Curentul, ianuarie 1934 (Anul 7, nr. 2133-2153)
1934-01-11 / nr. 2133
Noul HOTEL MARNA Oara da Bucurasi CAMErtE cu 1 pat Lei 71-80, cu 2 paturi Lei UtM26. . aia Lei 50 Noul HOTEL NEW-Y03K t&nga Cffica^aa No.'d CAMERE cu un pat lei 60-70, cu 1 pat in let.04 a aia Lei 49 imbele Hoteluri au instalatiuni cu apa curgătoare in toate camarile iEletoiL ascensor, calorifer, parchet. Curățenie și serviciu ireproşabil 7f 5H?Trui □ CALITATEE ILUSTRATĂ I NUMĂRUL 363 In acest număr : Un supliment gratuit de 48 de pagini cu reportagii de senzaţie schiţe, jocuri distractive, şah, bridge, humor, modă, etc. De vănzare pretutindeni Pretai III lei Românul nu e asasin !... Atentate politice in România şi în celelalte ţări, NORD CONTRA SUD Tulburările din China văzute in pragul anului 1934. A MURIT CIRCUL!.. Intre Bolivia si Paraguay Gran Chaco e mărul discordiei MISTERUL GEMENILOR Marele Lama a murit 10.000 iei premiu pentru femeia cu forme pline Actualităţi din tară si străinătate. A aparut Curentul jocurilor Cu un bogat material distractiv Drogiustii nemulțumit! pe actualul orar aa iarnă -----/ CRAIOVA. — Dacă orarul deiarnă pe care Camera de Muncă l-a impus negustorimei din orasul austru — §i pe bun drept — a neiullumit majoritatea negustorilor aroghistii din Craiova au fost cei mai nemulţumiţi din acest punct de vedere. Vechiul orar de iarnă, dădea dreptul droghiştilor să-şi includămagazinele la ora opt seara, indeosebire de ceilalţi negustor, care închideau la ora şapte. Acum insă, când, Camera de muncă a venit cu un nou orar se impunea o lege pentru fiecare, droghiştilor nu le-au convenit faptul ca să Închidă magazinele la ora fapte seara. Şi, aceasta, cu atăt mai mult, cu cât, camera de muncă, prin organele ei de control caută să pedepsească cu severitate pe contravenienţi. In această chestiune, corpul droghiştilor, solidari, a făcut o intervenţie stăruitoare la Camera de Comerţ din localitate precum şi la Sfatul negustoresc. Droghiştii susţin că abia după ora şapte seara încep să facă vânzare, atuncea când ies funcţionari de la servicii. Restul zilei ei nu pot să-şi facai tăcerile, din cauză că acei cari ar putea să cumpere, sunt ocupaţi cu serviciile. Ci, caută să facă o diferenţă intre drogherii şi farmacii, care având articole de absolută şi urgentă necesitate, pot să-şi desfacă marfa mai mult în timpul zilei. Cu drogheriile insă stă altfel. Ei având articole mai mult de lux, clientela mai poate să amâe, aceste cumpărături Cu toate intervenţiunile făcute de către Camera de comerţ şi Sfatul Negustoresc, în această chestiune, către autorităţile de resort, situaţia este încă nelămurită. Se aşteaptă pentru clarificarea chestiunei intervenția ministerului. România aderă la convenţia internaţională a fiîlmlui educativ In urma unui raport întocmit art«L prof. V. V. Pella, cu privire la convenţiunea pentru facilitarea circulaţiei internaţionale a filmelor cu caracter educativ, încheiată le Geneva la 11 Octombre 1933, s’a stabilit: Convenţiunea, preocupându-se de înlesnirea circulaţiei filmelor cu caracter instructiv didactiv şi inducativ, dă institutului de cinematografie educativă Interna form din Roma, misiunea de a acorda această calificaţie, dar lasă libertate statelor de a verifica, din punct de vedere al lor particular, dacă filmele în chestionari ar vătama interesele acestor stata Ministerul Instrucţiunii, opiniaza ca această funcţie s-ar putea exercita la noi, fie de o delegaţie a comisiei de cenzură a filmelor, fie da secţiunea naţională a institutului internaţional de cinematografie educativă de la Roma* In acela? timp, ministerul a decis sa comunice ministerului de externe că România îşi poate da complecta sa adeziune la această convenţie internaţională. Kariffiarx...sovims!aft! Continuare din pag. Ia tul“ delicatului amic al muncitorimii martire: „Dragul meu Engels, „Moartea drăguţei Mary m’a surprins şi m’a răsturnat. Era gentilă, spirituală, şi ţinea mult la tine. Dracul să mai înţeleagă de ce se Înverşunează norocea aşa, împotriva fiecăruia dintre noi. Nu mai ştiu unde mi-e capul Toate încercările mele de a-mi procura franci au eşuat, în Germania ca şi in Franţa... Pe lângă că nu mi se mai face credit la brutărie şi la măcelărie, mai sunt somat să plătesc pentru şcoală, pe proprietar şi toată banda... Este poate egoist din partea mea să-ți povestesc toate aceste drăcovenii în astfel de clipe, dar remediul este homeopatic!... O nenorocire te face s’o uiţi pe cealaltă“Astea erau consolările lui Marxde data aceasta, însă, Engels îi ripostă drastic, reamintindu-i poruncile elementare ale omeniei. Biografia lui Otto Buhle merită deci să fie citită: să mai evocăm din ea un ultim pasagiu, din care reiese că Marx nu era „marxist“ ca socialiştii noştri, din moment ce scria într’o epistolă despre el !Bakunin, care nu ajungea să priceapă în ce constau antagonismele lor de natură: „Fatal trebue sâ-i displacă năzuinţele şi ideile mele, lui Marx!.« Mai întâi, pentrucă nu erau ale lui, — în al doilea rând pentrucâ ele se opuneau comunismului autoritar, — in sfârşit, pentrucâ Marx, patriot, nu vrea să recunoască Slavilor dreptul de a scutura jugul Germaniei, — socotind el atunci ca și acum că Germania ar fi chemată să-i civilizeze pe Slavi, adică să-i germanizeze de voie sau cu sila l“ German până’n măduva oaselor, — iată ce n’a încetat niciodată să fie Marx !.„ A. S. Facultatea de teologie din Cihişinâu se mută la laşi? IAŞI. — După cât se pare, la râu omite corpului profesoral al Făcultatii de teologie din Chişinău, se pune serios problema mutării acestei facultăţi la laşi. Se spune chiar că majoritatea profesorilor s'ar fi pro- nunţat in favoarea acestui deziderat şi chestiunea va fi pusă in discuţia Senatului universitar. Studentii facultăţii da teologie sunt şi ei da acord cu această mutare şi chiar stărue in această direcţie. Însuşi d. mostru Inculeţ se spune — na s’at ••pune acestui deziderat al profesoritor. Chestiunea , precum se vede _ ar avea şanse să seransforme In fapt, dacă in adevăr cererea profesorilor va fi adusă in discuţia Senatului universitar şi dacă nimeni nu te va opune. Adică, dacă mutarea acestei facultăţi n'ar stânjeni bunul mei a al celorlalte, in ceeace piveşte Iocalul. Lucrurile rămân să fie discutate numai după ce profesorii facultăţii de teologie vor vrea cu toţii acest lucru şi Senatul Universitar, va lua in discuţie această cerere. O curioasă Întâmplare in jud. bacău BACAU 9. Postul de jandarmi din comuna Oneşti a făcut cunoscut Parchetului din localitate următoarele: Magnuţ Arap Iurdache împreună cu unchiul şi mătuşa sa, au fost întâlniţi it. Oneşti, de către locuitorii Neculai Comanaşi şi Constation Mănicuţă din Mănăstirea Casîn, cari sub teroare şi ameninţări cu revolverele, l-au dus la locuinţa lui Comanaşi, cu tot bagajul şi sculele lor, unde l-a sechestrat şi le-a confiscat toate lucrurile lor. După câtva timp ţiganii au fost eliberaţi ,da bagajele şi sculele le-au fost confiscate. Anunţând postul de jandarmi din Oneşti acesta a trimis doi jandarm pentru a ceceta şi restitui ţigarelor lucrurile ce l1 s’au luat. Dar ambii jandarmi au fost ameninţaţi, ultragiaţi şi goniţi din comună. Aceste, find aduse la cunoştinţa Parchetului, acesta a dispus să se facă perchezitii domiciliare la cei doi sateni să se dreseze acte pentru darea lor in judecată. 0 tânără sa sinucide in închisoare TIGHINA 9. — in urma evenîmentde din ultimul timp, a fost *■ testată și tânăra studentă Lucretia Dumitriu. ii*Cad-rului Dumitriu, medic primar al judeţului Nu se şte din ce cauză, numita studentă a încercat să se sinucidă, tă'ndu-şi arterele dela mâini in arest. S’au început cercetări Prinderea unui periculos curier sovietic CHISINAU, 9. -T Altă noapte pola orei» 2, a fost arestat Intr’o casa Ainstr* Oprasnaia 53, emserel sovietic Petre laniachi. Acest lanischi este amestecat la fa’moasa atacare Brosestev, alt camhar sovietic ce fusese asasinat I n împrejurări misterioase Se ştie că Ianischi fusese autorul acestui asagnat insă al dispăruse in Rusia Sovietică. In ultimele zile, Siguranţa fusese informată că Ianischi a pătruns din nou în România şi sa află tot in str. Ograsnaia. Organele siguranţei şi ale poliţieîducându-se In cursul nopţii in sus ari tata adresă, ea aflat pe lanischi, care se ascunsese după uşă şi care tocmai se pregătea să arunce o grenadă asupra poliţiştilor. El a fost arestat şi la cercetări a adăugat că veise de la Tiraspol, unde a rămas tot timpul de câtnd a plecat din Chişinău şi până la reîntoarcerea lui In România. * CHIȘINĂU. •. — Petre lanischi a mărturisit, in cursul după amiezei, că nu el este autorul asasinatului comis asupra lui Bronester, că fratele său loan lanischi. El, Petre lanischi, spune că a fost închis la Aiud, având a ispăși o condamnare de zece ani. Insă a evadat şi a veni la Chişinău spre a-şi lua îmbrăcămintea şi a putea trece in Rusia. Ştie insă despre asasinatul comis asupra luui Bronester. Măriatine Minerv Iffo In noaptea de 1O Ianuarie C. Mironescu, calea Rahovei 204 (tel. 3-45-06); dr Gh. Sima, calea Şerban Vodă 198, (lei- 3.43-78); GRamaşcanu, str. Colţei 31 (tel. 4.17. 34); Const- T. Dimitriu, calea Frahovei 5 (tel. 3.05.06); N. Bădilă, şos. Mihai Bravu lângă bariera Moşilor 10, (tel. 2-35-52); Aurelia Solirescu, şos. Ştefan cel Mare 4; Marius lonescu, prelungirea Griviţa 324; Ernest Császár (fost Thoiss), calea Victoriei 124, (tel- 3.90 58; M- Reinich, Nerva Traian 98. (tel- 3-55-98); C. Mărgineanu, str- General Popovăţ 5. (tel- 300.41); L. Tărnăuceanu, calea Griviţei 35 (tel- 3-0707); farmacia Cugler Taingold, str. Regală 3. (tel. 376.71); Apostolescu Maria, calea Dudeşti 227. 1 CURENTUL ani culți Baloane de săpun Intre confraţi Este o vorbi românească, sfâşie ca fraid".„ Nu ştiu cum s’or fi iubid fraţii, intre el; dar confraţii se mănâncă... teribil. In toate domeniile, de arte şi ştiinţe, cele mai usturătoare impunsatun nu vin dela un străin, ci dela unul care tachinează aceaşi muză sau care se fandează contra aceleiaşi porţi a misterelor naturii. Nu e rar să auzi pe un medic: — Cu ane v'aţi tratat până acum. Cu doctorul XI A. e un medic admirabil. Cântă din clar nete compune şi versuri toarte reuşite. Păcat că nu cunoaşte şi medicinal... Sau, pe un pictor, in faţa unui tablou expus de alt pictor: — Admirabil nudl... .i, când colo, tabloul reprezntă omatură fficaită (vre-o strachină cu piersici, sau vreo legătură de sparanghel rezemată de o umieră in care fumegă o ţigară de foi)... De avocaţi, barem, nu mai vorbesc Maniera lor de a se sfâșia e mai orig nală. De pildă: — Cer scuze detinsului meu confrate, apărătorul adversarului nostru dacă sunt sfit să-i arat că Pothier — făuritorul codului civil _ Gay Laurent, cel mai de seamă comentator al lui, ca și planiol, ca și Alexandrescu — iuzsitul nostiu jutiscensuit — sunt de altă părere, decât d-sa—. Și, pe urmă, suprema Ironie.— Evident, aceasta nu înseamnă că onoratul meu adversar n’ar putea sa mbă dreptate. Onorata judecată va aaprecta... Z lele trecute, insă, am auzit una și mai nostimă. se întâlnesc, pe stradă, doi „literați”. — Salvei... — Să trâeştî!... — Ştii că ne-a apărut volunili — Am auzit și, tocma, aşteptam să-l primesc, ca sâ-i fac o recenzie frumoasii... — Vezi că... drept să-ți spun... editorul meu nu prea vrea să trimeatâ exemplare gratuite. Celălalt își ia o poză agresiva: — Nu e nevoe să te scuz Dar te previn că, dacă o să trebuiască să-mi cumpăr eu singur volumul ău, o să-im permit să fiu... obiectiv. Geer Patrick După succesul pe Care Editura .Cugetarea“ l-a obţinut cu lucrarea lui STISIAN ZWEIG MARIE ANTOINETTE a pus In vânzare, in toată ţara, noua carte de succes CLEOPATRA de F.LIP OROVAN Cleopatra, regina Egiptului, a rămas celebră in istorie atât prin inteligenţa şi frumuseţea ei cât şi prin amorurile ei cu Iuliu Cezar şi Antoniu EDiTURA „NAŢiONALA-CORNE “ S. A. pregăteşte apariţia următoarelor cărţi: CE2AA PfcTrfESKU AURUL NEGRU MIRCEA ELlADd INTOARCtlifA DIN RAI UEON Ntuauzzi HOINAR PRiN U. S. A. Traducera de EUUAKiJ M .YA Colecţia „R0S1VQR“ MARELE SUCCeS de librărie il deţină astăzi romanul aparut la „CUGETAREA’ al neîntrecutului prozator CEZAR PETRESCU APOSTOL - Romanul celor 40.000 învăţători Întrun volum compact de 400 pagini, autorul a zugrăvit, cu neîntrecutul sau meşteşug, epopeea unei vep şi a unui sat, cu o o eră literară, dar și un document al timpuri și a moravulor dintre anii 1918, când începe acțiunea, și 1933, când se mene.e romanul. Cadran Cea! densant pentru recorduri!!... In saloanele elegante şi confortabile al« Acro-Clubului Reg?» român, va avea loc Sâmbătă după amiază un excepţional şi select CEI DANSANT, la care vor ţine desigur să participe toţi sportii noştri de clasă, şi toate duduile pasionate de patinaj sau omăt. Pentru ceV„. Pentru că beneficile acestei agreabile festivităţi sunt destinaiie să sporească fondurile de călătorie ale echipajului nostru olimpic la Papană Căp. Hubert, care împreună cu dnii Ulise Petrescu, Ostapti şi băltâreţii vor porni in curând după noul recorduri olimpice la concursurile internaţionale de bobsleigh de la Garmisch şi Engelberg. Deci, — Sâmbătă 13 ianuarie, toată lumea sportivă la Aero-Club, în strada Clémenceau!! Pentru clădirea Academiei regale de muzică D-na Aurelia Cionca va da in seara de Miercuri 31 Ianuarie 1934 (sala Dalles) un recital de plan in folosul sporirei fondului de catabrucfie a clădirei Academiei Regale de muzică din Bucureşti. In program muzică din secolul al XVII-lea şi al XVIll-lea (maeştrii italieii, spanioli şi francezi). Concertul va fi precedat de o conferinţă a dlui prof. Georgescu Breazul. Biletele s’au pus in vânzare la Magazinele Ipcar Calea Victoriei Nr. 4b & Doina Calea Victoriei Nr. 40-Expoziţie de artă decorativă şi desen D-şoara Violeta Gherulescu a deschis de curând o expoziţie de artă decorativă aplicată la lămpi şi schiţe din Balcic. Expoziţia rămâne deschisă până la 17 ianuarie 1934, in salonul de expoziţie (fost Mozart). „Educaţia Sexuală** de Jean Marestan Editura Cugetarea Tfilele acestea Editura Cugetarea a pus in vânzare interesantul volum ,,Educaţia Sexuală“ de Jean Marestan. Autorul care şi-a croiat o specialitate în tratarea problemelor sexualităţii, şi-a asumat de data aceasta spinoasa sarcină a alcătui un volum al cărui scop este iniţierea tineretului de ambele sexe în aşa zisele taine ale proererării şi funcţiunile organelor generatoare. Insistând asupra transformării profunde pe care , prin însăşi forţa eevoluţiei economiei condiţiile vieţii sociale par a o pretinde azi mai mult ca oricând, ridicându-se împotriva moralităţilor nefaste şi prejudecăţilor sociale, atacând cu violenţă fatala ignoranţă în care e lăsat să se sbată tineretul, d. Jean Marestan a reușit să rupă vălul de ipocrizie care acoperă tainele alcovului și să ne impună punctul său de vedere, un punct de vedere superior, lipsit de false considere! .de- P m&ronio’s&fy Miercuri 10 Ianuarie 1934 3M ms BUCUREȘTI 13.00: Bursa, cota apelor Dunării- Concert de prânz (plfid): Ilverluia la „Țara surâsului" de Lehar- executată de Ord, simfonică din Verdu, dirijată de Fr. Lihar (ID! Donau weibchen, vals de Joi). Strauss, executat de Orch. Operei de Stat din Berlin, dirijată de Knappertsb'nski UII. M- V.); Nocturnă in ml bemol de Chopin și Mazurka de Fopper, executate la violoncel de Antoni Sala (C ); Fotpuri din .râzboiul vesel” de Joh. Strauss, executat de Orch- Grete Eweier (11); Dansul faclelor şi Dansul Vajaderelor din ..Feraraorfe” de tru nlustein executate de Orchestra simfonică din Benin, dirijată de llorsl Fiaton CU)* 14-00: Hadio-Jarnal. 14,15: Muzică ușoarâ tplăd)Uvertură la ..Mula din l'urtici”; Ponthieul; Dansul orelor-muzică de balet din opera ..Giuconda Suppi: Fantezie pe motive din opereta „Boccado”! Chabrier: „Espana”-rapso- Tie; Kreutzer: Scene din opera „O noapte în Granada“-19.00: Hadlo-Jurnal. 19.15: Orchestra Radio: Ambroise Thomas: Entr’acte și Gavotte din ,,Mignon’’; Grieg: ,,1’eer Uynt“-suita 11-a; Guck: Gavotte-Musette din opera ..Armida"; Joh. Strauss: Trandafirii din Sud-vals; Krlka: „Pocho. Viladeze”-mars. 20.00: Dr- Uh- Banu: Asistenta intelectualilor In România. 20 20: Muzică vocală (Lieduri) plăci): Pe Weser de Presse! și Cântec de iarnă de Henning von Ross. Cântate de Manfred Lewandowski 10 Serenadă şi Mâine de RichardStrauss, cântate de Claire Dux (Oh Teiul şi Pe Mare de Schubert, cântate de Alexander KipnL (C). 20 45: Dr. Const- Georgescu: Ala cul buretelui de casă 21: V. Filip violină: Veraccini: Sonată; Ysage: Divertisment fantezie. 21:30: Rada Patlucius: Alain Gerault. 21.45: Robert Silton-canto: R Strauss: a) Visare în amurgi b) Ind port Iubirea, c) Viziune plăcută: Huszi Peccia: Intoarce-te iubite; Massenet: Arie din opera .,Le roi de Lahore”; Kiriae: Necredinciosul. 22-15: J. Abagiu și Ispas Gavrilovici-duet de banjo: Potpuriu natonal. Foaie verde ca lipanul şi lion! Arii ruseşti: Pe uliţa armenească. Ca la uşa cortului-22- 45. Radio-Jumale 23- 00: Taraful Radio, dirijat de Gr Dinicu: Muzică românească (Transmisiune de la restaurantul Enescu). STRAINATATEA MILANO (Florenţa, Torino, Genova, Trieste). 17.35: Jurnalul radio. 7 45: Pentru copii. 18.10: Concert vocal. 18-50: Comunicata. 19: Știri agricole. 20: Semnal orar. Știri- 20-30 Plăci. 20-30: Comunicate, semnal orar. buk meteorologic. 21.10: Plăci. U30: Cronica radiofonică. 21.40: Trans- unei comedii la 3 acte- apoi muzică de dans- 24: Jurnalul radio* MUHLACKER. 16.30: Cântece de ■arnă. 17: Concert- 19: Germana pen a girmani- 19,20: Rasa e distincUL '1•45- Lirică suedeză- 20: Ora Naţiunii- 21: Actualităţi- 21,10: Concert nustriac. 23,20: Semnal orar- sHdl* 23 40: Trebue să știi. 24 : Concert masacrat opurilor lui Dvorak- 1: Con •»•rt nocturn. BUDAPESTA. 7,45: Gimnastică, apoi plăci- 10,45: Jurnal voriu. D: Lectura- Caustirie medicală și p.mj. 12.10: Serviciu hidrografic. 13: Clopote. 13.05: Concert executat de ip.in telul vocal Louis Akoin- 14,30: Con*, cert- 17; Causerie. 18: Causerie Idei rară . 1, 30: Concert de piano. Ut 3oî concert 20,15: Causerie. 20,50: Radio concert. 21,25: Jurnal vortilL VARŞOVIA. 12.41: Ştiri de presă. 12 5/- Semnal orar, fanfara de la Notre Djime de Cracovia. 13,05: Muzică uşoară și de dans la plăci. 13.30 Comunicate met. 13.38: Muzică pe dans la plăci (continuare). 16.50: Comunicari economice 16.40: Recital de plan executat de Rose Benzel. Mozart: Sonată; Schubert: Impromptu in laminor; Schumann: Cântec; Brahms: Baladă In sol-minor. 17.11: Program pentru copil- 17-40: Corepondenta de Dr. Stepowski- 17,au. Concert. 18.20: Recital de violoncel. 18.60: Corespondenţa agricolă, ia;uonf. 19.20: Audiţie veselă, trasnmdin Lwow. 20.05: Diverse- 20 23: Un sfert de ora literară. 20.40: Informalaţiuni sportive. 20.47: Jurnalul ra-dio. 21: Colic- 22: Feuilletou, 22-lot Recital de vioară- 23: Conferința în esperanto. ..Sportul de iarnă în Polonia’’ de ing. Bubkowski 23 20: Muz. de dans. 24: Comunicate meteorologice. 0,05: Muzică de dans (continuare). Joi îl Ianuarie 1934 Calendar Miercuri 1O Ianuarie IS34 ORT.: Sf. Grigoris Episcopul Nisului. CA.: &L Agaton Papa. PHOT.: Paul I PustukuL ISR.: 23 Tevetliu94. MAU.: 24 Ramazan 1352 TEATRE OPERA ROMANA seara ora 7.45: „Cavalerul rozelor". NATIONAL seara ora 838: „Dinu Păturică". VENT LUA seara ora 9: „Vliss Viteza“. REUtNA MARIA seara ora 9: „Doar un sărut". ALUaMBUA seara ora 9: „Alhambra guvernează“. ClNEta*« * UGRAFE CAPITOL: „Sora Albă“ cu Heilen Hayes și Clark Gabie. TRIANON: „Marea ducesă Alexandra'' cu IVlajia Jeritza. REGAL: ^Căuieceie meie te imploră“ cu Martha Eggert. SEufcXT: „Clubul noctambulilor’* cu Clive Brook şi George Raft şi o comedie. RiO‘ Coin aut Veidt în „Jidovul rătăcitor şi ansamblul Tanase cu revista „Rio in carnaval". VUX: „Lecretul d-nei Blanche’’ cu Iréne Dunne și trupa Toueanu cu revista ,,O ură veselă”. ROXY „Sora Albă’* cu Clark Gabie. BD. PALACE: ^S. O. 8.“ Iceberg cu Vod la Rocque şi juruul Paramount FEMINA: „Fete cari dispar fără urme” cu Ursula Grabtay. COUSO: ,,Cântecul Roşiorului" cu Gustav Fröhlich şi Jarmina Nathan. Bi4AiwiN (Palatul Cercului Militar): „Cei 5 blestemaţi”, jurnal şi cabaret In 2 acte. FORUM: „Frumoasa din Saigon" cu Joan Barlow şi Clark Gotte şi „De-ai avea un militin”. IRIS: „Copii in fata justiţiei“ şi ,,Viena, muzica şi amorul". OMNIA: ,,Sup cului păcat" cu Georg Cooper, Helen Hoyed şi Comp. Tili Mihăilescu. LIDO: „De dragul tău vom fi cinstită" şi „Falsul tenor“. FRANKLIN A. R. P. A.: ,,Răsboiul valsului” cu Willy Fritsch şi Jicuule Mudlier şi compietari EPISCOPIA A. R. P. A.: Spionaj contra spionaj’* şi „Fusul tenor”. MilANO: , ,Ultima noapte” cu Joan Crawford şi Garry Cooper şi „Am toşi locotenent husar” cu Mady Cristiana şi Georg Alexander. MODEL: „Corăbierii morţii" cu William Boyd, jurnal, comedie şi trupa Bruno. MARCUM: „King Kong“ şi compania de reviste 1. Pizone. MARNA : „Don Quichote“ cu Şaliapin şi revista: „Marna vă încălzeşte“. VOLTA BUZEŞT: „Aşa cum mă v doreşti1’ cu Greta Garbo şi „Stan şi Bran, soţi ideali". ROiuA: Kaiy piei şi Carlo Aldin! şi trupa Miki Maus. LIA: „Dragoste dincolo de mormânt” şi „Stan şi Bran şi Limpanzeul“. AMERICAN: „Aşa cum mă doreşti“ cu Greta Garbo şi ..Malve desfiinţează prohibiţia*. SPLENDID: „Regele Ţiganilor" cu Mojica, jurnal şi covor fermecat. ILEANA: „Voluptate” şi „Circul morţii”. TOiVila: „Frivolitate” cu Maurice Chevalier, Jurnal şi completata IZ BANDA : „Cântecul Rosarului** cu Gustav Fröhlich şi Jarmika Nathan şi Jurnal. TERRA : „Tom Mix“ şi Stan şi Bran Iu ^Serviciul Patriei“. Seara fakirul Jean Radja. RAHOVA: „Măşti de ceară“ şi compania de reviste Titi Mihăilescu-IMPERIAL: „Cimarron” cu Richard Dix şi trupa de reviste. KISSELEFF: „Serviciul secret” şi „Trei băeţi şi o fericire” cu Willy Fritsch. MARANEŞTI: ,,Regele lustragiilor” şi „Echipa de sacrificiu“ și jurnal. | PALME: ,,Nu mai plânge Baby” cu Maurice Chevatier și JLuvini gatorul" cu Kans Amers. Descoperiri din epoca preistorică a Egiptului BERLIN, 9 (Rador).— Exploratorul Leo Frobenius publică infrankfurter Zeitung" un articol asupra rezultatelor ultimei sale expediţii ştiinţifice in Africa de Nord. Frobenius spune că a descoperit acolo 44 monumente aparţinând linei culturi vechi, repartizate in mod destul de regulat in sudul deşertului Libiei și care se ridică până la epoca pietrei cioplite. Aceste descoperiri aduc o vie lumină asupra Egiptului preistoric, precum și asupra perioadei preistorice a Africei de nord şi a Spaniei orientale