Curentul, aprilie 1933 (Anul 6, nr. 1855-1882)

1933-04-01 / nr. 1855

­­RTOUlLIiOTElL MARNĂ ITSJ. ByZE{Tl 3-BU(UR£$TI In apropierea gării de Nord — Apă caldă și rece curgătoarei în toate încăperiie. Calorifer Băi. Telefon. Ascensor, narchst' re, Serviciu ireproşabil. Persona­­l de serviciu vorbește și diverse limbi străine Camera cu 1 pat Lei 70—80 Camera cu 2 far­uri Lei 1'iOn?20 aam Lei Cereţi Ia toaie librăriile şi Ia toaie chioşcurile «I« ziare » R A M URSUL POLAR înduioşător roman pentru copii din viaţa animalelor de circ şi din viaţa gheţurilor polare, scrise de: CEZAR PETRESCU Marele premiu national de literatură, cu 100 ilustrat luni de marele pictor N. N. TONITZA 184 pagini, copertă în culori 50 IEI n marginea canar ’ CionfSinafâre din pagj. l-a il-sa se așează in rândul celor mai al frământării neputincioase. Și-l stă bine. Nu in perfidia ei, ci in co­chetărie stă fermitatea mării“. „In Arhipelag marea e plină de buni anchetatori ai democraţiei, pe care în zalele noastre ii cunoaştem, f­ie in Italia, fie în Franţa sau litermania. In aceste lecţii laco­­lic* * şi tranşante se manifestă o lo­­foică critică, repetăm, absolut ine­­­tită, de esenţă superioară. O observaţie avem numai, de sa­lut. D. prof. Dan Rădulescu, critică In bloc viţiile democraţiei şi ale ca­pitalismului. Credem că e vorba de d­ouă domenii a căror linie de de­marcaţie trebue in anumite mo­rente luată în seamă. îndârjirea lorosivă, cum ziceam, a d-lui prof. Dan Rădulescu, vizează in special ţiţiile capitalismului în regimul de­­mocrat. Toate criticile pe care le­­duce acestuia sunt juste, dar mea­la pe care o urmează, în acest punct, este injustă, pentru că poate la confuzie.­­ Cartea d-lui prof. Dan Rădulescu, este o carte comunistă. In con­fuziile ei ea vrea să stabilească fpiile unui „stat democrat In acest stat (în care noi nu vedem fiindcă cunoaştem statul socratic pur şi simplu), dacă nu­­gile capitalismului, anumite prin­­pii eterne ale economiei „le ur­meze“, care in momentul de faţă si ele inşile obscurate de sisteme 1‘tin­uiale de capitalism, vor trebui subsiste. , D. Mihai D. Ralea are desigur o­­oită constituţie sufletească, dacă reuşit să pue în ale sale „note de [Om in Spania“, pe care le-a pu­cat intr’un volum aşa de elegant­ultura Naţională“, atâta agili­­te de scriitor şi atâtea cunoştinţe orare, atât gust şi atâta pătrun­­ie, o emotivitate alertă şi­ o cu­­litate logică care fac din acest .•nai un exemplu edificator de ce are fi un periplu modern. Voiajul e continuu suscitativ de idei, este ghid, o călăuză plină de sur­se a propriilor tale cunoştinţe şi sturi, despre care ghidul propriu nu spune nimic. Este un prilej a pune un fel de ordine geogra­­ă, geodezică, spaţială, in aceste­noştinţe şi în aceste gusturi. Ele nân astfel încrustate definitiv, l’un anumit moment al vieţii e, acela al călătoriei şi în raza ar date lucruri văzute. E un tra­­personal de opinii şi plăceri, astfel e in special „Memorialul“ ui Mihai D. Ralea, carte pe care ştie să şi-o iubească în special. 1 d. Ralea se arată un ideolog scur In largul lui şi pe care-1 ur­­reşti cu deosebit interes. Neas­­ipârul deplasării ii aduce sub­­ gânduri şi sugestii noi, imagini, ii scurte şi juste, spre a trece departe, într una mai departe, momentul următor al voiajului, la peisajul Bărăganului peste trece cu trenul la plecare,­­ la acela al graniței franceze irineilor când iese din Spania și­­ cu un attedlissement fără o notă falsă, caracteristic unui an desmugurit scrie inchein­­şi „Memorialul“: „Suntem in , lume şi în altă civilizaţie. Şi aud in căutarea unui restau­­st pe lângă o modestă primărie ai pe frontonul căreia stă scris lios bătrâna formulă umani­­: „Liberté, Egalité, Fraternité’’, ştiu de ce îmi sunt ochii udaţi acrimi ca după o întoarcere târ­­in patrie”. (pag. 175) Contac­­cu Franţa l-a mai avut odată, Marseille, şi parcă un fel de o­­iţie sentimentală ii dictează şi­­ câteva rânduri care au în a­­lt farmecul unei ataşări sincere ilui Franţei. în altă parte spune: „Spania rea originală, prea specială. E severă, prea aspră, prea us- M’am gândit cu regret și pof- Europa păduroasă și umedă, în această lună iarba e încă isoasă, umbra brazilor adân­­rânduri in care avem imagina frumoase Europe turistice, clătorind pe mare, d. calea de­­mării multe pasagii din jur-l său, dintre rele mai intere- 3, fie că vorbeşte de „virgini­ei geologică“, fie că vorbeşte ochelăria ei. „Către seară mna­­şi-a schimbat iarăş rochia, cu îtăria ei nesăturată. De azi vi­­aţă a purtat cel puţin zece vite. Acum încearcă unul nou,­­ din verde şi spumă, acest veş­­h simbol al îndârjirii sfărâmate, svonuri mitologice. E împărăţia lui Homer“ adaugă apoi, după cum în momentul când intra în Bosfor scria: „Ne apropiem de amiază şi Bosforul e încă departe. Ochii ne simt fascinaţi mereu de linia ori­zontului. Mă gândesc că prima idee empirică a infinitului, acest orizont trebue să o fi sugerat, acest orizont cu cântecul său de sirenă, mereu a­­trăgător şi mereu perfid. Misterul său religios e evident şi totuş nu-mi amintesc nici o ceremonie religioasă la vre­un popor primitiv, unde ori­zontul să fie divinizat“. Sunt gân­duri interesante, care nu vin oricui, nici oricărui sociolog. D. Raica nu le spune numai fiind­că vrea să fie un sociolog elegant. Cu ele d-sa ştie că se îmbogăţeşte voiajul. Mi-aduc aminte de acea bogată călătorie a acelui diplomat şi elenizant francez, Béraud care camă să identifice urmele voiaju­lui lui Ulisise în marea Mediterană şi urmări pe valuri ecourile Odis­­seii. In Constantinopol d. Ralea „re­­trăeşte cu intensitate pagini de tre­cut românesc“. Mirrabile dictu­­­in gura d-sale. „Despart cu grijă ceia­­ce e al nostru din această îngrămă­dire de neamuri, şi Înţeleg concret şi direct atâtea lucruri nelămurite din viaţa noastră sbuciumată. Mă recunosc puţin turc, după cum nu atâtea obiceiuri şi oameni de-aici întrezăresc ceva românesc". E frumoasă, clară şi nouă ima­gina Spaniei — pe care la un mo­ment dat o asemueşte ingenios Ru­siei, apropiere interesantă pe care am auzit-o tăcutâ şi de un literat italian la Florenţa. Oraşele speci­fice, peisagiile, arta, oamenii Spa­niei sunt prinse şi judecate intr-un fel uneori profesoral dar fără pe­danterie, totdeauna însă viu şi stră­lucitor. In acest „Memorial“ d. Ralea rea­lizează o psihologie dificilă de lite­rat şi om de ştiinţă, cu însuşirile şi Cum vor fi repartizate procesele la secţiile tribunalului Ilfov U. M. Popovici, ministrul justi­ţiei, a mai adăugat prin noul buget, câte o secţie la tribunalele din ju­deţele: Dâmboviţa, Tlrov, Timiş-To­­rontal, Dolj şi Iaşi. D­. V. Bordeianu, consilier la Curtea de Apel din Bucureşti, secţia 2-a, f­ind însărcinat cu un raport a­­supra competinţei fiecăreia din sec­ţiile acestor tribunale, a făcut un lung referat, care a fost aprobat de d. ministru al justiţiei. La tribunalul Ilfov, prin înfiinţa­rea nouei secţii a V-a de sub preşe­­dinţ­a d-lui Victor Popovici, s-au fă­cut următoarele modificări: Secţiile I, II, III, IV şi V c­vile-corecio­­nale vor judeca şi rezolva toate afa­­cerile de natură civilă şi corecţiona­­le, în competenţa lor, prin legi şi re­gulamente speciale. Cea de a opta secţiune se va o­­cupa cu lucrările de notariat şi cu tot ce priveşte actele autentice, in­­scripţiunile ippecare, transcripţiuni­­le, vânzările silite şi de bună voe, sechestrele şi alte acte de asemenea natură,­­iar secţia IX-a se va ocu­pa cu tutelele şi curăţelele. Relativ la nouile cabinete de in­strucţie înfiinţate pe lângă tribuna­lele Satu Mare, Ilfov, Dolj, Timiş- Torontal, Iaşi şi Dâmboviţa, ele ur­mează să funcţioneze, cel de la Satu Mare, care poartă Nr. 2, pe lângă secţia acestui tribunal care nu a­­vea cabinet de instrucţie (adică sec­ţia I-a), iar celelalte cabinete pe lângă nouile secţii înfiinţate. Aniversarea basarabiei Ministerul instrucţiunii a dispus ca în ziua de 7 Aprilie, toate şco­lile din ţară să sărbătorească îm­plinirea a 15 ani de la unirea Ba­sarabiei. Cursurile vor fi suspendate, iar după serbare elevii vor lua vacanţă. Numai şcoalele din Chişinău, rămân deschise până la 9 Apri­lie, când vor participa la marile serbări cari vor avea loc în acea localitate în prezenţa Suveranu­­lui. Ciclul de conferire a. L. A. C. 8. In ciclul de conferinţe organizat de Asociaţia licenţiaţilor academiilor comerciale şi industriale din Româ­nia, va vorbi, Sâmbătă 1 Aprilie, o­­n­le 16, în Aula Academiei Comer­ciale (Piaţa Lascăr Catargiu), d. AL. ROMALO, director general al Soc­ de asigurare ,,Dacia-România‘‘, despre: Asigurarea ca factor economic­ Cuvântul introductiv îl va rosti d. Gh. Huber, vicepreședinte al Aso­ciației. * — Nu te mai juca aici cu trom­peta aia a copilului!.. Tocmai acum ai găsit să te ocupi de problema de armament?.. CUREJTU. Calendar Vineri 31 Martie 1933 ORT.: Sf. Martir Ipatie Episcopul Gangrelor (­ 3781, CAT.: S-ta Balbina Fecioara. FROT.: Filipin. ISR.: 4 Nissan 5693. MABL: 4 Giul-Hegé 1351 Gluma. TEATRE OPERA ROMANA: „Relache“ NATIONAL ora 8.30 seara: „Titanic Vals“. REGINA MARIA ora 9 seara: „Omul fără identitate“. VENTURA ora 9 seara: „Cuceri­torul“. SALA SINDICATUL ZIARIŞTILOR: ora 9 seara: „Vreţi să te jucaţi cu ea ?“ ALHAMBRA (Compania Maghiară) ora 9 seara: „Mireasa din To­­rozkoi“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Marathon“ (Olimpiada dragostei), cu Brigitte Helm, Paul Hartman, etc. TRIANON: „Când două inimi se întâlnesc“ cu Gustav Froerich şi Maria Solvey. VOX: „Taineie Väzduhnäui“ ca Ri­chard Dix, Erich von Stroheim, etc. SELECT: „Blonda de la Revistă“ cu Billie Dove, Robert Montgomery şi Marion Davies. REGAL: „Marion“, „Suzana In bae“ cu Magda Schneider şi Hermann Thimig. RIO: „Complicele” cu Gustav Grun­dgens, Dorothea Wiek, Gustav Diessl, etc. ROXY: „Marathon“ (Olimpiada dragostei) cu Brigitte Hehr, Paul Hartman, Trude von Molo şi Hans Brauseweiler. BD. PALACE: „Galeria Monştrilor“ cu Olga Bac­anova şi comedie cu Stan şi Bran. FEMINA: „Fetiţa din Provincie“ cu Ralph Arthur Roberts şi Lucie Englisch. FORUM :„Dansul spre prăpastie” cu Joan Crawford şi Clark Gabie şi Malec în „Amant de carton”. LIDO: „Prima dragoste, prima du­rere” şi „O să De bine” cu Hans Rinhman. Ernst Verebes, Fritz Grumbaum. FRANKLIN A. R. P. A.: „Pe drum greşit” cu Gustav Fröhlich, Her­mann Thimig, Lucie Englisch, Ida Wüst şi „îngerul Nopţii” cu Nan­cy Caroll, Frederich March. EPISCOPIA A. R. P. A.: „Shangai Sub bombe” cu­ Gerda Maurus, Theodor Loos şi „Pastiune” cu Fer­dinand Gravey-Florelle. TERRA: „Potopul“ cu George O’Brien şi „Frumoasa Exilată"1. Trupa Mateescu Wally. OMNIA: „Grand Hotel” cu Greta Garbo, Joan Crawford şi „Stan şi Bran se însoară”. MARCONI: „F. P.­­ nu răspunde”, cu Hans Albers şi trupa Titi Mi­­hăilescu. VOLTA BUZEŞTI: ,Eroii aerului“ şi „Straniul caz al Clarei Deane”, MARNA „Valsul Imperial“ cu Mar­tha Eggerth, Szőke Szakai, Jur­nal Fox, revista „Unde dai şi...“ numere de Muzic-Hail. MODEL: „Păcatul Madelcinei Clau­­det“ cu Helen Hoze şi „Fantoma Parisului“ cu John Gilbert şi tru­pa Bruno. LIA (Lux): „Frumoasa aventură" cu Kaethe von Nagy şi „Munţi în flăcări” cu Lissi Arno. TRIUMF (Griviţa): „Casa Roşie No 13” şi Gloria. KJSELLEF: „Fraţii Caramazoff” şi „Victoria şi al ei husar“. DICHIU: „Baby” cu Anny Ondra şi completări. SPLENDID: „Luana Pasărea Para­disului” cu Dolores del Rio. AMERICAN: „Madame Butterfly1 şl „Secretul celor 6” cu Wallace Bee ry, Clark Gable, etc TOMIS „Liebelei” cu Magda Schnei­der, jurnal şi complectare. RAHOVA: „F. P. I. nu răspunde”... cu Hans Albers şi completări. MILANO: „Contesa Marija” cu Hu­bert Mariska, Szocke Szakai! Ernst Verebes şi „A fost odată un vals” cu Martha Eggerth, Ralf von Goth, Ernst Verebes. ILEANA: „Păianjenul Morţii” şi „Stan şi Bran, victimele crizei”. LIRIC: „Trei femei şi un diplomat” cu Martha Eggerth şi Max Hau­sen, „Fuga în Siberia“ şi trupa de artişti. ISBANDA: „Amantul nevestei sale" cu Ludwig Sotz. Matchul de box Schmeling-Walker şi jurnal Fox. LYRA: „Studentul cerşetor", cu Fritz Schultz şi „Fecioara Sbură­­toare“ cu Szőke Szakal. MAGIC-Tei: „Un tango pentru tine” cu Willy Forst. MARAŞESTI „Frankenstein” şi „Ma­dlame Satan”. BARCELONA: „Caravana Trium­fală“ cu Richard Arien și „Vasul Fantomă“ cu George Bancroft. istt fiiipe P la desvoltarea ştiinţei şi filosofiei contimporane D. agregat dr. P. Tomescu a ţi­nut o conferinţă a Braşov, în ciclul organizat de Liga cuturală din lo­calitate, referitor la „Contribuţia ro­mânească în desvoltarea ştiinţei şi filozofiei contemporane”. D. dr. P. Tomescu a expus, în conferinţa sa, câteva din perspectivele deschise de cercetătorii români asupra neurologiei şi psihologiei contemporane, ocupân­­du-se în special de sistemul vegeta­tiv, domeniu în care medicina naţio­nală a dat lucrări de o valoare deo­sebită. Iată problemele care au fost ex­puse: Chirurgia sistemului vegetativ, i­­naugurată prin simpatectomia cervi­cală, executată pentru prima oară de prof. Toma Ionescu și Gomoiu și des­­voltată ulterior prin lucrările profe­sorului Danielopolu. Fiziologia sistemului vegetativ _____n l­a defectele ei de fond, de totdeauna, fost pusă pe baze noi. Metodele p­­olar susţinută şi extrem de atragă- o­riginale de studiu imaginate de prof. toare. I Danielopolu au deschis perspective Dragoş Vr­ânce­iSOI I nebănuite pentru înţelegerea meca­nismului aşa de complicat »al funcţio­narei fiziologice a sistemului vegeta­tiv. Rolul sistemului vegetativ în mani­festarea şi producerea emoţiunilor Rolul sistemului nervos autonom în stabilirea reflexelor condiţionale. In această chestiune, lucrările pro­fesorului Marinescu au adus o lumi­nă nouă într’o problemă de mare in­teres ştiinţific care poate avea le­gături foarte importante cu viaţa practică. In concluzie, d-rul P. Tomescu a arătat cât de mult creşte renumele şi reputaţia ţărei noastre în viaţa inter­naţională, prin activitatea oamenilor de ştiinţă şi mai ales a marilor des­coperitori. Guido da Verona: „Cântecm de totdeauna şi de niciodată“ Roman Editura CUGETAREA Continuându-şi linia de conduită pe c care şi-a impus-o, de a prezenta pu­­blicului nostru operele de seamă ale literaturii universale, Editura Cuge­tarea, publică de data aceasta un nou roman al lui Guido de Verona. „Cân­tecul de totdeauna şi de niciodată’1. Guido de Verona, prea cunoscut la noi prin cele două romane anterioa­re: „Femeia care nu trebuie iubită” şi „Mimi Bluette”, cărţi care au re­coltat mari succese de librărie, s’a întrecut de data aceasta pe sine în­suşi şi ne-a dat un roman care, fără îndoială, e cel mai izbutit dintre toate câte­ a scris. Dificila temă pe care o abordă în acest roman Guido da Verona _ a­ceia a femeei îndrăgostite de un băr­bat mult mai tânăr decât ea __ îi dă posib­litatea de a-şi afirma încă odată calităţile lui de adânc cunoscă­tor al psihicului omenesc şi desăvâr­şit stilist. Romanul „Cântecul de totdeauna şi de niciodată’’, scris cu mult talent şi pasiune, va izbuti — suntem siguri — să consolideze faima ilustrului scriitor italian. ilFari]cân genfi din­ în noaptea de 31 Martie G- D- Vasiliu, cal. Victoriei 70 (tel. 311/19); J. Şteflea, calea Victoriei 142; Dr. N. Popovici, calea Gri­viţei ?13 (tel- 320/99); N. Wasserman, ca­lea Moşilor 249 (tel- 202/74); C. Herzenberg, calea Văcăreşti 25 (tel- 353/81); Getta Drăghici, calea Ra­­hovei 151 (tel* 331/82); Aristiţa Be­­jan, Parcul Radorin 133 (tel* 348/63* Steriu I* Schunda, Piaţa Buzeşti 47 (tel* 301/85); Sebastian Niţescu, Bu­levardul Ferdinand 103; Dr­ Einhorn (Ribsdörfer), str. Carol 19 (telefon 320/88); Farm. Academiei (A- Bpilton et Co*), str. Academiei 2 (tel* 361/50) (MS ’it: Báb­amé de săpun Potcovirea cămilelor Lică Ionescu a căzut din ceri cum se zice, când s’a pomenit cu un proces­­verbal de „sechestru“, din partea perceptorului. Imediat s’a dus să pro­testeze1 — D-le perceptor, stați-vă ce „plăcintă“ am găsit acasă, eu­ la amiază, când m’am întors dela ser­viciu!... Reprezentantul Fiscului luă „plă­­cinta­ o examină pe-o parte și pe alta și pe urmă i-o inapoie, liniştit: — E un proces-verbal de sechestru, ii zise el. Ai de plătit, pentru impo­zite, zece mii şase sute de lei... — Eu?... — Dar cine? Nu eşti d-ta d. Leon Ionescu?„. __ Pardon, pe mine mă chiamă Lică — adică „Vasile" — Ionescu și m’am mutat, in circumscripția d-v„ deabia de două luni de zile... — Ce-are aface?... __ Are, fiindcă mai înainte apar­ţineam de altă percepție, iar când a fost ca să mă mut de-acolo, mi-am achitat toate dările, până la zi. — In sfârşit, zise peceptorul, dum­neavoastră plătiţi mai întâi suma care vi se cere și, pe urmă, vom vedea... — Cum să plătesc, d-le perceptor, odată ce mă ştiu nevinovat?... — Domnule!..., făcu, aspru, omul Fiscului. La noi, in „rol" il avem tre­cut pe d. Leon Ionescu din strada Mimozelor No. Îl bis. D-ta, unde locuești?... __ In Mimozelor ll bis, dar pro­babil că trebue să fie o greșeală. O fi stat, mai înaintea mea, altul... pe care-l chema tot Ionescu. Eu, insă, știu că mi-am plătit dările și, ca do­vadă, poftim carnetul meu de contri­buabil... Astă seară are loc la Ateneu, ulti­mul concert simfonic pe care-l diri­jează în actuala stagiune, maestrul George Georgescu. La pian, solistul Dinu Lipatti. Programul cuprinde uvertura la o­­pera „Mireasa vândută“ de Smeta­na, concertul pentru piano şi orche­­stră în „Mi minor’“ de Chopin şi sim­fonia fantastică de Berlioz. Biletele la Feder. Sărbătorirea prof. Marinescu Seminarul Central din Bucureşti, sărbătoreşte Duminică 2 Aprilie a. c., orele 4 p­­m­, pe marele savant profesor dr­ Gh. Marinescu, absol­vent al acestui seminar, promoţia a­­nului 1882. Toţi cei cari au avut şi au legături cu această instituţie, ca profesori ori şcolari, sunt rugaţi a participa. Concertul Societăţii Cântul Nostru Mâine seară, Sâmbătă 1 Aprilie, societatea corală bărbătească „Cân­tul Nostru"* se va prezenta la Athe­neul Român în faţa marelui public şi în prezenţa Majestăţei Sale Regina Maria, dând tradiţionalul ei concert de Sft. Paşti. Programul cuprinde piese corale străine şi române, în care ansamblul coral—recunoscut ca remarcabil — al acestei unice înjghebări de aseme­nea natură îşi va putea arăta întrea­ga sa valoare artistica-Valoarea muzicală a membrilor e­­xecutanţi, sub conducerea abilului şi talentatului George Nicuiescu, pre­cum şi a soliştilor Dem­ Ionescu. C* Dar perceptorul nici nu catadixi să-şi arunce ochii, pe el. Ci, afundân­­du-şi nasul intr’un maldăr de hârtii, de pe masă, ii arătă, cu degetul, o inscripţie prinsă pe perete: „Nu ne ţineţi de vorbă, avem de lucru“. Lică Ionescu a plecat, trântind uşa. A doua zi, i-a venit o „publicaţie de vânzare“, cu termen peste alte trei zile. Lică a venit, desperat, la mine... Eu... ce puteam să-i fac? M’am gândit la Ghiţă Săvoiu — că tot se laudă el, că-i şef de serviciu la Fi­nanţe — şi l-am trimes la dânsul... Ghiţă a ridicat din umeri — un semn că nu poate să-i facă nimic — şi l-a povăţuit... să plătească. Iar ca să nu-l lase să plece chiar aşa... cu mâna goală, i-a povestit o anecdotă à propos: ...Cică vntro iarnă o delegaţie de iepuri, din Polonia, a venit in Ro­mânia să ceară, de la iepurii români, îngăduinţa de a rămâne la noi, până in primăvară. (In Polonia fusese, in anul acela, o iarnă cumplită). —­ Imposibil!... au răspuns iepurii noştri. — Vai, se poate să ne refuzaţi?... — Am face-o cu dragă inimă, dar nu se poate... — De ce?... — Aşa, fiindcă... nu sunteţi pot­coviţi. Autorităţile noastre au dat un ordin ca toate cămilele să fie pot­covite... — Ce-a­re a face? Noi, doar, suntem iepuri... — Hei, păi d-voastră nu ştiţi cum merg lucrurile la noi! La noi, întâi te potcoveşte şi de-abia pe urmă te în­treabă... dacă eşti cămilă... Geer* Patrick culescu; dr. Virgil Vasiliu; Gh. Rin­dulescu. Sediul asociaţiei este un str. Prel. Polonă No. 13, la revista „Satul”. , , Baruri Duminică 2 Aprilie. _ Soc- Stud. Ingineri Agronomi, ora 4 jura* d. a­, Saloanele Căminu­lui, Stud., Bd. Mărăşeşti 59, vis-a­­vis Strandul Kiseleff. — Soc- Academică „Amicii Tur­ciei". Saloanele „Crucea Roşia“, Bd. Tache Ionescu. Recital de dans Floria Capsai­ şi Gabriel N©gry vor da în seara de 28 Aprilie la OPERA ROMANA un singur recital de dans, cu concursul D-lui ION FILIONESCU Interpretări după muzică clasică şi modernă. Biletele la agenţia Feder, calea Victoriei. Radio Vineri 31 Martie 1833 3­4 m. BUCUREŞti 12 kl. 761 kHz* 1920 m- Blaj experimental 0,750 kw. 156 kHz. 12:50: Bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării. 13: Concert de prânz (plăci de gramofon)* Weber: Uvertură la *,0- beron”, dirijat de H* Wood- Brăileiu: Cântec de leagăn- -------------­a„i Rienau ieri, cântate de G. Folescu-Ruccini: Selecţiuni din Tosca, di­rijat de Percy Fitt. Beethoven: Ro­manţă, executată de Thibaud. 2 cân­tece rusești executate de corul Ja­­off. Robrecht: Polpuri de valsuri, e­­xecutat de Dajos Béla- Fr* Thomat Intelgere și Di Coua: Marie, Mane, cântato dn Tauber-14: Radio-jurnal. 1-4,15: Continuarea concertului de prânz plăci de gramofon)* 18: Orchestra radio- Meyerbeer 4 Marșul incoronării. Oscar Strauss : Vals din opereta „Tânărul domn*. Cimarosa: Uvertură la „Căsătoria se­cretă‘*. E* Kostal: Suită italiană. G* de Micheli: Serenadă spaniolă. Kokh­­manni: Fox trot pe motive din „Li­liacul“* 19- Radio-jurna’* 19,15: Orchestra radio* Gh* Dinicu: Garofita, potpuri naţionale. Dvorak: Humoreske şi Mazurka. Cortopassi: Rusticanella. Din ciclul asupra României 19,45: I. Jalea: Sculptura (90). 20,05: Octav Onicescu: Cronică: Zările gândirii. 20,20: Demostene Botez: Cronică moldovenească­ 20,40: Em. Ciomac: Concertul sim­fonic de astă seară* 21 00: Ora exactă. Orchestra Filarmonică: Concert simfonic, dirijat de d* George Geor­gescu: Smetana: Uvertură la „Mirea­sa vândută”. Chopin: Concert pentru piano și orchestră în mi minor (so­list: d- Dinu Lipaty). 21,45. 1. Cantacuzino: Cronica ci­nematografică. 22. Orchestra Filarmonică* Conti­nuarea concertului. Berlioz: Simfonia fantastică. La sfârşitul concertului: Radio-jurnal şi conferiţă în limba germană pentru străinătate- Konrad Richter: Cărţi. ..Răscoala*4 lui Rem­breanu. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD :Milano, Flo­rența, Torino, Genova, Trieste). 17: Concert, apoi jurnal radio* 1­9,35 : Comunicate agricole. 20,30: Semnal orar, comunicate, plăci. 20,35: Con­cert* 21: Jurnalul radio, buh met*, plăci* 22: Concert simfonic. 24: Jur­nalul radio. ROMA. 17: Concert. 20: Știri sport live* 20,10: Știri agricole, comuni­cate. 20,20: Jurnalul radio, plăci. 21,05: Comunicatele Institutului In­ternaţional de agricultură* 21,30: Știri sportive, jurnalul radio* 21,45: Concert de muzeu variată. 22,30 : Il vento del deserto, comedie intr’un act de Pietro Orestano. 23: Contnua­­rea concertului variat. 23,55: Ultime­le nouluţ* VIENA. 16: Ora, met*, ştiri, comu­­nicte, bursa- 16,20: Oră pentru tine­ret. 16,45: îngrijirea raţională a­nimalelor noastre, conf- 17,10: Pentru doamne- 17,40: Concert. 19,10: Conf* 19,45: Conf* 20,10: Conf. 20,25: Ora, met­, știr, comuncate. 20,35: Marii bărbați ai istoriei, „Bismark“ conf* 21: Concert. 22,20: Hârtia sonoră­ 22,50: Ora, met­, știri, comunicate. 23,10: Concert seral* BUDAPESTA. 10,15: Plăci* 13,05: Concert. 16,30: Pentru studenți* 17: Poeme* 18: Causene* 18,30: Concert. 20,30:Trans. de la Opera Regală, apoi concert* 0,15: Muzică de jazz­ A apărut . Problema claselor sociale de PETRE I. GHIAŢA Cuprinde: Analiza sociologică a originii, evoluţiei şi funcţiunii claselor sociale 248 pag. — De vânzare la librării. — Lei 60.— N. B. Expediază ramburs — la cerere — revista „IDE1A“, Aleea Zoe, 22 — Bucureşti Cereţi la toate librăriile romanele de succes apărute în Editura „Cugetarea“ CÂNTECUL DE TOTDEAUNA ŞI DE NICIODATĂ al marelui scriitor (ta­lan ,­ GUIDO DA VERONA NEVROZA INSTINCTELOR al tânărului scriitor IO­NEL RODA Cerere la toate librăriile ultimele noutăţi: M. Sebastian d' Romulus Diaim F­emei Tárgyi de fete Femei şi doctori de Dr. I. Primer apărute in Editura Naţionala a Ciornei S. A. Cadran Filarmonica­­Teodorian, dr. Em. Haţieganu, C. Su­­ţescu şi N. Ionescu, va face ca acest concert să fie întâmpinat ca un rai eveniment muzical* “âfiaiuiui sindluad ran asindl anid Conferinţe La Ateneul parohial „Sf. Elefte­­rie” din Capitală va vorbi, Duminică 2 Aprilie a. c., ora 5 d. a­, d. V. G* ISPIR, prof­ univ­, despre: Oxford, cetate universitară­ Conferinţa va fi urmată de proec­­ţiuni şi de un ales program artistic. înfiinţarea aso­ciaţiei „Satul“ Din iniţiativa revistei de cultură pentru popor „Satul”, care este în al treilea an de apariţie, a luat fiinţă asociaţia pentru cultura şi propă­şirea poporului român „Satul” prin constituirea ce­ a avut loc ieri la Trib. Ilfov. Consiliul central de conducere a fost ales in persoanele d-lor: preşe­dinte: prof. univ. Ion Simionescu; vice­preşedinţi: prof. dr. C. Mihăi­­lescu şi Gh. Mugur; secretar general: Andrei Udrea, dir. rev. „Satul”, cas­­sieri ing. Al. C. Vissarion; secretar: Marin Radu Voinea; consilieri: T. I. Ionescu-Pascani, cooperator av. Al. Lascarov-Moldovanu publicist; Vasi­le Militaru, publicist; dr. V. Voicu­­lescu; Apostol D. Culea, dir. Educ. Poporului; Theodor Mândru, dir. general al Educ. agricole; av. Ștefan I. Macri; prof. dr. Valeriu Zahares­­cu dr. Em. Klefterescu publicist şi următoarea comisiune de cenzori în persoanele d-lor: preşed.: av. I. C. Nicolaescu; cenzori activi: I. U­­drişte; L. Mihalek; D. Dim­­triu, ex­pert contabil; av. Ion Pora; cenzori supleanţi: ing. agronom Dumitru Ti­

Next