Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)
1935-06-05 / nr. 2634
* 1) O altă asociaţie religioasă autorizată sunt adventiştii de ziua şapteaspre deosebire de adventiştii reformişti a căror activitate este interzisă în România. Adventiştii de ziua şaptea au o organizaţie centrală unitară, pe baza unui statut intitulat „Organizaţia bisericească a Uniunii comunităţilor evanghelice ale adventiştilor de ziua şaptea din România«’. ■ Toate comunităţile formează „Uniunea comunităţilor“, organizate astfel la 1 ianuarie 1920, când au fost înglobate şi adunările locale din provinciile alipite. «Comunitatea este organizaţia de bază şi cea mai mică formaţiune a adventiştilor. COMPUNEREA „UNIUNII'« „Uniunea“ se compune din 6 regiuni numite conferinţe cu un număr total de 487 comunităţi şi 13858 membri. Numărul predicatorilor este de circa 100. Situaţia pe conferinţe este următoarea: Conferinţa Munteniei de vest, cu sediul în Bucureşti, având ca teritoriu Oltenia şi jumătate din Muntenia, numără 116 comunităţi cu 4.261 membri; Conferinţa Muntenia de Est, cu sediul la Ploeşti, având ca teritoriu Dobrogea şi cealaltă jumătate din Muntenia, cu 70 comunităţi şi 2.157 membri; Conferinţa Moldova de Nord, cu sediul la Cernăuţi, având ca teritoriu Bucovina şi partea de sus a Moldovei şi Basarabiei, cu 68 comunităţi şi 2.333 membri; Conferinţa Moldova de Sud, cu sediul la Galaţi, având ca teritoriu partea de jos a Moldovei şi Basarabiei, cu 51 comunităţi şi 1.575 membri; Conferinţa Transilvaniei, cu sediul la Cluj, având ca teritoriu Transilvania, cu 122 comunităţi şi 2.974 membri; şi Conferinţa Banat, cu sediul la Timişoara, având ca teritoriu Banatul, Crişana şi Maramureşul, cu 69 comunităţi şi 1.558 membri. După cum se vede adventiştii de ziua şaptea sunt presăraţi pe tot cuprinsul României, aproape în mod egal. Totuşi sunt de observat desiuea lor în Muntenia, Oltenia şi Dobrogea şi faptul că ţinuturile cu mai puţini adventişti sunt: regiunea Galaţilor şi Banatul unde abundă baptiştii. Preşedintele „Uniunii“ este d. Petre Paulini, iar secretar general d. Ştefan Demetrescu. ACTIVITATEA PUBLICISTICA A „UNIUNII” „Uniunea“ are o bogată activitate pe toate tărâmurile. Pe cel publicistic votăm prin studiile religioase şi morale ce le editează şi împarte gratuit, prin broşurile şi revistele ce le conduce. Enumerăm câteva: „Sfetnicul vieţii“, revistă de medicină populară şi sfaturi pentru păstrarea sănătăţii“, e in anul al V-lea de apariţie; „Amicul Tinerimii”, revistă bimestrială de educaţie morală, ştiinţă, literatură, muzică, distracţie, anul al Ill-lea; „Semnele timpului«’, revistă religioasă, anul 25-lea; „Parabolele Domnului Hristos’«, tradusă din englezeşte; „Prime măsuri şi tratamente medicale spre prevenirea şi combaterea bolilor“; „Cum să luptăm contra epidemiilor" (acestea două din urmă cărţi de medicină la îndemâna oricui); „A dovedit ştiinţa descendenţa omului din maimuţă?“; „Pe urmele Creatorului“ de P. Paulini, un interesant studiu care face dovada existenţei şi prezenţei lui Dumnezeu; „Calea către Hristos“, tradusă de Şt. Demetrescu;„Hristos Mântuitorul Nostru”, de G. G. White, ş. m. d. O SITUAŢIE PARADOXALA Situaţia juridică a adventiştilor este următoarea: Cu ordinul No. 11.040/. 1025, din 12 Februarie 1934, ministerul cultelor a recunoscut existenţa „Uniunii”. Darnu i-a recunoscut personalitatea juridică. Nici comunităţile adventiste, pe care ministerul le denumeşte adunări locale, nu sunt persoane juridice. Prin urmare „Uniunea” şi comunităţile sunt simple asociaţii de fapt cu caracter religios. Adventiştii au totuşi în ţara noastră averi imobiliare. Astfel au: Institutul biblic de la Braşov (seminarul teologic) nerecunoscut de ministerul cultelor ca atare, o importantă tipografie în Bucureşti, plus casele proprii de rugăciune din ţară. Toate aceste imobile sunt înscrise pe numele societăţii anonime „Cuvântul evangheliei“, cu sediul în strada mitropolitul Ghenadie Petrescu No. 16 Bucureşti, o societate organizată pe baza codului de comerţ. De drept această societate n’are nici o legătură cu „Uniunea”. De fapt sunt una şi aceeaşi. Pe baza codului comercial adventiştii îşi dezvoltă liber activitatea, în ce priveşte editura şi colportagiul, putând să-şi înmulţească averea imobilă nelimitat. Dar prin aceasta adventiştii se sustrag restricţiilor legii cultelor şi dispoziţiilor ei de aplicare, cu privire la asociaţiile religioase (secte). In acest timp ministerul stă cu mânile legate. E un paradox. Şi ar fi bine ca ministerul să pună capăt situaţiei recunoscând formal „Uniunea“ şi fixându-i condiţiile de funcţionare, întrucât sistemul de azi al ministerului echivalează cu a-şi fura singur căciula. Să li se aplice adventiştilor sistemul baptiştilor, de a avea comunităţi recunoscute ca persoane juridice, a căror activitate este clară şi pusă sub controlul direct al ministerului de resort. O PRIVIRE RETROSPECTIVA ASUPRA MIŞCĂRII ADVENTISTE Dar dacă aceasta este situaţia de azi a adventiştilor, să vedem cum s’a înlănţuit mişcarea lor în România, dear primele începuturi. Predicarea credinţei adventiste a început în România în anul 1870, la Piteşti, prin glasul unui fost preot catolic Mihail Czechowski. Au fost câştigaţi atunci vreo 13 adepţi. Aceşti membri adventişti au fost vizitaţi în 1880 de predicatorii francezi Bourdaux şi Bertola, cari ţineau şi conferinţe publice în limba franceză la Piteşti. Curând însă adventismul şi-a pierdut credincioşii din Piteşti. Lucrarea misionară a adventiştilor de ziua şaptea a început din nou în 1891, când s-au stabilit în comuna Sarighiol din Dobrogea mai mulţi adventişti veniţi din Crimeea. Propaganda a dat roade căci la scurt interval au fost organizate două grupe una la Anadolchioi şi alta la Viile noui lângă Constanţa, cu 61 membri. Dar după un timp mulţi adventişti dobrogeni au emigrat în America. Astfel că până la 1899 mai rămăseseră în toată ţara doar 22 adventişti In anul 1900 propaganda adventivă a început în Bucureşti. In 1904 fost organizată prima grupă de adventişti de ziua şaptea, în capital României. Pentru prima dată au plinit doctrina adventistă şi locuitori o naţionalitate română. In 1906 a îmbrăţişat credinţa adventistă d. Petre P. Paulini, fost sudent în medicină, iar în 1907 l-a urat d. Ştefan Demetrescu, fost oi fer, avocat, actuali conducători adventiştilor. Frământările sociale din 1907, e folosit enorm propagandei adventist Deasemenea pastorala din 1911 a epicopului Nifon, care proclama război împotriva adventiştilor, a dat rezetate contrarii decât cele aşteptat In sprijinul adventiştilor, ca în al tuturor sectanţilor, au venit şi ce două războaie din 1913 şi 1916 cu rorile şi grozăviile lor, şi care au slit încrederea în Bisericile ce nu pituseră să evite carnagiile. PERIPEŢIILE RECUNOAŞTERII CONFESIUNII ADVENTISTE Un început de tolerare oficială adventiştilor s’a produs la 1913, cât fostul ministru de culte de aturc Constantin Disescu, a răspuns în mdul următor la intervenţia Sf. S.• Organizarea sectelor Adventiştii de ziua şaptea Cum este organizată confesiunea adventistă Situaţia juridica a sectei Istoricul acţiunii adventiste In Romania TIRI PIN ŢARA Procesul unui dezertori Cum s’a produs demisia la Timișoara TIMIȘOARA, 2. _ Consiliul de război de localtate a judecat procesul unui dezertor din armata română. In 1921 Eugen Aszódi a fost încorporat la un regiment din Craiova. După un timp oarecare el a dezertat din armată și a trecut în Cehoslovacia, iar de aci în Germania. După o aventură de trei ani Aszódi a revenit în ţară şi a început din nou a-şi face stagiul militar, însă n’a stat mult timp, deoarece a dezertat din nou, de data aceasta în Ungaria. De aci a trecut în Austria şi apoi în germania. Dezertorul neputându-se plasa nicăiri a părăsit Germania și se îmbarcă pe un vas, cu care a ajuns în Grecia. In acest timp Aszódi a fost con-, damnat în lipsă la 5 ani închisoare de către consiliul de războu. Aszódi a trăit în Grecia până acum câteva săptămâni când a isbucnit revoluta din cauza căreia a fost nevoit să se refugieze în Bulgaria. După un timp oarecare autorităţ IAŞI. După cum am relatat telefonic, Sâmbătă seara a avut loc şedinţa Senatului universitar sub preşedinţia d-lui prof. Traian Bratu. Membrii file bulgare au pus mâna pe dezertor senatului au procedat la definitivarea l-au predat autorităţilor noastre. Ajungând în ţară dezertorul a auzit că a fost condamnat la 5 mai şi îndată a făcut apel. Apelul a fost judecat de consiliul de război din localitate, sub preşedinţia d-ui colonel I. Sâmboteanu, care a redus pedeapsa lui Aszódi la un an închisoare, d-lor prof. C. Plăcineţanu la matematici, Cernătescu la chimia analitică, C. Motăş la agronomie, Troteanu la medicină şi dr. Franche, şef de lucrări la clinica I chirurgicală. S’a luat papi în discuţie faptul că ministerul instrucţiunii nu-şi respectă angajamentul cu privire la plata amortismentului împrumutului pentru clădirea palatului universităţii. Intr o şedinţă anterioară, membrii Senatului universitar hotărîseră ca sumele incasate de la studenţi, din taxe, să fie strânse pentru a se continua clădirea universităţii. In urma acestui fapt, ministerul instrucţiunii a anunţat că va trimite un delegat al fiscului pentru a asista la încasarea taxelor la rectorat, urmând să se reţină sumele ce se cuvin din taxele de construcţii. Faţă de această situaţie, rectorul universităţii d. prof. Bratu a socotit acest tratament drept o batjocură adusă universităţii cu atât mai mult cu cât in timp ce alte universităţi au primit sume enorme, la Iaşi s-a oprit până şi fondul pentru organizarea serbărilor universităţii Mihăilene. Membrii Senatului universitar, în ai rectorului Universităţii din Iaşi Solidarizarea Senatului universitar.O interesantă şedinţa,Telesrama către d. ministru al instrucţiei publice a expunerii făcută de d. prof. Traian Bratu, au hotărât să se solidarizeze cu rectorul universităţii. Faţă de procedeul entrului, d. prof. Traian Bratu, a anunţat că-şi dă demisia din postul pe care-l ocupă, întrucât nu înţelege să continue o luptă cu ministrul şcoalelor. Membrii Senatului universitar, s’au declarat solidari cu d. prof. Bratu. In urmă s’a trimis d-lui ministru al instrucţiunii dr. Angelescu o telegramă în sensul celor arătate. Rămâne acum de văzut ce va răspunde d. dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii, adică ce va rămâne din toate frământările ce se petrec la universitatea Mihăileană, frământări ce au culminat acum prin demisia rectorului şi solidarizarea Senatului universitar. Adunarea industriaşilor tăbăcari din Ploeşti PLOEŞTI, 3. Peri dimineaţă s’a ţinut în localitate adunarea industriaşilor, comercianţilor şi lucrătorilor tăbăcar şi cismari din localitate. Şedinţa s’a deschis de către d. Al. Dunăreanu, fost deputat. D. Ştefan D. Moşoiu, conducătorul „Asociaţiilor comerciale şi industriale” din Ploeşti a fost ales preşedinte al întrunirei. Au luat apoi cuvântul în ordine d-nii: dr. Mureşeanu, Cluj; Traian Novacovici, Piteşti; Ştefan Oprea Bică, Buzău; ing. Gh. Baliff, Ionescu Boeru, Rudi Marcus, comerciant Bucureşti; Albert Pantzovici, Sighişoara; N. Dumitrescu Militari; Jean Iliescu, Costică Tonescu, Grigoraş Alexandrescu, Bucureşti; Victor Feneşiu, Lugoj; Anton Georgescu, din partea sindicatului măcelarilor Ploeşti; Filderman, Bacău; Ion Niculescu, Ploieşti; D. Mociorniţă, Bucureşti şi Constantul, din partea frontului economic Bucureşti. A luat apoi cuvântul d. primar Georgescu Manolescu, care a arătat că a răspuns invitaţiei ce i s’a făcut de către comitetul de acţiune. A promis tot sprijinul său acţiunii pornite de către meseriaşii ploeşteni. D. Gheorghe N. N. Iosifescu, deputat şi mare comerciant ploeştean, a scuzat lipsa d-lui ministru Petre N. Bejan şi a celorlalţi parlamentari, cari n’au putut participa. Au mai ţinut cuvântări d-nii: senator Samoilă, din partea micilor industriaşi din Bucureşti, Panaiti, preşedintele Camerei de muncă din Focşani şi Radu Negulescu, din partea Camerei de comerţ din Ploeşti. D. Ştefan D. Moţoiu a dat citire mai multor telegrame adresate Maestăţii Sale Regelui şi d-lor miniştrii Gh. Tătărescu, Bejan, Costinescu, Nistor, Manolescu-Strunga. La sfârșit s-a votat o moțiune. înfiinţarea unui sindicat lai crescătorilor şi exportatorilor de vite din Dobrogea JJ* —** $ CONSTANTA, 3. — La primăria municipiului, sub preşedinţia d-lui "Dr. Alex. Bâcleşeanu, inspector general zootechnic, a avut loc o întrunire a crescătorilor şi exportatorilor de vite din Dobrogea în vederea îmbunătăţirii rasei vitelor, intensificarea creşterii lor şi organizarea unui export raţional pentru punerea în valoare a acestei bogăţii naţionale. ţi Din partea exportatorilor de vite ,au participat şi au luat cuvântul foinii Sterie Dalia şi Târpa, cari au dat interesante relaţiuni privitoare la organizarea exportului, pieţele susceptibile din Orient pentru plasarea avantajoasă a produselor dobrogene precum şi avantagiile pe cari le-ar avea producătorii înfiinţând acest sindicat cu structură cooperatistă. D. inspctor general Al. Bâcleşanu a scos în evidenţă necesitatea constituirii acestei asociaţiuni cu Punerea în funcţiune a marelui abator de export construit la Constanţa, instituţiune despre care se interesează şi cercurile economice din apus, abatorul din Constanţa reprezintând ultima perfecţiune a technicei moderne, ceea ce a făcut ca un consorţiu englez să intenţioneze a lua în exploatare abatorul, luându-şi totodată obligaţiunea de a creia importante debuşeuri pentru vitele româneşti pe pieţele coloniale engleze. Tot d. dr. Bâcleşanu, în calitatea sa de inspector general zootechnic a făcut cunoscut celor de faţă că ministerul apărării naţionale din Italia a cerut relaţiuni asupra punerei în funcţiune a abatorului de export în vederea unor importante furnituri de carne frigorifiată necesară armatelor italiene. D. Popeia, mare producător, s’a ocupat de defecţiunile actualului regim al devizelor şi a adus la cunoştinţă nenumărate neajunsuri ce au fost pricinuite producătorilor şi exportatorilor prin neplata primelor de export şi alte măsuri nechibzuite luate în legătură cu exportul. Au mai vorbit d-nii Mumuianu, secretarul general al exportatorilor de vite, d. Nistor, econom de vite din judeţul Constanţa şi d. dr. Bâcleşanu, care a asigurat pe exportatori şi producători că îşi va da toată osteneala pentru a stimula creşterea vitelor şi uşurarea formalităţilor şi taxelor de export, întocmind un raport pe care îl va trimite forurilor conducătoare. In urma discuţiunilor ce au avut loc s’a semnat procesul verbal de constituire a Asociaţiei care după îndeplinirea formalităţilor de rigoare, îşi va începe activitatea. Tren atacat de bandiţi lângă staţia Ciurea IAŞI. 3. Autorităţile c. f. r. din localitate au fost înştiinţate că asupra trenului 6532 s-a produs un atac banditesc, în timp ce se apropia de staţia Ciurea. Indivizi necunoscuţi au încercat să rupă plumburile de la vagoane. Fiind însă observaţi la tupp și dându-se alarma ei au dispărut. CURENTUL. Avocatul Gh. Ciobeu condamnat ORHEI. Prin sentinţa penală din 30 Maiu a. c. avocatul Gh. Odobeeu din comuna Cineşeuţi jud. Orhei a fost condamnat la 3 luni închisoare şi 5000 lei despăgubiri civile, pentru fals în acte publice prin substituire de persoane. Consulul girant italian in Brăila a fost arestat BRAILA. 3.— Acum câteva zile, parchetul local a fost sesizat că d. Ernesto Geroni, consulul girant al Italiei din orașul nostru, a săvârșit o serie de fapte incorecte care un cadrau cu demnitatea ce ocupa. Reclamatia depusă îmoriva acestuia arăta că d. Erneso Geroni şi-a însuşit însemnate sume de bani ce-i fuseseră încredinţate de persoane, supuşi italieni, din localitate, spre a le trimite în străinătate cu diferite destinaţii. Cum reprezentantul diplomatic al Italiei era imun faţă de cele ce i se imputau şi autorităţile noastre judiciare nu puteau lua măsuri împotriva lui, au adus cazul la cunoştinţa legaţiei italiene din Capitală, iar aceasta, la rândul ei ,a înştiinţat ministerul afacerilor străine de la Roma. Incorectitudinile aduse d-lui Ernesto Geroni au fost găsite întemeiate şi în consecinţă ministerul de externe al Italiei, prin legaţia din Bucureşti, a destituit telegrafic pe consulul Geroni din Brăila. Prin aceasta, autorităţile din oraşul nostru au căpătat deslegare pentru urmărirea lui Ernesto Geroni. Sâmbătă dimineaţa însă, agenţii poliţieneşti cari s’au prezentat la locuinţa acestuia din imobilul consulatului italian, au constatat că Ernesto Geroni dispăruse. In acelaş timp, gardianul public care face de pază în apropiere, a înştiinţat pe superiorii săi că in noaptea precedentă a surprins pe Geroni pe când scobora vadul de lângă clădirea consulatului şi se îndrepta spre port. Cum nu-l cunoştea, l-a somat să se oprească, dar apoi a fost recunoscut de un alt sergent de oraş şi astfel l-a lăsat să-şi continue drumul. D. comisar Victor Stănescu, şeful biroului de poliţie judiciară a ordonat urmărirea dispărutului şi în acest scop a dat dispziţiuni telegrafice atât autorităţilor din portul nostru, cât şi celor din Galaţi, întrucât erau indicii că Ernesto Geroni va încerca să fugă în străinătate. După intense investigaţii, poliţia din Galaţi a reuşit să descopere şi să aresteze pe Geroni în momentul când voia să se îmbarce în mod clandestin pe bordul vaporului poştal „Bolognia”, sub pavilion italian, ancorat în portul vecin, cu care intenţiona să fugă din ţară. Deşi fostul consul tăgădueşte culpa ce i se atribue şi susţine că voia să plece din ţară numai pentru faptul că fusese destituit din demnitatea ce ocupa, a fost înaintat chesturii de poliţie locală, iar de aci, sub stare de arest, la parchet, unde se continuă cercetările. La Botoşani s’a judecat opoziţia făcută de Coroiu BOTOŞANI 3’ — Azi a venit spre judecare, în faţa Tribunalului local, opoziţia făcută de Coroiu impotriva condamnării ce i s’a dat în lipsă, pentrucă a ucis pe mătuşa lui. Acuzatul tăgădueşte ceea ce i se impută. E apărat de d-nii avocaţi Mănăstireanu şi Magearu. Până la ora când telefonăm Tribunalul nu s’a pronunţat încă. Crima din com. Bogdaneşti - Tutova BÂRLAD, 2. — Intre locuitorii Vasile Ruca şi C. I. Bădărău, din com. Bogdaneşti, existau mai de multă vreme certuri, alimentate de soţia lui Ruca. Cei doi rivali intâlnindu-se pe drumul dintre comuna Bogdaneşti şi satul Vlădeşti, s’au luat din nou la ceartă şi Vasile Ruca, care era înarmat cu un cuţit, a dat rivalului său două lovituri, una în pulpa piciorului şi cea de a doua în inimă, omorîndu-l pe loc. Criminalul a fost arestat de jandarmi, care fac cercetările. Parchetul a dispus să se facă autopsia cadavrului. Săptămâna medicală balcanică Compunerea grupului iugoslav Grupul de medici iugoslavi ce participă la Săptămâna medicală balcanică Care are loc la Bucureşti între 6—10 Iunie 1935, soseşte mâine Miercuri, ora 18.05 în gara de Nord, fiind compus din d-nii: Zică Marcovic, preşedintele secţiunei iugoslave: dr. Xenofon Sahovic, dr. Costa Cohadzic, dr. Alex. Stavridis, dr. Dimitrie Miodragovici, dr. Dragoliub Stretenovic, dr. Iovan Spasoevic, dr. Djoka Giovanovic, dr. Sarvan, dr. Milos Simovic, dr. Lazar Vladislavjevic, dr. Milorad Cortanovic. In aceeaş seară medicii iugoslavi vor lua împreună cu medicii români o masă colegială la restaurantul Monte Carlo din Cişmigiu. Orice informaţiuni asupra Săptămânei medicale balcanice se dau de biroul permanent între orele 17,19 la sediul Uniunei medicale balcanice din localul Asociației generale a medicilor din strada Isvor 16, telefon 3,3680. Ştiri diverse Conferinţa bisericească ortodoxă româno-anglicană şi-a continuat dri dimineaţă lucrările în Palatul Patriarhiei. S-a citit referatul despre ,Necesitatea preoţiei şi caracterul ei sacramental“. Punctul de vedere al Bisericii ortodoxe a fost susţinut de păr. I. Mihăilescu, decanul facultăţi de teologie din Bucureşti, iar teza anglicană, de canonicul Douglas. La ora 4 d. a. delegaţia anglicană discutându-se subiectul tratat dimineaţa. La ora 4.30 s-a redeschis şedinţa neaţa. Seara la ora 9.30 a fost o recepţie la locuinţa d-nei Alexandrina Cantacuzino, în onoarea misiunii. Astăzi de dimineaţă delegaţia anglicană va pleca în excursie la Curtea de Argeş. TECUCI, 3. — Cu ocazia congresului învăţătorilor din jud. Tecuci, s’a expediat următoarea telegramă d-lui Pamfil Şeicarul, directorul ziarului „Curentul’’: Învăţătorii din oraşul şi judeţul Tecuci, adunaţi in congres, discutând chestiunea educaiei naţionale, salută cu entuziasm pe luptătorul vajnic al cauzei naţionale asigurându-l de tot concursul în această direcţie. Preşedinte, C. Gheorghiu ................. Pentru d. ministru al armatei Se apropie ziua de 8 iunie, care pe lângă semnificaţia ei istorică, mai are şi o însemnătate pentru lumea militară: în această zi, se fac înaintări în armată. Fiind vorba de înaintări, atragem atenţia d-lui ministru al armatei asupra unei nedreptăţi care stătua încă. Un grup de 20 sublocotenenţi de artilerie, cari au trecut examenul de ofiţer în 15 Septembrie 1930, nu sunt nici până acum avansaţi la gradul de locotenent, deşi toate prevederile legilor sunt de partea lor. Camarazii lor de promoţie sunt înaintaţi încă de acum un an, din ziua de 10Mai şi 8 Iunie 1934. Aceşti sublocotenenţi au făcut şcoala specială de artilerie, împreună cu camarazii lor. Sunt, prin urmare aceiaş promoţie, fiindcă altminteri ar fi trebuit s-o facă împreună cu seria următoare. Şcoala specială este pragul de plecare şi criteriul la înaintări. Cum se explică atunci că o parte din aceiaşi promoţie de absolvenţi ai şcoalei speciale sunt înaintaţi la gradul de locotenent pe ziua de 10 Mai 1934, pe când altă parte (cei 20 de sublocotenenţi) nu sunt înaintaţi nici până azi, cu toate că unii din ei s’au clasificat înaintea linera din locotenenţii de azi? Citiţi MICA PUBLICITATE Autocamionul 16743 se afla de mai mult timp garaj în garajul Mihail Grünberg, din str. Lucaei 21. Ori după masă d. Grünberg punând în mișcare motorul autocamionului, acesta a făcut explozie, provocând incendierea mașinei. Servitorii garajului căutând să înăbuşe flăcările, au aruncat saci uzi deasupra maşinei. Unul din muncitori Ion Reghin, căzând din greşeală peste maşină s’a ales cu arsuri grave pe tot corpul. El a fost pansat la Salvare şi apoi dus la spitalul Brâncovenesc. CAPITALA Un autocamion in nacai tur« s» iunie «js«S3 Agresiunea din faţa Tribunalului Un ofiţer pensionar lovit grav de d. D. Maltezeanu Trecătorii de pe strada Danielopol au fost eri după amiază martorii unei barbare agresiuni. La ora 5 după amiază d. Constantin Maltezeanu a avut un violent schimb de cuvinte, in sala tribunalului cu d. maior pensionar Gh. Vălcu. Când d. maior Vălcu a părăsit tribunalul, pe str. Danielopol a fost ajuns de d. Maltezeanu. Fără nici o explicaţie d. Maltezeanu a lovit crunt cu pumnul in faţă pe d. Vălcu. La alarma dată, d. Maltezeanu s’a urcat intro maşină, cercând să se facă nevăăzut. Urmărit de un gardian public, agresorul a oprit maşina şi a luat o trăsură. Poliţistul a oprit trăsura obligând pe d. Maltezeanu să-l urmeze la circumscripţia 21 de poliţie unde a şi fost anchetat. D. maior Gh. Vălcu, care prezenta o rană adâncă la buza inferioară, a fost pansat la o farmacie din apropiere. D-sa a fost apoi invitat la acelaş comisariat, unde a dat o declaraţie. Şi-a pierdut banii la cărţi Tânărul Avram Albert, soldat în regimentul 9 roşiori, domiciliat în str. Mihai-Vodă 29, pierzând la cărţi suma de 2.000 lei, a încercat să se sinucidă prin asfixiere cu mangal. Din fericire, un vecin i-a sărit în ajutor salvându-l de la o moarte sigură. Cum starea sinucigaşului era gravă, el a fost ridicat de Salvare şi dus la spitalul militar Regina Elisabeta. '' Agresiunea din strada' Poteraș Constantin Călina, muncitor la şantierul din str. Poteraș, a fost aseară victima unei agresiuni. In timpul somnului a fost lovit cu uin fier în cap, de către vechiul său rival I. Florescu, muncitor la acelaș șantier. Rănitul a fost dus la spitalul Brânovcenesc, iar agresorul, ca s’a făcut nevăzut, pus în urmărire. Festivitatea din com. Comisuşa (Satu-Mare) SATUMARE. Azi a avut loc solemnitatea punerii pietrei fundamentale a şcolii primare în prezenţa d-lui ministru dr. Valeriu Pop, a autorităţilor precum şi a întregei populaţii. La Comlăuşa se găseau adunaţi toţi locuitori de acolo şi din împrejurimi. La sosirea d-lui ministru dr. Valeriu Pop a fost primit de către şefii autorităţilor militare şi civile. Au ţinut cuvântări d-nii Vasile Godja, Coriolan Dragomir care au urat bun sosit. A urmat raportul comandantului regimentului şi a instrucţiei premilitare, după care preoţii Titu Pop, Adrian Lupan şi Coriolan Dragomir au oficiat serviciul divin. D. ministru dr. Valeriu Pop luând cuvântul, evidenţiază importanţa şi măreţia preocupărilor românilor de la graniţa de vest a ţării. D-sa arată că mai mult decât orice fapte, ridicarea unei şcoli este un lucru de mare merit, când se întâmplă în orice ţară, dar mai ales în România şi la graniţa unei regiuni unde se simte multă nevoie şi trebuie să circule numai vorbă şi scris românesc. Şcoala din Comlăuşa ce se ridică din nevoile atâtor mulţi buni români, este o indicaţie care subliniază dorinţa unei independenţe spirituale aşa cum am avut-o întotdeauna noi aceştia de prin locurile Ardealului. Semnarea actului De ministru dr. Valeriu Pop a semnat apoi actul de construcţie a şcolii, care poartă numele d-sale şi a pus prima piatră pe terenul unde clădirea va fi înălţată. A urmat în cursul după amiezii o şedinţă festivă a consiliului comunal la care au participat toţi fruntaşii vieţei locale, după care d. ministru dr. Valeriu Pop a primit numeroase delegaţiuni a diferitelor organizaţii de prin împrejurimi. DANZIG 3 (Rador). — Din sursă oficială se comunică că Sâmbătă la închiderea băncilor de schimb poloneze şi în special la oficiul de schimb din gara Danzig, au fost ceruţi zloţi în aşa de mare cantitate încât a doua zi dimineaţa băncile n’au putut să preschimbe guldeni. De faptul acesta au profitat speculanţi, cari au încercat să provoace o scădere catastrofală a guldenului. Autorităţile poliţieneşti au trebuit să intervină, închizând mai multe din aceste bănci, conduse de speculanţi. Duminică dimineaţa Banca Cen-trală din Danzig a pus la dispoziţia băncilor de schimb o sumă mai mare de zloţi, oprind în chipul acesta panica financiară. La orele prânzului se puteau preschimba guldeni la cursul normal. In cercurile naţional-socialiste din Danzig se spune că svonurile alarmante cum că administraţia Statului Liber ar urmări devaloarea guldenului la jumătate şi chiar la un sfert din valoarea lui actuală, au fost lansate de băncile poloneze din Lodz care au încercat să profite de dificultăţile economice ale oraşului Danzig pentru a sili administraţia locală să renunţe la autonomia sa monetară şi să adopte zlotul polonez ca monetă legală. ■S O curioasă manevră bancară pe piața Danzigului ......... întrunirea meseriaşilor din sec. Albastru Sub preşidenţia d-lui Manole Constantinescu, s’a ţinut întrunirea meseriaşilor din sectorul Albastru, în Aleea Patriarhiei No. 1. S’a proteste împotriva situaţiei ce domneşte "la Camera de Muncă precum şi la Casa asigurărilor sociale, unde se înregistrează favoritisme în legătură cu trimiterea la băi a celor asiguraţi. Au luat cuvântul: Ricu Cristescu, H. Găvănescu, Lungu Tănasescu, Predescu Stanciu, Tomoroiu Sofronie, Ionescu, etc.