Curentul, aprilie 1934 (Anul 7, nr. 2213-2239)
1934-04-01 / nr. 2213
2 VIŢE ALTOITE din cele mai bune soiuri, garantat autentice, precum şi portaltoi şi butaşi cu rădăcini livrează. FR. GASPARI (Mediaş) Catalog gratuit la cerere. Specialitate 1933 »Neuburger» POMPIER Cel mai bun şi cel mai eftin aparat de stins incendii Bucureşti, Str. Carol 24 CASA CENTRALA A ASIGURĂRILOR SOCIALE Publicaţiunea Nr. 120.403, 29 Martie 1934 Se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 28 Aprilie 1934, ora 17 jum., se va ţine licitaţie publică la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale din Bucureşti, B-dul Regele Carol I, No. 17 (sala de licitaţii), pentru furnizarea a diverse efecte spitaliceşti, necesare spitalelor şi Dispensarelor Casei Centrale. Spre a fi admişi la licitaţie, concurenţii va trebui să depună în ziua licitaţiei oferte scrise, închise, sigilate şi timbrate, însoţite de o garanţie de 5% din valoarea furniturei în numerar sau efecte de Stat, consemnate într’o p recipisă a Casei de Depuneri. Garanţia definitivă de 10% va fi complectată în termenul prevăzut în caietul de sarcini. Vor fi respinşi de la licitaţie ofertanţii cari nu vor preciza în ofertă că respectă în totul condiţiunile caetului de sarcini. Caietul de sarcini precum şi orice alte informaţiuni, se pot lua de la Casa Centrală a AsigurărilorSociale, Serviciul Materialelor, din Bucureşti, B-dul Regele Carol I, No. 17, Camera No. 54, etaj II, în orice zi de lucru, între orele 12—13 luni. Licitaţia se va ţine conform legei contabilităţii publice şi regulamentului Oficiului de licitaţii şi regulamentului de modul şi măsura in care aplică dispoziţiunile legii contabilităţii publice în Asigurările Sociale. DIRECTIUNEA GENERALA CASA CENTRALA A ASIGURĂRILOR SOCIALE Direcţiunea V-a Serviciul Bunurilor PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că, pentru darea în antrepriză a lucrărilor de construcţie a unui local pentru Casa de Asigurări Sociale cu Dispensar Medical din Braşov, se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise şi sigilate, în ziua de 10 Aprilie 1934, ora 11, în Sala de Consiliu din localul Casei de Asigurări Sociale din Braşov (Lunca Plăeşilor). Conform devizelor întocmite de Serviciul de Architectură al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, valoarea lucrărilor, cu instalaţiunile technice, este de lei: 12.900.000. Lucrările vor fi complect terminate şi în stare de recepţionare, în timp de 7 (şapte) luni, socotite de la data comunicării. Pentru a fi admişi la licitaţie, ofertanţii vor prezenta, odată cu oferta, acte doveditoare de capacitate (de lucrări similare executate), cum şi o garanţie de 5% din valoarea ofertei, în numerar sau ofete de Stat, socotite la cursul zilei. Planurile lucrărilor se pot consulta la Casa de Asigurări Sociale din Braşov (Lunca Plăeşilor), sau la Serviciul Bunurilor, din Casa Centrală a Asigurărilor Sociale (B-dul Carol, No. 17, etaj V, camera 116) în zilele de lucru, între orele 11—13.30, de unde se pot ridica şi cadtul de sarcini şi devizul lucrărilor. Pentru informaţiuni technice, ofertanţii se pot adresa Serviciului de Architectură, din Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, (etaj V, camera 119), în zilele de lucru, între orele 11-13.30. DIRECTIUNEA GENERALA Premiile şcolare şte dar care le este atât de puţin cunoscută! Mănăstirile noastre cu odoarele şi obiectele de artă pe care le adăpostesc, localităţile istorice şi bogatele descoperiri arheologice, Curtea de Argeş cu mormintele slegilor întregitori de Neam şi hotare, plaiurile întinse şi bogate, dela ţărmul mărei până în creerii munţilor muzeele istorice şi etnografice — însfârşit toate bogăţiile şi minunile pământului românesc — sunt atâtea şi atâtea locuri spre care sar putea îndrepta aceste escursiuni şcolare! Cu ce bani? Drept este că banul se găseşte cu atât mai anevoe cu cât scopul pentru care s’ar întrebuinţa ar fi mai curat şi mai folositor. Ce ar însemna pentru căile ferate un vagon sau două ataşate gratuit la toate trenurile, în timpul verel, pentru escursiunile şcolarei In fond — nimica toată, în realitate — cu neputinţă! în şcoli. Ar trebui însă părăsită pre-1 despre care atât de mult i se vorbea-iHAOnrn rl a a 4 , n vi m wi o till 1 nVA wv 11 -t-/, , i „ .. An nA Ia aa4a n t-A 4- H n t-! n-. judecata de a fixa numărul premiilor. Premiile ar trebui să fie atâtea la număr câţi şcolari merită a fi stimulaţi pentru unele aptitudini. Se poate da un premiu pentru purtare cuviincioasă, altul pentru lucru de mână, pentru desen,muzică, etc.Sar respecta în felul acesta individualitatea. Premiile mai au şi o utilitate socială. Diferitele societăţi de binefacere, Ministerul Instrucţiunii,primăriile şi prefecturile acordă şcolilor — mai ales celor primare — diferite sume, cărţi şi articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte spre a fi dăruite elevilor premianţi. Pe cărţi se cheltuesc sume enorme — şi nu se procură totdeauna cele mai alese cărţi. Intervine şi aici stăruinţa; şi vezi cum o carte, care a îngălbenit în vitrina librăriei, — de proastă ce era — stă la loc de cinste pe masa cărţilor de premii. Ar fi interesantă o dare de seamă a sumelor acordate pentru premii şi a cărţilor cumpărate! Un chip de a rezolva chestiunea aceasta ar fi următorul: Să se folosească pentru premii toate fondurile date în prezent de către autorităţi şi societăţi de binefacere pentru ajutorarea copiilor cu haine, cărţi şi hrană. Din acest fond general se vor recompensa elevii meritoşi sub alte forme decât cele întrebuinţate până acum. De pildă: Se vor organiza escursiuni pentru elevii distinşi, în scopul de a se cunoaşte cât mai bine ţara noastră, cu toate bogăţiile şi frumuseţile ei. Cartea cea mare şi miraculoasă a naturii va spune incomparabil mai mult decât o carte de poveşti dăruită ca premiu. In privinţa aceasta singură Societatea «Tinerimea Română» activează în chip rodnic. Sute de elevi, din tot întinsul ţarei, premiaţi la concursurile instituite anual în Bucureşti, sunt trimişi în escursiuni bine organizate, în scopul de a face cunoscută întreaga ţară acestor distinse elemente ale şcoalei. Din sumele globale destinate premiilor se mai pot organiza colonii şcolare — la munte şi mare — redându-se astfel deplina sănătate unor elevi meritoşi, sărmani şi suferinzi. Acestea ar fi opere salutare împlinite cu aceleaşi mijloace cu care se fericesc unii autori de cărţulii, favorizaţi de împrejurări pentru a fi trecuţi pe lista autorilor de cărţi destinate premiilor şcolare. Din fondul de bacalaureat — fond care s’a înfundat în buzunarele unora fără respectul condiţiunilor puse beneficiarilor — încă se poate repartiza o sumă in scopul arătat mai sus» Pentru sanatatea copiilor noştri şi pentru integrala lor educaţie naţională, orice jertfe vor fi cu folos făcute. In privinţa escursiilor şcolare sar putea spune şi propune multe! Nimic mai cu folos nu se poate face pentru tineretul şcolar decât darea posibilităţei de a-şi cunoaşte Patria. (Continuare din pagina 1*4. N. D. Petrescu-Zoiţa Inspector şcolar Di Imital di di ilari Pe la jumătatea lunei Aprilie va veni in România din iniţiativa Institului de Cultură Italiană maestrul Enrico Mainardi, unul dintre cei mai buni violoncelişti contimporani. Cunoscutul maestru va oferi câteva concerte în Capitală şi la Cluj. Enrico Mainardi s-a născut la Milano în 1397; a urmat studiile de violoncel cu Giuseppe Magrini şi Hugo Becker, iar compoziţia cu Giacomo Orefize, obţinând ambele diplome la Conservatorul „G. Verdi’ din Milano. Cariera şi-a început-o cu audiţii în principalele oraşe europene în 1910, şi de atunci a desvoltat o acivitate concertistică srălucitoare în cele mai bune centre muzicale, unde și-a căpătat un renume printre cei mai buni violonceliști contimporani. In 1929 a fost chemat să ocupe clasa de violoncel la „Hoch-Schule” din Berlin, ca succesor al lui Becker. De la 1933 este titular al clasei de perfecţionare de violoncel la Conservatorul Regal ,,Santa Cecilia” din Roma. ANIVERSAREA ROMEI LA INSTITUTUL DE CULTURA ITALIANA O altă frumoasă iniţiativă a Institutului de Cultură Italiană are pentru România o deosebită importanţă. Urmând exemplul Italiei, care de câţiva ani comemorează la 21 Aprilie ziua naşterii Cetăţii eterne (ca o sărbătoare naţională) Instutul va organiza în aceea zi o mare manifestare culturală, care va fi şi pentru români o sărbătoare deosebită. Cu această ocazie, va ţine o conferinţă d-l profesor Pericle Ducali, titular de istoria artei antice la Universitatea din Bologna. Conferinţa va fi însoţită de proecţiuni, pentru a ilustra lucrările uriaşe pe care Ducele Benito Mussolini a hotărît să se execute, pentru a reda Marei Latini o splendoare nouă; publicul bucuerştean va avea ocazia să trăiască o clipă în ambianța Romei noui, printre rămăşițele sae reînviate după atâtea veacuri. _ M'am mai înseninat, de când cu noul proect al conversiunii... _ Atunci sigur că sfântul Hie ereditor, că văd că el nu se mai înseninează... împroprietărirea şcoalei de horticultură Şcoala de horticultură de gradul II şi care este singura din ţară, este în prezent periclitată din cauză că nu are nici teren şi nici clădire proprie, stând cu chirie pe terenul municipiului Bucureşti- D, ministru dr I. Manolescu Strunga, subsecretar de stat la ministerul agriculturii, înţelegând importanţa acestei ramuri de învăţământ pentru economia naţională, a promis că în curând va lua măsuri ca şcoala să fie împroprietărită definitiv pe teren propriu, regulându-i definitv situaţia şi existenţa. Se crede că şcoala de horticultura va fi mutată lângă terenul Institutului de cercetări agronomice de la Băneasa unde va avea toată posibilitatea de desvoltare viitoare. CURENTUL Congresul general al studenţilor Ziua lila. Şedinţa de dimineaţă Orientarea politică a studei.îimli ----------------OP-- -— - - BĂILE HEBDULANE, 30. — Şedinţa se deschide la orele 9.30 dim. şi asistă un impozant număr de studenţi, dat fiind că azi urmează ca să se discute problema orientării politice a studenţmii. D. Mociulschi, mulţumeşte studenţilor pentru că în primele două zile ale congresului, elementele naţionaliste nu s’au pretat la manopera încercată de partizanii anumitor organizaţiuni politice. D. Onisifor Ghibu, spune că sunt oameni cari mai cred şi azi, că pe tema orientării politice a studenţimii, pot provoca discuţiuni în jurul ei. Se înşeală. Studenţii nu numai că nu trebue să se înscrie în partide politice, ci trebue chiar să lupte împotriva lor, întrucât postolanii au dus de râpă România. Cine nu este vrednic de a conduce ţara, trebue îndepărtat prin toate mijloacele. Propune ca studenţimea să scoată un album de comemorarea a 150 ani de la revoluţia moţilor şi să se colecteze o sumă pentru ridicarea unui cămin al copiilor de moţi în Cluj, care să poarte numele lui Amos Frâncu. Se lansează imediat o listă şi se înscriu: U. N. S. C. R. cu 10 mii lei, centrul Bucureşti cu 5600; Cernăuţi cu 5000 lei; Chişinău cu 2000 lei; Cluj cu 5000 şi toate centrele din ţară, cu câte o mie D. Sandu Vălescu cere ca studenţii din toate unghiurile ţării să lucreze cel puţin câte opt zile pe şantier. Ordinea de zi D. FLORIN BECESCU, desvoltă raportul «Orientării politice a studenţimei române». După ce face un raport al mişcării studenţeşti dela 10 Decembrie 1922, cere aprobarea formulei cum s’a lansat atunci: «Pentru Christos, Rege şi Ţară», aceasta exprimând singura formulă de orientare a studenţilor. D. BASILE MARGESCU, spune că naţionalismul studenţimei române creştine nu este o linie alăturată altora, pe baza unui program irealizabil. Spune că studenţii au datoria să se ducă în mijlocul lumei de la sate, ca să lumineze massele, întrucât in ultimul timp nici învăţătorii, nici preoţii nu-şi mai fac datoria în conştiinţă, activând prea mult în partidele politice. Cere naţionalizarea industriei comerţului. D. OLINICI-Cennăuţi, spune că studenţimea trebue să rămână în marile linii naţionaliste trasate de predecesori. Cere o Românie a Românilor. D. PASCOVICI-Cernăuţi, după ce arată situaţia grea în care se găsesc românii din Bucovina, spune că politica pe care o îmbrăţişează studenţimea nu poate fi decât a naţionalismului perseverent. Inchee spunând: «Pe toate drumurile se văd placate pe care scrie «Ţine dreapta». Studenţimea trebue să ţină «dreapta»/ D-RA FICA POPESCU, Bucureşti, vorbeşte în numele studenţimei creştine D. GANCEVICI-Bucureşti, vorbeşte în numele studenţilor de la medicină şi citeşte o telegramă adresată de studenţi d-lui. Dănulescu, un promotor al mişcărilor studenţeşti. D. PUIU TRAIAN, spune că studenţii trebue să fie oameni de caracter şi întreabă ce s’a făcut cu crucea ce trebuia aşezată la mormântul eroului necunoscut. D. MOCIULSCHI, răspunde că acea cruce va fi aşezată pe mormântul eroului, de ziua Eroilor. D. AL. PREDESCU, spune că studenţimea de azi suferă două crize: morală şi materială. STELIAN POPA spune că orientarea studenţimei trebue să fie către ţăranul român. Cere apoi ca în mijlocul congrevantul, decât studenţi cari s’au pasvotul, decât studenţi cari s’au păstrat în cadrele naţionalismului. Dr. VIRGIL RADULESCU-CONSTANŢA arată că studenţimea română nu va putea face parte niciodată din cadrele partidelor politice, de oarece oamenii politici de la răsboi încoace s’au arătat incapabili. Studenţii trebue să urmeze pe acei cari s’au arătat mai cu râvnă în apărarea ţărei. Mai vorbesc apoi d-nii Nasta-Oradea, Lungu şi Şchiopu-Iaşi, Dinescu-Piteşti. D. Ţelea Dumitru protestează contra modului curat a organizat congresul şi spune că centrul Bucureşti se retrage din congres. «Studenţimea română creştină, viit unită în congres general la Băile Herculane, în zilele de 18, 28, 29, 30 Martie, conştietâ de rolul său, din înaltă chemare naţională şi culturala, cu orice sacrificiu este realizarea principiilor călăuzitoare din Decembrie 1922. Strâns unită şi solidară, ea cere pentru apărarea şi propăşirea culture naţionale întronarea lui «Numerus Clausus». Înfierează cu categorică intransigenţă, Francmasoneria şi Comunismul, declarând luptă făţişă şi dârză pentru triumful definitiv, al spiritualităţei creştine, pentru ca toţi Românii aflători peste graniţă să se bucure de un tratament ca şi cetăţenii coexistenţi. Să se aplice, fără întârziere, convenţiile şcolare şi bisericeşti, încheiate pentru ca ele să deschidă imediat drum spre învăţătură studenţimei române. In caz contrariu, Statul să denunţe convenţiunile şi să preia asupra sa întreţinerea şcoalelor şi bisericelor româneşti de peste hotare. Să se colonizeze toţi românii cari sunt mailepăraţi de frontierele ţarei, şi in specivi cei am macedonia şi Albania. Să se creeze cămin al tuturor românilor de peste hotare. Având în vedere agitaţiile revizioniştilor, vânturate de spiritul iredentist, cu minţile înfierbântate de tendinţele imperialiste, hotărăşte ca U. U. S. C. R. să intervină cu un memoriu documentat ca să se spulbere toate pretenţiunile absurde şi neîntemeiate ale iredentismului maghiar. Acest memoriu să fie împrăştiat la toate centrele studenţeşti din întreaga lume. In ce priveşte orientarea politică, studenţimea română păstrând neclintit crezul politic, iniţiat cu atâtea sacrificii de generaţia eroică din 1922 şi împărtăşit de toţi înaintaşii noştri, hotărăşte continuarea până la isbăndă deplină a luptei pentru Christos, Rege şi Naţiune. Exprimându-şi regretul de a le vedea luptând încă despărţit, reînoeşte dorinţa fierbinte de a le vedea contopite într'o singură organizaţie, toate energiile ce s’au afirmat în luptele naţionaliste creştine. Pentru păstrarea neclintită a principiilor ei, respinge orice contact cu partidele, oricare ar fi ele, socotindu-le pe toate expresiunea aceleaşi democraţii de esenţă evreiască şi masonică. Interzicând categoric studenţilor, activarea în cadrul acestor partide, congresul general studenţesc, dă împuternicire deplină conducătorilor U. N. S. C. R. de a conduce îndeplinirea dezideratelor formulate în această moţiune. A. P. Severin Se votează apoi următoarea ÎVrtoftunte: Dela funcţionarii U. C.B. In urma adunării generale anuale, care a avut loc, în ziua de 28 Martie a. c. Societatea funcţionarilor «U. C. B.», sa constituit astfel, pe anul 1934: Preşedinte: G. Burcel-Nirvan, vice-preşedinţi; V. G. Ionescu şi T. Curelea, membrii: ing. A. Aricescu, ing. P. Lolescu, ing. St. Georgescu, ing. A. Stoianovici, Em. Simionescu, I. Manolescu şi Ed. Mărculescu, cenzori: I. Udrişte, D. Focşeneanu şi C. Niculescu, cenzori supleanţi: N. G. Iliescu, Constanţa Georoceanu şi I. Bayerman; Comitetul de direcţie: G. Burcel-Nirvan, T. Curelea şi A. Aricescu. CarhufjiI Baloane de săpun Tipul In sfârșit, ridicând din umeri și în o& cunosc pe d-voastră. Uite, pe dumi.nzându-ne o mână moale — ca s& marcheze, probabil, o atitudine aproape ostilă — «tipul» ne întoarce spatele și pleacă clătinându-se pe picioare, în căutarea unui echilibru rămas în fundul paharelor băute. — Opt şi cu-a brânzii... nouăl îi ură prietenul meu, printre dinţi. Şi întorcându-se spre mine, Spiru Drăgan îşi deslegă băerile inimii lui, sufocată de indignare. — Iţi place, fir’ar al dracului de befic? Vezi, de-aia am eu oroare de berării şi de restaurante! Stai frumos cu vreun prieten — ca bunăoară noi, adineaori — şi hopi... câte un beţiv pe care nici nu-l cunoşti, măcar, vine să-fi strice tot cheful... Şi, uitându-se în urma tipului: — Fir'ar al dracului de individ!.. Cam are deptate amicul meu. Stăteam amândoi la o masă, într’o berărie depe Bulevard, in fata unei sticle de vin şi oobeam de lucrurile cele mai cuminţi posibile. Şi deodată, dela o masă alăturată, un domn binişor îmbrăcat se ridică cu greutate şi vine spre noi, cu mâna întinsă. — îmi dafi voe să am şi eu onoarea?... Şi, fără să mai aştepte răspunsul nostru, se trânteşte pe un scaun. — Nu vă supărați, nu-i aşa? Eu Geer Patrick Sâmbătă 31 Martie 1934 ORT.: Sf. Martir Ipatie Episcopul Gingrelor (•f 378). CAT.: S-fta Balbina. ISR.: 15 Nissan 5694. Sabath. MAH.: Giul Hegé 1352. TEATRE OPERA ROMANA: seara: «Nevestele vesele din Windsor». TEATRUL NAȚIONAL: matineu: Lăcustele; seara: Iuda. TEATRUL VENTURA: seara: Crimă și pedeapsă. TEATRUL REGATNA MARIA: matineu: Jockey-Club; seara: Jockey-Club. TEATRUL ALHAMBRA: matineu: Alhambra guvernează; seara Alhambra record. CINEMATOGRAFE CAPITOL: «Ştrengăriţa» cu Francisca v»uai, jurnal ţinutului lumual.. REGAL: «Şease inimi într'un vals» cu Georg Alexander şi Gretl Theimer. SELECT: «Voiaj de nuntă» cu Carole Lombard şi Gene Raymond-RIO: «Fecioarele de azi» cu Victor de Kowa, Aribert Mog. Jurnal şi complectă«. VOX: «Slăbiciunea mea» cu Lilian Harvey şi compania Toneanu. ROXY: «Ştrengărită», cu Francisca Gaal jurnal şi «Covorul fermecat». ED. PALACE: «Zeul mărilor» cu Fay Wray. FEMINA: Silly Simfonie, şi Miki Maus. IRIS: «Un vis sub cer albastru» şi «Inimă de husar». CITTY (Ed. Carol 8): «Melo» cu Elisabeth Bergner şi «Războiul valsului» cu Willy Fritsch. BIZANTIN (Cercul Militar): Jose Schmidt în «Nopţi veneţiene», jurnal şi două complectură FORUM: «Tributul dragostei» cu John Boles şi «Viaţa infimă a lui Henry VIII». OMNIA: «Robinson Crusoe» şi «Frumoasa din Saigon». LIDO: «Victor şi Victoria» şi «Domnişoara şofer» cu Renate Müler şi Herman Thimig. DICHIU: «Submarinul fantomă» cu Robert Montgomery şi două complectă«. FRANKLIN A. R. P. A.: Lucie English în «O fată şi jumătate» şi Mady Cristians în «Prima dragoste a lui Goethe». EPISCOPIE: Carmen Boni în «Nu fii geloasă» şi Will Forst în «Gata la comandă». MARCONI: «Straniul caz al celor 13 femei» cu Irene Dunne, «Marşul durerii» şi artişti. VOLTA BUZEŞTI: «Ţareviciul» cu Martha Eggert; o fantezie de Juban Straus şi jurnal. MODEL: «S. O. S. Iceberg» cu Rod la Roque şi «Cei 5 din iaz» cu Jenny Jugo. LIA (Griviţa 196): «Măşti de ceară» şi «Oraşul visurilor». AMERICAN: «Jidovul rătăcitor» cu Conrad Veidt şi jurnal. TERRA: «Viaţa şi Patimile Domnului Nostru Isus Christos». MILANO: «Jeny Frisco» şi «Povestirile D-nei Hoffman» cu Anny Ondra. TOMIS: «Ave Maria» cu Dorothea Wieck şi «Dragoste însângerată» cu Fredric March şi Claudette Colbert. IZBANDA: Josef Schmidt în «Tinereţea ta e viaţa». nealui, de exemplu! (şi mă arată pe mine). Şi chiar dacă nu-l cunosc, ce-are a face? Nu suntem... tot români? Şi la fiecare două cuvinte, sughiţa din toată inima. — Mă rog — îl luă Drăgan, în primire — ce doriţi d-voastră? Şi se ridică pe jumătate de pe scaun. — Ce să vreau? Nu vreau nimic. Sunteţi, amândoi, simpatici şi vreau să vă invit la mine... (Aici începu să surâdă şiret). Adică... nu chiar la mine — că eu sunt însurat şi am şi doi copii — dar la o «pretină» de-a mea... Şi văzând lipsa noastră de entuziasm: — îmi pare rău! nici nu ştiţi ce fată bună el Mă-sa ei e profesoară de pian şi fata învaţă la şcoala de balet... Mai mult de jumătate de ceas a stat de capul nostru, ca să ne convingă că... nu se face să-l refuzăm. Drăgan era gata-gata să-l ia la palme. Eu făceam haz de insistențele lui. In cele din urmă s'a hotărât să plece. Era foarte vexat. — îmi pari'rău! Atâta dambla am avut și eu... şi d-voastră, care... vă pretindeţi, nu sunteţi deloc... cavaleri! Pe urmă, tipul mi-a dat mâna şi a plecat singur la eleva şcoalei de balet. KISELEFF: «Cântecele mele te imploră» şi «Nopţi egiptene» cu Ramon Novaro. SPLENDID: «Tinereţea ta e viaţa» cu Josef Schmidt. ILEANA (Luna Park, Moşi): «Ultima noapte» jurnal şi comedie. PELIŞOR: «Patimile Domnului nostru Isus Christos» şi complectară RAHOVA: «Tinereţea ta e viaţa» cu Josef Schmidt. IMPERIAL: «Însurat din ordin» jurnal şi complectare; seara trupa de reviste. ATENEUL GOLESCU: «Studentul cerşetor» şi «Fericirea mea eşti tu». ROATA LUMII: «Vraja Trupului» cu Wallace Beery şi «F. G. nu răspunde» cu Hans Albers. PACHE (Mătăsari): «Marea ducesă Simfonie». CAROL: «Mâna misterioasă» şi «învingătorul» cu Hans Albert şi Käthe von Nagy. ODEON (11 Iunie 75): «Legile inimei» cu Silvia Sidney», «Cântecul fericirii» şi jurnal. Marile romane, intrate în patrimoniul universal, sunt toate apărute în Biblioteca pentru Toţi De vânzare la toate Librăriile Duminică 1 Aprilie 1934 Cadran Comemorarea lui Taras Şevcenko Duminică 1 Aprilie a. c. la ora 5 după amiază va avea loc în sala «Progresul silvic» (Bul. Tache Ionescu 31) comemorarea poetul Taras Şevcenko de către colonia ucrainană din Bucureşti. Ciclul «Comfrunitări» Astăzi Sâmbătă 31 Martie, orele 6 p. m. se va ţine în amfiteatrul Fundaţiunii Universitare Carol I a opta conferinţă din cictul «Confruntări» organizat de revista «Convorbiri Literare». Vor vorbi d-nii: prof. Eugen Herovanu şi Prof. Mihai Antonescu despre Petre Missir, văzut de două generaţii. Concurs de schiţe Revista «Viaţa Literară» a deschis — în urma succesului înregistrat cu concursul sonetului — un nou concurs, de astădată, — de schiţe. In numărul ce va apare săptămâna viitoare se vor publica condiţiile acestui concurs. Convocarea organizaţiilor corale «Federaţia asociaţiilor culturale» şi direcţiunea serviciului cultural din primăria centrală a municipiului Bucureşti roagă pe toţi reprezentanţii tuturor organizaţiilor sale din Capitală să ia parte la consfătuirea ce va avea loc astă seară la orele 8 şi jumătate precis, în sala de şedinţe a Primăriei contra municipiului. Concertul de Pesti s»' Socie« Astăzi, Sâmbaui», ora 9 seara, va avea loc Ateneului Român,sub condu maestrului profesor L CL’-. tradiţionalul cone-'—V .^3 Paşk, societăţii corale «carmen» ioni, în anul 1901, de D. G. Kiriac.. La această frumoasă manifestare culturală-muzicală, cor da concursul d-nii: Gh. Folescu (bas) şi U. Pessione (pian) de la Opera Română. Mi . Regele şi autorii dramatici Ca urmare a telegramei trimisă Suveranului de adunarea generală din 20 Martie a Societăţii autorilor dramatici români, M. S. Regele a binevoit a răspunde: D fţţâintele Societăţii Autorilor Dramatici Români «Mulţumesc Societăţii Autorilor Dramatici Români pentru frumoasele simţiminte exprimate cu prilejul proclamării mele ca preşedinte de onoare al Societăţii». CAROL A fActioril 9. 364,g m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci). Uvertură la «Poet şi ţăran» de Suppé, executată de orch. simfonică, dirijată de Felix Lemeau (H). Vals din opereta «Sânge Polonez» de Nedbal şi vals din opereta «Dragoste de ţigan», executate de orchestra Odeon (O). Cântec trist de Ceaikovsky şi Primăvara de Grieg, executate de orch. Marek Weber (Parlophon). Selecţiuni din «Paiaţe» de Leoncavallo, executate de orchestra Mayfair (H. M. V.) Potpuri din baletul «Zâna Păpuşilor) de Bayer, Intermezzo «Naila» de Delibes, executate de orch. Michailov (Parlophon). 14; Ora, Radio jurnal. 14.20: Muzică uşoară (plăci). 17.30: D-na Lucia Calomeri: Lectură. 17.45; Muzică. 18; Orchestra Radio; Auber: Uvertură din opereta «Partea Diavolului». Wagner: Muzică de balet din «Rienzi» /suită în 5 părţi); Massenet: Fantezie din opera «Le jongleur de Notre Dame» 19: Ora, Radio-Jurnal; Cronica femeii 19.15: Orchestra Radio; Lehar: Potpurie din opereta «Eva»; Michaelloff; Cântec românesc; Waldteufel; Estudiantinaval». 20. Dr. I. M. Nestor; Psihologia aplicată la Căile Ferate. « 20.20; Muzică vocală uşoară (plăci). 20.45; Al. Bădăuţă; Centre şi valori româneşti specifice. 21. Concertul Soo. corale «Carmen», condus de I. Chirescu (transmisiune de la Ateneul Român). Kiriac; Cu noi este Dumnezeu; Castaldi; Imn religios; Chirescu: Tatăl nostru; Cucu; La râul Babilonului; Bortinski: Serbaţi astăzi; Kiriac- a) învierea, b) Hristos din morţi a înviat. George Folescu: Melodii. 22; Poşta Radio. * 22.15: Continuarea concertului-Coruri clasice: 1) Motete. L. da Vittoria- a) Gaudent in coelis; b) vos omnes; R. de Lassus: Nos qul summus; 2) Mndriga!uri: K. de Lassus; Serenada; Passerean: E frumos Şi bun. M. Barcă: Bate vântul; I. Borgovan: Arborel; M. Jora; Teiulet; S. Drăgoi Bănăţeană. 22.30; Transmisiune de la Cercul Militar; Şezătoare românească: d-na Nic Bădescu; G. Kiriac: Vai mnfindruto; Scheletti: Flueraşul; Ştefanovici; G. Kiriac: Ciobănaş de la Miori; Brediceanu: Bagă Doamne Inna în nori; G. Kiriac: Cântecul mugurului; d. I. Mânu: Declamaţii; D-na M. Metaxa: Brediceanu; Bade, dragostele noastre; Borgovan: Cruntea de leagân; Candela: Ochii albaştri’s drăgălaşi; d. Gh. Folescu: G .Kiriac; îngheţată Dunărea; G. Kiriac: Foaie verde diditel; Montia; Duce m’aş şi m’aş tot duce; Orch. Rat. Gărzei Palatului Regal sub conducerea d-lui Lt. col. E. Massini, execută: Poem Român da George Enescu. 22.40, Radio-Jurnal. Fouché de ŞTEFAN ZWEIG Editura «Cugetarea» In această lucrare, care apare zilele acestea, Ştefan Zweig dovedeşte o maturitate netăgăduită. Stilul concis şi incisiv, asemănător faptelor Revoluţiei franceze, contribuie mult la evocarea unei epoci istorice nu prea depărtate, şi care e reeditată în multe privinţe, în zilele noastre, de Revoluţia dela Răsărit. Fouché, acest demon cu multe feţe, care, rând pe rând s’a vândut celor mai tari, a ştiut să scape de ghilotină, sacrificând însă pe Robespierre, înşelând Directoratul, apoi Consulatul şi jucând, festa cea mare unui IJ Jeon. Fouché este desigur cea mai caracteristică figură a Revoluţiei franceze. Stefan Zweig a ştiut să dea la o parte perdeaua prăfuită a anilor şi, pe scena politică, a lăsat pe actori să-şi arate goliciunea pătată de sânge şi noroiu. •=$ Lucrarea este tradusă migrat da scriitorul Eugen Relgis, care a redat în româneşte şi o altă operă a lui Ştefan Zweig, «Marie Antoinette», apărută într’un scurt interval în a doi ediţie.