Curentul, aprilie 1934 (Anul 7, nr. 2213-2239)

1934-04-01 / nr. 2213

2 VIŢE ALTOITE din cele mai bune soiuri, garantat autentice, precum şi port­altoi şi butaşi cu rădăcini livrează. FR. GASPARI (Mediaş) Catalog gratuit la cerere. Specialitate 1933 »Neuburger» POMPIER Cel mai bun şi cel mai eftin aparat de stins incendii Bucureşti, Str. Carol 24 CASA CENTRALA A ASIGURĂRI­LOR SOCIALE Publicaţiunea Nr. 120.403, 29 Martie 1934 Se publică spre cunoştinţa genera­lă, că în ziua de 28 Aprilie 1934, ora 17 jum., se va ţine licitaţie publică la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale din Bucureşti, B-dul Regele Carol I, No. 17 (sala de licitaţii), pentru fur­nizarea a diverse efecte spitaliceşti, necesare spitalelor şi Dispensarelor Casei Centrale. Spre a fi admişi la licitaţie, concu­renţii va trebui să depună în ziua li­citaţiei oferte scrise, închise, sigilate şi timbrate, însoţite de o garanţie de 5% din valoarea furniturei în nume­rar sau efecte de Stat, consemnate în­­tr’o p recipisă a Casei de Depuneri. Garanţia definitivă de 10% va fi complectată în termenul prevăzut în caietul de sarcini. Vor fi respinşi de la licitaţie ofertan­ţii cari nu vor preciza în ofertă că respectă în totul condiţiunile caetu­­lui de sarcini. Caietul de sarcini precum şi orice alte informaţiuni, se pot lua de la Casa Centrală a Asigurărilor­­Sociale, Ser­viciul Materialelor, din Bucureşti, B-dul Regele Carol I, No. 17, Camera No. 54, etaj II, în orice zi de lucru, între orele 12—13 luni. Licitaţia se va ţine conform legei contabilităţii publice şi regulamentu­lui Oficiului de licitaţii şi regulamen­tului de modul şi măsura in care­ aplică dispoziţiunile legii contabilită­ţii publice în Asigurările Sociale. DIRECTIUNEA GENERALA CASA CENTRALA A ASIGURĂRI­LOR SOCIALE Direcţiunea V-a Serviciul Bunurilor PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că, pentru darea în antrepriză a lucrări­lor de construcţie a unui local pentru Casa de Asigurări Sociale cu Dispen­sar Medical din Braşov, se va ţine li­citaţie publică, cu oferte închise şi si­gilate, în ziua de 10 Aprilie 1934, ora 11, în Sala de Consiliu din localul Ca­sei de Asigurări Sociale din Braşov (Lunca Plăeşilor). Conform devizelor întocmite de Ser­­viciul de Architectură al Casei Cen­trale a Asigurărilor Sociale, valoarea lucrărilor, cu instalaţiunile technice, este de lei: 12.900.000. Lucrările vor fi complect terminate şi în stare de recepţionare, în timp de 7 (şapte) luni, socotite de la data co­municării. Pentru a fi admişi la licitaţie, o­­fertanţii vor prezenta, odată cu oferta, acte doveditoare de capacitate (de lu­crări similare executate), cum şi o ga­ranţie de 5% din valoarea ofertei, în numerar sau ofete de Stat, socotite la cursul zilei. Planurile lucrărilor se pot consulta la Casa de Asigurări Sociale din Bra­şov (Lunca Plăeşilor), sau la Serviciul Bunurilor, din Casa Centrală a Asigu­rărilor Sociale (B-dul Carol, No. 17, etaj V, camera 116) în zilele de lucru, între orele 11—13.30, de unde se pot ridica şi cadtul de sarcini şi devizul lucrărilor. Pentru informaţiuni technice, ofer­tanţii se pot adresa Serviciului de Ar­­chitectură, din Casa Centrală a Asi­gurărilor Sociale, (etaj V, camera 119), în zilele de lucru, între orele 11-13.30. DIRECTIUNEA GENERALA Premiile şcolare­ şte dar care le este atât de puţin cu­noscută! Mănăstirile noastre cu o­­doarele şi obiectele de artă pe care le adăpostesc, localităţile istorice şi bogatele descoperiri arheologice, Curtea de Argeş cu mormintele sle­­gilor întregitori de Neam şi hotare, plaiurile întinse şi bogate, dela ţăr­mul mărei până în creerii munţilor muzeele istorice şi etnografice — în­­sfârşit toate bogăţiile şi minunile pământului românesc — sunt atâtea şi atâtea locuri spre care sar putea îndrepta aceste escursiuni şcolare! Cu ce bani? Drept este că banul se găseşte cu atât mai anevoe cu cât scopul pentru care s’ar întrebuinţa ar fi mai curat şi mai folositor. Ce ar însemna pentru căile ferate un vagon sau două ataşate gratuit la toate trenurile, în timpul verel, pentru escursiunile şcolarei In fond — nimica toată, în realitate — cu neputinţă! în şcoli. Ar trebui însă părăsită pre-1 despre care atât de mult i se vorbe­a-iHAOnrn rl a a 4 , n vi m wi o till 1 nVA wv 11 -t-/, , i „ .. An nA Ia aa4a n t-A 4- H n t-! n-. judecata de a fixa numărul premii­lor. Premiile ar trebui să fie atâtea la număr câţi şcolari merită a fi sti­mulaţi pentru unele aptitudini. Se poate da un premiu pentru purtare cuviincioasă, altul pentru lucru de mână, pentru desen,muzică, etc.Sar respecta în felul acesta individua­litatea. Premiile mai au şi o utilitate so­cială. Diferitele societăţi de binefa­cere, Ministerul Instrucţiunii,primă­riile şi prefecturile acordă şcolilor — mai ales celor primare — diferite sume, cărţi şi articole de îmbrăcă­minte şi încălţăminte spre a fi dă­ruite elevilor premianţi. Pe cărţi se cheltuesc sume enorme — şi nu se procură totdeauna cele mai alese cărţi. Intervine şi aici stăruinţa; şi vezi cum o carte, care a îngălbenit în vitrina libră­riei, — de proastă ce era — stă la loc de cinste pe masa cărţilor de premii. Ar fi interesantă o dare de seamă a sumelor acordate pentru premii şi a cărţilor cumpărate! Un chip de a rezolva chestiunea a­­ceasta ar fi următorul: Să se folo­sească pentru premii toate fonduri­le date în prezent de către autori­tăţi şi societăţi de binefacere pen­tru ajutorarea copiilor cu haine, cărţi şi hrană. Din acest fond general se vor re­compensa elevii meritoşi sub alte forme decât cele întrebuinţate până acum. De pildă: Se vor organiza escursi­­uni pentru elevii distinşi, în scopul de a se cunoaşte cât mai bine ţara noastră, cu toate bogăţiile şi frumu­seţile ei. Cartea cea mare şi mira­culoasă a naturii va spune incom­parabil mai mult decât o carte de poveşti dăruită ca premiu. In privinţa aceasta singură Socie­tatea «Tinerimea Română» activea­ză în chip rodnic. Sute de elevi, din tot întinsul ţarei, premiaţi la con­cursurile instituite anual în Bucu­reşti, sunt trimişi în escursiuni bine organizate, în scopul de a face cu­noscută întreaga ţară acestor distin­se elemente ale şcoalei. Din sumele globale destinate pre­miilor se mai pot organiza colonii şcolare — la munte şi mare — re­­dându-se astfel deplina sănătate u­­nor elevi meritoşi, sărmani şi su­ferinzi. Acestea ar fi opere salutare împlinite cu aceleaşi mijloace cu care se fericesc unii autori de căr­ţulii, favorizaţi de împrejurări pentru a fi trecuţi pe lista autorilor de cărţi destinate premiilor şcolare. Din fondul de bacalaureat — fond care s’a înfundat în buzunarele u­­nora fără respectul condiţiunilor puse beneficiarilor — încă se poate repartiza o sumă in scopul arătat mai sus» Pentru sanatatea copiilor noştri şi pentru integrala lor edu­caţie naţională, orice jertfe vor fi cu folos făcute. In privinţa escursiilor şcolare sar putea spune şi propune multe! Ni­mic mai cu folos nu se poate face pentru tineretul şcolar decât dar­ea posibilităţei de a-şi cunoaşte Patria. (Continuare din pagina 1*4. N. D. Petrescu-Zoiţa Inspector şcolar Di Imital di di ilari Pe la jumătatea lunei Aprilie va veni in România din iniţiativa Institului de Cultură Italiană maestrul Enrico Mai­­nardi, unul dintre cei mai buni violon­­celişti contimporani. Cunoscutul maes­tru va oferi câteva concerte în Capi­tală şi la Cluj. Enrico Mainardi s-a născut la Milano în 1397; a urmat studiile de violoncel cu Giuseppe Magrini şi Hugo Becker, iar compoziţia cu Giacomo Orefize, ob­ţinând ambele diplome la Conservatorul „G. Verdi’ din Milano. Cariera şi-a în­­ceput-o cu audiţii în principalele oraşe europene în 1910, şi de atunci a des­­voltat o ac­ivitate concertistică s­răluci­­toare în cele mai bune centre muzi­cale, unde și-a căpătat un renume prin­tre cei mai buni violonceliști contim­porani. In 1929 a fost chemat să ocupe clasa de violoncel la „Hoch-Schule” din Ber­lin, ca succesor al lui Becker. De la 1933 este titular al clasei de perfecţionare de violoncel la Conservatorul Regal ,,Santa Cecilia” din Roma. ANIVERSAREA ROMEI LA IN­STITUTUL DE CULTURA ITALIANA O altă frumoasă iniţiativă a Insti­tutului de Cultură Italiană are pentru România o deosebită importanţă. Ur­mând exemplul Italiei, care de câţiva ani comemorează la 21 Aprilie ziua naşterii Cetăţii eterne (ca o sărbă­toare naţională) Ins­tutul va organiza în aceea zi o mare manifestare cultu­rală, care va fi şi pentru români o sărbătoare deosebită. Cu această ocazie, va ţine o conferinţă d-l profesor Pe­­ricle Ducali, titular de istoria artei antice la Universitatea din Bologna. Conferinţa va fi însoţită de proec­­ţiuni, pentru a ilustra lucrările uriaşe pe care Ducele Benito Mussolini a ho­tăr­ît să se execute, pentru a reda Ma­rei Latini o splendoare nouă; pu­blicul bucuerştean va avea ocazia să trăiască o clipă în ambianța Romei noui, printre rămăşițele sae reînviate după atâtea veacuri. _ M'am mai înseninat, de când cu noul proect al conversiunii... _ Atunci sigur că­­ sfântul Hie ere­ditor, că văd că el nu se mai înseni­­nează... împroprietărirea şcoalei de horticultură Şcoala de horticultură de gradul II şi care este singura din ţară, este în prezent periclitată din cauză că nu are nici teren şi nici clădire pro­prie, stând cu chirie pe terenul mu­nicipiului Bucureşti- D, ministru dr I. Manolescu Strunga, subsecretar de stat la ministerul agriculturii, înţelegând importanţa acestei ra­muri de învăţământ pentru econo­mia naţională, a promis că în cu­rând va lua măsuri ca şcoala să fie împroprietărită definitiv pe teren propriu, regulându-i definitv situ­aţia şi existenţa. Se crede că şcoala de horticultu­ra va fi mutată lângă terenul Insti­tutului de cercetări agronomice de la Băneasa unde va avea toată posibi­litatea de desvoltare viitoare. CURENTUL Congresul general al studenţilor Ziua lila. Şedinţa de dimineaţă Orientarea politică a studei.îimli ----------------OP-- -— - - BĂILE HEBDULANE, 30. — Şedinţa se deschide la orele 9.30 dim. şi asistă un impozant număr de studenţi, dat fiind că azi urmează ca să se discute problema orientării politice a studen­ţm­ii. D. Mociulschi, mulţumeşte studenţilor pentru că în primele două zile ale con­gresului, elementele naţionaliste nu s’au pretat la manopera încercată de parti­zanii anumitor organizaţiuni politice. D. Onisifor Ghibu, spune că sunt oa­meni cari mai cred şi azi, că pe tema orientării politice a studenţimii, pot provoca discuţiuni în jurul ei. Se în­şeală. Studenţii nu numai că nu trebue să se înscrie în partide politice, ci tre­bue­ chiar să lupte împotriva lor, întru­cât postolanii au dus de râpă România. Cine nu este vrednic de a conduce ţara, trebue îndepărtat prin toate mij­loacele. Propune ca studenţimea să scoată un album de comemorarea a 150 ani de la revoluţia moţilor şi să se colecteze o sumă pentru ridicarea unui cămin al copiilor de moţi în Cluj, care să poarte numele lui A­mos Frâncu. Se lansează imediat o listă şi se în­scriu: U. N. S. C. R. cu 10 mii lei, centrul Bucureşti cu 5600; Cernăuţi cu 5000 lei; Chişinău cu 2000 lei; Cluj cu 5000 şi toate centrele din ţară, cu câte o mie D. Sandu Vălescu cere ca studenţii din toate unghiurile ţării să lucreze cel puţin câte opt zile pe şantier. Ordinea de zi D. FLORIN BECESCU, desvoltă ra­portul «Orientării politice a studenţi­­mei române». După ce face un raport al mişcării studenţeşti dela 10 Decem­brie 1922, cere aprobarea formulei cum s’a lansat atunci: «Pentru Chris­tos, Rege şi Ţară», aceasta exprimând singura formulă de orientare a stu­denţilor. D. BASILE MARGESCU, spune că naţionalismul studenţimei române creş­tine nu este o linie alăturată altora, pe baza unui program irealizabil. Spu­ne că studenţii au datoria să se ducă în mijlocul lumei de la sate, ca să lu­mineze massele, întrucât in ultimul timp nici învăţătorii, nici preoţii nu-şi mai fac datoria în conştiinţă, acti­vând prea mult în partidele politice. Cere naţionalizarea industriei­­ comer­ţului. D. OLINICI-Cennăuţi, spune că stu­denţimea trebue să rămână în marile linii naţionaliste trasate de predece­sori. Cere o Românie a Românilor. D. PASCOVICI-Cernăuţi, după ce a­rată situaţia grea în care se găsesc românii din Bucovina, spune că poli­tica pe care o îmbrăţişează studenţi­mea nu poate fi decât a naţionalis­mului perseverent. Inchee spunând: «Pe toate drumuri­le se văd placate pe care scrie «Ţine dreapta». Studenţimea trebue să ţină «dreapta»/ D-RA FICA POPESCU, Bucureşti, vorbeşte în numele studenţimei creş­tine D. GANCEVICI-Bucureşti, vorbeşte în numele studenţilor de la medicină şi citeşte o telegramă adresată de stu­denţi d-lui. Dănulescu, un promotor al mişcărilor studenţeşti. D. PUIU TRAIAN, spune că stu­denţii trebue să fie oameni de carac­ter şi întreabă ce s’a făcut cu crucea ce trebuia aşezată la mormântul e­­roului necunoscut. D. MOCIULSCHI, răspunde că acea cruce va fi aşezată pe mormân­tul eroului, de ziua Eroilor. D. AL. PREDESCU, spune că stu­denţimea de azi suferă două crize: morală şi materială.­­ STELIAN POPA spune că o­­rientarea studenţimei trebue să fie către ţăranul român. Cere apoi ca în mijlocul congre­­vantul, decât studenţi cari s’au pas­­votul, decât studenţi cari s’au păs­trat în cadrele naţionalismului. Dr. VIRGIL RADULESCU-CON­­STANŢA arată că studenţimea ro­mână nu va putea face parte nici­odată din cadrele partidelor po­litice, de oarece oamenii politici de la răsboi încoace s’au arătat inca­pabili. Studenţii trebue să urmeze pe acei cari s’au arătat mai cu râvnă în apărarea ţărei. Mai vorbesc apoi d-nii Nasta-Oradea, Lungu şi Şchiopu-Iaşi, Dinescu-Piteşti. D. Ţelea Dumitru protestează contra modului cura­t a organizat congresul şi spune că centrul Bucureşti se retrage din congres.­­ «Studenţimea română creştină, vi­it unită în congres general la Băile Herculane, în zilele de 18, 28, 29, 30 Martie, conştietâ de rolul său, din înaltă chemare naţională şi cultura­la, cu orice sacrificiu este realiza­rea principiilor călăuzitoare din Decembrie 1922. Strâns unită şi solidară, ea cere pentru apărarea şi propăşirea cul­ture naţionale întronarea lui «Nu­merus Clausus». Înfierează cu categorică intransi­genţă, Francmasoneria şi Comunis­mul, declarând luptă făţişă şi dâr­­ză pentru triumful definitiv, al spiritualităţei creştine, pentru ca toţi Românii aflători peste graniţă să se bucure de un tratament ca şi cetăţenii coexistenţi. Să se aplice, fără întârziere, con­venţiile şcolare şi bisericeşti, în­cheiate pentru ca ele să deschidă i­­mediat drum spre învăţătură stu­­denţimei române. In caz contrariu, Statul să denun­ţe convenţiunile şi să preia asupra sa întreţinerea şcoalelor şi biserice­­lor româneşti de peste hotare. Să se colonizeze­ toţi românii cari sunt mai­­lepăr­aţi de frontierele ţarei, şi in specivi cei am mace­donia şi Albania. Să se creeze cămin al tuturor românilor de peste hotare. Având în vedere agitaţiile revi­zioniştilor, vânturate de spiritul i­­redentist, cu minţile înfierbântate de tendinţele imperialiste, hotărăşte ca U. U. S. C. R. să intervină cu un memoriu documentat ca să se spulbere toate pretenţiunile absur­de şi neîntemeiate ale iredentismu­lui maghiar. Acest memoriu să fie împrăştiat la toate centrele studenţeşti din în­treaga lume. In ce priveşte orientarea politică, studenţimea română păstrând ne­clintit crezul politic, iniţiat cu atâ­te­a sacrificii de generaţia eroică din 1922 şi împărtăşit de toţi înaintaşii noştri, hotărăşte continuarea până la isbăndă deplină a luptei pentru Christos, Rege şi Naţiune. Exprimându-şi regretul de a le ve­dea luptând încă despărţit, reînoeşte dorinţa fierbinte de a le vedea con­topite într'o singură organizaţie, toate energiile ce s’au afirmat în luptele naţionaliste creştine. Pentru păstrarea neclintită a prin­cipiilor ei, respinge orice contact cu partidele, oricare ar fi ele, socotin­­du-le pe toate expresiunea aceleaşi democraţii de esenţă evreiască şi ma­sonică. Interzicând categoric studenţilor, activarea în cadrul acestor partide, congresul general studenţesc, dă îm­puternicire deplină conducătorilor U. N. S. C. R. de a conduce îndepli­nirea dezideratelor formulate în a­­ceastă moţiune. A. P. Severin Se votează apoi următoarea ÎVrtoftunte: Dela funcţionarii U. C.B. In urma adunării generale anua­le, care a avut loc, în ziua de 28 Martie a. c. Societatea funcţionari­lor «U. C. B.», sa constituit ast­fel, pe anul 1934: Preşedinte: G. Burcel-Nirvan, vice-preşedinţi; V. G. Ionescu şi T. Curelea, membrii: ing. A. Aricescu, ing. P. Lolescu, ing. St. Georgescu, ing. A. Stoianovici, Em. Simiones­­cu, I. Manolescu şi Ed. Mărculescu, cenzori: I. Udrişte, D. Focşeneanu şi C. Niculescu, cenzori supleanţi: N. G. Iliescu, Constanţa Georocea­nu şi I. Bayerman; Comitetul de di­recţie: G. Burcel-Nirvan, T. Curelea şi A. Aricescu. Carh­ufjiI Baloane de săpun T­ipul In sfârșit, ridicând din umeri și în­ o& cunosc pe d-voastră. Uite, pe dum­i.nzându-ne o mână moale — ca s& marcheze, probabil, o atitudine aproa­pe ostilă — «tipul» ne întoarce spate­le și pleacă clătinându-se pe picioare, în căutarea unui echilibru rămas în fundul paharelor băute. — Opt şi cu-a brânzii... nouăl îi ură prietenul meu, printre dinţi. Şi în­torc­ându-se spre mine, Spiru Drăgan îşi deslegă băerile inimii lui, sufoca­tă de indignare. — Iţi place, fir’ar al dracului de befic? Vezi, de-aia am eu oroare de berării şi de restaurante! Stai frumos cu vreun prieten — ca bunăoară noi, adineaori — şi hopi... câte un beţiv pe care nici nu-l cunoşti, măcar, vine să-fi strice tot cheful... Şi, uitându-se în urma tipului: — Fir'ar al dracului de individ!.. Cam are deptate amicul meu. Stă­team amândoi la o masă, într’o beră­rie depe Bulevard, in fata unei sticle de vin şi oobeam de lucrurile cele mai cuminţi posibile. Şi deodată, dela o masă alăturată, un domn binişor îm­brăcat se ridică cu greutate şi vine spre noi, cu mâna întinsă. — îmi dafi voe să am şi eu onoa­rea?... Şi, fără să mai aştepte răspunsul nostru, se trânteşte pe un scaun. — Nu vă supărați, nu-i aşa? Eu Geer Patrick Sâmbătă 31 Martie 1934 ORT.: Sf. Martir Ipatie Episcopul Gin­grelor (•f­ 378). CAT.: S-fta Balbina. ISR.: 15 Nissan 5694. Sabath. MAH.: Giul Hegé 1352. TEATRE OPERA ROMANA: seara: «Nevestele vesele din Windsor». TEATRUL NAȚIONAL: matineu: Lă­custele; seara: Iuda. TEATRUL VENTURA: seara: Crimă și pedeapsă. TEATRUL REGATNA MARIA: matineu: Jockey-Club; seara: Jockey-Club. TEATRUL ALHAMBRA: matineu: Alhambra guvernează; seara Alham­bra record. CINEMATOGRAFE CAPITOL: «Ştrengăriţa» cu Francisca v»uai, jurnal ţi­n­utului lumual.. REGAL: «Şease inimi într'un vals» cu Georg Alexander şi Gretl Theimer. SELECT: «Voiaj de nuntă» cu Carole Lombard şi Gene Raymond-RIO: «Fecioarele de azi» cu Victor de Kowa, Aribert Mog. Jurnal şi com­plectă«. VOX: «Slăbiciunea mea» cu Lilian Harvey şi compania Toneanu. ROXY: «Ştrengărită», cu Francisca Gaal jurnal şi «Covorul fermecat». ED. PALACE: «Zeul mărilor» cu Fay Wray. FEMINA: Silly Simfonie, şi Miki Maus. IRIS: «Un vis sub cer albastru» şi «Inimă de husar». CITTY (Ed. Carol 8): «Melo» cu Eli­sabeth Bergner şi «Războiul valsu­lui» cu Willy Fritsch. BIZANTIN (Cercul Militar): Jose­ Schmidt în «Nopţi veneţiene», jur­nal şi două complectură FORUM: «Tributul dragostei» cu John Boles şi «Viaţa infimă a lui Henry VIII». OMNIA: «Robinson Crusoe» şi «Fru­moasa din Saigon». LIDO: «Victor şi Victoria» şi «Domni­şoara şofer» cu Renate Müler şi Herman Thimig. DICHIU: «Submarinul fantomă» cu Robert Montgomery şi două com­plectă«. FRANKLIN A. R. P. A.: Lucie En­glish în «O fată şi jumătate» şi Ma­­dy Cristians în «Prima dragoste a lui Goethe». EPISCOPIE: Carmen Boni în «Nu fii geloasă» şi Will Forst în «Gata la comandă». MARCONI: «Straniul caz al celor 13 femei» cu Irene Dunne, «Marşul du­rerii» şi artişti. VOLTA BUZEŞTI: «Ţareviciul» cu Martha Eggert; o fantezie de Ju­ban Straus şi jurnal. MODEL: «S. O. S. Iceberg» cu Rod la Roque şi «Cei 5 din iaz» cu Jenny Jugo. LIA (Griviţa 196): «Măşti de ceară» şi «Oraşul visurilor». AMERICAN: «Jidovul rătăcitor» cu Conrad Veidt şi jurnal. TERRA: «Viaţa şi Patimile Domnului Nostru Isus Christos». MILANO: «Jeny Frisco» şi «Povesti­rile D-nei Hoffman» cu Anny Ondra. TOMIS: «Ave Maria» cu Dorothea Wieck şi «Dragoste însângerată» cu Fredric March şi Claudette Colbert. IZBANDA: Josef Schmidt în «Tinere­ţe­­a ta e viaţa». nealui, de exemplu! (şi mă arată pe mine). Şi chiar dacă nu-l cunosc, ce-are a face? Nu suntem... tot români? Şi la fiecare două cuvinte, sughiţa din toată inima. — Mă rog — îl luă Drăgan, în pri­mire — ce doriţi d-voastră? Şi se ridică pe jumătate de pe scaun. — Ce să vreau? Nu vreau nimic. Sunteţi, amândoi, simpatici şi vreau să vă invit la mine... (Aici începu să surâdă şiret). Adică... nu chiar la mine — că eu sunt însurat şi am şi doi copii — dar la o «pretină» de-a mea... Şi văzând lipsa noastră de entuziasm: — îmi pare rău! nici nu ştiţi ce fată bună el Mă-sa ei e profesoară de pian şi fata învaţă la şcoala de balet... Mai mult de jumătate de ceas a stat de capul nostru, ca să ne convingă că... nu se face să-l refuzăm­. Drăgan era gata-gata să-l ia la palme. Eu făceam haz de insistențele lui. In cele din urmă s'a hotărât să plece. Era foarte vexat. — îmi pari'rău! Atâta dambla am avut și eu... şi d-voastră, care... vă pretindeţi, nu sunteţi deloc... cavaleri! Pe urmă, tipul mi-a dat mâna şi a plecat singur la eleva şcoalei de balet. KISELEFF: «Cântecele mele te im­ploră» şi «Nopţi egiptene» cu Ra­mon Novaro. SPLENDID: «Tinereţe­­a ta e viaţa» cu Josef Schmidt. ILEANA (Luna Park, Moşi): «Ultima noapte» jurnal şi comedie. PELIŞOR: «Patimile Domnului nostru Isus Christos» şi complectară RAHOVA: «Tinereţe­­a ta e viaţa» cu Josef Schmidt. IMPERIAL: «Însurat din ordin» jur­nal şi complectare; seara trupa de reviste. ATENEUL GOLESCU: «Studentul cer­şetor» şi «Fericirea mea eşti tu». ROATA LUMII: «Vraja Trupului» cu Wallace Beery şi «F. G.­­ nu răs­punde» cu Hans Albers. PACHE (Mătăsari): «Marea ducesă Simfonie». CAROL: «Mâna misterioasă» şi «în­vingătorul» cu Hans Albert şi Käthe von Nagy. ODEON (11 Iunie 75): «Legile inimei» cu Silvia Sidney», «Cântecul feri­­cirii» şi jurnal.­­ Marile romane, intrate în patrimoniul universal, sunt toate apărute în Biblioteca pentru Toţi De vânzare la toate Librăriile Duminică 1 Aprilie 1934 Cadran Com­emorarea lui Taras Şevcenko Duminică 1 Aprilie a. c. la ora 5 după amiază va avea loc în sala «Progresul silvic» (Bul. Tache Ione­scu 31) comemorarea poetul Taras Şevcenko de către colonia ucraina­­nă din Bucureşti. Ciclul «Comfrunitări» Astăzi Sâmbătă 31 Martie, orele 6 p. m. se va ţine în amfiteatrul Fundaţiunii Universitare Carol I a opta conferinţă din cictul «Confrun­tări» organizat de revista «Convor­biri Literare». Vor vorbi d-nii: prof. Eugen Herovanu şi Prof. Mi­hai An­­tonescu despre Petre Missir, văzut de două generaţii. Concurs de schiţe Revista «Viaţa Literară» a deschis — în urma succesului înregistrat cu concursul sonetului — un nou con­curs, de astădată, — de schiţe. In numărul ce va apare săptă­mâna viitoare se vor publica condi­ţiile acestui concurs. Convocarea organi­zaţiilor corale «Federaţia asociaţiilor culturale» şi direcţiunea serviciului cultural din primăria centrală a municipiu­lui Bucureşti roagă pe toţi repre­­zentanţii tuturor organizaţiilor sale din Capitală să ia parte la con­sfătuirea ce va avea loc astă seară la orele 8 şi jumătate precis, în sa­la de şedinţe a Primăriei contra municipiului. Concertul de Pesti s»' Socie« Astăzi, Sâmbaui», ora 9 seara, va avea loc Ateneului Român,­­sub condu maestrului profesor L CL’-. tradiţionalul cone-'—V .^3 Paşk, societăţii corale «carmen» ioni, în anul 1901, de D. G. Kiriac.. La această frumoasă manifestare culturală-muzicală, cor da concur­sul d-nii: Gh. Folescu (bas) şi U. Pessione (pian) de la Opera Ro­mână. Mi . Regele şi au­torii dramatici Ca urmare a telegramei trimisă Su­veranului de adunarea generală din 20 Martie a Societăţii autorilor drama­tici români, M. S. Regele a binevoit a răspunde: D­ fţţâintele Societăţii Autorilor Dramatici Români «Mulţumesc Societăţii Autorilor Dra­matici Români pentru frumoasele sim­­ţiminte exprimate cu prilejul procla­mării mele ca preşedinte de onoare al Societăţii». CAROL A fActioril 9. 364,g m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Con­cert de prânz (plăci). Uvertură la «Poet şi ţăran» de Suppé, executată de orch. simfonică, dirijată de Felix Lemeau (H). Vals din opereta «Sânge Polonez» de Nedbal şi vals din opereta «Dragoste de ţigan», executate de orchestra Odeon (O). Cântec trist de Ceaikovsky şi Pri­măvara de Grieg, executate de orch. Marek Weber (Parlophon). Selecţiuni din «Paiaţe» de Leoncavallo, executate de orchestra Mayfair (H. M. V.) Pot­­puri din baletul «Zâna Păpuşilor) de Bayer, Intermezzo «Naila» de Delibes, executate de orch. Michailov (Parlop­hon). 14; Ora, Radio jurnal. 14.20: Muzică uşoară (plăci). 17.30: D-na Lucia Calomeri: Lectură. 17.45; Muzică. 18; Orchestra Radio; Auber: Uver­tură din opereta «Partea Diavolului». Wagner: Muzică de balet din «Rienzi» /suită în 5 părţi); Massenet: Fantezie din opera «Le jongleur de Notre Dame» 19: Ora, Radio-Jurnal; Cronica femeii 19.15: Orchestra Radio; Lehar: Potpu­­rie din opereta «Eva»; Michaelloff; Cântec românesc; Waldteufel; Estudi­­antina­val». 20. Dr. I. M. Nestor; Psihologia apli­cată la Căile Ferate. « 20.20; Muzică vocală uşoară (plăci). 20.45; Al. Bădăuţă; Centre şi valori româneşti specifice. 21. Concertul Soo. corale «Carmen», condus de I. Chirescu (transmisiune de la Ateneul Român). Kiriac; Cu noi este Dumnezeu; Cas­­taldi; Imn religios; Chirescu: Tatăl nos­tru; Cucu; La râul Babilonului; Bort­­­inski: Serbaţi astăzi; Kiriac- a) învie­rea, b) Hristos din morţi a înviat. George Folescu: Melodii. 22; Poşta Radio. * 22.15: Continuarea concertului-Coruri clasice: 1) Motete. L. da Vittoria- a) Gaudent in coelis; b) vos omnes; R. de Lassus: Nos qul summus; 2) Mndriga­­!uri: K. de Lassus; Serenada; Passe­­rean: E frumos Şi bun. M. Barcă: Bate vântul; I. Borgovan: Arborel; M. Jora; Teiulet; S. Drăgoi Bănăţeană. 22.30; Transmisiune de la Cercul Mili­tar; Şezătoare românească: d-na Nic Bădescu; G. Kiriac: Vai mnfindruto; Sche­­letti: Flueraşul; Ştefanovici; G. Kiriac: Ciobănaş de la Miori; Brediceanu: Bagă Doamne Inna în nori; G. Kiriac: Cânte­cul mugurului; d. I. Mânu: Declamaţii; D-na M. Metaxa: Brediceanu; Bade, dragostele noastre; Borgovan: Cruntea de leagân; Candela: Ochii albaştri’s dră­gălaşi; d. Gh. Folescu: G .Kiriac; înghe­ţată­­ Dunărea; G. Kiriac: Foaie verde diditel; Montia; Duce m’aş şi m’aş tot duce; Orch. Rat. Gărzei Palatului Re­gal sub conducerea d-lui Lt. col. E. Massini, execută: Poem Român da George Enescu. 22.40, Radio-Jurnal. Fouché de ŞTEFAN ZWEIG Editura «Cugetarea» In această lucrare, care apare zilele acestea, Ştefan Zweig dovedeşte o ma­turitate netăgăduită. Stilul concis şi incisiv, asemănător faptelor Revoluţiei franceze, contri­buie mult la evocarea unei epoci isto­rice nu prea depărtate, şi care e ree­ditată în multe privinţe, în zilele noas­tre, de Revoluţia dela Răsărit. Fouch­é, acest demon cu multe feţe, care, rând pe rând s’a vândut celor mai tari, a ştiut să scape de ghilotină, sacrificând însă pe Robespierre, înşe­lând Directoratul, apoi Consulatul şi jucând, festa cea mare unui I­J Jeon. Fouché este desigur cea mai ca­racteristică figură a Revoluţiei fran­ceze. Stefan Zweig a ştiut să dea la o parte perdeaua prăfuită a anilor şi, pe scena politică, a lăsat pe actori să-şi arate goliciunea pătată de sânge şi noroiu. •=$ Lucrarea este tradusă migrat da scriitorul Eugen Relgis, care a redat în româneşte şi o altă operă a lui Şte­fan Zweig, «Marie Antoinette», apă­rută într’un scurt interval în a do­i ediţie.

Next