Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)

1935-06-05 / nr. 2634

**-• m jp a se lua măsuri represive împotri­­v» predicatorilor, România Constituţia garantând »plina libertate a oricărui cult, şi ofertate de propagandă de asemenea, jjuvernul nu poate lua măsuri repro­ba prin poliţie contra nici unui ţâlt. Reprezentanţii Bisericii ortodo-E vor căuta să împiedice propagan­­adventistă prin o propagandă la , eu sfaturi bune". In toamna anului 1920, Uniunea co­munităţii«« adventiste de ziua Vil-a I fost invitată de ministerul cultelor­­ prezinte un memoriu explicativ a­­u­pra istoricului mişcării adventiste, (weeta in vederea reglementării de jătre stat a funcţionării cultelor în Ronânia Mare. Memoriul, împreună cu toate datele privitoare la crez, organizaţie şi fi­­lanţe,­­ a fost depus. La 1 Aprilie 1921, fiind ministru de pite d. Octavina Goga, s’a dat un pelin ministerial, cu No. 15831, prin »re se restrânge libertatea de propa- randă a sectanţii«, inclusiv a adven­tei lor de ziua şaptea. Le acest ordin, la 21 Mai 1921, con- fucerea adventiştilor, a răspuns prin­­^‘»n memoriu protest, urmat de un s jplim­ent la memoria. Th'o înlie 1921, ministrul cultelor a declarat în şedinţa Senatului că „e­­xerciţiul cultului baptist şi adventist este liber”. Aceasta a fost recunoaş­terea oficială a libertăţii confesiunii adventiste. După declaraţia din Se­nat, ministerul cultelor cu ordinul No. 32.950 a făcut cunoscut prefecţilor li­bertatea celor două culte. In primăvara anului 1922 Sf. Sinod a cerut retragerea oricărei libertăţi pentru adventişti, întrucât aceştia ar fi antimilitarişti şi primejdioşi sigu­ranţei Statului. Conducerea adventiştilor, a făcut la 25 iunie 1922, un nou memoriu mi­nistrului cultelor, în care a răspuns acuzaţiilor ce i se aduceau. La 21 August 1922 d. mnistru al cultelor C. Banu a dat un nou comu­nicat prin care se repetă recunoaşte­rea libertăţii cultului adventist. O situaţie dificilă au avut adven­tiştii cu tristul prilej al atentatului dela Senat, când s’a lansat afirmaţia că atentatorii erau adventişti Fapt ce s’a dovedit ulterior ca neexact. In reportajul următor: doctrina şi practicile adventiştilor de ziua şap­tea. Lorin Popescu »«duei'eiai'i 5 3 iunie 3935 TrâliRBirBeal©1a militare pila comandamentul pompierilor s’au furat 160.000 lei . Unul din ofiţerii inspectoratului posmpierilor, din str. Gutemberg, aMrunci, în biroul casieriei, a ob­icat că solida cassă de fier a rinciului era spartă şi golită de ţinutul ei. Imediat s’a dat alarma şi s’a ecedat la primele investigaţiuni. Cercetările s’au îndreptat pri­­nte reangajaţii şi soldaţii serviciu­lui. S’au fotografiat amprentele de free cassa devastată.­­ Din cassă s’au furat 160.000 lei câteva acte de gestiune. Au fost arestaţi doi sergenţi instructori şi doi sergenţi furieri, cari au fost d­epuşi la închisoarea consiliului de război. Cercetările se duc de d-nii col. Zaciu V. şi căpitan I. Assador, co­misari regali. A sustras acte confiden­ţiale Consiliul de război al corp. II a judecat pe soldatul Teta Ilie, pus sub învinuirea că aa fi sustras acte confidenţiale. Inculpatul a fost în­vinuit că, pe când era curier de la Comenduirea pieţei Bucuretşi la Depozitul centrali de echipament, a luat, fără calitate, o corespon­denţă confidenţială, ce aparţinea Serviciului Geografic, care nu a mai ajuns la destinaţie. Apărarea, prin d. av. Ioan Bian­­chi, a cerut achitarea acuzatului. Consiliul, însuşindu-şi conside­­raţiunile apărării, a adus un ver­dict de achitare. Alte festivităţi în cadrul ,Lunei­­Bucureştilor După succesul considerabil înre­gistrar­ea festivităţii, din ultima vre­­m­e „Luna Bucureştilor“ continuă se­­rria de manifestări sărbătoreşti anun­­­cată. Dia seria spectacolelor de mare in­­­teres cultural şi deosebită atracţie,­estre urmează să aibă loc în cadrul in Lunei Bucureștilor" vom nota mai pas câteva care se vor produce în silele ce urmează, la Arenele Roma­­nee din Parcul Carol. VINERI 7 IUNIE va avea loc concursul corurilor­­.Ateneelor Po­r­­lare" din Capitală, ocazie cu care DUMINECA 9 IUNIE se va ţi­ne la ora 11 a. m., tot la Arenele Romane, un mare concurs de jocuri şi costume româneşti. „ Societăţile şi grupările de joc ro­­mânesc, care vor să participe la con­­cu­rsul organizat de municipiu, în ca­­­­rul fILM­EI BUCUREŞTILOR“, a­iminică 9 iunie, a. c., orele 11 di­mineaţa, la Arenele Romane __ sunt rugate să se înscrie la biroul din str. Vasile Boerescu No. 3.­­k ) In fiecare seară de la orele 6—8, orchestra regimentului 21 infanterie cântă In curtea de onoare a Parcului Carol. Călăuză Expoziţiei Pentru o mai bună orientare a vi­zitatorului expoziţiei urbanistice din Parcul Carol, Biroul de organizare a editat o călăuză cuprinzând, pe lân­gă arătarea succintă a pieselor din diferitele pavilioane şi un plan al Parcului cu indicaţia locului unde se găsesc aceste pavilioane. Albumul cuprinzând 16 reprodu­ceri în culori după schiţele pictorului Prezziosi reprezentând colţuri pito­reşti din Bucureştii de la 1869 se găsesc de vânzare atât în expoziţia din Parcul Carol cât şi la librăriile din Capitală.­ ­ . Când am arătat că anunţându­ şi Candidatura la scaunul episcopal I Aradului d. Avram Imbroane să­vârşeşte un act de sfidare a bunu­ri simţ, sar fi putut poate spune ă exagerăm. Facem însă azi do­­pda nu numai a deplinei noastre biectivităţi, dar chiar că suntem­­ asentimentul celor mai mulţi din­te coreligionarii politici ai d-lui Mbroane şi in unanimitatea pâre­lor celorlalţi intelectuali bănăţe­ni. Astfel ziarul „Evoluţia” care a­­pare la Timişoara sub direcţia d-lui­­Vocat Casius Râmneanţu, vicepre­­şedintele organizaţiei tineretului li­beral din Timiş Torontal şi fiul ►lui Patrichie Râmneanţu, preşedin Asociaţiei Învăţătorilor Bănă­­consilier judeţean, fruntaş al stalismului din acest colţ de ră,­zarul acesta, zic, publică în Stimul său număr un semnificativ­­ categoric articol intitulat „Uite țepa, nu e popa”, în care se ia o poziţie hotărîtă împotriva candi­­'^arii episcopale a d-lui Imbroane. Cita£ dintFun ziar ^Fiindcă la Timișoara reproduce­rea în alte ziare a acestui articol a fost oprită de cenzură (in „Evo­luția’’ a apărut probabil prin sur­­îdere) credem interesant a iron­tie aci câteva pasagii precizând că articolul e semnat de Virgil Surlaşiu, pseudonimul d-lui Casius Râmneanţu. Cităm textual: „Acum când zvonuri interesate lasă să se înţeleagă că in locul mult regretatului episcop Gigorie va fi ales fostul candidat de deu­năzi la preşidenţia Camerei de co­merţ din Timişoara, fără nici un menajament deschidem campania, pe faţa, pentru a zădărnici această monstruoasă tentativă. „Şi iată de ce, atâta vreme căt în cuprinsul eparhiei Aradului se cuprind şapte prezbiteriate din Ba­nat şi anume cel din Timişoara, Comloşul Mare, Vinga, Recaş, Ba­lint, Birchiş şi Lipova, noi cei din Banat, avem calitatea să discutăm persoana celui ce va trebui să ne ună in scaunul dela Arad şi acea­sta pentru că ne cunoaştem prea bine". I le opunem din toate puterile şi cu toată mijoacele unei farse, care vrea să se tragă celor dela Arad şi bisericii ortodoxe române *. In locul marelui episcop Grigo­­rie, nu poate veni decât un om de talia lui, iubitor de biserică, fără trena politică cu care ne-a făcut de atâtea păcate Pe care nu cre­­lătorile trecute de la episcopia Ca­ransebeșului: „Pe scurt: nu ne jucăm de-a uite popa, nu e popa. Dacă vrea să fie cu deasila episcop, mai întâia să se ducă la mănăstire să se pocăiască de atâtea păcat­e pe care nu cre­dem însă că Dumnezeu i le iartă, dar mai ales noi nu i le putem uita.'’ Iată deci cum privesc tinerii li­berali bănăţeni hotărîrea şefului or­ganizaţiei lor de a candida la scau­nul episcopal al Aradului. Noi, în comentariile ce le-am fâcut în ju­rul acestei candidâri, am fost mult mai blajini, deşi tot atât de hotă­­rîţi. Toată opinia publică a Banatului se miră de un singur lucru. Cum poate d. Avram Imbroane să albe atâta îndrăzneală de a sfida tot ce avem mai sfânt: credinţa noa­stră strămoşească. Şi întrebarea opiniei publice bănăţene este per­fect întemeiată, fiindcă d. Imbroa­ne cu toate ramurile de activitate omenească are strânse legături realitatea lor am arătat-o altăda­tă­ numai cu biserica nu are nici una, afară bineînţeles de diploma Academiei teologice din Cernăuţi, diplomă peste care însă s’a supra­pus de mult o alta: diploma de a­­vocat de care a făcut uz întreaga-i viaţă cu toate că nu prea s’a ma­nifestat ca asistent al barei, ci mai mult ca diriguitor din umbră al unor anumite chiţibuşuri în di­­rectă contingenţă cu preocupările politicianilor de carieră. D. Imbroane face gafe Un lucru rămâne bine stabilit. D. Avram Imbroane face gafe. D-sa însuşi s’a convins de acest lucru. Astfel. Noi am anunţat dela înce­put că intrarea d-sale în conduce­rea Camerei de comerţ din Timi­şoara, nu va fi posibilă. Pentru a obţine această intrare Timişoara a devenit timp de aproape o lună de zile teatrul unor lupte nemai­pomenite. Rezultatul final? D. Im­broane de afi ilegal numit în comi­sia interimară, a trebuit in cele din urm­ă să demisioneze. Curen­tul înregistrând deci un succes de­plin. Ce concluzie trebue trasa de aici? Că anunţarea candidaturei la scaunul episcopal al Aradului se va termina cu o retragere stra­tegică din partea d-lui Imbroane. E nevoe deci de sfidarea de acum? Mai sunt şi alte gafe ale d-lui Im­broane. D-sa nu se poate stăpâni de a nu face pe fiecare zi un act care nu numai că-i târăşte un no­roi dar strică enorm ideii de au­toritate românească la graniţa de vest. pentru orice eventualitate noi stăm treji la datorie ! Banatul nu poate rămâne la in­finit Un paşalâc în care bănui­alac a devenit normă de drept. Domniliu Șerbescu Cazul d-lui Avram Imbroane siUite popa, nu e popa­ ­Tineretul liberal din Tim­iș Toron­tal ia atitudine hotărită împotriva candi­ ^ dării d-lui Avram Imbroa­ne la scaunul de episcop al Aradului. Dela redSsiCfiai noastră pentru Ardleal sa Vanai fii Caz de febră tifoidă la Iași LAȘI, 3. — Serviciul sanitar al mu­nicipiului nostru a fost informat că in str. Florilor s’a ivit un caz de febră tifoidă.D. dr. Cădere a luat măsurile dictate de împrejurări. 1 CURENTUL Vizita d­ lui Cezar Mereuţă la Iaşi IAŞI, 3. P­eri dimineaţă la ora 8 d. Cezar Mereuţă însoţit de d-nii­­ Macovei directorul mişcă­rii, Jean Maxim directorul presei c. f. r. şi Zarifogol au sosit la Iaşi cu un vagon special. In gară au fost întâmpinaţi de d-nii Emil Ni­ţescu, directorul regionalei c. f. r. Iaşi, Gh. Bulboacă, şeful inspecţiei Iaşi, inspectori: Barbaiani, Ferdi­nand Bartsch, Muehlstein, Dioni­­sie Heul, Ionel Ţăranu, Neculai Atanasiu, Eugen Pondichi, preşe­dintele asociaţiei ’Staţia’’ în frun­tei unei numeroase delegaţii de ceferişti, precum şi alţi preşedinţi de asociaţie. După primirea fă­cută de cele câteva mii de cefe­rişti d-lui director general Mereu­­ţă s’a servit un ceai în sala de recepţii a gării Iaşi. Apoi directo­rul general c. f. r. cu însoţitorii săi s’au deplasat până la atelierele Nicolina. Aici d-sa s’a întreţinut tot timpul vorbind cu lucrătorii şi interesându-se de muncă şi salari­zarea lor. D. Cezar Mereuţă a vizitat ha­lele de lucru, şcoala de ucenici, trenurile mobile de lucru. D. ing. Ceauşoglu a prezentat directorului general c. f. r. un plan de refacere a atelierelor Ni­colina, pe care d. Mereuţă a pro­mis că-l va studia. De la atelierele Nicolina d. director general c. f. r. a mers la biserica Banu unde pă­rintele Andriescu a oficiat un Te- Deum pentru pomenirea membri­lor decedaţi ai asociaţiei „A. D. Xenopol’’. Părintele Andriescu a vorbit în numele bisericii, urând progres asociaţiei. BANCHETUL După serviciul divin a urmat un banchet în sala căminului cul­tural c. f. r. de la Râpa Galbenă. D. director general Cezar Mereuţă a deschis seria cuvântărilor, în­chinând pentru M. S. Regele Ca­rol al II-lea. D. Emil Niţescu, directorul re­gionalei c. f. r. Iaşi arată munca zi de zi a directorului general c. f. r. D. Iancu Botez, preşedintele Ca­merei de comerţ arată legăturile puternice dintre comerţ şi căile ferate, legături care contribuie mult la progresul economiei ţării. D. inspector Neculai Atanasiu, preşedintele Federaţiei c. f. r. asi­gură pe d. Cezar Mereuţă de de­votamentul massei ceferiste. D. inspector Dionisie Heul ,vor­beşte în numele Casei „A. D. Xe­­nopol’’. D-na avocat Eliza Grigoriu, pre­şedinta secţiei femenine de pe lân­gă asociaţia „A. D. Xenopol” face o expunere asupra activităţii a­­cestei secţiuni. Ia apoi cuvântul d. director ge­neral c. f. r. Cezar Mereuţă, care în aplauzele asistenţei, spune că a recunoscut întotdeauna în perso­nalul ceferist oamenii muncii şi ai disciplinei, înconjurat astfel de subalterni, d-sa lucrează cu încre­dere pentru progresul administra­ţiei c. f. r. progres care în mare parte se datoreşte acestui perso­nal. ŞEZĂTOAREA La ora 3 s-a deschis şezătoarea de sărbătorire în sala de festivi­­tăţi a căminului cultural c. f. r. D. Emil Niţescu, directorul regio­nalei aşi, a ţinut cuvântul intro­ductiv. Preşedintele asociaţiei „A D. Xen­opol” face o amplă dare de teamă asupra activităţii Casei cul­turale şi sportive. O biografia in­teresantă a vieţii savantului mol­dovean A. D. Xenopol, o face d­­prof. univ. Andrei Oţetea. Urme­ vnă apoi partea artistică a şezătorii compusă din declaraţii, muzică, cor şi o piesă de teatru de Amanca D, director general c. f. r. înso­ţit de d. Macovei şi Emil Niţescu a vizitat pavilioanele c. f. r. in­­teresându-se de buna lor îngrijire. O delegaţie de sinistraţi ceferişti în frunte cu pensionarul Grigore Neculau s-a prezentat directorului general c. f. r. şi i-a adus la cu­noştinţă starea deplorabilă în care se află locatarii de prin împre­jurimile Bahluiului. Ei au cerut îndiguirea Bahluiului, pentru a se pune capăt inundaţiilor ce sunt provocate aproape în fiecare an de revărsarea lui.­­ Cezar Mereu­­ţa a promis tot sprijinul său de­clarând că va studia amănunţit chestiunea îndiguirii Bahluiului. O altă delegaţie în frunte cu pă­rintele Ioan Tincoca au adus la cunoştinţă directorului general ca aproape zilnic în gara Iaşi se pro­­duc accidente din cauza lipsei u­pei paserele peste linia ferată. D. Mereuţă a spus că a alocat un mi­lion lei pentru construirea acestei paserele. Lucrările de construire vor începe chiar anul acesta. D. director general Cezar He­reuţă a părăsit Iaşul cu accelera­tul de seară, fiind salutat şi gata Iaşi de peste două mii de cefe­rişti moldoveni şi delegaţi din ţară. Generalul Dumitrescu e încă bolnav Pentru er­ era pendinte cu ter­men de judecată, la secția a 3-a a curtei de apel procesul pentru controlul aver­ei generalului Cons­tantin Dumitrescu. Prezentându-se un certificat In care se arată că nu se poate pre­zenta In faat instantei din cauza boalei, catea a dispus amânarea desbaturilor la 1 iulie. In acelaş timp curtea a pronunţat respinge­rea cer­erei de a­­ aduse dosarele procesului fraudelor de la jandar­merie ce au format obiectul mare­lui proces din faţa consiliului de război şi în care generalul Dumi­­trescu, susţinea că are unde piese utile apărarei sale in procesul pen­tru controlul averei. Un caz de la Casaţie Prin decesul consilierului Ores­te Băleanu, secţiunea IlI-a a Curţii de Casaţie se vede în impas în ce pri­veşte funcţionarea ei; aceasta pemrtică un alt me­mbru al secţiei de consilier Munteanu lipseşte, fiind delegat în tribunalul mixt de la Paris. Cum în funcţionarea secţiilor, nu se admit delegaţii sau detaşeri şi cum există şi eventualitatea îmbolnăvirii altor consilieri, Curtea de Casaţie a sesizat ministerul de justiţie pentru a lua măsuri care să evite o imposibili­tate de funcţionare a secţiei. Jubileul liceu­lui Gh. Lazar Sărbătorirea aniversărei a 76 de ani de la înfiinţarea liceului „Gh. Lazăr" Va avea loc in ziua de Marţi , Iunie a. c., sub înaltul patronaj al M. S. Regele Carol I. In dimineaţa acestei zile, orele­­ 2, se va ţine in noul amfiteatru al­­ liceului o şedinţă solemnă de come-­ morare. La orele 4 d. a., va avea­­ loc la Teatrul Naţional o serbare şcolară dată de către elevii liceu­­­­lui. Seara va fi un banchet, la care sunt rugaţi să participe toţi cei care se simt legaţi sufleteşte de această şcoală. Sosirea unui ministru Sassu din seară cu Simplonul de 9.55, a manifeste simpatia şi cu această oca-Sosit în gara de Nord, d. V. P. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor, venind de la Vichy (Franţa), unde şi-a făcut obişnuita cură. In momentul sosirii trenului în Ca­pitală, d. Sassu a fost întâmpinat de d-nii: M. Negură și Mircea Cancicov, subsecretari de stat; Cicero Gorciu, secretar general, avocat I. Munteanu, I. C. Teodorescu, directorul viticul­turii; Horia Lazăr, directorul regi­mului silvic; I. Fiatu, directorul re­formei agrare; C. Moroianu, directo­rul personalului; I. Simionescu, admi­nistratorul Caps­ului; Marinescu, sub­­administratorul acestei instituţii, func­ţionarii ministerului şi ai instituţiilor pendinte, prieteni politici ai d-lui mi­nistru Sassu, precum şi un însemnat număr de cetăţeni care au ţinut să-şi zic, faţă de titularul departamentului domeniilor. D. V. P. Sassu, de la gara de Nord a plecat direct la locuinţa d-sale, unde a avut loc o conferinţă între d-sa şi d-nii Mihail Negură, Mircea Canci­cov şi secretarul general Gorciu, cu care ocazie d. Sassu, s’a interesat de mersul acţiunii de îndrumarea agri- şi legală a întregului personal, spre culturii, problema valorificării grâului şi alte probleme economice la ordinea zilei. Conferinţa a durat până la ora 10 noaptea. D. ministru Sassu, se va prezenta astăzi la ora 10 la departamentul agri­culturii, cu care ocazie, va avea loc o nouă consfătuire cu directorii şi şefii de servicii din minister. V vaia din faţa carnetelor cu 75 la suta G.F.R. Expirând la 1 Iulie a. c. terme­nul de prelungire a valabilităţii de identitate tip c. f. r. cu 75 la sută reducere, direcţiunea generală a căilor ferate a dispus prelungirea acestora până la 1 Ianuarie 1936. In acest interval de timp, mini­sterul apărării naţionale şi direc­ţiunea oficiului I. O. V. vor da dis­­poziţiuni de preschimbare a car­netelor de identitate tip c. f. r. Noul formular va intra in cir­culaţie chiar înainte de 31 Decem­brie 1935, pe măsura preschimbări­lor ce se vor face in acest interval, astfel ca pe ziua de l Ianuarie 1936, toate carnetele de identitate cu 75 la sută reducere vor fi pre­schimbate. Numeroşi slujbaşi pecerişti din di­ferite colţuri ale ţării ne roagă să atragem atenţiunea ministerului de comunicaţii asupra nevoii de a se soluţiona imediat — şi în condiţiuni cât mai omeneşti — chestiunea da­toriilor de la Casa de Credit P. T. T. Ei nutresc credinţa că ministe­rul comunicaţiilor le va pu’cea veni în ajutor, fiindcă dacă li s’ar reţine co­ta din datorii pe luna Iunie, cei mai mulţi n’ar avea nici cu ce să-şi hră­nească familiile. Supunând aceste rânduri minsteru­­lui de comunicaţii, nădăjduim că se­­riositatea problemei va fi apreciată şi i se va da o soluţie dreaptă şi o­­menoasa. Dacă in celelalte probleme — de o covârşitoare însemnătate — se pune atâta întârziere ,cel puţin in chestiunea datoriilor către Casa de Credit P. T. T. se poate lucra cu mai multă tragere de inima şi cu mai multă urgenţă. Ce D-zeu­. E vorba de viaţa atâtor mii de oameni muncitori şi folositori. Să se facă drept aici • In aceeaş chestiune primim urmă­­t­­orul comunicat al „Asociaţiei între­gului personal P. T. T.“. Astăzi, 31 m­aiu 1935 o delegaţia a „Asociaţiei întregului personal P­. T. T.“ s-a presentat d-lui secretar gl. Traian Pârnut, spre a lua romb­atul memoriului depus, relativ la lichida­rea totală a datorilor. Ni s-a făcut cunoscut că hotărârea ministerului comunicaţiilor, care a fost comunicată de către Casa de cre­dit P. T. T. tuturor oficiilor prin circulara telegrafiei no. 12430-1935, se menţine astfel cum a fost stabilită in urma intervenţiei colegilor Clu­­cinski Sigismund şi Popescu Gh. Asociaţia a rămas profund nemul­ţumită de acest resultat şi a hotărât convocarea unui consilu extraordinar spre a se lua deriziunile necesare, întrucât situaţia actuală a slujbaşilor nu este cu nimic inbunătăţită prin a­­cea hotărâre. Prin urmare, ministerul comunica­ţiilor a dat ascultare unei sugestii ne­­­norocite şi a acceptat hotărârea Ca­sei de credit. Cum însă ştim că — dacă există bunăvoinţă — se poate reveni asupra acestei hotărâri care at T mm 0TTT00T" —­Vacanta in Tarile Nordice ca vapoarele Societății HAMBURG-AMERIKA LINIE e Alegeţi! — — Vaporul „Milwaukee“ Primul voiaj spre Capul lord 28 Iunie-13 Iulie Preț minimal RM 300.— — Vaporul „St.Lou!«— Al doilea voiaj la Capul lord 14.30 lati* Preț minimal RM 320.-_ — Vaporul „Milvraukeetf Mare voiaj in Scolia, Islanda, Spitzbergen si Norvegia 15 Iulie -7 Anst Preţ minimal RM 475.— Vaporul „Milwaukee** Voiaj io Scolia, lorveila si Danemarca Pre( minimal RM 800.— Aer de Mare. Soare. Bucătărie Hapag Se câlătoreşte bine la vapoarele societăţii HAMBURG-AMERIKA LINIE­GIU Info nu­aţiuni si prospecte Bucureşti, calea Victoriei 84^ 70­ 0T ITT determina înrăutăţirea situaţiei mul­tor mii de slujbaşi petetişti cerem ministerului de comunicaţii să studie­ze din nou problema datoriilor­ şi să dea apoi deriziunea pe care o aşteap­tă şi o merită întregul personal. Slujbaşii poştali, desconsideraţi de Din vraful de scrisori pe cari le primim zilnic din partea petetiştilor se desprinde un singur strigăt de du­rere împotriva indiferenţei conducă­torilor Găsim in aceste scrisori ex­primarea multiplelor suferinţe pe ca­ri le îndură personalul telegrafic-poş­­tal din cauza salariilor cu totul ne­îndestulătoare şi a ratelor la Casa de Credit. Unii slujbaşi ne arată că au ajuns să primească intre 100—200 lei pe lună din cauza reţinerilor pentru furnituri ce şi-au procurat in condi­­ţiuni dezastruoase. Este uiur'adevăr îngrijorătoare so­­arta celor 20.000 slujbaşi lăsaţi pe mâna rechinilor Pascal Popescu şi Vasil­ Vasiliu şi nesocotiţi de direc­ţiunea generală. E dureros că 20.000 oameni sirguincioşi, cărora întreaga ţară le încredinţează interesele şi de atâtea ori bani, sunt siliţi să se sba­­tă in mizerie, in timp ce milioanele in­stituţiunei sunt înghiţite de o bandă de profitori, compusă de cei doi re­chini şi din armata de nechemaţi, cui­băriţi pe lângă cabinetul direcţiunei generale. Va cuprinde pe oricine mirarea, când va afla că faţă de personalul telegra­fo - poştal , guvernanţii au aplicat mereu două măsuri. Una, când a fost vorba de îndatoririle lor, alta când a fost vorba de drep­­turile ce li se cuveniau. Astfel, slujbaşii telegrafo-poştali au fost consideraţi funcţionari publici, în toate ocaziunile când li s’au cerut sacrificii; ei au îndurat toate „curbele­’ aplicate salariilor în ulti­mii ani, ei au subscris la împru­mutul înzestrării ; în acelaş timp, au muncit cu râvnă pentru propă­­şirea instituţiunei şi binele ţării. In schimb, slujbaşii petetişti al­­cătuesc singura categorie de func­ţionari publici, cari n’au avut nici o avansare de 10 şi de 12 ani. De ce această vitregie ? Fireşte, cum au­ arătat în reportagiile prece­dente, a contribuit la această stare de lucruri şi lipsa de organizare a petetiştilor. Vina cea mai mare, însă, este a Statului, a miniştrilor cari s’au perindat la departamentul comunicaţiilor şi, în special a di­rectorilor generali cari n’au plecat urechea la interesele şi la dreptu­rile lor. Singura soluţiei organi­zarea Ne dăm seama, că stabilind vina şi vinovaţii acestei situaţii, nu vom consola pe slujbaşii poştali. Suferinţele pe cari le îndură el cer altceva : anume, o acţiune vie a impune drepturile ce li se cuvin de mult şi pe cari nimeni nu ie va mai putea nesocoti Dacă nu se vor solidariza şi nu vor lupta disciplinat dar hotărit, vor continua să sufere. Cei ce poar­­tă jugul şi a-1 purta mai vor.­Situaţia absolvenţilor şcoalei elementare p. Li seria 8S30/1S31 Absolvenţii şcoalei elementare t. t. seria 1930—1931 constitue una din cele mai năpăstuite categorii de petetişti. In scrisoarea ce ne-au trimis, ne arată că deşi au cerut prin nenumă­rate memorii, să fie încadraţi ca e­­levi­ impiegaţi intemeîndu-şi cererea pe dreptul ce decurge din frequenta­­rea şi absolvirea şcoalei direcţiunea generală nu i-a încadrat. Din aceas­tă cauză, aceşti absolvenţi sunt retri­­buiţi in condiţiuni inferioare muncii pe care o prestează şi pregătirii ce şi-au însuşit — dar ce este mai grav, nu pot urma cursurile Şcoalei supe­rioare p. t. t. în urma cărora să fie avansaţi. Desigur cererea absolvenţilor seria 1930—1931 este perfect îndreptăţită Şi socotim că se săvârşeşte o mare greşeală că nu li se soluţionează re­vendicarea pe care o formulează , fiindcă pe de o parte se desorganizează cadrele telegrafo-poştale şi se preju­diciază instituţia, iar pe de alta sunt menţinuţi în grade de inferioritate slujbaşi pregătiţi şi îndreptăţiţi la grade superioare , salarizări cores­punzătoare. Tot ceea ce putem face pentru moment, este să adresăm acestor slujbaşi tineri şi muncitori îndem­nul de a continua să-şi îndeplineas­că îndatoririle, până când spiritul de solidaritate va anima pe toţi ce­. 29.000 slujbaşi petetişti. Atunci, numai atunci ,_ cererea absolvenţilor seria 1930__1931, ală­turată cererilor tuturor celorlalte categorii de slujbaşi necăjiţi al mo­şiei „pascalilor" şi celorlalţi profi­tori, nu va fi zadarnică. Atunci, numai atunci va triumfa dreptate»­­ C. Arsenic­­i atâţia ani de zile, năpăstuiţi mai mult decât oricare altă categorie de slujbaşi publici, aşteaptă din partea ministerului comunicaţiilor dreptatea pentru care munceşte in condiţiuni dureroase şi pentru obţinerea căreia aduc instituţiunei foloase nepreţuite. — Colţul slujbaşilor poştali petitül mulse eu riiti, dar nu sunt răsplătit! Prea naltă jertfă, prea puţină răsplată ­­t Doleanţele personalului sanitar O delegaţie a­­Asociaţiei gene-1 cum fiecare are situaţia. De altfel, vale­a personalului sanitar auxi-­­ oficianţii sanitari de dl. I sunt nu-' liar” în frunte cu d. G. Somnea, 1 mai la municipii şi în câteva oraşe preşedinte, s’a prezentat ori după amiază d-lui profesor dr. Titu Gane, secretar general al minis­terului sănătăţii, cu moţiunea vo­tată in adunarea generală. Pentru a se curma unele nemul­ţumiri în salaria­rea funcţionari­lor sanitari auxiliari, delegaţia a rugat să se aprobe corijarea sala­riului acestor funcţionari, calcu­­lându-li-se indemnitatea de scum­pete după localitate, aşa cum este fixat in lege, adică prime separate pentru municipii la fel pentru ur­ban­i, şi pentru rural, menţi­­nându-se eventual salariile ce le-au avut funcţionarii în bugetele ora­şelor şi municipiilor. Calcularea salariilor oficianţilor sanitari de spitale să se facă şi după clase : 1 Si 2, ca drerit, câstteat, asa dună Citiţi: *-»*-«* i-r» KssrTTRIgtertlg mari, încât numărul lor este foar­te redu^Atj. S’a ce^re apoi majorarea cu 3__4 lei la cota de hrană a personalului sanitar auxiliar dela spitale. Atâ­ţia auxiliari de spitale s’au sacri­ficat pe altarul datoriei, din cauza mediului de bolnavi in care tră­­esc. Să se acorde gradaţii şi auxi­liarilor sanitari, cari au avut drept la grad şi până la 1932, dar cărora nu le-au fost înscrise gradaţiile cuvenite legal în buget. Banco! Banco nene Petrache! Am luat TYP şi m’am curăţat astă dimineaţă bine,­­ acum vă curăţ eu pe voi conatipa­­ţilor, pe bandă verde cati­fea. Minunat purgativ mergi la sigur, e plin de noroc! ! Falsificatori de monede condamnaţi CRAIOVA, 3. — Secţia I a Curţi de Apel, sub preşedinţia d-lui Dobran­tescu, s’a pronunţat în procesul fal­sificatorilor de monete a 1000 lei, din Băileşti Au fost condamnaţi următorii: o- Pleşcă Roşea, 10 ani închisoare şi 1 milion lei despăgubiri civile cătr Banca Naţională, Petre Prodan, 3 ani închisoare, Petre Donescu, 5 ani închisoare, Szabó Lajos, 7 ani Inchi­­soare, Emil Cazacu 1 an închisoare, și Manasie Măcioş. O statistică gerramă Pentru a se cunoaște numărul e e­xact al ramatoarelor și oilor în Ger­mana, astăzi se va face în toată Ger­­mania, o numărătoare a acestora.

Next