recunoscut ca remarcabil — al acestei unice înjghebări de asemenea natură îşi va putea arăta întreaga sa valoare artistica-Valoarea muzicală a membrilor executanţi, sub conducerea abilului şi talentatului George Nicuiescu, precum şi a soliştilor Dem Ionescu. C* Dar perceptorul nici nu catadixi să-şi arunce ochii, pe el. Ci, afundându-şi nasul intr’un maldăr de hârtii, de pe masă, ii arătă, cu degetul, o inscripţie prinsă pe perete: „Nu ne ţineţi de vorbă, avem de lucru“. Lică Ionescu a plecat, trântind uşa. A doua zi, i-a venit o „publicaţie de vânzare“, cu termen peste alte trei zile. Lică a venit, desperat, la mine... Eu... ce puteam să-i fac? M’am gândit la Ghiţă Săvoiu — că tot se laudă el, că-i şef de serviciu la Finanţe — şi l-am trimes la dânsul... Ghiţă a ridicat din umeri — un semn că nu poate să-i facă nimic — şi l-a povăţuit... să plătească. Iar ca să nu-l lase să plece chiar aşa... cu mâna goală, i-a povestit o anecdotă à propos: ...Cică vntro iarnă o delegaţie de iepuri, din Polonia, a venit in România să ceară, de la iepurii români, îngăduinţa de a rămâne la noi, până in primăvară. (In Polonia fusese, in anul acela, o iarnă cumplită). — Imposibil!... au răspuns iepurii noştri. — Vai, se poate să ne refuzaţi?... — Am face-o cu dragă inimă, dar nu se poate... — De ce?... — Aşa, fiindcă... nu sunteţi potcoviţi. Autorităţile noastre au dat un ordin ca toate cămilele să fie potcovite... — Ce-are a face? Noi, doar, suntem iepuri... — Hei, păi d-voastră nu ştiţi cum merg lucrurile la noi! La noi, întâi te potcoveşte şi de-abia pe urmă te întreabă... dacă eşti cămilă... Geer* Patrick culescu; dr. Virgil Vasiliu; Gh. Rindulescu. Sediul asociaţiei este un str. Prel. Polonă No. 13, la revista „Satul”. , , Baruri Duminică 2 Aprilie. _ Soc- Stud. Ingineri Agronomi, ora 4 jura* d. a, Saloanele Căminului, Stud., Bd. Mărăşeşti 59, vis-avis Strandul Kiseleff. — Soc- Academică „Amicii Turciei". Saloanele „Crucea Roşia“, Bd. Tache Ionescu. Recital de dans Floria Capsai şi Gabriel N©gry vor da în seara de 28 Aprilie la OPERA ROMANA un singur recital de dans, cu concursul D-lui ION FILIONESCU Interpretări după muzică clasică şi modernă. Biletele la agenţia Feder, calea Victoriei. Radio Vineri 31 Martie 1833 34 m. BUCUREŞti 12 kl. 761 kHz* 1920 m- Blaj experimental 0,750 kw. 156 kHz. 12:50: Bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13: Concert de prânz (plăci de gramofon)* Weber: Uvertură la *,0- beron”, dirijat de H* Wood- Brăileiu: Cântec de leagăn- -------------a„i Rienau ieri, cântate de G. Folescu-Ruccini: Selecţiuni din Tosca, dirijat de Percy Fitt. Beethoven: Romanţă, executată de Thibaud. 2 cântece rusești executate de corul Jaoff. Robrecht: Polpuri de valsuri, executat de Dajos Béla- Fr* Thomat Intelgere și Di Coua: Marie, Mane, cântato dn Tauber-14: Radio-jurnal. 1-4,15: Continuarea concertului de prânz plăci de gramofon)* 18: Orchestra radio- Meyerbeer 4 Marșul incoronării. Oscar Strauss : Vals din opereta „Tânărul domn*. Cimarosa: Uvertură la „Căsătoria secretă‘*. E* Kostal: Suită italiană. G* de Micheli: Serenadă spaniolă. Kokhmanni: Fox trot pe motive din „Liliacul“* 19- Radio-jurna’* 19,15: Orchestra radio* Gh* Dinicu: Garofita, potpuri naţionale. Dvorak: Humoreske şi Mazurka. Cortopassi: Rusticanella. Din ciclul asupra României 19,45: I. Jalea: Sculptura (90). 20,05: Octav Onicescu: Cronică: Zările gândirii. 20,20: Demostene Botez: Cronică moldovenească 20,40: Em. Ciomac: Concertul simfonic de astă seară* 21 00: Ora exactă. Orchestra Filarmonică: Concert simfonic, dirijat de d* George Georgescu: Smetana: Uvertură la „Mireasa vândută”. Chopin: Concert pentru piano și orchestră în mi minor (solist: d- Dinu Lipaty). 21,45. 1. Cantacuzino: Cronica cinematografică. 22. Orchestra Filarmonică* Continuarea concertului. Berlioz: Simfonia fantastică. La sfârşitul concertului: Radio-jurnal şi conferiţă în limba germană pentru străinătate- Konrad Richter: Cărţi. ..Răscoala*4 lui Rembreanu. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD :Milano, Florența, Torino, Genova, Trieste). 17: Concert, apoi jurnal radio* 19,35 : Comunicate agricole. 20,30: Semnal orar, comunicate, plăci. 20,35: Concert* 21: Jurnalul radio, buh met*, plăci* 22: Concert simfonic. 24: Jurnalul radio. ROMA. 17: Concert. 20: Știri sport live* 20,10: Știri agricole, comunicate. 20,20: Jurnalul radio, plăci. 21,05: Comunicatele Institutului Internaţional de agricultură* 21,30: Știri sportive, jurnalul radio* 21,45: Concert de muzeu variată. 22,30 : Il vento del deserto, comedie intr’un act de Pietro Orestano. 23: Contnuarea concertului variat. 23,55: Ultimele nouluţ* VIENA. 16: Ora, met*, ştiri, comunicte, bursa- 16,20: Oră pentru tineret. 16,45: îngrijirea raţională animalelor noastre, conf- 17,10: Pentru doamne- 17,40: Concert. 19,10: Conf* 19,45: Conf* 20,10: Conf. 20,25: Ora, met, știr, comuncate. 20,35: Marii bărbați ai istoriei, „Bismark“ conf* 21: Concert. 22,20: Hârtia sonoră 22,50: Ora, met, știri, comunicate. 23,10: Concert seral* BUDAPESTA. 10,15: Plăci* 13,05: Concert. 16,30: Pentru studenți* 17: Poeme* 18: Causene* 18,30: Concert. 20,30:Trans. de la Opera Regală, apoi concert* 0,15: Muzică de jazz A apărut . Problema claselor sociale de PETRE I. GHIAŢA Cuprinde: Analiza sociologică a originii, evoluţiei şi funcţiunii claselor sociale 248 pag. — De vânzare la librării. — Lei 60.— N. B. Expediază ramburs — la cerere — revista „IDE1A“, Aleea Zoe, 22 — Bucureşti Cereţi la toate librăriile romanele de succes apărute în Editura „Cugetarea“ CÂNTECUL DE TOTDEAUNA ŞI DE NICIODATĂ al marelui scriitor (talan , GUIDO DA VERONA NEVROZA INSTINCTELOR al tânărului scriitor IONEL RODA Cerere la toate librăriile ultimele noutăţi: M. Sebastian d' Romulus Diaim Femei Tárgyi de fete Femei şi doctori de Dr. I. Primer apărute in Editura Naţionala a Ciornei S. A. Cadran FilarmonicaTeodorian, dr. Em. Haţieganu, C. Suţescu şi N. Ionescu, va face ca acest concert să fie întâmpinat ca un rai eveniment muzical* “âfiaiuiui sindluad ran asindl anid Conferinţe La Ateneul parohial „Sf. Elefterie” din Capitală va vorbi, Duminică 2 Aprilie a. c., ora 5 d. a, d. V. G* ISPIR, prof univ, despre: Oxford, cetate universitară Conferinţa va fi urmată de proecţiuni şi de un ales program artistic. înfiinţarea asociaţiei „Satul“ Din iniţiativa revistei de cultură pentru popor „Satul”, care este în al treilea an de apariţie, a luat fiinţă asociaţia pentru cultura şi propăşirea poporului român „Satul” prin constituirea ce a avut loc ieri la Trib. Ilfov. Consiliul central de conducere a fost ales in persoanele d-lor: preşedinte: prof. univ. Ion Simionescu; vicepreşedinţi: prof. dr. C. Mihăilescu şi Gh. Mugur; secretar general: Andrei Udrea, dir. rev. „Satul”, cassieri ing. Al. C. Vissarion; secretar: Marin Radu Voinea; consilieri: T. I. Ionescu-Pascani, cooperator av. Al. Lascarov-Moldovanu publicist; Vasile Militaru, publicist; dr. V. Voiculescu; Apostol D. Culea, dir. Educ. Poporului; Theodor Mândru, dir. general al Educ. agricole; av. Ștefan I. Macri; prof. dr. Valeriu Zaharescu dr. Em. Klefterescu publicist şi următoarea comisiune de cenzori în persoanele d-lor: preşed.: av. I. C. Nicolaescu; cenzori activi: I. Udrişte; L. Mihalek; D. Dimtriu, expert contabil; av. Ion Pora; cenzori supleanţi: ing. agronom Dumitru Ti