Curentul, mai 1933 (Anul 6, nr. 1884-1912)
1933-05-03 / nr. 1884
ANUL VI No. 1584 PAGINI LEI Miercuri 3 Mas 1933 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Sărindar No. 4 , Cabinetul directorului 3—7730 [Telefon: Secretariatul şi Provincia 3—122a Redacţia 3—6439, Adiţia 3_752S ABONAMENT Ei lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, Instituţiuni şi Administraţii Publice lei 1000 anual; pentru străinătate: lei 1700 pe an; 850 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni Taxa poştală plătită în numerar conf.ord. Un. Ph. G-rale P. T. T. 55740/929. p in nou apel fiscal al Societăţii Skoda Pe ce motive se întemeiază demersul Reprezentantul uzinelor Skoda a Introdus pe ziua de ori un nou : • pd 8®oai împotriva procesului verbal de contravenţie, prin care numita societate fusese condamnată la 69 milioane lei amendă. Temeiurile pe care se bazează acest apel sunt aproape identice cu cele invocate în primul apel. Se susţine în special că reprezentanţa nu era obligată să plătească nici un fel de impozite, deoarece ea «u făcea decât oficiul unui birou administrativ. Selefzki, care fusese condamnat să plătească amenda solidar cu Societatea al cărui reprezentant era, a făcut şi el apel împotriva procesului verbal de contravenţie aratorii că nu şi-a făcut decât datoria faţă de societatea care îl angajase pentru susţinerea intereselor ei în ţară la noi. De asemenea că nu putea face declaraţia de impunere din moment ce sediul societăţii era altul. Ambele apeluri fiscale introduse de societatea Skoda şi de fostul ei repezentant Seletzky, s’au repartizat spre judecare la secţia IV-a a tribunalului. LA CONSILIUL DE RASBOI La Consiliul de război instrucţia afacerii Skoda a stagnat: C. lt.-col. Pruteanu nu a audiat pe ziua de eri nici un martor sau informator. S-a ocupat numai cu triarea bogatului material adunat până în prezent, urmând ca de azi să continue instrucţia. Moarte contesei de Miles PARIS, 1 Mai. (tel. part.). — Contesa Anna de Noartes a murit ieri la ora 1 luni, noaptea, la domiciliul său din rue Scheffer 40, în urma unei afecţiuni de care suferea de mai multe luni. Ştia că era atinsă de o boală care nu cruţă. — Şi spre a cărei vindecare ultimile speranţe fuseseră recent părăsite în unna unui consult medical care socotise inutilă o ultimă operaţiune salvatoare. Înconjurată de fauda sa, contesa de Noarles a murit fără suferinţe, îndată după aflarea tristei veşti— seara, d. de Monzie, ministru Educaţiunii naţionale a venit să exprime la locuinţa defunctei condoleanţele guvernului francez pentru dispariţiunea aceleia care fusese prima femeie distinsă cu cravata de comandor al Legiunii de Onoare. In urma d-lui Gaston Rageot, preşedintele societăţii scriitorilor francezi, numeroase personalităţi au venit să se înscrie exprimând condoleanţe. * Aceea care a fost cândva Ana Brâncoveanu, isvelta domniţă care la vârsta de 10 ani uimea pe Mistral prin spontaneitatea unei vibrante şi melodioase sensibilităţi, a murit cizeland versurile unui ultim volum de poeme, rămas de acum nedesăvârşit.. Necontenite şi aspre mustrări au întristat adesea, prin graiul umilit al acestui neam românesc de care se lepăda voioasă descendenţa Brâncoveanului, destinul privilegiat al acestei inspirate poete, care totuşi începuse ultima vreme să-şi amintească mai bucuroasă anii din pruncie petrecuţi sub nămiezile noastre: Et puis, j’ai voyage, — petite ţ iille encore, _ 'Dans ce pays dóré, solitaire et j naif,, yje me souviens des jours sans fin, couieur d’aurore, Des enfants nus, des boeufs, des murs blancs et des ifs... Astfel cânta deunăzi versul ei aerian, evocând zorile celei mai splendide cariere literare, evocaţia princiară a unui talent destăinuit de la vârsta de 16 ani în „Litanies”, şi înfrăţit prai târziu cu toate instinctele cari exaltă miresmele şi plenitudinea vieţii. In cele şapte volume de poeme următoare efuziunilor lirice din „Le poeur innombrable’’, reînoindu-şi cu o pasionată curiozitate peisagiile de inspiraţiune şi magnificându-şi cu subtil rafinament accentele stilului, contesa Anna de Noailles revărsa belşugul de viaţă al unei făpturi dragi soarelui şi îndrăgostită de fire, _ suflet de cristal în care vibrau toate ecourile largului şi toate ispitele slavei. Frenetică amantă a vieţii intense, _cântăreaţa celei mai exaltante prea măriri a acestei vieţi,—prin chiar această permanentă obsesiune a vieţii deplin respirate Brâncoveanca era şi o patetică apologetă a morţii. Slăvind în silabe cântătoare voluptăţile simţirii şi ale azurului,izbutea să sculpteze mai tragic neclintitele enigme ale morţii: Vous que jamais rien ne déUe, O, ma pauvre ime dans mon corps, Pourrez.vons. ma melancolie. Ayant bu le vin et la lie Connaitre la bonne folie De Véternél repos des merts?,.. A murit totuşi, această nesăţioasă bacantă, atât de exuberantă în tunica ei de lumină... Neclintirea împietreşte cadenţele ei sensuale, — romantica ei pasiune de ritm şi de tumult expiră în pragul acestei capricioase primăveri, sub frunzișurile abea înverzite, printre corolele parfumate de primele zefire ale lui Mai Allez... Je vcux rester seule avec Ies tombeaux Les morts sont sous la tetre, et le -I matin est beau.,. L'air a Vodeut de l'eau, de l’herbe, du feuillage... Les morts sont dans Ia mort pour »• le reste de l'âge... Cum se va fi supus oare morţii, această semeaţă răsvrătită?... Odinioară, numai la gândul că îşi va plânge odată tinereţea, izbucnea în strigătele o admirabilă şi sfâşietoare sinceritate: La bouche pleine d’ombre et les yeux pleins de cris Je te rappelerai d'un clameur si forte Que pour ne plus m'entendre appeler de la sorté La mort entre mes mains prendra mon coeur meurtri... Din mâinile ei, cari cu meșteşugită artă au mlădiat atâtea inspirate armonii, — moartea a cules ieri inima aceea atât de flămândă de viață. Dar cei ce-i vor citi în veac poemele, v°r păși iscoditori spre mormântul ei luminos : Mais ceux-la qui liront Ies pages de mon livre Sachant ce que mes yeux et mon âme ont été Vers ma tömbe riante et pleine de clarté Viendront, __ le coeur blessé de iangueur et d’envie, Car ma cendre sera plus cbaude que leur vie. Decât multe vieţi, într’adevăr, va rămâne mai fierbinte ţărâna Brâncovencei... După inspectarea directoratelor financiare Aseară s-au întors în Capitală, venind din provincie, d-nii Virgil Madegaru, ministrul de finanţe, N. Costache, secretarul general al ministerului, precum şi d-nii I. Banciu, Ştefan Bogdănescu şi Iordan Ştefănescu, directori în minister. Ministrul şi ceilalţi funcţionari ai ministerului au inspectat administraţiile financiare din directoratele regiunilor Bucureşti II, Craiova, Timişoara şi Cernăuţi spre a vedea modul cum au fost organizate. Zilele acestea la ministerul de finanţe va avea loc o conferinţă, în care se vor discuta măsurile ce sunt de luat pentru ca dispozițiunile legii de organizare a serviciilor exterioare să fie aplicate în întregime, astfel ca ele să dea roadele urmărite de legiuitor. Explozie la o mină din germania NUMEROŞI MORŢI BERLIN, 30. (Rador).. -a mina Mathias din apropiere de Essen s’a prodies o explozie. Şapte mineri au fost ucişi iar doi răniţi.. Două vase incendiate la Brăila După sinistru vasele s’au scufundat BRAILA, I. — Un puter- TM P mc incendiu a izbucnit eri noapte, în portul nostru avariiflid 2 vase, care în urmă s’au și scufundat. CUM A LUAT NAŞTERE FOCUL Remorcherul „Marathon” proprietatea d-lui Otto Calinicos din Athena era ancorat în apropierea fabricei de ciment Cantacuzino, la o conductă de alimentare cu păcură. In tmpul nopţii gazele emanate din ţiţeiu s’au aprins din cauza unei lămpi aflate pe remorcher învăluind în flăcări întreg vasm. Personalul remorcherului, care în acest timp dormea, s’a putut salva cu foarte mare greutate. Cum flăcările amenințau să incendieze și rezervoriile cu păcură pentru alimentarea vaselor — ceiace ar fi însemnat o adevărată catastrofă — s’au luat măsuri imediate, pentru îndepărtarea delă mal a vasului incendiat. In acest scop, grănicerii din post, au tăiat parâmele împingând vasul spre larg. Luat de curent vasul, ca un rug plutitor, a întâlnit în cale şlepul motor „Portolo 11” de o capacitate aproximativ de 3000 tone. In câteva minute şi acest al doea vas a fost incendiat. Personalul acestuia însă se afă în oraş. S-a dat alarma şi la faţa locului a sosit remorcherul „Dionisios” care a încercat să împingă din nou ambele vase incendiate spre uscat, in scopul de a împiedica scufundarea. Au fost de prisos toate eforturile neputându-se nimeni apropiate pentru a împiedica orice manidin cauza furiei flăcărilor. testaţie muncitorească. Graţie a Spre ziuă focul şi-a sfârşit apeces or măsuri ziua de ori a trecut la, explozia cazanelor de corn- aproape o linişte neînregistrând abustibil pe vasete incendiate, du- se decât două mici incidente când la scufundarea lor. Pagubele trec de 10 milioane lei. Încă de dimineaţă la prefectura de politie au stat de veghe d-nii Vasele erau asigurate numai pen- subinspector general V. Pariziana tru 2 milioane. şeful politiei sociale, locot. col. S’a deschis o anchetă. Ipola şi maior Zeciu, comisar re-Căpitănia portului a deschis o,gaij, numeroși ofițeri din garnizonanchetă. Intre Constantin N. Lupu din str. Simigiu şi Gheorghe Chirilă din prelungirea Mărţişor 33, exista de ani de zile o ură înverşunată. Fiecare din cei doi, jurase moartea rivalului. Ura pornea de acolo că Chiriţă Petre se căsătorise cu acea pe care o curta Constantin Lupu. De atunci ori câte ori ambii se întâlneau se apostrofau şi nu rareori se încăerau deabinelea, dând fiecare sau încasând, după putere... CUM S’AU COMIS CRIMELE Eri după amiază, Chiriță Gheorghe sa dus cu soţia sa în cârciuma lui Petre Adam, situată în vecinătatea casei lor. Aci s’au întâlnit cu Constantin Lupu care era turmentat de băutură. La vederea celor sosiţi, Constantin Lupu a pus mâna pe un pahar, aruncându-l în faţa lui Chiriţă. Acesta neţinând seama de faptul că era însoţit de femeia sa, s-a repezit — fără multă vorbă — asupra Lupu apucăndu-l de grumaz. Văzându-se atacat, Lupu a scos din buzunar un pumnal, aplicând lui Chiriţă mai multe lovituri în piept şi braţul drept. La ţipetele rănitului, au sărit în ajutor câţiva consumatori, printre ei.‘&na3*JBs&Z52f£bm lin dublu asasinat inspitat. Un derbedeu ucide Pe sofia unui rival al sau şe răneşte mortal Pe acesta fost internat la spitalul Brăncovenesc, unde se află in stare muribundă, care se afla şi soţia lui Chiriţă, a la morgă, iar Chiriţă Gheorghe a nume Anca. Nevoind să-şi vândă aşa uşor pielea, Lupu a început să lovească cu cuţitul în dreapta şi în stânga, spre a-şi fac loc printre cei ce căutau să-l dezarmeze. întâlnind în cale pe femeia lui Chiriţă, Lupu s’a aruncat asupra ei şi cu a** celaşi pumnal i-a sfârtecat abdomenul. Nefericita femeie s’a prăbuşit moartă pe duşumea. Anuntându-se politia, la fata locului a sosit d. comisar şef Catino, dela cca 23 de poliţie care a deschis o anchetă. Cadavrul femei a fost transportat ARESTAREA CRIMINALULUI Poliţistul a început imediat Investigaţiile, reuşind să aresteze pe criminal, care se ascunsese într-un şopron din curtea locuinţei sale. El a fost pus în lanţuri şi condus la prefectura poliţiei, unde va fi interogat în cursul zilei de aici, după care va fi înaintat parchetului. Odioasa crimă a produs o impresie profundă în cartierul Mărţişor. D. Harriot spre patrie NEW-YORK, 30. (Rador). —Vaporul Ile de France, care are pe bord pe d. Herriot, a ridicat cora an la ora 14 și 25. Cooperatorii st irea conversiunii Şecinta dela oficiul cooperaţiei Ieri s’a întrunit la Oficiul Naţional al Cooperaţiei membrii consiliului general al cooperaţiei sub preşedinţia d-lui profesor I. Răducanu. La şedinţa au asistat şi d-nii Voicu Niţescu, ministrul agriculturii, M. Ghelmegeanu, subsecretar de stat al ministerului agriculturii şi domeniilor, Gr. Miadenatz, directorul general al Oficiului Naţional al cooperaţiei, V. Ghenzul, A. Oîoiu, Nestor Badea, G. Zâne, N. Georgescu-Tulcea, D. Căpătineanu, Gh. Dumitrescu- Bumbeşti, V. Lapedatu, profesor Cezar Farbheniu şi alţii. La ordinea de zi a fost aplicarea legii conversiunii în ce priveşte mişcarea cooperativă şi proectul de regulament al legii cooperaţiei. Luându-se în discuţie aplicarea legii conversiunii în ceea ce priveşte asanarea întreprinderilor cooperative, s’au emis soluţiuni pentru menţinerea acestor unităţi. In şedinţa de după amiază s’a luat în discuţie proectul de regulament al legii pentru organizarea cooperaţiei ca urmare a modificărei aduse legii cooperaţiei la 7 Aprilie 1933. Regulamentul astfel adoptat şi ratificat de minister va fi înaintat Consiliului Legislativ spre a-și da avizul. Ședința s-a terminat la ora 9 seara. Adunarea Centralei cooperative Duminică s-a ţinut adunarea „Centralei” cooperative, discutându-se chestiunea valorificării produselor agricole prin cooperaţie. A prezidat d. Niculescu-Lungu senator şi au vorbit d-nii Andrei, Madrigan, apoi prof. Răducanu, preşedintele consiliului general al cooperaţiei, care a arătat necesitatea reducerii preţului de cost al materialelor de oraş necesare ţăranilor, Gr. Mladenetz, directorul oficiului cooperaţiei şi preot Cuciuma. Adunarea a dat apoi aprobare bilanţului prezentat. De 1 Mai a fost linişte In Capitală Am relatat acum două zile că în d-nii locot. col. Pela şi subinspeevederea zilei de 1 Mai parchetul tor general Parîzianu. mii. şi organele poliţ. din Capitală au luat toate măsurile necesaMANIFESTAŢIE OSTILA LA LEGAŢIA GERMANA Aproape de pa’aasz arra rsaime** şi 3 grimp de constiintişti au manifestat ostil în faţa legaţiei germane, din calea Vieforieî. Cei câţiva jandarmi ce făceau de gardă la legaţie s’au păstăi în faţa porţiilor spre a opri pe manifestanţi să pătrundă în curte. Sosind poliţia şi jandarmii comuniştii au luat-o la fugă. Poliţiştii au reuşit să aresteze pe Elka Alalomet, Eva Meliman, Petre Ştefan, Aklender Sendel şi pe Maria Joches. Cei arestaţi au fost duşi la poliţie de unde împreună cu cei arestaţi la sediul social-democraţilor au fost trimişi sub o puternică excortă, la Jilava. Cum în tot cursul după amiezii au întrerupt întrunirea provocând, nu s-a mai înregistrat nici un incident la ora fosriara trupele şi politia au fost desconcentrate. SCANDALUL DELA SEDIUL SOCEAL-DEMOCRAJILOR De dimineaţă social-democratii s’au adunat la sediul ior din strada Isvor 73. Pe la ora 10 şi-a făcut apariţia un grup de comunişti carina, regimentul de jandarmi, regimentul de grăniceri, precum şi întreg aparatul poliţienesc. scandal. Scandalul luând mari proporţii s-au anunţat poliţia. D. comisar şef Anania, a plecat în grabă la faţa locului. La vederea poliţiştilor, comuniştii au luat-o la fugă. Totuşi au putut fi prinşi comunistul Alexandru Kis şi comunistele Elena Rosenfied şi Leia an- Matiaş, care au fost conduşi la poliţie unde au fost interogaţi de ÎNTRUNIRILE socialiste Partidul social-democrat din Capitală, împreună cu organizaţiile şi sindicatele afiliate la Confederaţia generală a Muncii au sărbătorit în anul acesta cu mai puţin fost însă, ziua muncii. întrunirea din sala Isvor a fost deschisă de d. D-TRU LAZARESCU, care a prezidat festivitatea şi care a făcut câteva consideraţiuni asupra însemnătăţii zilei de 1 Mai. D. CORNELIU BRAGADIREANU, în numele Federaţiei Sindicatelor de Funcţionari particulari, a făcut o expunere asupra evenimentelor petrecute între 1 Maiu 1932 şi 1 Maiu 1933 — în legătură cu mişcarea muncitorească — stăruind asupra succesului repurtat în alegerile pentru Camerele de muncă. După ce au mai vorbit d-nii VICTOR BRATFALEANU și I. BAZGA si d-na KATTY CONSTANTINESCU, a luat cuvântul d. ILIE MOSCOVICI care a făcut un bilanț al anului muncitoresc international, ocupându-se îndeosebi de activitatea fascismului italian şi de situaţia din Germania. Vorbitorul a arătat foloasele democraţiei pentru mişcarea muncitorească, rostind un atac vehement la adresa Internaţionalei comuniste şi a partidului comunist german. După ce s-a votat o moţiune prin care se cere eliberarea lui Bujor, corul partidului, împreună cu asistenta a intonat „Internaţionala” şi alte cântece muncitoreşti, întrunirea luând sfârşit la orele 12 luni. Serbarea care urma să aibe locuri, a fost hotărâtă pentru ziua de 14 Mai, când se va desfăşura la Stadionul muncitoresc, odată cu congresul partidului. Când se va întruni conferinţa Micii înţelegeri PRAGA, 30. — (Rador). In cursul întrevederii de la Geneva între miniştrii de externe ai statelor Micii înţelegeri, se va fixa data viitoarei conferinţe a Micii înţelegeri, care va avea loc probabil la Praga. Se afirmă că data întâlnirii ar fi fixată pentru Rusalii, în tot calcul însă înainte de deschiderea conferinţei economice mondiale din Londra. La viitoarea conferinţă va avea loc şi schimbul de ratificări al pactului încheiat. Tot cu acel proges se va crea şi consiliul economic al Alicii înţelegeri, prevăzut in pact. Cehoslovacia şi solidaritatea economică a Micii Interegeri FRAGA, 1. (Tel. part.). Din sursa autorizată se comunică, în legătură cu viitoarea sesiune a consiliului permanent al Micei înţelegeri, la care se va stabili, cooperaţiunea economică celor 3 State, că cercurile agrariene cehoslovace sunt câştigate în favoarea principiului solidarităţii economice depline a tuturor celor trei națiuni. Bmnl din mun greva foame] LONDRA 30 (Rador). _ Din Poona se anunță că Gandhi ar îi luat hotărârea irevocabilă de a începe la 8 Mai un post de 21 de zile. Comunişti arestaţi la Braşov BRAŞOV I. — Sărbătorirea zilei de 1 Mai a început prîntr’o întrunire a meseriaşilor în sala teatrului Astra. Nu s’a petrecut nici un incident. Totuşi pe diferitele străzi ale oraşului agenţii comunişti au încercat să răspândească manifeste aţâţătoare. Cu această ocaziune, politia a reuşit să aresteze pe Balos Bella şi Dank Arpad, prinşi pe când impărţeau asemenea manifeste pe str. Mircea Vodă şi în cartierul Sf. Petru, trecut aici, în linişte, datorită măsurilor de ordine luate de jandarmerie şi politie. In urma unor neînsemnate incidente izolate, au fost arestaţi 14 comunişti. Social-democraţii au ţinut în sala teatrului maghiar, o întrunire la care fruntaşii grupării au vorbit, atât în ungureşte cât şi în româneşte. v or Inform La Cluj CLUJ 1. — Ziua de 1 Maiu a Cuvântarea la Mo a ministrului mmm D D. R. Ioaniţescu, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, a vorbit la microfonul postului românesc, în cadrul jurnalului vorbit, despre Ziua muncii. Astăzi toate ţările recunosc ziua de 1 Mai ca sărbătoare legală a muncii, a spus d-sa. Patronatul nu mai vede cu ochi răi revendicările muncitorimii, ci din contra acceptă bucuros înfăptuirea tuturor instituţiilor cari pun la adăpost viaţa copilului, a mamei şi a lucrătorului adult. Aceasta înseamnă că s’a produs o revoluţie în spiritul conducătorilor sociali-democraţi şi cari au ajuns la convingerea că e mai bine să lupţi din cetate decât în afară de cetate pentru cucerirea revendicărilor muncitoreşti. Iată de ce ziua de 1 Mai nu mai este privită ca o zi de provocare. Este şi rănâne de azi înainte sărbătoarea rmiatei. La ea participă nu numai muncitorii cu braţele ci şi toate clasele sociale, sărbătorindu-o ca un semn al strădaniilor fizece şi intelectuale pe care Ie face omenirea, considerându-o în acelaş timp pe lângă zi de sărbătoare şi ca o zi de reculegere. Ş Munca a căpătat şi la noi respectul de care se bucură în alte răuri şi suntem datori să mulţumim elementului patronal care a înţeles că"rolul lui este să privească cu inimă largă revendicările muncitoreşti. La Chişinău şi Iaşi a fost linişte In oraşele Chişinău şi Iaşi ziua de 1 Mai a trecut în cea mai desăvârşită ordine şi linişte. ’ Aceasta se datoreşte măsurilor, intense luate din ajun de către organele poliţieneşti. îndrăzneala spargera din D-dul Ensaneia S’a furat o casetă cu 600 mii lei O îndrăzneaţă spargere a fost săvârşită Sâmbătă seara la locuinţa d-lui Luca Argeşianu, reprezentantul unei case de filme, domiciliat în bd. Elisabeta 34, etajul II. In acea seară, pe la ora 6, d. Argeşianu a plecat în oraş învoind şi servitoarea. La ora 11 când d-sa s’a înapoiat acasă a găsit uşa dela intrarea larg deschisă, interiorul răvăşit iar dintr’un şifonier spart şi el lipsea o casetă de fer conţinând suma de 600 mii lei. Dându-şi imediat seama c’a fost jefuit, d. Argeşianu a încunoştiinţat imediat poliţia. La locul spargerei a sosit d-nii Finculescu, şeful Siguranţei Capitalei, cari au stabilit că răufăcătorii s’au servit de un passepartout cu cari au deschis uşa de la intrare şi de o daltă, cu care au spart uşa şifonierului. După felul cum a fost dată lovitura poliţiştii cred că au dea face cu nişte abili spărgători cari înainte de a da lovitura s’au interesat de cele mai mici amănunte D. Argeşianu a mai declarat autorităţilor că în afară de cei 600 mii lei s’a mai furat aproape întreaga garde,robă. Două brigăzi de agenţi, sub ordinele d-lui Frânculescu, au început imediat cercetările, reușind să identifice pe unul din spărgători. Se crede că în curând autorii vor fi prinși. Un film german oprit de stateitii evrei La cinematograful izbânda din calea Văcăreşti rula de trei zile filmul german „Păcat şi lutere", . Din seară un numeros grup de studenţi evrei au intrat în cinematograf şi sub ameninţarea că devastează localul au obligat direcţia cinematografului să schimbe filmul, un adevăr ori dimineaţă cinematograful a anunţat că va rula Ulmul „Două orfeline“, ceea ce s-a şi întâmplat.