Curentul, iunie 1933 (Anul 6, nr. 1913-1942)

1933-06-11 / nr. 1923

MI1­ISTER­UL MUNCI SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Economatul Pub­licatione Se aduce la cunoştinţa celor inte­­resati că In ziua de 19 Iunie 1933, ora 4 p­­m., se va tine în localul Mi­nisterului Muncii, Sănătăţii şi Ocro­tirilor Sociale (Sala de Consiliu) si­tuat în Calea Griviţei Nr. 64, licita­­ţiune publică cu oferte închise şi si­gilate pentru furnizarea de mate­riale necesare Atelierelor Mecanice ale Ministerului pe anul 1933-934. Licitaţiunea se va ţine în confor­mitate cu art. 88—110 inclusiv, din legea contabilităţii publice, regula­mentul O­­C. L. şi Normele Jurnalu­lui Consiliului de Miniştri Nr. 581 publicate în Monitorul Oficial Nr. 126 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lua parte la licitaţiune vor depune pe lângă ofertă în plic aparte, şi o ga­ranţie de 5 la sută din valoarea fur­­niturei oferite, iar ofertele se vor face numai în conformitate cu cartele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi dela orele 11—13, la Economatul Ministerului Str. Piața Amzei Nr. 17, unde deasemenea se pot vedea și li­stele de cantități și felul materiale­lor. I Nr. 1204/31 Mai, 1933. AVIS Se aminteşte patronilor şi conducă­torilor de întreprinderi industriale şi comerciale, că până la 15 Iunie a.c.­ trebue să depună copii după listele de plată de pe lunile Aprilie şi data a. c., achitând odată cu depunerea listelor de plată. Contribuţia Supli­mentară de 1,20 la sută asupra to­talului salariilor efectiv plătite. Listele de plată pot fi întocmite ca un trecut adăugându-se coloanele speciale cerute de Casa Asigurărilor Sociale din Bucureşti, în care să se treacă reţinerile pentru cotizaţiile prevăzute în Legea pentru Unifica­rea Asigurărilor Sociale­ Pentru întreprinderile, care până în prezent nu au avut formulare spe­ciale de liste de plată. Casa Asigură­rilor Sociale din Bucureşti, pune la­­dispoziţia lor In mod gratuit, modele însoţite de instrucţiunile necesare. , DIRECŢIUNEA CASEI ASIGURĂRILOR SOCIALE BUCUREŞTI Str. Piaţa Anisei No. S.­ i­lict cu muncitorii hergheliei Mangalia CONSTANŢA, 9.­­ Acum două luni au fost angajaţi la herghelia sci­tului din Mangalia 29 muncitori nouşi in judeţul Suceava, Bucovina. Fieca­re muncitor primea o retribuţie Uf pară de 600 lei şi hrană. Prima lună ei au primit leafa integrali, insă în a doua nu li s'a m­ai plătit nici u­s ban. Din cauza aceasta şi mai ales fiind că li se da o hrană foarte rea, lucra­torii au venit pe jos până la Cons­tanţa, unde au făcut intervenţii pe­­ lângă Inspectoratul muncii, cprt ht- că au rămas iară rezultat. Ei au cutreerat străzile Constanţei până au fost, găzduiţi de sindicatul „Unirea­" al muncitorilor din port, care le-a dat hrană şi adăpost.­­ Asupra acestui conflict a fost mo­­oizat Ministerul Muncii. Un generos anonim acorda o bursă lunară Smarandei Brăescu Din partea subsecretariatului de Stat al aerului din ministerul A­­părării Naţionale primim următoa­rele rânduri : Domnule Director, Cunoscând sentimentele româneşti te in animă şi sprijinul dezinteresat ce aţi acordat acţiunilor frumoase vă trimit alăturata scrisoare primită de la un prea generos Anonim, cu ru­gămintea de a o face cunoscută prin ziarul dvs. ca un exemplu de rară înţelegere şi stimulare de nobile sen­timente. Primiţi vă rog, Domnule Director, asigurarea deosebitei mele conside­­raţiuni. Director general al Aerului Comandor Aviator, (ss) Beronts de faţă şi textul eloquent al acestei scrisori : DOMNULE MINISTRU, Având în vedere că aviatoarea­­paraşutistă Smaranda Brăescu care a contribuit şi departe peste hotare să acopere cu glorie nu­mele României, întâmpină dificul­tăţi în găsirea unei slujbe adequate cunoştinţelor ei , fiind convins că aceste dificul­tăţi sunt datorite exclusiv grelei situaţii financiare ale Statului, dar că angajarea domniei ei în cadrele serviciilor d voastre poate fi de un real folos pentru aviaţiunea ro­mâna, îmi permit să ofer în acest scop modesta sumă de şase mii lei lu­nar şi alătur aci treizeci şi şase mii lei ca prim vărsământ asupra primelor şase luni ce urmează. In Decembrie 1933 voiu repeta, cu permisiunea d-voastre trimiterea mea de azi. Primiţi vă rog, d-le ministru, această mică subvenţie şi ca un omagiu admirativ pentru rodnica d-voastră activitate în capul mi­nisterului pe care îl conduceţi, o­­dată cu sentimentele alese ale u­­nui devotat ANONIM. Gestul darnicului ano­nim nu mai are nevoe să fie preamărit prin bana­le fraze de omagiu: el poartă intr­itisul virtutea generatoare de nobleţă a celui mai splendid sacri­fi­ca sa, — consimţit din um­brăj şi răsplătit doar prin discreta recompensă a conştiinţei mulţumite. I­liosofia In învăţământul secundar­ ­ului şi rostului său în lume. II. Orele de filosofie să fie înglo­bate în catedre de filosofie. In în­văţământul liceal să se facă neapă­rat catedre de filosofie nu numai la liceele cu clasele duble (Tip. E) ci şi la liceele celelalte (Tip. C şi D.) adică orele de filosofie — 9 cerute de noi — împreună cu cele de drept şi economie­ politi­că, eventual şi cu ‘orele de educaţie morală de la ulti­­mile 3 clase de liceu să formeze ca­tedra de fHosofie.drept.­­ Sub nici un motiv să nu se încre­dinţeze orele de filosofie altor pro­fesori cari nu au examenul de capa­citate în filosofie — principală — sau concursul cerut de noua lege pen­tru acest obiect. Chiar dacă numărul de ore stabilit de noua programă n’ar fi cel cerut de noi, trebue să se găsească o soluţie ca şi filosofie să constitue odată o catedră distinc­tă şi nu înglobată la întâmplare în catedre de alte specialităţi. Aşa s’ar putea grupa orele de fi­losofie dela două licee din aceiaşi lo­calitate sau orele dela liceul de băeţi cu cele dela liceul de fete dacă sunt i numai aceste din urmă licee în loca­litate. Dacă e un singur liceu încă se poate alcătui o catedră de filosof ,fie complectată la nevoie cu mai multe ore de educaţie morală sau cu ore de 1. română, istorie, geografie de la o şcoală inferioară de meserii, ore pe care le predau adeseori sim­pli învăţători şi care desigur ar fi­­mult mai bine predate de un profe­sor de filosofie. %. In sfârşit şi în cazul când ar ră­­mânea câteva ore suplimentare de fi­­­losofie, nici atunci să nu se dea cu atâta uşurinţă complectate... unui­­profesor de altă specialitate, ci să se încredinţeze spre suplinire unui pro­cesor de filosofie sau pedagogie de­­la o altă şcoală secundară sau unui profesor care şi-a trecut examenul d­e capacitate sau concursul şi pentru .­filosofie.­­ III. Actualele ore de filosofie da­te sub orice formă profesorilor de­­alte specialităţi, să fie declarate va­ste şi încredinţate profesorilor de flosofie. Ar fi şi un act de dreptate făţă de profesorii de filosofie cu e­­lenele de capacitate trecute şi care aşteaptă de ani de zile numirea lor în învăţământ. * Ceia ce trebue să remarcăm odată cu aceasta este că la desconsiderarea obiectului filosofiei în învăţământ ca şi la înjosirea prestigiului profesori­lor de filosofie, am contribuit înşişi noi profesorii de filosofie, cari am tăcut şi nu ne-am apărat cum trebue demnitatea şi drepturile noastre ca şi obiectul pe care îl predăm. Ar tre­bui o asociaţie a profesorilor de fil­­­os­of­ie care să se ocupe în mod se­rios de această chestiune. Numai aşa filosofia va fi reîntro­­nată în drepturile ei şi nu vom­­mi avea ocazia să asistăm în faţa nu­mirii tuturor nespecialiştilor nu nu­­mai să predea filosofia în licee dar chiar şi în comisiile de bacalaureat In primul rând — în comisiile de bacalaureat — să se numească profe­­sorii cari predau efectiv filosofia, dreptul, apoi profesorii de pedago­gie dela şcoalele normale , numai la urmă profesorii cari sunt abilitaţi şi pentru filosofie dar n’o predau efec­tiv. In nici un caz si nu se numească profesori de altă specialitate exami­natori la filosofie. Amintesc şi aci un caz: unei profesoare de germană i se complectase catedra de detaşa­re cu orele suplimentare de filosofie ale unui profesor de filosofie. Fiind vorba la sfârşitul anului de comisiile de bacalaureat, profesoara respectivă avea pretenţia să fie şi ea nume profesorul de filosofie i-a spus că vor fi numiţi desigur specialiştii în filosofie adică profesorii­ titulari de filosofie. Rezultatul : profesoara de germană a fost în adevăr numită la filosofie iar profesorul de filosofie, ce e dreptul, numit şi el, dar îl­ citit peste câteva zile... Aceste lucruri ar trebui natural să înceteze şi sperăm că cel puţin azi când în fruntea Ministerului de In­strucţie este un strălucit profesor de filosofie — un mare sociolog ro­mân — îşi va găsi şi acest oropsit obiect dreptatea cuvenită. George Burdan profesor de filosofie­­ drept Liceul „N. Bălcescu** Brăila. Sâmbătă 10 Iunie ORT.: Sf. martir Timoteiu, epis­copul K­rusei (361). CAT.: Sf-ta Margareta ff Quatt. PROT.: Alfred. ISR.: 16 Sivan 5693, Sabath. MAU.: 16 Safar 1352. TEATRE CĂRĂBUŞ ora: 9 seara: „Cărăbuşul cântă“. EMPIRE: seara or­a 9.86, „Bucu­­reşti Paris“. CINEMATOGRAFE CAPIT­OL: „Regele Junglei“ cu Boa­ter Crabbe şi Frances Dee, jut. nai, etc. SELECT: ,,Viciul blond“ cu Marlene Dietrich şi JPasftune". REGAL: „Văduvul vesel“ cu Fritz Humpers şi „Stan şi Bran excroci“ OTETELEŞANU: „Contesa Lilly* cu Miriam Hopkins în regia Jod Ernst Lubitsch obţine în fiecare seară un mare succes. Revistă ,,înainte“. VOX: „Contesa Lay“ cu Miriam Hopkins şi Kay Francis, seara re­vistă, DD. FAIMACE: „Va­nto BUp cel al­­bastru“ cu Martha Eggerth şi ,,Ma­le­c Casanova“. CORSO: „Răsărit de soare“ şi ,,Un vis blond“ cu Lilian Harvey şi Willy Fritsch. FEMINA: „Friederike“ lui Mady Christians şi „Ce place femeilor“ cu Siegfried Arne. FORUM- „Voiaj de nuntă In trei“ şi „Un bărbat de v&nzare“. OMNIA: „Orfana“ cu Janet Gsynor şi Warner Baxter şi „Ale Paris- Aid Berlin". A. R. p. A. (Sala Episcopiei)­ „Dr. Miracol“ Şi ,,Gloria“. , R. P. A. (sala Franklin): „Tu ori nici una“ şi „Străina“. TERRA: Film cu Carey, Fred­ Thomson şi Bébé Daniels. Seara revistă. MARNA: „Trei oameni In trac” cu Tito Schipa şi „Quartetul dra­­gosei“ cu George­ Alexander şi Gretl Th­elmer. VOLTA BUZEŞTI: „Flirt“ cu Ramon Novarro. Jurnal şi Comedie. MARCONI: „Pijamaua Doamnei“ cu Renate Mueller şi „Vânt de pri­măvară“ cu Wily Fritsch şi Kaethe von Nagy. MODEL: ,,Marina a debarcat” cu Robert Montgomery şi „Malec fi­lantrop şi artist“. LIA (Griviţa): „Floarea din Hawai“ cu Martha Eggerth şi ,,David Golder“ cu Harry Baur. AMERICAN „Flirt“ cu Ramon No­varro. Jurnal şi Comedie. SPLENDID: „Loteria Diavolului“­­cu Etissa Landi, „Covorul fermecat“ şi Jurnal. TOAJIR: „Intre păcat şi pasiune“ cu LIVp Durnita şi „Szoeke Szakai dKtaei“. MILANO: „Suzan Lenox“ cu Greta Garbo şi „Şantaj“ cu Joan Ben­nett. ISBANDA: „O împuşcătură în zorii arlei“ şi trupa Kanner. RAHOVA: „A fost odată un muzi­­cant“ cu Szőke Szakall şi U­na, medie cu Banda veselă. ILEANA. ..F. F. 1 nu răspunde­ jurnal şi completare. KISELEFF: „Sânge cald, sânge vie­­nez, Paprica“ şi „Femeia de azi“. BARCELONA: „Tainele Văzduhu­lui“ cu Richard Dix, Jurnal şi comedie. Seara artişti. LIRIC: „Nu vreau să ştiu cine eşti“ cu Liane Haid şi Gustav Froeh. ttfih şi „Fecioara sburătoare” ca inic Ethio Thio In noaptea de IO Iunie C- Chihăescu, cal- Victoriei 61 (tel. 804/16); Al- D. Raza, cal. Griviţei 78 (tel. 324/39); G- Berbier, b-dul Carol 45 (tel. 246/07); dr. G. H. Simon, cal. Şerban-Vodă 198 (tel­ 858/87); G. Romaşcan, strada Colţei (telefon 320/98); ,V. V- Birmănescu, cal. Ra­­hovei 50; Em. Horn, b-dul Elisabeta 19 (tel. 864/90; I. Feigold, str. Re­gală 8 (tel. 820/16); Aurelia Soţi­rescu, şos. Ştefan cel Mare 4; Em Reinich, str. Nerva Traian 98 (tel 369/91); Gh.H. Urceanu, b-dul Take Ionescu 12; N. D- Caranica (Belcot) b-dul Ferdinand 59. Noul rectoriT Academie de arte frumoase din Ias Consiliul profesoral al Acade­miei de arte frumoase din Iaşi, a recomandat numirea d-lui prof. A. Dl­ Atanasiu ca rector al acelei Academii in locul regretatului pictor Ştefan Dimitrescu. m prezintă pe d-ni dr. C. Ange­les«i, C. Argetoianu, A. CăH­­nescu, Dem. Dobrescu, I. G. Dopa, Gr. Filipescu, I. Ghel­­megeanu, N. Iorga, Dr. N. Lu­­Pu, Virgil Madgearu, IuHu Maniu, G. I. Mironescu, V. V. Tilea, Al. Vaida-Voevod IN HALAT si PAPUCI Un elegant volum de Sseste 260 de pagini, semnat de Victor Flo­rian, Tudor Şoimaru, L. Gh .Tegrel şi ilustrat de A. Dragoş şi I. Anestin La toate librăriile şi chioşcu­rile de ziare. Preţul: Lei 50 mm) CURENTUL Baloane de săpun IN REGULA Până a nu ajunge şoferul boerului, Ghiţă Şantid­er făcuse de toate. Pe condica de „învoeli”, la rubrica lui tată-său, Ghiţă era trecut printre cele două fălci de arătură şi 80 pră­jini de coasă în felul următor : ,fun băiat la curte’’. Şi ’n adevăr, Ghiţă era băiat la curtea boerească... La început, atribuţiunile lui nu e­­rau prea bine definite. Ajuta grădi­­narului la udatul grădinii, curăţa zar­­zavatul pentru mâcarea oamenilor şi, din când în când, servea, chiar, la masă. In această din urmă atribuţiune, Ghiţă avusese ocazia să se distingă. Nu vărsa niciodată conţinutul farfu­­riilor în braţele musafirilor, era atent la paharele goale şi, pentru nimic în lume, nar fi servit pe cineva prin partea dreaptă. Iar după un timp Ghiţă avusese.,, ajutor de fecior... Cam în vremea asta se plasează istoria de care vorbesc. Ghiţă, îm­brăcat într’o haină de­ a lui stăpânu­­său, se plimba prin livada rupând ici şi colo câte un măr gustos în care îşi înfigea dinţii lui de lup. Un duruit de motor îl făcu să în­­toarcă capul. Doi ofiţeri , un maior şi un căpitan — Intr'o motocicletă cu ,,ataş”, treceau prin faţa livezii, mergând spre „curte”... Ofiţerii, trimeşi de regiment să cumpere nutreţ pentru cai, îl cumpâ­­niră pe Ghiţă un moment, cu privi­­­rea. Şi pe urmă, ca la o comandă, duseră amândoi mâna la cozorocul chipiului. Lui Gh­iţă îi venea să râdă. (Ve­­dea el că l-au confundat cu vreunul de­ ai casei). Dar, foarte grav, le răs­punse la salut, ridicând un deget în dreptul sprincenii... Contrar aşteptărilor, chestiunea pentru care veniseră la curte nu se putu tranşa până la amiază şi boerul îi invită la masă. Vă las să judecaţi mutra ofiţerilor când îl văzură pe Ghiţă aducând la masă primul fel de mâncare. — Păi bine, măi!... zise cu un ton jumătate în serios și jumătate în glumă, maiorul. Păi noi, când am venit încoace, te-am salutat­­... Ghiță puse farfuria în mijlocul me­­sei. Și întorcându-se, cu aerul cel mai natural din lume : — Ei, și ?... Da' eu, nu v’am foarte mulțămit Geer Patrick In curând va apărea: FLOAREA DE AGAVE roman de Cezar Petrescu Nopţi la Ada-Kaleh ediţia II roman de Romulus Drastu Editura „Naţionala­ Ciornei“ S. A. S tf. H Bjk Pentru pregătirea examenului de adt ^ V k N 1% Emitere în licee, şcoli normale, seminare!, licee militare, şcoli de meserii şi agricultură se recomandă admirabilul manual. Examenul de Admitere „ ^ A de ADINA GHIATA Cuprinde: Exerci^şi reguli gramaticale, 150 probleme de rezolva 1 Lei 36.­/ De vânzare la toate librăriile N. ÎS. Expediază ramburs — la cerere — Ed. „IDEIA“, Aleea Zoe, 22, București Editura »Cugetarea** va pune Luni în vânzare următoarele cărţi: MEMORIILE lui CASANOVA Volumul V In Colecţia Delafras, a 25 lei: Haiducii de Panait Istrati A 7 de Pierre Lotit y a R­ADIO Sâmbăta 10 304 m­. BUCUREȘTI 13. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci de gramo­fon): Intermezzo din „Manon Les­­caut“ de Puccini, executat de Orches­tra Simfonică din Milano, dirijată de Molajoli (C) Anna Rosini din „Băr­bierul din Sevilla** de Rosini, cân­tată de Marguerita Salvi (C). Sere­nada ţigănească de Valdez şi Medi­taţia din Thais de Massenet, execu­tată de Prihoda la violină (H. M.) Selecţiuni din „Tosca‘‘ de Puccini, executată de orchestra New Queen’s Hall (C.) Cor din „Cavaleria Rusti­­cană‘‘ de Mascagni, executat de co­rul şi orchestra Operei de stat din Berlin. Muzică uşoară. 14: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon: Muzică uşoară. 17: Em. Burniţa: Excursiile şco­lare. 17.20: G- Breazul. 17.40: C. Nedelcu: Viaţa şcolară. 18: Orchestra Sibiceanu: Arii na­ţionale; Waldteufel: întoarcerea pri­­măverii-vals; Fr. Lehar: Selecţiuni din opereta ,,Ţareviciul“; Eu nu ştiu de ce n’am pace — romanţă; Arii populare? Petrini: Silvana-bos­­ton; Travagla: Un blcchiere di Porto, Smons: Martha-lied; Spenner! ;Wo Know? foxtrot. 19: Rradio-Jurnal. i­;; 19: Orchestra Sibiceanu: Arii na­ţionale; Recce: Riverse d’automme; Elly Roman: Tu nu mai eşti a mea’, Sârba de la Brăila. 20: Dr. V. Voiculescu: Viaţa la munte. ,­­ 20-20: Plăci de gramofon. 20 20: Prof. N. Al. Rădulescu: Ţa­ra Vrancei. 21: Transmisiune de la Ateneu: Festivalul de Gală al Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat, sub înaltul Patronaj al Maiestăţii Sale Regelui: Valeriu Popa-Necsa­­bariton: Giordano: Caro mio ben Paolo Tosti: Non t’amo piu Tomei Spătaru-tenor de la Opera Română din Cluj: Donizetti: Una furtiva la­mine 1933 crima Rachmaninoff: Cântec geor­gian; d-na Lya Pop-mezzo-soprană; de la Opera Română din Cluj: Henri Duparc: La Vague et la Cloche; Gluck: Alceste—Divinités du Styx ; Petre Ștefănescu-Goangă-bariton; de la Opera Româă din Cluj: Masse­net: Herodiade, Vision, Arie din Ben­venuto Diaz; d-na Aca de Barbu­­soprană dramatică dela Opera Ro­mână din Cluj: Verdi: „Bal Mascat“, Aria Amalei din actul IH, tabl. 3 We­ber: „Oberon“, Aria Reziei; Octav Arbore Calmuski — dela Opera Ro­mână din Cluj: Puccini: „Fanciula del West**, Ch’ella mia creda Gior­dano­ ,Andrea Chénier** Improviso; d-na Lya Pop şi Petre Ştefănescu- Goangă; Saint Saëns: „Samson şi Da­lila“, duetul din actul II; Alexandru Grozuţa tenor: Guilaume Şorban Fată mare (poezie de O. Goga); Gui­laume Şorban: Dorurile mele; Ioan Ignaton: Când aud cucul cântând; Filaret Barbu: Bătrâneţe, haine rele Valeriu Popa-Neacşa-bariton: Dimi­­tru: Eu mă duc, codrul rămâne, câtv­­ec popular ardelenesc: „Murguleţ“; d-na de Barbu: Sabin Drăgoi: Cri­zanteme­, G. Dima: Vai bădiţă, dragi c-avem; Tomei Spătaru: G.Dima: De ce nu vii; Sabin Drăgoi: Trandafir de pe răzoare; Octav Arbore Calmu­ski: Sabin Drăgoi: „Năpasta“ doina lui Dragomir; M. Negrea: Melanco­lie; Nic. Bretan: Lae Giorul; d-na Lya Pop: Tib. Brediceanu: Bade, pentru ochii tăi, Floare lui, foare tre­cut; La pian: d-na Adrienne Cal­muski. 23: Radio-jurnal. STRAINATATEA BUDAPESTA. 7.45: Gimnastică. 10.45: Jurnalul vorbit. 11: Feuille­ton. 13.05: Concert- 17: Audiţie pen-* tru tineret. 18: Causerie. 18-30: Con­cert de ţimbaj. 19: Cutia cu scrisori. 19.30: Causerie. 20.20: Inf. 20.30* Reprezentaţie dată de elevii Acade­miei dramatice. 22-45: Ştiri serale. In continuare concert. 24. Muzică de jazz. tfniiwiîniîiî Â **’ " rr^31 „Ecuaţia politica a prezentului“ Conferinţa d-lui Palaţi­ Şeicanu, ţinută la Cernăuţi dun -----------T­­ CERNĂUŢI, 10.­­ In seara de Joi 8 Iunie, a avut loc în sala Tea­trului Naţional, o foarte reuşită şe­zătoare, organizată de „Cercul cul­tural C. F. R. din Cernăuţi, cu pri­lejul căreia a conferenţiat d. PAM­­FIL ŞEICARU, directorul ziarului nostru, despre ,,Equaţia politică a prezentului Cum tot astă seară urma să ai­ă loc la Teatrul Naţional şi o serba, în cadrul festivităţilor pentru co­memorarea Restauraţiei, ambele au fost conexate. A asistat un public deosebit de numeros, în rândurile căruia se gă­­siau toţi intelectualii de frunte ai oraşului. Studenţimea, în număr de peste 300, nem­aigăsind locuri, a fost nevoită să stea în picioare. Şezătoarea a fost deschisă de d. inginer CEAUŞOGLU, directorul a­­telierelor G F. R. şi preşedintele „Cercului cultural1*, care, într’o scur­tă cuvântare a arătat însemnătatea zilei de 8 iunie. Apoi a mulţumit di­­rectorului ziarului nostru pentru cin­stea de­ a conferenţia sub auspiciile Cercului cultural. Corul ..Ateneului Popular**, dirijat de d. prof. TH. VASILACHE, a executat mai multe bucăţi muzi­cale. Conferin­ra A urmat apoi conferinţa directo­rului nostru Pamfil Şeicaru despre „Equaţia politică a prezentului"*. D- Pamfil Şeicaru a căutat întâi să înfăţişeze, in cadrat cel mai general şi cel mai precis, atmosfera spiritu­lui vremii noastre, tălăzuită de toate nesiguranţele şi desamăgările. Prin ceaţa acestui marasm, umanitatea, trăind „tortura prin speranţă” de care vorbeşte Villers de l’Isle Adam, îşi caută neobosită un drum. Semn al acestei stări de dureroasă instabi­litate sunt numeroasele cărţi caracte­ristice apăruta în ultimul timp, din care d. Pamfil Şeicaru citează „Dev­elinul Occidentului” al lui Spengler, „Apogeul capitalismului al lui Wer­ner Sombart, ,,Falimentul capitalis­mului al lui Lucius, „Sa majeste la Machine"* al lui Duplan si altele. In diagnosticul boaîei incertitudi­nii de care sufere lumea actuală şi în bâjbâiala soluţiilor cari se dau sub diferite numiri (etatism, sovietism, cor­poratism, tehnocraţie), o constatare radicală şi elementară se impune o­­chiului observator al sbuciumatului fenomen social de astăzi: capitularea eului individual şi suveranitatea ma­selor. In legătură cu această constata­re se fixează ecuaţia politică a pre­zentului, şi în legătură cu ea trebue să se definească orice încercare de regenerare a idealurilor saiturii noa­stre. Concluziile trebue să privească o orientare personalistă, umanistă şi e­­roică a acestor idealuri, singura care poate fi salvatoare. Sub imperiul acestui punct de ve­dere, conferenţiarul face analiza şî rechizitoriul aspectelor tipice ale ci­vilizaţiei actuale. Ceea ce definea, după Nicolae Ber­­diaeff, autorul cunoscutei lucrări: „Un nou ev mediu”, civilizaţia evu­lui mediu era: anularea individului în tot ce priveşte relieful unei perso­nalităţi şi contopirea lui într'o nă­zuinţă colectivă, toţi comunicând în acelaş crez, în aceiaş aspiraţie idea­listă, toţi încadrându-se disciplinei bisericii. Faţă de această stare de lu­cruri Renaşterea a însemnat un ma­re act de insurecţie, o smucitură de eliberare a personalităţii din carcera unei civilizaţii colective. Civilizaţia Evului Mediu recom­pensa anularea individului, printr'un suflu eroic al idealismului, prin vio­lenta negare a realităţilor efemere faţă de realităţile Dumnezeirii. — Şi-a rupt trei coaste la Balca­niadă... A uitat că are 80 de ani, şi s’a repezit peste grilaj să-l pupe pe goalkeaper!... Se poate deci vorbi, pe baza unei analogii pur externe, de un nou ev mediu în timpurile noastre? Divinitatea maşinei, dogma pro­gresului tehnic, şi cultul materiei, au anulat individualitatea omeneas­că ne­dându-i nici o altă recompen­sare. Maşina a prins în angrenajul ei personalitatea omenească a stri­vit-o şi i-a şters relieful­ Tocmai ac­ceastă stare de sclavie la care a fost redusă personalitatea umană a for­ţat regimul dictatorilor, a produs in literatură acea afluenţă de biografii şi monografii ale personalităţilor isto­rice, de vieţi romanţate care sunt un CC de exerciţiu sărac de respiraţie a instinctului de autonomie oprimat, al personalităţii. Tehnica a redus omul la o unitate de dresaj a vieţii colective, l-a con­topit cu mulţimea. D. Pamfil Şei­caru citează viziunea crudă a ace­stei stări, a lui Ludwig Bauer din celebra sa carte „l’agonie du monde” (p. 168—110) şi un pasaj din înţe­leptul Salustius despre sforţările pe care „trebue să le facă oamenii pen­tru a nu lăsa ca viaţa lor să se iro­­sească în obscuritate, cum fac ani­malele îndreptate în mod firesc spre pământ“. Materialismul, concentrat sub forma unei religii a producţiei a ostracizat orice spirit de eliberare de această stare de lucruri, şi anciila neobosită a acestui materialism, mar­xismul a căutat să-l servească cu raţiuni brutale de logică economică In Germania răsună tot atât de bru­tal replica la negarea spiritualului, prin cultul forţei. Epoca noastră, iată nexul lucruri­lor, redusă astfel la o dezolantă me­diocritate, la p­asul brut şi orb al vieţi termitelor, la cultul vidului— civilizaţia maşinismului croită sub egida cantitativului, a numărului, a masei, simte necesitatea cultului eroic a­ personalităţii, închinarea in faţa calitativului. * A urmat apoi un frumos program artistic, alcătuit din coruri, recitări, muzică instrumentală şi dansuri naţi­­onale. Programul a fost executat de membrii „Cercului cultural G F. R** şi ai „Ateneului Popular**. D. PAMNUL ŞEICARU CADRAN Compania Toneanu Compania dramatică Toneanu (a cărei activitate se va desfăşura in vara aceasta in grădina fostă Mar­coni din calea Griviţei No. 84), şi-a fixat desch­ederea pentru astă seară. Fruntaşii companiei Ton­eanu vor fi (alături de Costică Toneanu), d-nii Ion Morţun, Mişu Fotino şi Ioneţ Ţă­­ranu. Deschiderea stagiunei se va face cu hilarianta falsă „Micul Weber". »Cântul nostru*4 excelentul cor bărbătesc, a con­­certat joi, la ora 6, la Palatul Regal, în prezenţa M. S. Regelui, reuşind o frumoasă execuţie. Spectacolele »Cărăbuşului*1 In entuziasmul şi aclamarile unanime ale publicului „Cărăbu­şul“ a repurtat cu revista sa de­ deschidere „Cărăbuşul cântă“ un trimul ce depăşea cele mai bune aşteptări. Calitatea unui text desăvârşit, intr'o montare de bogăţie ului­toare în ritm de precizie fără greş fac din „Cărăbuşul cântă“ un ex­cepţional spectacol de desfătare şi bun gust. Principalii interpreţi: G Tă­­nare, I. Talianu, Aurel Munteanu, Q- Groner, C. Etterle, R. Rang, Silly Vasiliu, Lizica Petrescu, Mya Steriade, Lulu Savu, Lizette Verea, Surorile Martinescu, Vir­­ginica Popescu, au admirabile rea­­lizări aclamate, ca şi baletele maestrului S. Siomin şi melodiile originale pe care le lansează compozitorul I. Vasilescu în „Că­răbuşul cântă“, „Apaşul X** Cedând numeroaselor Insis­tenţe, d. Tony Bulandra va jucă „Apaşul X“ în matineul de Du­minecă 11 Iunie. Restul distribu­ţiei exact acelaşi ca la premieră cu d-nii : I. Talianu, C. Etterle şi d-na Maria Mohor şi Ionel Tă­­ranu în reprezentaţie. Adunare generală la „Tinerimea artistică** Astăzi, la orele 6 jum. seara, va avea loc adunarea generală a societăţii „Tinerimea Artistică”, în localul restaurantului Elysée (etaj). Se va proceda la alegerea noullor membri ori­care ar fi nu­mărul societarilor prezenţi. Un nou succes românesc Astaseară la ora 23:47, cu sim­plonul, soseşte din Paris, micuţa şi talentata balerină Juliette San­­dovici, care la concursul oficial international de dans, între celei mai celebre dansatoare din lume.

Next