Curentul, iunie 1933 (Anul 6, nr. 1913-1942)
1933-06-11 / nr. 1923
MI1ISTERUL MUNCI SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Economatul Publicatione Se aduce la cunoştinţa celor interesati că In ziua de 19 Iunie 1933, ora 4 pm., se va tine în localul Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (Sala de Consiliu) situat în Calea Griviţei Nr. 64, licitaţiune publică cu oferte închise şi sigilate pentru furnizarea de materiale necesare Atelierelor Mecanice ale Ministerului pe anul 1933-934. Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 88—110 inclusiv, din legea contabilităţii publice, regulamentul OC. L. şi Normele Jurnalului Consiliului de Miniştri Nr. 581 publicate în Monitorul Oficial Nr. 126 din 4 Iunie 1931. Toate persoanele care vor lua parte la licitaţiune vor depune pe lângă ofertă în plic aparte, şi o garanţie de 5 la sută din valoarea furniturei oferite, iar ofertele se vor face numai în conformitate cu cartele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi dela orele 11—13, la Economatul Ministerului Str. Piața Amzei Nr. 17, unde deasemenea se pot vedea și listele de cantități și felul materialelor. I Nr. 1204/31 Mai, 1933. AVIS Se aminteşte patronilor şi conducătorilor de întreprinderi industriale şi comerciale, că până la 15 Iunie a.c. trebue să depună copii după listele de plată de pe lunile Aprilie şi data a. c., achitând odată cu depunerea listelor de plată. Contribuţia Suplimentară de 1,20 la sută asupra totalului salariilor efectiv plătite. Listele de plată pot fi întocmite ca un trecut adăugându-se coloanele speciale cerute de Casa Asigurărilor Sociale din Bucureşti, în care să se treacă reţinerile pentru cotizaţiile prevăzute în Legea pentru Unificarea Asigurărilor Sociale Pentru întreprinderile, care până în prezent nu au avut formulare speciale de liste de plată. Casa Asigurărilor Sociale din Bucureşti, pune ladispoziţia lor In mod gratuit, modele însoţite de instrucţiunile necesare. , DIRECŢIUNEA CASEI ASIGURĂRILOR SOCIALE BUCUREŞTI Str. Piaţa Anisei No. S. ilict cu muncitorii hergheliei Mangalia CONSTANŢA, 9. Acum două luni au fost angajaţi la herghelia scitului din Mangalia 29 muncitori nouşi in judeţul Suceava, Bucovina. Fiecare muncitor primea o retribuţie Uf pară de 600 lei şi hrană. Prima lună ei au primit leafa integrali, insă în a doua nu li s'a mai plătit nici us ban. Din cauza aceasta şi mai ales fiind că li se da o hrană foarte rea, lucratorii au venit pe jos până la Constanţa, unde au făcut intervenţii pe lângă Inspectoratul muncii, cprt ht- că au rămas iară rezultat. Ei au cutreerat străzile Constanţei până au fost, găzduiţi de sindicatul „Unirea" al muncitorilor din port, care le-a dat hrană şi adăpost. Asupra acestui conflict a fost mooizat Ministerul Muncii. Un generos anonim acorda o bursă lunară Smarandei Brăescu Din partea subsecretariatului de Stat al aerului din ministerul Apărării Naţionale primim următoarele rânduri : Domnule Director, Cunoscând sentimentele româneşti te in animă şi sprijinul dezinteresat ce aţi acordat acţiunilor frumoase vă trimit alăturata scrisoare primită de la un prea generos Anonim, cu rugămintea de a o face cunoscută prin ziarul dvs. ca un exemplu de rară înţelegere şi stimulare de nobile sentimente. Primiţi vă rog, Domnule Director, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. Director general al Aerului Comandor Aviator, (ss) Beronts de faţă şi textul eloquent al acestei scrisori : DOMNULE MINISTRU, Având în vedere că aviatoareaparaşutistă Smaranda Brăescu care a contribuit şi departe peste hotare să acopere cu glorie numele României, întâmpină dificultăţi în găsirea unei slujbe adequate cunoştinţelor ei , fiind convins că aceste dificultăţi sunt datorite exclusiv grelei situaţii financiare ale Statului, dar că angajarea domniei ei în cadrele serviciilor d voastre poate fi de un real folos pentru aviaţiunea româna, îmi permit să ofer în acest scop modesta sumă de şase mii lei lunar şi alătur aci treizeci şi şase mii lei ca prim vărsământ asupra primelor şase luni ce urmează. In Decembrie 1933 voiu repeta, cu permisiunea d-voastre trimiterea mea de azi. Primiţi vă rog, d-le ministru, această mică subvenţie şi ca un omagiu admirativ pentru rodnica d-voastră activitate în capul ministerului pe care îl conduceţi, odată cu sentimentele alese ale unui devotat ANONIM. Gestul darnicului anonim nu mai are nevoe să fie preamărit prin banale fraze de omagiu: el poartă intritisul virtutea generatoare de nobleţă a celui mai splendid sacrifica sa, — consimţit din umbrăj şi răsplătit doar prin discreta recompensă a conştiinţei mulţumite. Iliosofia In învăţământul secundar ului şi rostului său în lume. II. Orele de filosofie să fie înglobate în catedre de filosofie. In învăţământul liceal să se facă neapărat catedre de filosofie nu numai la liceele cu clasele duble (Tip. E) ci şi la liceele celelalte (Tip. C şi D.) adică orele de filosofie — 9 cerute de noi — împreună cu cele de drept şi economie politică, eventual şi cu ‘orele de educaţie morală de la ultimile 3 clase de liceu să formeze catedra de fHosofie.drept. Sub nici un motiv să nu se încredinţeze orele de filosofie altor profesori cari nu au examenul de capacitate în filosofie — principală — sau concursul cerut de noua lege pentru acest obiect. Chiar dacă numărul de ore stabilit de noua programă n’ar fi cel cerut de noi, trebue să se găsească o soluţie ca şi filosofie să constitue odată o catedră distinctă şi nu înglobată la întâmplare în catedre de alte specialităţi. Aşa s’ar putea grupa orele de filosofie dela două licee din aceiaşi localitate sau orele dela liceul de băeţi cu cele dela liceul de fete dacă sunt i numai aceste din urmă licee în localitate. Dacă e un singur liceu încă se poate alcătui o catedră de filosof ,fie complectată la nevoie cu mai multe ore de educaţie morală sau cu ore de 1. română, istorie, geografie de la o şcoală inferioară de meserii, ore pe care le predau adeseori simpli învăţători şi care desigur ar fimult mai bine predate de un profesor de filosofie. %. In sfârşit şi în cazul când ar rămânea câteva ore suplimentare de filosofie, nici atunci să nu se dea cu atâta uşurinţă complectate... unuiprofesor de altă specialitate, ci să se încredinţeze spre suplinire unui procesor de filosofie sau pedagogie dela o altă şcoală secundară sau unui profesor care şi-a trecut examenul de capacitate sau concursul şi pentru .filosofie. III. Actualele ore de filosofie date sub orice formă profesorilor dealte specialităţi, să fie declarate vaste şi încredinţate profesorilor de flosofie. Ar fi şi un act de dreptate făţă de profesorii de filosofie cu elenele de capacitate trecute şi care aşteaptă de ani de zile numirea lor în învăţământ. * Ceia ce trebue să remarcăm odată cu aceasta este că la desconsiderarea obiectului filosofiei în învăţământ ca şi la înjosirea prestigiului profesorilor de filosofie, am contribuit înşişi noi profesorii de filosofie, cari am tăcut şi nu ne-am apărat cum trebue demnitatea şi drepturile noastre ca şi obiectul pe care îl predăm. Ar trebui o asociaţie a profesorilor de filosofie care să se ocupe în mod serios de această chestiune. Numai aşa filosofia va fi reîntronată în drepturile ei şi nu vommi avea ocazia să asistăm în faţa numirii tuturor nespecialiştilor nu numai să predea filosofia în licee dar chiar şi în comisiile de bacalaureat In primul rând — în comisiile de bacalaureat — să se numească profesorii cari predau efectiv filosofia, dreptul, apoi profesorii de pedagogie dela şcoalele normale , numai la urmă profesorii cari sunt abilitaţi şi pentru filosofie dar n’o predau efectiv. In nici un caz si nu se numească profesori de altă specialitate examinatori la filosofie. Amintesc şi aci un caz: unei profesoare de germană i se complectase catedra de detaşare cu orele suplimentare de filosofie ale unui profesor de filosofie. Fiind vorba la sfârşitul anului de comisiile de bacalaureat, profesoara respectivă avea pretenţia să fie şi ea nume profesorul de filosofie i-a spus că vor fi numiţi desigur specialiştii în filosofie adică profesorii titulari de filosofie. Rezultatul : profesoara de germană a fost în adevăr numită la filosofie iar profesorul de filosofie, ce e dreptul, numit şi el, dar îl citit peste câteva zile... Aceste lucruri ar trebui natural să înceteze şi sperăm că cel puţin azi când în fruntea Ministerului de Instrucţie este un strălucit profesor de filosofie — un mare sociolog român — îşi va găsi şi acest oropsit obiect dreptatea cuvenită. George Burdan profesor de filosofie drept Liceul „N. Bălcescu** Brăila. Sâmbătă 10 Iunie ORT.: Sf. martir Timoteiu, episcopul Krusei (361). CAT.: Sf-ta Margareta ff Quatt. PROT.: Alfred. ISR.: 16 Sivan 5693, Sabath. MAU.: 16 Safar 1352. TEATRE CĂRĂBUŞ ora: 9 seara: „Cărăbuşul cântă“. EMPIRE: seara ora 9.86, „Bucureşti Paris“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Regele Junglei“ cu Boater Crabbe şi Frances Dee, jut. nai, etc. SELECT: ,,Viciul blond“ cu Marlene Dietrich şi JPasftune". REGAL: „Văduvul vesel“ cu Fritz Humpers şi „Stan şi Bran excroci“ OTETELEŞANU: „Contesa Lilly* cu Miriam Hopkins în regia Jod Ernst Lubitsch obţine în fiecare seară un mare succes. Revistă ,,înainte“. VOX: „Contesa Lay“ cu Miriam Hopkins şi Kay Francis, seara revistă, DD. FAIMACE: „Vanto BUp cel albastru“ cu Martha Eggerth şi ,,Malec Casanova“. CORSO: „Răsărit de soare“ şi ,,Un vis blond“ cu Lilian Harvey şi Willy Fritsch. FEMINA: „Friederike“ lui Mady Christians şi „Ce place femeilor“ cu Siegfried Arne. FORUM- „Voiaj de nuntă In trei“ şi „Un bărbat de v&nzare“. OMNIA: „Orfana“ cu Janet Gsynor şi Warner Baxter şi „Ale Paris- Aid Berlin". A. R. p. A. (Sala Episcopiei) „Dr. Miracol“ Şi ,,Gloria“. , R. P. A. (sala Franklin): „Tu ori nici una“ şi „Străina“. TERRA: Film cu Carey, Fred Thomson şi Bébé Daniels. Seara revistă. MARNA: „Trei oameni In trac” cu Tito Schipa şi „Quartetul dragosei“ cu George Alexander şi Gretl Thelmer. VOLTA BUZEŞTI: „Flirt“ cu Ramon Novarro. Jurnal şi Comedie. MARCONI: „Pijamaua Doamnei“ cu Renate Mueller şi „Vânt de primăvară“ cu Wily Fritsch şi Kaethe von Nagy. MODEL: ,,Marina a debarcat” cu Robert Montgomery şi „Malec filantrop şi artist“. LIA (Griviţa): „Floarea din Hawai“ cu Martha Eggerth şi ,,David Golder“ cu Harry Baur. AMERICAN „Flirt“ cu Ramon Novarro. Jurnal şi Comedie. SPLENDID: „Loteria Diavolului“cu Etissa Landi, „Covorul fermecat“ şi Jurnal. TOAJIR: „Intre păcat şi pasiune“ cu LIVp Durnita şi „Szoeke Szakai dKtaei“. MILANO: „Suzan Lenox“ cu Greta Garbo şi „Şantaj“ cu Joan Bennett. ISBANDA: „O împuşcătură în zorii arlei“ şi trupa Kanner. RAHOVA: „A fost odată un muzicant“ cu Szőke Szakall şi Una, medie cu Banda veselă. ILEANA. ..F. F. 1 nu răspunde jurnal şi completare. KISELEFF: „Sânge cald, sânge vienez, Paprica“ şi „Femeia de azi“. BARCELONA: „Tainele Văzduhului“ cu Richard Dix, Jurnal şi comedie. Seara artişti. LIRIC: „Nu vreau să ştiu cine eşti“ cu Liane Haid şi Gustav Froeh. ttfih şi „Fecioara sburătoare” ca inic Ethio Thio In noaptea de IO Iunie C- Chihăescu, cal- Victoriei 61 (tel. 804/16); Al- D. Raza, cal. Griviţei 78 (tel. 324/39); G- Berbier, b-dul Carol 45 (tel. 246/07); dr. G. H. Simon, cal. Şerban-Vodă 198 (tel 858/87); G. Romaşcan, strada Colţei (telefon 320/98); ,V. V- Birmănescu, cal. Rahovei 50; Em. Horn, b-dul Elisabeta 19 (tel. 864/90; I. Feigold, str. Regală 8 (tel. 820/16); Aurelia Soţirescu, şos. Ştefan cel Mare 4; Em Reinich, str. Nerva Traian 98 (tel 369/91); Gh.H. Urceanu, b-dul Take Ionescu 12; N. D- Caranica (Belcot) b-dul Ferdinand 59. Noul rectoriT Academie de arte frumoase din Ias Consiliul profesoral al Academiei de arte frumoase din Iaşi, a recomandat numirea d-lui prof. A. Dl Atanasiu ca rector al acelei Academii in locul regretatului pictor Ştefan Dimitrescu. m prezintă pe d-ni dr. C. Angeles«i, C. Argetoianu, A. CăHnescu, Dem. Dobrescu, I. G. Dopa, Gr. Filipescu, I. Ghelmegeanu, N. Iorga, Dr. N. LuPu, Virgil Madgearu, IuHu Maniu, G. I. Mironescu, V. V. Tilea, Al. Vaida-Voevod IN HALAT si PAPUCI Un elegant volum de Sseste 260 de pagini, semnat de Victor Florian, Tudor Şoimaru, L. Gh .Tegrel şi ilustrat de A. Dragoş şi I. Anestin La toate librăriile şi chioşcurile de ziare. Preţul: Lei 50 mm) CURENTUL Baloane de săpun IN REGULA Până a nu ajunge şoferul boerului, Ghiţă Şantider făcuse de toate. Pe condica de „învoeli”, la rubrica lui tată-său, Ghiţă era trecut printre cele două fălci de arătură şi 80 prăjini de coasă în felul următor : ,fun băiat la curte’’. Şi ’n adevăr, Ghiţă era băiat la curtea boerească... La început, atribuţiunile lui nu erau prea bine definite. Ajuta grădinarului la udatul grădinii, curăţa zarzavatul pentru mâcarea oamenilor şi, din când în când, servea, chiar, la masă. In această din urmă atribuţiune, Ghiţă avusese ocazia să se distingă. Nu vărsa niciodată conţinutul farfuriilor în braţele musafirilor, era atent la paharele goale şi, pentru nimic în lume, nar fi servit pe cineva prin partea dreaptă. Iar după un timp Ghiţă avusese.,, ajutor de fecior... Cam în vremea asta se plasează istoria de care vorbesc. Ghiţă, îmbrăcat într’o haină de a lui stăpânusău, se plimba prin livada rupând ici şi colo câte un măr gustos în care îşi înfigea dinţii lui de lup. Un duruit de motor îl făcu să întoarcă capul. Doi ofiţeri , un maior şi un căpitan — Intr'o motocicletă cu ,,ataş”, treceau prin faţa livezii, mergând spre „curte”... Ofiţerii, trimeşi de regiment să cumpere nutreţ pentru cai, îl cumpâniră pe Ghiţă un moment, cu privirea. Şi pe urmă, ca la o comandă, duseră amândoi mâna la cozorocul chipiului. Lui Ghiţă îi venea să râdă. (Vedea el că l-au confundat cu vreunul de ai casei). Dar, foarte grav, le răspunse la salut, ridicând un deget în dreptul sprincenii... Contrar aşteptărilor, chestiunea pentru care veniseră la curte nu se putu tranşa până la amiază şi boerul îi invită la masă. Vă las să judecaţi mutra ofiţerilor când îl văzură pe Ghiţă aducând la masă primul fel de mâncare. — Păi bine, măi!... zise cu un ton jumătate în serios și jumătate în glumă, maiorul. Păi noi, când am venit încoace, te-am salutat... Ghiță puse farfuria în mijlocul mesei. Și întorcându-se, cu aerul cel mai natural din lume : — Ei, și ?... Da' eu, nu v’am foarte mulțămit Geer Patrick In curând va apărea: FLOAREA DE AGAVE roman de Cezar Petrescu Nopţi la Ada-Kaleh ediţia II roman de Romulus Drastu Editura „Naţionala Ciornei“ S. A. S tf. H Bjk Pentru pregătirea examenului de adt ^ V k N 1% Emitere în licee, şcoli normale, seminare!, licee militare, şcoli de meserii şi agricultură se recomandă admirabilul manual. Examenul de Admitere „ ^ A de ADINA GHIATA Cuprinde: Exerci^şi reguli gramaticale, 150 probleme de rezolva 1 Lei 36./ De vânzare la toate librăriile N. ÎS. Expediază ramburs — la cerere — Ed. „IDEIA“, Aleea Zoe, 22, București Editura »Cugetarea** va pune Luni în vânzare următoarele cărţi: MEMORIILE lui CASANOVA Volumul V In Colecţia Delafras, a 25 lei: Haiducii de Panait Istrati A 7 de Pierre Lotit y a RADIO Sâmbăta 10 304 m. BUCUREȘTI 13. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci de gramofon): Intermezzo din „Manon Lescaut“ de Puccini, executat de Orchestra Simfonică din Milano, dirijată de Molajoli (C) Anna Rosini din „Bărbierul din Sevilla** de Rosini, cântată de Marguerita Salvi (C). Serenada ţigănească de Valdez şi Meditaţia din Thais de Massenet, executată de Prihoda la violină (H. M.) Selecţiuni din „Tosca‘‘ de Puccini, executată de orchestra New Queen’s Hall (C.) Cor din „Cavaleria Rusticană‘‘ de Mascagni, executat de corul şi orchestra Operei de stat din Berlin. Muzică uşoară. 14: Radio-Jurnal. 14.15: Continuarea concertului de plăci de gramofon: Muzică uşoară. 17: Em. Burniţa: Excursiile şcolare. 17.20: G- Breazul. 17.40: C. Nedelcu: Viaţa şcolară. 18: Orchestra Sibiceanu: Arii naţionale; Waldteufel: întoarcerea primăverii-vals; Fr. Lehar: Selecţiuni din opereta ,,Ţareviciul“; Eu nu ştiu de ce n’am pace — romanţă; Arii populare? Petrini: Silvana-boston; Travagla: Un blcchiere di Porto, Smons: Martha-lied; Spenner! ;Wo Know? foxtrot. 19: Rradio-Jurnal. i;; 19: Orchestra Sibiceanu: Arii naţionale; Recce: Riverse d’automme; Elly Roman: Tu nu mai eşti a mea’, Sârba de la Brăila. 20: Dr. V. Voiculescu: Viaţa la munte. , 20-20: Plăci de gramofon. 20 20: Prof. N. Al. Rădulescu: Ţara Vrancei. 21: Transmisiune de la Ateneu: Festivalul de Gală al Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat, sub înaltul Patronaj al Maiestăţii Sale Regelui: Valeriu Popa-Necsabariton: Giordano: Caro mio ben Paolo Tosti: Non t’amo piu Tomei Spătaru-tenor de la Opera Română din Cluj: Donizetti: Una furtiva lamine 1933 crima Rachmaninoff: Cântec georgian; d-na Lya Pop-mezzo-soprană; de la Opera Română din Cluj: Henri Duparc: La Vague et la Cloche; Gluck: Alceste—Divinités du Styx ; Petre Ștefănescu-Goangă-bariton; de la Opera Româă din Cluj: Massenet: Herodiade, Vision, Arie din Benvenuto Diaz; d-na Aca de Barbusoprană dramatică dela Opera Română din Cluj: Verdi: „Bal Mascat“, Aria Amalei din actul IH, tabl. 3 Weber: „Oberon“, Aria Reziei; Octav Arbore Calmuski — dela Opera Română din Cluj: Puccini: „Fanciula del West**, Ch’ella mia creda Giordano ,Andrea Chénier** Improviso; d-na Lya Pop şi Petre Ştefănescu- Goangă; Saint Saëns: „Samson şi Dalila“, duetul din actul II; Alexandru Grozuţa tenor: Guilaume Şorban Fată mare (poezie de O. Goga); Guilaume Şorban: Dorurile mele; Ioan Ignaton: Când aud cucul cântând; Filaret Barbu: Bătrâneţe, haine rele Valeriu Popa-Neacşa-bariton: Dimitru: Eu mă duc, codrul rămâne, câtvec popular ardelenesc: „Murguleţ“; d-na de Barbu: Sabin Drăgoi: Crizanteme, G. Dima: Vai bădiţă, dragi c-avem; Tomei Spătaru: G.Dima: De ce nu vii; Sabin Drăgoi: Trandafir de pe răzoare; Octav Arbore Calmuski: Sabin Drăgoi: „Năpasta“ doina lui Dragomir; M. Negrea: Melancolie; Nic. Bretan: Lae Giorul; d-na Lya Pop: Tib. Brediceanu: Bade, pentru ochii tăi, Floare lui, foare trecut; La pian: d-na Adrienne Calmuski. 23: Radio-jurnal. STRAINATATEA BUDAPESTA. 7.45: Gimnastică. 10.45: Jurnalul vorbit. 11: Feuilleton. 13.05: Concert- 17: Audiţie pen-* tru tineret. 18: Causerie. 18-30: Concert de ţimbaj. 19: Cutia cu scrisori. 19.30: Causerie. 20.20: Inf. 20.30* Reprezentaţie dată de elevii Academiei dramatice. 22-45: Ştiri serale. In continuare concert. 24. Muzică de jazz. tfniiwiîniîiî Â **’ " rr^31 „Ecuaţia politica a prezentului“ Conferinţa d-lui Palaţi Şeicanu, ţinută la Cernăuţi dun -----------T CERNĂUŢI, 10. In seara de Joi 8 Iunie, a avut loc în sala Teatrului Naţional, o foarte reuşită şezătoare, organizată de „Cercul cultural C. F. R. din Cernăuţi, cu prilejul căreia a conferenţiat d. PAMFIL ŞEICARU, directorul ziarului nostru, despre ,,Equaţia politică a prezentului Cum tot astă seară urma să aiă loc la Teatrul Naţional şi o serba, în cadrul festivităţilor pentru comemorarea Restauraţiei, ambele au fost conexate. A asistat un public deosebit de numeros, în rândurile căruia se găsiau toţi intelectualii de frunte ai oraşului. Studenţimea, în număr de peste 300, nemaigăsind locuri, a fost nevoită să stea în picioare. Şezătoarea a fost deschisă de d. inginer CEAUŞOGLU, directorul atelierelor G F. R. şi preşedintele „Cercului cultural1*, care, într’o scurtă cuvântare a arătat însemnătatea zilei de 8 iunie. Apoi a mulţumit directorului ziarului nostru pentru cinstea de a conferenţia sub auspiciile Cercului cultural. Corul ..Ateneului Popular**, dirijat de d. prof. TH. VASILACHE, a executat mai multe bucăţi muzicale. Conferinra A urmat apoi conferinţa directorului nostru Pamfil Şeicaru despre „Equaţia politică a prezentului"*. D- Pamfil Şeicaru a căutat întâi să înfăţişeze, in cadrat cel mai general şi cel mai precis, atmosfera spiritului vremii noastre, tălăzuită de toate nesiguranţele şi desamăgările. Prin ceaţa acestui marasm, umanitatea, trăind „tortura prin speranţă” de care vorbeşte Villers de l’Isle Adam, îşi caută neobosită un drum. Semn al acestei stări de dureroasă instabilitate sunt numeroasele cărţi caracteristice apăruta în ultimul timp, din care d. Pamfil Şeicaru citează „Develinul Occidentului” al lui Spengler, „Apogeul capitalismului al lui Werner Sombart, ,,Falimentul capitalismului al lui Lucius, „Sa majeste la Machine"* al lui Duplan si altele. In diagnosticul boaîei incertitudinii de care sufere lumea actuală şi în bâjbâiala soluţiilor cari se dau sub diferite numiri (etatism, sovietism, corporatism, tehnocraţie), o constatare radicală şi elementară se impune ochiului observator al sbuciumatului fenomen social de astăzi: capitularea eului individual şi suveranitatea maselor. In legătură cu această constatare se fixează ecuaţia politică a prezentului, şi în legătură cu ea trebue să se definească orice încercare de regenerare a idealurilor saiturii noastre. Concluziile trebue să privească o orientare personalistă, umanistă şi eroică a acestor idealuri, singura care poate fi salvatoare. Sub imperiul acestui punct de vedere, conferenţiarul face analiza şî rechizitoriul aspectelor tipice ale civilizaţiei actuale. Ceea ce definea, după Nicolae Berdiaeff, autorul cunoscutei lucrări: „Un nou ev mediu”, civilizaţia evului mediu era: anularea individului în tot ce priveşte relieful unei personalităţi şi contopirea lui într'o năzuinţă colectivă, toţi comunicând în acelaş crez, în aceiaş aspiraţie idealistă, toţi încadrându-se disciplinei bisericii. Faţă de această stare de lucruri Renaşterea a însemnat un mare act de insurecţie, o smucitură de eliberare a personalităţii din carcera unei civilizaţii colective. Civilizaţia Evului Mediu recompensa anularea individului, printr'un suflu eroic al idealismului, prin violenta negare a realităţilor efemere faţă de realităţile Dumnezeirii. — Şi-a rupt trei coaste la Balcaniadă... A uitat că are 80 de ani, şi s’a repezit peste grilaj să-l pupe pe goalkeaper!... Se poate deci vorbi, pe baza unei analogii pur externe, de un nou ev mediu în timpurile noastre? Divinitatea maşinei, dogma progresului tehnic, şi cultul materiei, au anulat individualitatea omenească nedându-i nici o altă recompensare. Maşina a prins în angrenajul ei personalitatea omenească a strivit-o şi i-a şters relieful Tocmai acceastă stare de sclavie la care a fost redusă personalitatea umană a forţat regimul dictatorilor, a produs in literatură acea afluenţă de biografii şi monografii ale personalităţilor istorice, de vieţi romanţate care sunt un CC de exerciţiu sărac de respiraţie a instinctului de autonomie oprimat, al personalităţii. Tehnica a redus omul la o unitate de dresaj a vieţii colective, l-a contopit cu mulţimea. D. Pamfil Şeicaru citează viziunea crudă a acestei stări, a lui Ludwig Bauer din celebra sa carte „l’agonie du monde” (p. 168—110) şi un pasaj din înţeleptul Salustius despre sforţările pe care „trebue să le facă oamenii pentru a nu lăsa ca viaţa lor să se irosească în obscuritate, cum fac animalele îndreptate în mod firesc spre pământ“. Materialismul, concentrat sub forma unei religii a producţiei a ostracizat orice spirit de eliberare de această stare de lucruri, şi anciila neobosită a acestui materialism, marxismul a căutat să-l servească cu raţiuni brutale de logică economică In Germania răsună tot atât de brutal replica la negarea spiritualului, prin cultul forţei. Epoca noastră, iată nexul lucrurilor, redusă astfel la o dezolantă mediocritate, la pasul brut şi orb al vieţi termitelor, la cultul vidului— civilizaţia maşinismului croită sub egida cantitativului, a numărului, a masei, simte necesitatea cultului eroic a personalităţii, închinarea in faţa calitativului. * A urmat apoi un frumos program artistic, alcătuit din coruri, recitări, muzică instrumentală şi dansuri naţionale. Programul a fost executat de membrii „Cercului cultural G F. R** şi ai „Ateneului Popular**. D. PAMNUL ŞEICARU CADRAN Compania Toneanu Compania dramatică Toneanu (a cărei activitate se va desfăşura in vara aceasta in grădina fostă Marconi din calea Griviţei No. 84), şi-a fixat deschederea pentru astă seară. Fruntaşii companiei Toneanu vor fi (alături de Costică Toneanu), d-nii Ion Morţun, Mişu Fotino şi Ioneţ Ţăranu. Deschiderea stagiunei se va face cu hilarianta falsă „Micul Weber". »Cântul nostru*4 excelentul cor bărbătesc, a concertat joi, la ora 6, la Palatul Regal, în prezenţa M. S. Regelui, reuşind o frumoasă execuţie. Spectacolele »Cărăbuşului*1 In entuziasmul şi aclamarile unanime ale publicului „Cărăbuşul“ a repurtat cu revista sa de deschidere „Cărăbuşul cântă“ un trimul ce depăşea cele mai bune aşteptări. Calitatea unui text desăvârşit, intr'o montare de bogăţie uluitoare în ritm de precizie fără greş fac din „Cărăbuşul cântă“ un excepţional spectacol de desfătare şi bun gust. Principalii interpreţi: G Tănare, I. Talianu, Aurel Munteanu, Q- Groner, C. Etterle, R. Rang, Silly Vasiliu, Lizica Petrescu, Mya Steriade, Lulu Savu, Lizette Verea, Surorile Martinescu, Virginica Popescu, au admirabile realizări aclamate, ca şi baletele maestrului S. Siomin şi melodiile originale pe care le lansează compozitorul I. Vasilescu în „Cărăbuşul cântă“, „Apaşul X** Cedând numeroaselor Insistenţe, d. Tony Bulandra va jucă „Apaşul X“ în matineul de Duminecă 11 Iunie. Restul distribuţiei exact acelaşi ca la premieră cu d-nii : I. Talianu, C. Etterle şi d-na Maria Mohor şi Ionel Tăranu în reprezentaţie. Adunare generală la „Tinerimea artistică** Astăzi, la orele 6 jum. seara, va avea loc adunarea generală a societăţii „Tinerimea Artistică”, în localul restaurantului Elysée (etaj). Se va proceda la alegerea noullor membri oricare ar fi numărul societarilor prezenţi. Un nou succes românesc Astaseară la ora 23:47, cu simplonul, soseşte din Paris, micuţa şi talentata balerină Juliette Sandovici, care la concursul oficial international de dans, între celei mai celebre dansatoare din lume.