Curentul, mai 1933 (Anul 6, nr. 1884-1912)

1933-05-03 / nr. 1884

ANUL VI No. 1584 PAGINI LEI Miercuri 3 Mas 1933 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Sărindar No. 4 , Cabinetul directorului 3—7730 [Telefon:­­ Secretariatul şi Provincia 3—122a­­ Redacţia 3—6439, Adiţia 3_752S ABONAMENT Ei lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, Instituţiuni şi Administraţii Publice lei 1000 anual; pentru străinătate: lei 1700 pe an; 850 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni Taxa poştală plătită în numerar conf.­ord. Un. Ph­. G-rale P. T. T. 55740/929. p­ ­in nou apel fiscal al Societăţii Skoda Pe ce motive se întemeiază demersul Reprezentantul uzinelor Skoda a Introdus pe ziua de ori un nou : • pd 8®oai împotriva procesului ver­­bal de contravenţie, prin care nu­­mita societate fusese condamnată la 69 milioane lei amendă. Temeiu­rile pe care se bazează acest a­­pel sunt aproape identice cu cele invocate în primul apel. Se sus­­ţine în special că reprezentanţa nu era obligată să plătească nici un fel de impozite, deoarece ea «­u făcea decât oficiul unui birou ad­ministrativ. Selefzki, care fusese condamnat să plătească amenda solidar cu Socie­tatea al cărui reprezen­tant era, a făcut şi el a­­pel împotriva procesului verbal de contravenţie a­­ratorii că nu şi-a făcut decât datoria faţă de so­cietatea care îl angajase pentru susţinerea intere­selor ei în ţară la noi. De asemenea că nu putea fa­ce declaraţia de impune­re din moment ce sediul societăţii era altul. Ambele apeluri fiscale introdu­se de societatea Skoda şi de fos­tul ei repezentant Seletzky, s’au repartizat spre judecare la secţia IV-a a tribunalului. LA CONSILIUL DE RASBOI La Consiliul de război instrucţia afacerii Skoda a stagnat: C. lt.-col. Pruteanu nu a audiat pe ziua de eri nici un martor sau informator. S-a ocupat numai cu triarea bo­gatului material adunat până în prezent, urmând ca de azi să con­tinue instrucţia. Moarte contesei de Miles PARIS, 1 Mai. (tel. part.). — Contesa Anna de Noartes a murit ieri la ora 1 luni, noaptea, la domi­ciliul său din rue Scheffer 40, în urma unei afecţiuni de care sufe­rea de mai multe luni. Ştia că era atinsă de o boală care nu cruţă. — Şi spre a cărei vindecare ultimile speranţe fuseseră recent părăsite în unna unui consult medical care socotise inutilă o ultimă operaţiu­ne salvatoare. Înconjurată de fa­ud­a sa, contesa de Noarles a mu­rit fără suferinţe, îndată după aflarea tristei veşt­i— seara, d. de Monzie, ministru Educaţiunii naţionale a venit să exprime la locuinţa defunctei con­doleanţele guvernului francez pen­tru dispariţiunea aceleia care fu­sese prima femeie distinsă cu cra­vata de comandor al Legiunii de Onoare. In urma d-lui Gaston Ra­geot, preşedintele societăţii scrii­torilor francezi, numeroase perso­nalităţi au venit să se înscrie ex­primând condoleanţe. * Aceea care a fost cândva Ana Brân­coveanu, i­svelta domniţă care la vârsta de 10 ani uimea pe Mistral prin spontaneitatea unei vibrante şi me­lodioase sensibilităţi, a murit cize­­land versurile unui ultim volum de poeme, rămas de­ acum nedesăvârşit.. Necontenite şi aspre mustrări au în­tristat adesea, prin graiul umilit al a­­cestui neam românesc de care se le­păda voioasă descendenţa Brâncovea­­nului, destinul privilegiat al acestei inspirate poete, care totuşi începuse ultima vreme să-şi amintească mai bu­curoasă anii din pruncie petrecuţi sub nămiezile noastre: Et puis, j’ai voyage, — petite ţ iille encore, _ 'Dans ce pays dóré, solitaire et j naif,, yje me souviens des jours sans fin, couieur d’aurore, Des enfants nus, des boeufs, des murs blancs et des ifs... Astfel cânta deunăzi versul ei ae­rian, evocând zorile celei mai splen­­dide cariere literare, e­vocaţia prin­­ci­ară a unui talent destăinuit de la vârs­ta de 16 ani în „Litanies”, şi înfrăţit prai târziu cu toate instinctele cari exaltă miresmele şi plenitudinea vie­ţii. In cele şapte volume de poeme următoare efuziunilor lirice din „Le poeur innombrable’’, reînoindu-şi cu o pasionată curiozitate peisagiile de inspiraţiune şi magnificându-şi cu sub­til rafinament accentele stilului, con­tesa Anna de Noailles revărsa belşu­­gul de viaţă al unei făpturi dragi soa­relui şi îndrăgostită de fire, _ suflet de cristal în care vibrau toate ecouri­le largului şi toate ispitele slavei. Frenetică amantă a vieţii intense, _cântăreaţa celei mai exaltante prea măriri a acestei vieţi,—prin chiar a­­ceastă permanentă obsesiune a vieţii deplin respirate Brâncoveanca era şi o patetică apologetă a morţii. Slăvind în silabe cântătoare voluptăţile simţi­­rii şi ale azurului,­izbutea să sculp­teze mai tragic neclintitele enigme ale morţii: Vous que jamais rien ne déUe, O, ma pauvre ime dans mon corps, Pourrez.vons. ma melancolie. Ayant bu le vin et la lie Connaitre la bonne folie De Véternél repos des merts?,.. A murit totuşi, această nesăţioasă bacantă, atât de exuberantă în tunica ei de lumină... Neclintirea împietreş­­te cadenţele ei sensuale, — romantica ei pasiune de ritm şi de tumult expi­ră în pragul acestei capricioase primă­veri, sub frunzișurile abea înverzite, printre corolele parfumate de primele zefire ale lui Mai­ Allez... Je vcux rester seule avec Ies tombeaux Les morts sont sous la tetre, et le -I matin est beau.,. L'air a Vodeut de l'eau, de l’herbe, du feuillage... Les morts sont dans Ia mort pour »• le reste de l'âge... Cum se va fi supus oare morţii, a­­ceastă semeaţă răsvrătită?... Odinioa­ră, numai la gândul că îşi va plânge odată tinereţea, izbucnea în strigăte­le o admirabilă şi sfâşietoare sinceri­tate: La bouche pleine d’ombre et les yeux pleins de cris Je te rappelerai d'un clameur si forte Que pour ne plus m'entendre ap­­peler de la sorté La mort entre mes mains prendra mon coeur meurtri... Din mâinile ei, cari cu meșteşugită artă au mlădiat atâtea inspirate ar­­monii, — moartea a cules ieri inima aceea atât de flămândă de viață. Dar cei ce-i vor citi în veac poemele, v°r păși iscoditori spre mormântul ei lu­minos : Mais ceux-la qui liront Ies pages de mon livre Sachant ce que mes yeux et mon âme ont été Vers ma tömbe riante et pleine de clarté Viendront, __ le coeur blessé de iangueur et d’envie, Car ma cendre sera plus cbaude que leur vie. Decât multe vieţi, într’adevăr, va rămâne mai fierbinte ţărâna Brânco­­vencei... După inspectarea directoratelor financiare Aseară s-au întors în Capitală, venind din provincie, d-nii Virgil Madegaru, ministrul de finanţe, N. Costache, secretarul general al­­ ministerului, precum şi d-nii I. Ban­­ciu, Ştefan Bogdănescu şi Iordan Ştefănescu, directori în minister. Ministrul şi ceilalţi funcţionari ai ministerului au inspectat admi­nistraţiile financiare din directora­tele regiunilor Bucureşti II, Craio­va, Timişoara şi Cernăuţi spre a vedea modul cum au fost organi­zate. Zilele acestea la ministerul de fi­nanţe va avea loc o conferinţă, în care se vor discuta măsurile ce sunt de luat pentru ca dispozițiu­­nile legii de organizare a servicii­lor exterioare să fie aplicate în în­tregime, astfel ca ele să dea roa­dele urmărite de legiuitor. Explozie la o mină din germania NUMEROŞI MORŢI BERLIN, 30. (Rador).­. -a mina Mathias din a­pro­piere de Essen s’a pro­­dies o explozie. Şapte mineri au fost u­­cişi iar doi răniţi.. Două vase incendiate la Brăila După sinistru vasele s’au scufundat BRAILA, I. — Un puter- TM P mc incendiu a izbucnit eri noapte, în portul nos­tru avariiflid 2 vase, care în urmă s’au și scufundat. CUM A LUAT NAŞTERE FOCUL Remorcherul „Marathon” pro­prietatea d-lui Otto Calinicos din Athena era ancorat în apropierea fabricei de ciment Cantacuzino, la o conductă de alimentare cu pă­cură. In tmpul nopţii gazele ema­nate din ţiţeiu s’au aprins din cau­za unei lămpi aflate pe remorcher învăluind în flăcări întreg vasm. Personalul remorcherului, care în acest timp dormea, s’a putut sal­va cu foarte mare greutate. Cum flăcările amenințau să in­cendieze și rezervoriile cu păcu­ră pentru alimentarea vaselor — ceiace ar fi însemnat o adevărată catastrofă — s’au luat măsuri ime­diate, pentru îndepărtarea delă mal a vasului incendiat. In acest scop, grănicerii din post, au tăiat parâmele împingând vasul spre larg. Luat de curent vasul, ca un rug plutitor, a întâlnit în cale şlepul motor „Portolo 11” de o capaci­tate aproximativ de 3000 tone. In câteva minute şi acest al doea vas a fost incendiat. Perso­nalul acestuia însă se afă în oraş. S-a dat alarma şi la faţa locului a sosit remorcherul „Dionisios” care a încercat să împingă din nou ambele vase incendiate spre uscat, in scopul de a împiedica scufundarea. Au fost de prisos toate efortu­rile neputându-se nimeni apropia­te pentru a împiedica orice mani­din cauza furiei flăcărilor. testaţie muncitorească. Graţie a­ Spre ziuă focul şi-a sfârşit ape­­ces­ or măsuri ziua de ori a trecut la, explozia cazanelor de corn- aproape o linişte neînregistrând a­­bustibil pe vasete incendiate, du- se decât două mici incidente când la scufundarea lor. Pagubele trec de 10 milioane lei. Încă de dimineaţă la prefectura de politie au stat de veghe d-nii Vasele erau asigurate numai pen-­ subinspector general V. Pariziana tru 2 milioane.­­ şeful politiei sociale, locot. col. S’a deschis o anchetă. I­pola şi maior Zeciu, comisar re-Căpitănia portului a deschis o,gaij, numeroși ofițeri din garnizon­anchetă. Intre Constantin N. Lupu din str. Simigiu­­ şi Gheorghe Chi­­rilă din prelungirea Mărţişor 33, exista de ani de zile o ură înver­şunată. Fiecare din cei doi, jura­se moartea rivalului. Ura pornea de acolo că Chiriţă Petre se că­sătorise cu acea pe care o curta Constantin Lupu. De atunci ori câte ori ambii se întâlneau se apos­trofau şi nu rareori se încăerau deabinelea, dând fiecare sau în­casând, după putere... CUM S’AU COMIS CRIMELE Eri după amiază, Chiriță Gheor­ghe sa dus cu soţia sa în cârciu­ma lui Petre Adam, situată în ve­cinătatea casei lor. Aci s’au întâl­nit cu Constantin Lupu care era turmentat de băutură. La vederea celor sosiţi, Constan­tin Lupu a pus mâna pe un pahar, aruncându-l în faţa lui Chiriţă. A­­cesta neţinând seama de faptul că era însoţit de femeia sa, s-a repe­zit — fără multă vorbă — asupra­­ Lupu apucăndu-l de grumaz. Văzându-se atacat, Lupu a scos din buzunar un pumnal, aplicând lui Chi­­riţă mai multe lovituri în piept şi braţul drept. La ţipetele rănitului, au sărit în ajutor câţiva consumatori, printre ei.‘&na3*JBs&Z52f£bm lin dublu asasinat in­­spitat. Un derbedeu ucide Pe sofia unui rival al sau şe răneşte mortal Pe acesta fost internat la spitalul Brăncove­­nesc, unde se află in stare muri­bundă, care se afla şi soţia lui Chiriţă, a­ la morgă, iar Chiriţă Gheorghe a nume Anca. Nevoind să-şi vândă aşa uşor pielea, Lupu a început să lovească cu cuţitul în dreapta şi în stânga, spre a-şi fac loc printre cei ce căutau să-l dezarmeze. întâlnind în cale pe fe­me­ia lui Chiriţă, Lupu s’a aruncat asupra ei şi cu a** celaşi pumnal i-a sfârte­cat abdomenul. Neferici­ta femeie s’a prăbuşit moartă pe duşumea. Anuntându-se politia, la fata lo­cului a sosit d. comisar şef Ca­­tino, dela cca 23 de poliţie care a deschis o anchetă. Cadavrul femei a fost transportat ARESTAREA CRIMINA­LULUI Poliţistul a început imediat In­vestigaţiile, reuşind să aresteze pe criminal, care se ascunsese într-un şopron din curtea locuinţei sale. El a fost pus în lanţuri şi con­dus la prefectura poliţiei, unde va fi interogat în cursul zilei de aici, după care va fi înaintat parchetu­lui. Odioasa crimă a produs o im­presie profundă în cartierul Măr­ţişor. D. Harriot spre patrie NEW-YORK, 30. (Rador). —Va­­porul Ile de France, care are pe bord pe d. Herriot, a ridicat cora an la ora 14 și 25. Cooperatorii st irea conversiunii Şecinta dela oficiul cooperaţiei Ieri s’a întrunit la Oficiul Na­ţional al Cooperaţiei membrii con­siliului general al cooperaţiei sub preşedinţia d-lui profesor I. Rădu­­canu. La şedinţa au asistat şi d-nii Voicu Niţescu, ministrul a­griculturii, M. Ghelmegeanu, sub­secretar de stat al ministerului a­­griculturii şi domeniilor, Gr. Mia­­denatz, directorul general al Ofi­ciului Naţional al cooperaţiei, V. Ghenzul, A. Oîoiu, Nestor Badea, G. Zâne, N. Georgescu-Tulcea, D. Căpătineanu, Gh. Dumitrescu- Bumbeşti, V. Lapedatu, profesor Cezar Farbheniu şi alţii. La ordinea de zi a fost aplica­rea legii conversiunii în ce pri­veşte mişcarea cooperativă şi proectul de regulament al legii cooperaţiei. Luându-se în discuţie aplicarea legii conversiunii în ceea ce priveşte asanarea întreprinderilor coopera­tive, s’au emis soluţiuni pentru menţinerea acestor unităţi. In şedinţa de după amiază s’a luat în discuţie proectul de regu­lament al legii pentru organiza­rea cooperaţiei ca urmare a modi­­ficărei aduse legii cooperaţiei la 7 Aprilie 1933. Regulamentul ast­­fel adoptat şi ratificat de minis­ter va fi înaintat Consiliului Le­gislativ spre a-și da avizul. Ședința s-a terminat la ora 9 seara. Adunarea Centralei cooperative Duminică s-a ţinut adunarea „Centralei” cooperative, discutân­­du-se chestiunea valorificării pro­duselor agricole prin cooperaţie. A prezidat d. Niculescu-Lungu sena­tor şi au vorbit d-nii Andrei, Ma­­drigan, apoi prof. Răducanu, pre­şedintele consiliului general al coo­peraţiei, care a arătat necesitatea reducerii preţului de cost al ma­terialelor de oraş necesare ţăra­nilor, Gr. Mladenetz, directorul o­­ficiului cooperaţiei şi preot Cu­­cium­a. Adunarea a dat apoi apro­bare bilanţului prezentat. De 1 Mai a fost linişte In Capitală Am relatat acum două zile că în d-nii locot. col. Pela şi subinspee­­vederea zilei de 1 Mai parchetul tor general Parîzianu. mii. şi organele poliţ. din Capi­tală au luat toate măsurile necesa­MANIFESTAŢIE OSTILA LA LEGAŢIA GERMANA Aproape de pa’aasz arra rsai­me** şi 3 gr­imp de constiin­tişti au manifestat ostil în fa­ţa legaţiei germane, din calea Vieforieî. Cei câţiva jandarmi ce făceau de gardă la legaţie s’au păs­tăi în faţa porţiilor spre a opri pe manifestanţi să pătrundă în curte. Sosind poliţia şi jandarmii co­muniştii au luat-o la fugă. Poli­ţiştii au reuşit să aresteze pe Elka Alalomet, Eva Meliman, Petre Şte­fan, Aklender Sendel şi pe Maria Joches. Cei arestaţi au fost duşi la po­liţie de unde împreună cu cei ares­­taţi la sediul social-democraţilor au fost trimişi sub o puternică ex­­cortă, la Jilava. Cum în tot cursul după amiezii au întrerupt întrunirea provocând, nu s-a mai înregistrat nici un inci­dent la ora fo­sriara trupele şi poli­tia au fost desconcentrate. SCANDALUL DELA SE­DIUL SOCEAL-DEMO­­CRAJILOR De dimineaţă social-democratii s’au adunat la sediul ior din strada Isvor 73. Pe la ora 10 şi-a făcut a­­pariţia un grup de comunişti cari­na, regimentul de jandarmi, regi­mentul de grăniceri, precum şi în­treg aparatul poliţienesc. scandal. Scandalul luând mari pro­porţii s-au anunţat poliţia. D. comisar şef Anania, a plecat în grabă la faţa locului. La vede­rea poliţiştilor, comuniştii au luat-o la fugă. Totuşi au putut fi prinşi comunistul Alexandru Kis şi co­munistele Elena Rosenfied şi Leia an- Matiaş, care au fost conduşi la po­liţie unde au fost interogaţi de ÎNTRUNIRILE socia­liste Partidul social-democrat din Ca­pitală, împreună cu organizaţiile şi sindicatele afiliate la Confede­raţia generală a Muncii au sărbă­torit în anul acesta cu mai puţin fost însă, ziua muncii. întrunirea din sala Isvor a fost deschisă de d. D-TRU LAZARES­­CU, care a prezidat festivitatea şi care a făcut câteva consideraţiuni asupra însemnătăţii zilei de 1 Mai. D. CORNELIU BRAGADIREA­­NU, în numele Federaţiei Sindica­telor de Funcţionari particulari, a făcut o expunere asupra evenimen­telor petrecute între 1 Maiu 1932 şi 1 Maiu 1933 — în legătură cu mişcarea muncitorească — stă­ruind asupra succesului repurtat în alegerile pentru Camerele de mun­că. După ce au mai vorbit d-nii VICTOR BRATFALEANU și I. BAZGA si d-na KATTY CON­STANTINESCU, a luat cuvântul d. ILIE MOSCOVICI care a făcut un bilanț al anului muncitoresc in­ternational, ocupându-se îndeosebi de activitatea fascismului italian şi de situaţia din Germania. Vorbito­rul a arătat foloasele democraţiei pentru mişcarea muncitorească, rostind un atac vehement la adre­sa Internaţionalei comuniste şi a partidului comunist german. După ce s-a votat o moţiune prin care se cere eliberarea lui Bujor, corul partidului, împreună cu asis­tenta a intonat „Internaţionala” şi alte cântece muncitoreşti,­­ întru­nirea luând sfârşit la orele 12 luni. Serbarea care urma să aibe loc­uri, a fost hotărâtă pentru ziua de 14 Mai­, când se va desfăşura la Stadionul muncitoresc, odată cu congresul partidului. Când se va întruni conferinţa Micii înţelegeri PRAGA, 30. — (Rador). In cursul întrevederii de la Geneva între miniştrii de externe ai statelor Mi­cii înţelegeri, se va fixa data viitoarei conferinţe a Micii înţelegeri, care va avea loc probabil la Prag­a. Se afirmă că data în­tâlnirii ar fi fixată pen­tru Rusalii, în tot calcul însă înainte de deschide­rea conferinţei economi­ce mondiale din Londra. La viitoarea conferinţă va avea loc şi schimbul de ratificări al pactului încheiat. Tot cu acel proges se va crea şi consiliul economic al Alicii înţelegeri, prevă­zut in pact. Cehoslovacia şi solidarit­­atea economică a Micii Interegeri FRAGA, 1. (Tel. part.). Din sursa autorizată se comunică, în legătură cu­ viitoarea sesiune a consi­liului permanent al Mi­cei înţelegeri, la care se va stabili, cooperaţiunea economică celor 3 State, că cercurile agrariene ce­hoslovace sunt câştigate în favoarea principiului solidarităţii economice de­pline a tuturor celor trei națiuni. Bmnl din mu­­n greva foame] LONDRA 30 (Rador). _ Din Poona se anunță că Gandhi ar îi luat hotărârea irevocabilă de a în­cepe la 8 Mai un post de 21 de zile. Comunişti arestaţi la Braşov BRAŞOV I. — Sărbătorirea zi­lei de 1 Mai a început prîntr’o în­trunire a meseriaşilor în sala tea­trului Astra. Nu s’a petrecut nici un incident. Totuşi pe diferitele străzi ale o­­raşului agenţii comunişti au încer­cat să răspândească manifeste aţâ­ţătoare. Cu această ocaziune, po­litia a reuşit să aresteze pe Balos Bella şi Dank Arpad, prinşi pe când impărţeau asemenea mani­feste pe str. Mircea Vodă şi în car­­tierul Sf. Petru, trecut aici, în­ linişte, datorită mă­surilor de ordine luate de jandar­merie şi politie. In urma unor ne­însemnate incidente izolate, au fost arestaţi 14 comunişti. Social-democraţii au ţinut în sala teatrului maghiar, o întrunire la care fruntaşii grupării au vor­bit, atât în ungureşte cât şi în ro­mâneşte. v­ or In­form La Cluj CLUJ 1. — Ziua de 1 Maiu a Cuvântarea la Mo a ministrului mmm D­ D. R. Ioaniţescu, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor socia­le, a vorbit la microfonul postului ro­mânesc, în cadrul jurnalului vorbit, despre Ziua muncii. Astăzi toate ţările recunosc ziua de 1 Mai ca sărbătoare legală a muncii, a spus d-sa. Patronatul nu mai vede cu ochi răi revendicările muncitorimii, ci din contra acceptă bucuros înfăptuirea tuturor instituţiilor cari pun la adă­post viaţa copilului, a mamei şi a lu­crătorului adult. Aceasta înseamnă că s’a produs o revoluţie în spiritul conducătorilor sociali-democraţi şi cari au ajuns la convingerea că e mai bine să lupţi din cetate decât în afară de cetate pentru cucerirea re­vendicărilor muncitoreşti. Iată de ce ziua de 1 Mai nu mai e­ste privită ca o zi de provocare. Este şi răn­âne de azi înainte sărbătoarea rmiat­ei. La ea participă nu numai muncitorii cu braţele ci şi toate clasele sociale, sărbătorindu-o ca un semn al străda­niilor fizece şi intelectuale pe care Ie face omenirea, considerându-o în a­­celaş timp pe lângă zi de sărbătoare şi ca o zi de reculegere. Ş­ Munca a căpătat şi la noi respec­tul de care se bucură în alte răuri şi suntem datori să mulţumim elemen­tului patronal care a înţeles că"rolul­­ lui este să privească cu inimă largă revendicările muncitoreşti. La Chişinău şi Iaşi a fost linişte In oraşele Chişinău şi Iaşi ziua de 1 Mai a trecut în cea mai de­­săvârşită ordine şi linişte. ’­ Aceasta se datoreşte măsurilor, intense luate din ajun de către organele poliţieneşti. îndrăzneala spargera din D-dul En­saneia S’a furat o casetă cu 600 mii lei O îndrăzneaţă spargere a fost săvârşită Sâmbătă seara la lo­cuinţa d-lui Luca Argeşianu, re­prezentantul unei case de filme, domiciliat în bd. Elisabeta 34, e­­tajul II. In acea seară, pe la ora 6, d. Argeşianu a plecat în oraş învoind şi servitoarea. La ora 11 când d-sa s’a înapoiat acasă a găsit uşa dela intrarea larg deschisă, interiorul răvăşit iar dintr’un şifonier spart şi el lipsea o casetă de fer conţi­nând suma de 600 mii lei. Dându-şi imediat seama c’a fost jefuit, d. Argeşianu a încunoştiinţat imediat poliţia. La locul spargerei a sosit d-nii Finculescu, şeful Sigu­ranţei Capitalei, cari au stabilit că răufăcătorii s’au servit de un passe­partout cu cari au deschis uşa de la intrare şi de o daltă, cu care au spart uşa şifonierului. După felul cum a fost dată lovitu­ra poliţiştii cred că au dea face cu niş­te abili spărgători cari înainte de a da lovitura s’au interesat de cele mai mici amănunte D. Argeşianu a m­ai declarat autori­­tăţilor că în afară de cei 600 mii lei s’a mai furat aproape întreaga garde,­robă. Două brigăzi de agenţi, sub ordine­le d-lui Frânculescu, au început ime­diat cercetările, reușind să identifi­ce pe unul din spărgători. Se crede că în curând autorii vor fi prinși. Un film german oprit de statei­tii evrei La cinematograful izbânda din calea Văcăreşti rula de trei zile filmul german „Păcat şi lutere", . Din seară un numeros grup de studenţi evrei au intrat în cinema­tograf şi sub ameninţarea că de­vastează localul au obligat direc­ţia cinematografului să schimbe filmul, un adevăr ori dimineaţă ci­nematograful a anunţat că va rula Ulmul „Două orfeline“, ceea ce s-a şi întâmplat.

Next