Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)

1935-06-05 / nr. 2634

* 1) O altă asociaţie religioasă autoriza­tă sunt adventiştii de ziua şaptea­­spre deosebire de adventiştii refor­mişti a căror activitate este interzisă în România. Adventiştii de ziua şaptea au o or­ganizaţie centrală unitară, pe baza u­­nui statut intitulat „Organizaţia bise­ricească a Uniunii comunităţilor e­­vanghelice ale adventiştilor de ziua şaptea din România«’. ■ Toate comunităţile formează „Uni­unea comunităţilor“, organizate ast­fel la 1 ianuarie 1920, când au fost înglobate şi adunările locale din pro­vinciile alipite. «Com­unitatea este organizaţia de bază şi cea mai mică formaţiune a adventiştilor. COMPUNEREA „UNIUNII'« „Uniunea“ se compune din 6 regi­uni numite conferinţe cu un număr total de 487 comunităţi şi 13858 mem­bri. Numărul predicatorilor este de circa 100. Situaţia pe conferinţe este următoa­rea: Conferinţa Munteniei de vest, cu sediul în Bucureşti, având ca terito­riu Oltenia şi jumătate din Muntenia, numără 116 comunităţi cu 4.261 mem­bri; Conferinţa Muntenia de Est, cu se­diul la Ploeşti, având ca teritoriu Do­brogea şi cealaltă jumătate din Mun­tenia, cu 70 comunităţi şi 2.157 mem­bri; Conferinţa Moldova de Nord, cu se­diul la Cernăuţi, având ca teritoriu Bucovina şi partea de sus a Moldovei şi Basarabiei, cu 68 comunităţi şi 2.333 membri; Conferinţa Moldova de Sud, cu se­diul la Galaţi, având ca teritoriu par­tea de jos a Moldovei şi Basarabiei, cu 51 comunităţi şi 1.575 membri; Conferinţa Transilvaniei, cu sediul la Cluj, având ca teritoriu Transilva­nia, cu 122 comunităţi şi 2.974 mem­bri; şi Conferinţa Banat, cu sediul la Ti­mişoara, având ca teritoriu Banatul, Crişana şi Maramureşul, cu 69­ comu­­nităţi şi 1.558 membri. După cum se vede adventiştii de ziua şaptea sunt presăraţi pe tot cu­prinsul României, aproape în mod e­­gal. Totuşi sunt de observat desiuea lor în Muntenia, Oltenia şi Dobrogea şi faptul că ţinuturile cu mai puţini ad­ventişti sunt: regiunea Galaţilor şi Banatul unde abundă baptiştii. Preşedintele „Uniunii“ este d. Petre Paulini, iar secretar general d. Ştefan Demetrescu. ACTIVITATEA PUBLICISTICA A „UNIUNII” „Uniunea“ are o bogată activitate pe toate tărâmurile. Pe cel publicistic votăm prin studiile religioase şi mo­rale ce le editează şi împarte gratuit, prin broşurile şi revistele ce le condu­ce. Enumerăm câteva: „Sfetnicul vie­ţii“, revistă de medicină populară şi sfaturi pentru păstrarea sănătăţii“, e in anul al V-lea de apariţie; „Ami­cul Tinerimii”, revistă bimestrială de educaţie morală, ştiinţă, literatură, muzică, distracţie, anul al Ill-lea; „Semnele timpului«’, revistă religioa­să, anul 25-lea; „Parabolele Domnului Hristos’«, tradusă din englezeşte; „Pri­me măsuri şi tratamente medicale spre prevenirea şi combaterea boli­lor“; „Cum să luptăm contra epide­miilor" (acestea două din urmă cărţi de medicină la îndemâna oricui); „A dovedit ştiinţa descendenţa omului din maimuţă?“; „Pe urmele Creatorului“ de P. Paulini, un interesant studiu ca­re face dovada existenţei şi prezenţei lui Dumnezeu; „Calea către Hristos“, tradusă de Şt. Demetrescu;­­„Hristos Mântuitorul Nostru”, de G. G. Whi­te, ş. m. d. O SITUAŢIE PARADOXALA Situaţia juridică a adventiştilor este următoarea: Cu ordinul No. 11.040/. 1025, din 12 Februarie 1934, ministerul cultelor a recunoscut existenţa „Uniunii”. Dar­nu i-a recunoscut personalitatea ju­ridică. Nici comunităţile adventiste, pe care ministerul le denumeşte adu­nări locale, nu­ sunt persoane juridice. Prin urmare „Uniunea” şi comunită­ţile sunt simple asociaţii de fapt cu caracter religios. Adventiştii au totuşi în ţara noas­tră averi imobiliare. Astfel au: Institutul biblic de la Braşov (seminarul teologic) nerecu­­noscut de ministerul cultelor ca atare, o importantă tipografie în Bucureşti, plus casele proprii de rugăciune din ţară. Toate aceste imobile sunt în­scrise pe numele societăţii anonime „Cuvântul evangheliei“, cu sediul în strada mitropolitul Ghenadie Petres­­cu No. 16 Bucureşti, o societate or­ganizată pe baza codului de comerţ. De drept această societate n’are nici o legătură cu „Uniunea”. De fapt sunt una şi aceeaşi. Pe baza codului comercial adven­tiştii îşi dezvoltă liber activitatea, în ce priveşte editura şi colportagiul, putând să-şi înmulţească averea imo­bilă nelimitat. Dar prin aceasta adventiştii se sus­trag restricţiilor legii cultelor şi dis­poziţiilor ei de aplicare, cu privire la asociaţiile religioase (secte). In acest timp ministerul stă cu mânile legate. E un paradox. Şi ar fi bine ca mi­nisterul să pună capăt situaţiei recu­noscând formal „Uniunea“ şi fixân­­du-i condiţiile de funcţionare, întrucât sistemul de azi al ministerului echi­valează cu a-şi fura singur căciula. Să li se aplice adventiştilor sistemul baptiştilor, de a avea com­unităţi re­cunoscute ca persoane juridice, a că­ror activitate este clară şi pusă sub controlul direct al ministerului de re­sort. O PRIVIRE RETROSPECTIVA A­­SUPRA MIŞCĂRII ADVENTISTE Dar dacă aceasta este situaţia de azi a adventiştilor, să vedem cum s’a înlănţuit mişcarea lor în România, de­­ar primele începuturi. Predicarea credinţei adventiste a în­ceput în România în anul 1870, la Pi­teşti, prin glasul unui fost preot cato­lic Mihail Czechowski. Au fost câş­tigaţi atunci vreo 13 adepţi. Aceşti membri adventişti au fost vizitaţi în 1880 de predicatorii francezi Bour­­daux şi Bertola, cari ţineau şi confe­rinţe publice în limba franceză la Piteşti. Curând însă adventismul şi-a pierdut credincioşii din Piteşti. Lucrarea misionară a adventiştilor de ziua şaptea a început din nou în 1891, când s-au stabilit în comuna Sa­­righiol din Dobrogea mai mulţi ad­ventişti veniţi din Crimeea. Propa­ganda a dat roade căci la scurt inter­val au fost organizate două grupe una la Anadolchioi şi alta la Viile noui lângă Constanţa, cu 61 membri. Dar după un timp mulţi adventişti dobro­geni au emigrat în America. Astfel­ că până la 1899 mai rămăseseră în toată ţara doar 22 adventişti In anul 1900 propaganda adventi­vă a început în Bucureşti. In 1904 fost organizată prima grupă de ad­ventişti de ziua şaptea, în capital României. Pentru prima dată au pl­init doctrina adventistă şi locuitori o naţionalitate română. In 1906 a îmbrăţişat credinţa ad­ventistă d. Petre P. Paulini, fost su­­dent în medicină, iar în 1907 l-a u­rat d. Ştefan Demetrescu, fost oi fer, avocat, actuali conducători­­ adventiştilor. Frământările sociale din 1907, e folosit enorm propagandei adventist Deasemenea pastorala din 1911 a epi­copului Nifon, care proclama război împotriva adventiştilor, a dat reze­tate contrarii de­cât cele aşteptat In sprijinul adventiştilor, ca în al tu­turor sectanţilor, au venit şi ce două războaie din 1913 şi 1916 cu rorile şi grozăviile lor, şi care au sl­­it încrederea în Bisericile ce nu pi­tuseră să evite carnagiile. PERIPEŢIILE RECUNOAŞTERII CONFESIUNII ADVENTISTE Un început de tolerare oficială adventiştilor s’a produs la 1913, cât fostul­ ministru de culte de atur­c Constantin Disescu, a răspuns în m­dul următor la intervenţia Sf. S.• Organizarea sectelor Adventiştii de ziua şaptea Cum este organizată confesiunea adventistă Situaţia juridica a sectei Istoricul acţiunii adventiste In Romania TIRI PIN ŢARA Procesul unui dezertori Cum s’a produs demisia la Timișoara TIMIȘOARA, 2. _ Consiliul de răz­boi de localtate a judecat procesul unui dezertor din armata română. In 1921 Eugen Aszódi a fost încor­porat la un regiment din Craiova. După un timp oarecare el a dezertat din armată și a trecut în Cehoslova­cia, iar de aci în Germania. După o aventură de trei ani Aszódi a revenit în ţară şi a început din nou a-şi face stagiul militar, însă n’a stat mult timp, deoarece a dezertat din nou, de data aceasta în Ungaria. De aci a trecut în Austria şi apoi în germania. Dezertorul neputându-se plasa ni­­căiri a părăsit Germania și se îm­barcă pe un vas, cu care a ajuns în Grecia. In acest timp Aszódi a fost con-, damnat în lipsă la 5 ani închisoare de către consiliul de războu. Aszódi a trăit în Grecia până acum câteva săptămâni când a isbucnit re­voluta din cauza căreia a fost ne­voit să se refugieze în Bulgaria. După un timp oarecare autorităţ IAŞI.­­ După cum am relatat tele­fonic, Sâmbătă seara a avut loc şedin­ţa Senatului universitar sub preşedin­ţia d-lui prof. Traian Bratu. Membrii file bulgare au pus mâna pe dezertor senatului au procedat la definitivarea l-au predat autorităţilor noastre. Ajungând în ţară dezertorul a au­zit că a fost condamnat la 5 mai şi îndată a făcut apel. Apelul a fost judecat de consiliul de război din localitate, sub preşe­dinţia d-ui colonel I. Sâmboteanu, care a redus pedeapsa lui Aszódi la un an închisoare, d-lor prof. C. Plăcineţanu la matema­tici, Cernătescu la chimia analitică, C. Motăş la agronomie, Troteanu la medicină şi dr. Franche, şef de lucrări la clinica I chirurgicală. S’a luat papi în discuţie faptul că ministerul instrucţiunii nu-şi respectă angajamentul cu privire la plata amor­tismentului împrumutului pentru clă­direa palatului universităţii. Intr o şe­dinţă anterioară, membrii Senatului universitar hotărîseră ca sumele incasa­te de la studenţi, din taxe, să fie strânse pentru a se continua clădirea universităţii. In urma acestui fapt, ministerul instrucţiunii a anunţat că va trimite un delegat al fiscului pentru a asista la încasarea taxelor la rec­torat, urmând să se reţină sumele ce se cuvin din taxele de construcţii. Faţă de această situaţie, rectorul u­­niversităţii d. prof. Bratu a socotit acest tratament drept o batjocură a­­dusă universităţii cu atât mai mult cu cât in timp ce alte universităţi au pri­mit sume enorme, la Iaşi s-a oprit pâ­nă şi fondul pentru organizarea serbă­rilor universităţii Mihăilene. Membrii Senatului universitar, în ai rectorului Universităţii din Iaşi Solidarizarea Senatului universitar.­O interesantă şe­­dinţa,­Telesrama către d. ministru al instrucţiei publice­ ­a expunerii făcută de d. prof. Traian Bratu, au hotărât să se solidarizeze cu rectorul universităţii. Faţă de proce­deul entrului, d. prof. Traian Bratu, a anunţat că-şi dă demisia din postul pe care-l ocupă, întrucât nu înţelege să continue o luptă cu ministrul şcoa­­lelor. Membrii Senatului universitar, s’au declarat solidari cu d. prof. Bratu. In urmă s’a trimis d-lui ministru al in­strucţiunii dr. Angelescu o telegramă în sensul celor arătate. Rămâne acum de văzut ce va răs­punde d. dr. Angelescu, ministrul in­strucţiunii, adică ce va rămâne din toate frământările ce se petrec la u­­niversitatea Mihăileană, frământări ce au culminat acum prin demisia recto­rului şi solidarizarea Senatului uni­versitar. Adunarea industriaşilor tăbăcari din Ploeşti PLOEŞTI, 3. P­eri dimineaţă s’a ţinut în localitate adunarea indus­triaşilor, comercianţilor şi lucrăto­rilor tăbăcar şi cismari din locali­tate. Şedinţa s’a deschis de către d. Al. Dunăreanu, fost deputat. D. Ştefan D. Moşoiu, conducă­torul „Asociaţiilor comerciale şi industriale” din Ploeşti a fost a­­les preşedinte al întrunirei. Au luat apoi cuvântul în ordine d-nii: dr. Mureşeanu, Cluj;­ Tra­ian Novacovici, Piteşti; Ştefan O­­prea Bică,­ Buzău; ing. Gh. Baliff, Ionescu Boeru, Rudi Marcus, co­merciant Bucureşti; Albert Pantzo­­vici, Sighişoara; N. Dumitrescu Militari; Jean Iliescu, Costică To­­nescu, Grigoraş Alexandrescu, Bu­cureşti; Victor Feneşiu, Lugoj; Anton Georgescu, din partea sindi­catului măcelarilor Ploeşti; Filder­­m­an, Bacău; Ion Niculescu, Plo­ieşti; D. Mociorniţă, Bucureşti şi Constantul, din partea frontului e­­conomic Bucureşti. A luat apoi cuvântul d. primar Georgescu Manolescu, care a ară­tat că a răspuns invitaţiei ce i s’a făcut de către comitetul de ac­ţiune. A promis tot sprijinul său ac­ţiunii pornite de către meseriaşii ploeşteni. D. Gheorghe N. N. Iosifescu, de­putat şi mare comerciant ploeş­­tean, a scuzat lipsa d-lui ministru Petre N. Bejan şi a celorlalţi par­lamentari, cari n’au putut participa. Au mai ţinut cuvântări d-nii: se­nator Samoilă, din partea micilor industriaşi din Bucureşti, Panaiti, preşedintele Camerei de muncă din Focşani şi Radu Negulescu, din partea Camerei de comerţ din Plo­eşti. D. Ştefan D. Moţoiu­ a dat citire mai multor telegrame adresate Maestăţii Sale Regelui şi d-lor mi­niştrii Gh. Tătărescu, Bejan, Cos­­tinescu, Nistor, Manolescu-Strun­­ga. La sfârșit s-a votat o moțiune. înfiinţarea unui sindicat lai crescătorilor şi exportatorilor de vite din Dobrogea JJ* —** $ CONSTANTA, 3. — La primăria municipiului, sub preşedinţia d-lui "Dr. Alex. Bâcleşeanu, inspector gene­ral zootechnic, a avut loc o întrunire a crescătorilor şi exportatorilor de vite din Dobrogea în vederea îmbu­nătăţirii rasei vitelor, intensificarea creşterii lor şi organizarea unui ex­port raţional pentru punerea în va­­l­oare a acestei bogăţii naţionale. ţi Din partea exportatorilor de vite ,au participat şi au luat cuvântul foi­nii Sterie Dalia şi Târpa, cari au­­ dat interesante relaţiuni privitoare la organizarea exportului, pieţele susceptibile din Orient pentru plasa­­­­rea avantajoasă a produselor dobro­gene precum şi avantagiile pe cari le-ar avea producătorii înfiinţând acest sindicat cu structură coopera­tistă. D. inspctor general Al. Bâcleşanu a scos în evidenţă necesitatea consti­tuirii acestei asociaţiuni cu Punerea în funcţiune a marelui abator de ex­port construit la Constanţa, institu­­ţiune despre care se interesează şi cercurile economice din apus, aba­torul din Constanţa reprezintând ul­tima perfecţiune a technicei moder­ne, ceea ce a făcut ca un consorţiu englez să intenţioneze a lua în ex­ploatare abatorul, luându-şi totodată obligaţiunea de a creia importante debuşeuri pentru vitele româneşti pe pieţele coloniale engleze. Tot d. dr. Bâcleşanu, în calitatea sa de inspec­tor general zootechnic a făcut cuno­scut celor de faţă că ministerul apă­rării naţionale din Italia a cerut re­laţiuni asupra punerei în funcţiune a abatorului de export în vederea u­­nor importante furnituri de carne frigorifiată necesară armatelor ita­liene. D. Popeia, mare producător, s’a o­­cupat de defecţiunile actualului re­gim al devizelor şi a adus la cunoş­tinţă nenumărate neajunsuri ce au fost pricinuite producătorilor şi ex­portatorilor prin neplata primelor de export şi alte măsuri nechibzuite lua­te în legătură cu exportul. Au mai vorbit d-nii Mumuianu, se­cretarul general al exportatorilor de vite, d. Nistor, econom de vite din judeţul Constanţa şi d. dr. Bâcleşanu, care a asigurat pe exportatori şi pro­­ducători că îşi va da toată osteneala pentru a stimula creşterea vitelor şi uşurarea formalităţilor şi taxelor de export, întocmind un raport pe care îl va trimite forurilor conducătoare. In urma discuţiunilor ce au avut loc s’a semnat procesul verbal de constituire a Asociaţiei care după în­deplinirea­­ formalităţilor de rigoare, îşi va începe activitatea. Tren atacat de bandiţi lângă staţia Ciu­rea IAŞI. 3.­­ Autorităţile c. f. r. din localitate au fost înştiinţate că asupra trenului 6532 s-a produs un atac banditesc, în timp ce se apropia de staţia Ciurea. Indivizi necunoscuţi au încercat să rupă plumburile de la vagoane. Fiind însă observaţi la tu­pp și dându-se alarma ei au dispărut. CURENTUL. Avocatul Gh. Ciobeu condamnat ORHEI.­­ Prin sentinţa penală din 30 Maiu a. c. avocatul Gh. O­dobeeu din comuna Cineşeuţi jud. Orhei a fost condamnat la 3 luni închisoare şi 5000 lei despăgubiri civile, pentru fals în acte publice prin substituire de persoane. Consulul girant italian in Brăila a fost arestat BRAILA. 3.— Acum câteva zile, parchetul local a fost sesizat că d. Ernesto Geroni, consulul girant al Italiei din orașul nostru, a săvârșit o serie de fapte incorecte care un cadrau cu demnitatea ce ocupa. Reclama­tia depusă îmoriva a­­cestuia arăta că d. Erneso Geroni şi-a însuşit însemnate sume de bani ce-i fuseseră încredinţate de per­soane, supuşi italieni, din localitate, spre a le trimite în străinătate cu diferite destinaţii. Cum reprezentantul diplomatic al Italiei era imun faţă de cele ce i se imputau şi autorităţile noastre judiciare nu puteau lua măsuri îm­potriva lui, au adus cazul la cuno­ştinţa legaţiei italiene din Capitală, iar aceasta, la rândul ei ,a înştiin­ţat ministerul afacerilor străine de la Roma. Incorectitudinile aduse d-lui Er­nesto Geroni au fost găsite înte­meiate şi în consecinţă ministerul de externe al Italiei, prin legaţia din Bucureşti, a destituit telegrafic pe consulul Geroni din Brăila. Prin aceasta, autorităţile din oraşul no­stru au căpătat deslegare pentru urmărirea lui Ernesto Geroni. Sâmbătă dimineaţa însă, agenţii poliţieneşti cari s’au prezentat la locuinţa acestuia din imobilul con­sulatului italian, au constatat că Ernesto Geroni dispăruse. In acelaş timp, gardianul public care face de pază în apropiere, a înştiinţat pe superiorii săi că in noaptea precedentă a surprins pe Geroni pe când scobora vadul de lângă clădirea consulatului şi se îndrepta spre port. Cum nu-l cu­noştea, l-a somat să se oprească, dar apoi a fost recunoscut de un alt sergent de oraş şi astfel l-a lă­sat să-şi continue drumul. D. comisar Victor Stănescu, şe­ful biroului de poliţie judiciară a ordonat urmărirea dispărutului şi în acest scop a dat dispziţiuni te­legrafice atât autorităţilor din por­tul nostru, cât şi celor din Galaţi, întrucât erau indicii că Ernesto Ge­roni va încerca să fugă în străină­tate. După intense investigaţii, poliţia din Galaţi a reuşit să descopere şi să aresteze pe Geroni în momentul când voia să se îmbarce în mod clandestin pe bordul vaporului po­ştal „Bolognia”, sub pavilion ita­lian, ancorat în portul vecin, cu care intenţiona să fugă din ţară. Deşi fostul consul tăgădueşte culpa ce i se atribue şi susţine că voia să plece din ţară numai pen­tru faptul că fusese destituit din demnitatea ce ocupa, a fost înain­tat chesturii de poliţie locală, iar de aci, sub stare de arest, la par­chet, unde se continuă cercetările. La Botoşani s’a judecat opoziţia făcută de Coroiu BOTOŞANI 3’ — Azi a venit spre judecare, în faţa Tribunalului local, opoziţia făcută de Coroiu im­potriva condamnării ce i s’a dat în lipsă, pentrucă a ucis pe mătuşa lui. Acuzatul tăgădueşte ceea ce i se impută. E apărat de d-nii avocaţi Mănăs­tireanu şi Magearu. Până la ora când telefonăm Tri­bunalul nu s’a pronunţat încă. Crima din com. Bogdaneşti - Tutova BÂRLAD, 2. — Intre locuitorii Vasile Ruca şi C. I. Bădărău, din com. Bogdaneşti, existau mai de multă vreme certuri, alimentate de soţia lui Ruca. Cei doi rivali in­­tâlnindu-se pe drumul dintre comu­na Bogdaneşti şi satul Vlădeşti, s’au luat din nou la ceartă şi Va­sile Ruca, care era înarmat cu un cuţit, a dat rivalului său două lo­vituri, una în pulpa piciorului şi cea de a doua în inimă, omorîn­­du-l pe loc. Criminalul a fost arestat de jan­darmi, care fac cercetările. Par­chetul a dispus să se facă autop­sia cadavrului. Săptămâna medicală balcanică Compunerea grupului iugoslav Grupul de medici iugoslavi ce par­ticipă la Săptămâna medicală balca­nică Care are loc la Bucureşti între 6—10 Iunie 1935, soseşte mâine Mier­curi, ora 18.05 în gara de Nord, fiind compus din d-nii: Zică Marcovic, preşedintele secţiunei iugoslave: dr. Xenofon Sahovic, dr. Costa Cohadzic, dr. Alex. Stavridis, dr. Dimitrie Mio­­dragovici, dr. Dragoliub Stretenovic, dr. Iovan Spasoevic, dr. Djoka Gio­­vanovic, dr. Sarvan, dr. Milos Si­­movic, dr. Lazar Vladislavjevic, dr. Milorad Cortanovic. In aceeaş seară medicii iugoslavi vor lua împreună cu medicii români o masă colegială la restaurantul Monte Carlo din Cişmigiu. Orice informa­­ţiuni asupra Săptămânei medicale bal­canice se dau de biroul permanent în­tre orele 17­,19 la sediul Uniunei medicale balcanice din localul Aso­ciației generale a medicilor din strada Isvor 16, telefon 3,3680. Ştiri diverse Conferinţa bisericească ortodoxă româno-anglicană şi-a continuat dri dimineaţă lucrările în Palatul Pa­triarhiei. S-a citit referatul despre ,Necesi­tatea preoţiei şi caracterul ei sacra­mental“. Punctul de vedere al Biseri­cii ortodoxe a fost susţinut de păr. I. Mihăilescu, decanul facultăţi de teologie din Bucureşti, iar teza an­glicană, de canonicul Douglas. La ora 4 d. a. delegaţia anglicană discutându-se subiectul tratat dimi­neaţa. La ora 4.30 s-a redeschis şedinţa neaţa. Seara la ora 9.30 a fost o recepţie la locuinţa d-nei Alexandrina Canta­­cuzino, în onoarea misiunii. Astăzi de dimineaţă delegaţia angli­cană va pleca în excursie la Curtea de Argeş. TECUCI, 3. — Cu ocazia congre­sului învăţătorilor din jud. Tecuci, s’a expediat următoarea telegramă d-lui Pamfil Şeicarul, directorul ziarului „Curentul’’: Învăţătorii din oraşul şi judeţul Te­cuci, adunaţi in congres, discutând chestiunea educaiei naţionale, salută cu entuziasm pe luptătorul vajnic al cauzei naţionale asigurându-l de tot concursul în aceast­ă direcţie. Preşedinte, C. Gheorghiu ................. Pentru d. ministru al armatei Se apropie ziua de 8 iunie, care pe lângă semnificaţia ei istorică, mai are şi o însemnătate pentru lu­mea militară: în această zi, se fac înain­tări în armată. Fiind vorba de înaintări, atragem atenţia d-lui ministru al armatei a­­supra unei nedreptăţi care stătua încă. Un grup de 20 sublocotenenţi de artilerie, cari au trecut examenul de ofiţer în 15 Septembrie 1930, nu sunt nici până acum avansaţi la gradul de locotenent, deşi toate prevederile le­gilor sunt de partea lor. Camarazii lor de promoţie sunt înaintaţi încă de acum un an, din ziua de 10­­Mai şi 8 Iunie 1934. Aceşti sublocotenenţi au făcut şcoala specială de artilerie, împreu­nă cu camarazii lor. Sunt, prin ur­mare aceiaş promoţie, fiindcă altmin­teri ar fi trebuit s-o facă împreună cu seria următoare. Şcoala specială este pragul de plecare şi criteriul la înaintări. Cum se explică atunci că o parte din aceiaşi promoţie de ab­solvenţi ai şcoalei speciale sunt îna­intaţi la gradul de locotenent pe ziua de 10 Mai 1934, pe când altă parte (cei 20 de sublocotenenţi) nu sunt înaintaţi nici până azi, cu toate că unii din ei s’au clasificat înaintea li­nera din locotenenţii de azi? Citiţi MICA PUBLICITATE Autocamionul 16743 se afla de mai mult timp garaj în garajul Mihail Grünberg, din str. Lucaei 21. Ori după masă d. Grünberg pu­­nând în mișcare motorul autoca­mionului, acesta a făcut explozie, provocând incendierea mașinei. Servitorii garajului căutând să înă­buşe flăcările, au aruncat saci uzi deasupra maşinei. Unul din mun­citori Ion Reghin, căzând din gre­­şeală peste maşină s’a ales cu ar­­­suri grave pe tot corpul. El a fost pansat la Salvare şi a­­poi dus la spitalul Brâncovenesc. CAPITALA Un autocamion in nacai tur« s» iunie «js«S3 Agresiunea din faţa Tribunalului Un ofiţer pensionar lovit grav de d. D. Maltezeanu Trecătorii de pe strada Danielopol au fost eri după amiază martorii unei barbare agresiuni. La ora 5 după amiază d. Constan­tin Maltezeanu a avut un violent schimb de cuvinte, in sala tribunalului cu d. maior pensionar Gh. Vălcu. Când d. maior Vălcu a părăsit tri­bunalul, pe str. Danielopol a fost ajuns de d. Maltezeanu. Fără nici o explicaţie d. Malte­zeanu a lovit crunt cu pumnul in faţă pe d. Vălcu. La alarma dată, d. Maltezeanu s’a urcat intro maşină, cercând să se facă nevăăzut. Urmărit de un gardian public, agresorul a oprit maşina şi a luat o trăsură. Poliţistul a oprit trăsura obligând pe d. Maltezeanu să-l urmeze la circumscripţia 21 de poliţie unde a şi fost anchetat. D. maior Gh. Vălcu, care prezenta o rană adâncă la buza inferioară, a fost pansat la o farmacie din apro­piere. D-sa a fost apoi invitat la a­celaş comisariat, unde a dat o de­claraţie. Şi-a pierdut banii la cărţi Tânărul Avram Albert, soldat în regimentul 9 roşiori, domiciliat în str. Mihai-Vodă 29, pierzând la cărţi su­ma de 2.000 lei, a încercat să se si­nucidă prin asfixiere cu mangal. Din fericire, un vecin i-a sărit în ajutor salvându-l de la o moarte sigură. Cum starea sinucigaşului era gravă, el a fost ridicat de Salvare şi dus la spi­talul militar Regina Elisabeta. ''­ Agresiunea din strada' Poteraș Constantin Călina, muncitor la şan­tierul din str. Poteraș­­, a­ fost aseară victima unei agresiuni. In timpul som­nului a fost lovit cu uin fier în cap, de către vechiul său rival I. Florescu, muncitor la acelaș șantier. Rănitul a fost dus la spitalul Brân­­ovcenesc, iar agresorul, ca s’a făcut nevăzut, pus în urmărire. Festivitatea din com. Comisuşa (Satu-Mare) SATU­­MARE.­­ Azi a avut loc solemnitatea punerii pietrei funda­mentale a şcolii primare în prezenţa d-lui ministru dr. Valeriu Pop, a au­torităţilor precum şi a întregei popu­laţii. La Comlăuşa se găseau adunaţi toţi locuitori de acolo şi din împreju­rimi. La sosirea d-lui ministru dr. Valeriu Pop a fost primit de către şefii autorităţilor militare şi civile. Au ţinut cuvântări d-nii Vasile God­­ja, Coriolan Dragomir care au urat bun sosit. A urmat raportul coman­dantului regimentului şi­ a instrucţiei premilitare, după care preoţii Titu Pop, Adrian Lupan şi Coriolan Dra­gomir au oficiat serviciul divin. D. ministru dr. Valeriu Pop luând cuvântul, evidenţiază importanţa şi măreţia preocupărilor românilor de la graniţa de vest a ţării. D-sa arată că mai mult decât ori­ce fapte, ridi­carea unei şcoli este un lucru de mare merit, când se întâmplă în ori­ce ţară, dar mai ales în România şi la graniţa unei regiuni unde se simte multă nevoie şi trebuie să circule numai vorbă şi scris românesc. Şcoala din Comlăuşa ce se ridică din nevoile atâtor mulţi buni români, este o indicaţie care subliniază dorin­ţa unei independenţe spirituale aşa cum am avut-o întotdeauna noi ace­ştia de prin locurile Ardealului. Semnarea actului De ministru dr. Valeriu Pop a sem­nat apoi actul de construcţie a şcolii, care poartă numele d-sale şi a pus prima piatră pe terenul unde clădirea va fi înălţată. A urmat în cursul du­pă amiezii o şedinţă festivă a con­­siliului comunal la care au participat toţi fruntaşii vieţei locale, după care d. ministru dr. Valeriu Pop a pri­mit numeroase delegaţiuni a diferite­lor organizaţii de prin împrejurimi. DANZIG 3 (Rador). — Din sursă oficială se comunică că Sâmbătă la închiderea băncilor de schimb poloneze şi în special la oficiul de schimb din gara Danzig, au fost ceruţi zloţi în aşa de mare cantitate încât a doua zi dimineaţa băncile n’au putut să preschimbe guldeni. De faptu­l acesta au profitat specu­lanţi, cari au încercat să provoace o scădere catastrofală a guldenu­lui. Autorităţile poliţieneşti au tre­buit să int­ervină, închizând mai multe din aceste bănci, conduse de speculanţi. Duminică dimineaţa Banca Cen-­­trală din Danzig a pus la dispozi­ţia băncilor de schimb o sumă mai mare de zloţi, oprind în chipul a­­cesta panica financiară. La orele prânzului se puteau preschimba gul­deni la cursul normal. In cercurile naţional-socialiste din Danzig se spune că svonurile alarmante cum că administraţia Sta­tului Liber ar urmări devaloarea guldenului la jumătate şi chiar la un sfert din valoarea lui actuală, au fost lansate de băncile poloneze din Lodz care au încercat să profite de dificultăţile economice ale oraşului Danzig pentru a sili administraţia locală să renunţe la autonomia sa monetară şi să adopte zlotul polo­nez ca monetă legală. ■S O curioasă manevră bancară pe piața Danzigului ......... întrunirea meseriaşilor din sec. Albastru Sub preşidenţia d-lui Manole Con­­stantinescu, s’a ţinut întrunirea me­­seriaşilor din sectorul Albastru, în A­­leea Patriarhiei No. 1. S’a proteste­ împotriva situaţiei ce domneşte "­la Camera de Muncă precum şi la Casa asigurărilor sociale, unde se înregis­trează favoritisme în legătură cu tri­miterea la băi a celor asiguraţi. Au luat cuvântul: Ricu Cristescu, H. Gă­vănescu, Lungu Tănasescu, Predescu Stanciu, Tomoroiu Sofronie, Ionescu, etc.

Next