Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)
1935-06-05 / nr. 2634
**-• m jp a se lua măsuri represive împotriv» predicatorilor, România Constituţia garantând »plina libertate a oricărui cult, şi ofertate de propagandă de asemenea, jjuvernul nu poate lua măsuri reproba prin poliţie contra nici unui ţâlt. Reprezentanţii Bisericii ortodo-E vor căuta să împiedice propaganadventistă prin o propagandă la , eu sfaturi bune". In toamna anului 1920, Uniunea comunităţii«« adventiste de ziua Vil-a I fost invitată de ministerul cultelor prezinte un memoriu explicativ aupra istoricului mişcării adventiste, (weeta in vederea reglementării de jătre stat a funcţionării cultelor în Ronânia Mare. Memoriul, împreună cu toate datele privitoare la crez, organizaţie şi filanţe, a fost depus. La 1 Aprilie 1921, fiind ministru de pite d. Octavina Goga, s’a dat un pelin ministerial, cu No. 15831, prin »re se restrânge libertatea de propa- randă a sectanţii«, inclusiv a adventei lor de ziua şaptea. Le acest ordin, la 21 Mai 1921, con- fucerea adventiştilor, a răspuns prin^‘»n memoriu protest, urmat de un s jpliment la memoria. Th'o înlie 1921, ministrul cultelor a declarat în şedinţa Senatului că „exerciţiul cultului baptist şi adventist este liber”. Aceasta a fost recunoaşterea oficială a libertăţii confesiunii adventiste. După declaraţia din Senat, ministerul cultelor cu ordinul No. 32.950 a făcut cunoscut prefecţilor libertatea celor două culte. In primăvara anului 1922 Sf. Sinod a cerut retragerea oricărei libertăţi pentru adventişti, întrucât aceştia ar fi antimilitarişti şi primejdioşi siguranţei Statului. Conducerea adventiştilor, a făcut la 25 iunie 1922, un nou memoriu ministrului cultelor, în care a răspuns acuzaţiilor ce i se aduceau. La 21 August 1922 d. mnistru al cultelor C. Banu a dat un nou comunicat prin care se repetă recunoaşterea libertăţii cultului adventist. O situaţie dificilă au avut adventiştii cu tristul prilej al atentatului dela Senat, când s’a lansat afirmaţia că atentatorii erau adventişti Fapt ce s’a dovedit ulterior ca neexact. In reportajul următor: doctrina şi practicile adventiştilor de ziua şaptea. Lorin Popescu »«duei'eiai'i 5 3 iunie 3935 TrâliRBirBeal©1a militare pila comandamentul pompierilor s’au furat 160.000 lei . Unul din ofiţerii inspectoratului posmpierilor, din str. Gutemberg, aMrunci, în biroul casieriei, a obicat că solida cassă de fier a rinciului era spartă şi golită de ţinutul ei. Imediat s’a dat alarma şi s’a ecedat la primele investigaţiuni. Cercetările s’au îndreptat printe reangajaţii şi soldaţii serviciului. S’au fotografiat amprentele de free cassa devastată. Din cassă s’au furat 160.000 lei câteva acte de gestiune. Au fost arestaţi doi sergenţi instructori şi doi sergenţi furieri, cari au fost depuşi la închisoarea consiliului de război. Cercetările se duc de d-nii col. Zaciu V. şi căpitan I. Assador, comisari regali. A sustras acte confidenţiale Consiliul de război al corp. II a judecat pe soldatul Teta Ilie, pus sub învinuirea că aa fi sustras acte confidenţiale. Inculpatul a fost învinuit că, pe când era curier de la Comenduirea pieţei Bucuretşi la Depozitul centrali de echipament, a luat, fără calitate, o corespondenţă confidenţială, ce aparţinea Serviciului Geografic, care nu a mai ajuns la destinaţie. Apărarea, prin d. av. Ioan Bianchi, a cerut achitarea acuzatului. Consiliul, însuşindu-şi consideraţiunile apărării, a adus un verdict de achitare. Alte festivităţi în cadrul ,LuneiBucureştilor După succesul considerabil înregistrarea festivităţii, din ultima vreme „Luna Bucureştilor“ continuă serria de manifestări sărbătoreşti anuncată. Dia seria spectacolelor de mare interes cultural şi deosebită atracţie,estre urmează să aibă loc în cadrul in Lunei Bucureștilor" vom nota mai pas câteva care se vor produce în silele ce urmează, la Arenele Romanee din Parcul Carol. VINERI 7 IUNIE va avea loc concursul corurilor.Ateneelor Porlare" din Capitală, ocazie cu care DUMINECA 9 IUNIE se va ţine la ora 11 a. m., tot la Arenele Romane, un mare concurs de jocuri şi costume româneşti. „ Societăţile şi grupările de joc românesc, care vor să participe la concursul organizat de municipiu, în carul fILMEI BUCUREŞTILOR“, aiminică 9 iunie, a. c., orele 11 dimineaţa, la Arenele Romane __ sunt rugate să se înscrie la biroul din str. Vasile Boerescu No. 3.k ) In fiecare seară de la orele 6—8, orchestra regimentului 21 infanterie cântă In curtea de onoare a Parcului Carol. Călăuză Expoziţiei Pentru o mai bună orientare a vizitatorului expoziţiei urbanistice din Parcul Carol, Biroul de organizare a editat o călăuză cuprinzând, pe lângă arătarea succintă a pieselor din diferitele pavilioane şi un plan al Parcului cu indicaţia locului unde se găsesc aceste pavilioane. Albumul cuprinzând 16 reproduceri în culori după schiţele pictorului Prezziosi reprezentând colţuri pitoreşti din Bucureştii de la 1869 se găsesc de vânzare atât în expoziţia din Parcul Carol cât şi la librăriile din Capitală. . Când am arătat că anunţându şi Candidatura la scaunul episcopal I Aradului d. Avram Imbroane săvârşeşte un act de sfidare a bunuri simţ, sar fi putut poate spune ă exagerăm. Facem însă azi dopda nu numai a deplinei noastre biectivităţi, dar chiar că suntem asentimentul celor mai mulţi dinte coreligionarii politici ai d-lui Mbroane şi in unanimitatea pârelor celorlalţi intelectuali bănăţeni. Astfel ziarul „Evoluţia” care apare la Timişoara sub direcţia d-luiVocat Casius Râmneanţu, vicepreşedintele organizaţiei tineretului liberal din Timiş Torontal şi fiul ►lui Patrichie Râmneanţu, preşedin Asociaţiei Învăţătorilor Bănăconsilier judeţean, fruntaş al stalismului din acest colţ de ră,zarul acesta, zic, publică în Stimul său număr un semnificativ categoric articol intitulat „Uite țepa, nu e popa”, în care se ia o poziţie hotărîtă împotriva candi'^arii episcopale a d-lui Imbroane. Cita£ dintFun ziar ^Fiindcă la Timișoara reproducerea în alte ziare a acestui articol a fost oprită de cenzură (in „Evoluția’’ a apărut probabil prin surîdere) credem interesant a irontie aci câteva pasagii precizând că articolul e semnat de Virgil Surlaşiu, pseudonimul d-lui Casius Râmneanţu. Cităm textual: „Acum când zvonuri interesate lasă să se înţeleagă că in locul mult regretatului episcop Gigorie va fi ales fostul candidat de deunăzi la preşidenţia Camerei de comerţ din Timişoara, fără nici un menajament deschidem campania, pe faţa, pentru a zădărnici această monstruoasă tentativă. „Şi iată de ce, atâta vreme căt în cuprinsul eparhiei Aradului se cuprind şapte prezbiteriate din Banat şi anume cel din Timişoara, Comloşul Mare, Vinga, Recaş, Balint, Birchiş şi Lipova, noi cei din Banat, avem calitatea să discutăm persoana celui ce va trebui să ne ună in scaunul dela Arad şi aceasta pentru că ne cunoaştem prea bine". I le opunem din toate puterile şi cu toată mijoacele unei farse, care vrea să se tragă celor dela Arad şi bisericii ortodoxe române *. In locul marelui episcop Grigorie, nu poate veni decât un om de talia lui, iubitor de biserică, fără trena politică cu care ne-a făcut de atâtea păcate Pe care nu crelătorile trecute de la episcopia Caransebeșului: „Pe scurt: nu ne jucăm de-a uite popa, nu e popa. Dacă vrea să fie cu deasila episcop, mai întâia să se ducă la mănăstire să se pocăiască de atâtea păcate pe care nu credem însă că Dumnezeu i le iartă, dar mai ales noi nu i le putem uita.'’ Iată deci cum privesc tinerii liberali bănăţeni hotărîrea şefului organizaţiei lor de a candida la scaunul episcopal al Aradului. Noi, în comentariile ce le-am fâcut în jurul acestei candidâri, am fost mult mai blajini, deşi tot atât de hotărîţi. Toată opinia publică a Banatului se miră de un singur lucru. Cum poate d. Avram Imbroane să albe atâta îndrăzneală de a sfida tot ce avem mai sfânt: credinţa noastră strămoşească. Şi întrebarea opiniei publice bănăţene este perfect întemeiată, fiindcă d. Imbroane cu toate ramurile de activitate omenească are strânse legături realitatea lor am arătat-o altădată numai cu biserica nu are nici una, afară bineînţeles de diploma Academiei teologice din Cernăuţi, diplomă peste care însă s’a suprapus de mult o alta: diploma de avocat de care a făcut uz întreaga-i viaţă cu toate că nu prea s’a manifestat ca asistent al barei, ci mai mult ca diriguitor din umbră al unor anumite chiţibuşuri în directă contingenţă cu preocupările politicianilor de carieră. D. Imbroane face gafe Un lucru rămâne bine stabilit. D. Avram Imbroane face gafe. D-sa însuşi s’a convins de acest lucru. Astfel. Noi am anunţat dela început că intrarea d-sale în conducerea Camerei de comerţ din Timişoara, nu va fi posibilă. Pentru a obţine această intrare Timişoara a devenit timp de aproape o lună de zile teatrul unor lupte nemaipomenite. Rezultatul final? D. Imbroane de afi ilegal numit în comisia interimară, a trebuit in cele din urmă să demisioneze. Curentul înregistrând deci un succes deplin. Ce concluzie trebue trasa de aici? Că anunţarea candidaturei la scaunul episcopal al Aradului se va termina cu o retragere strategică din partea d-lui Imbroane. E nevoe deci de sfidarea de acum? Mai sunt şi alte gafe ale d-lui Imbroane. D-sa nu se poate stăpâni de a nu face pe fiecare zi un act care nu numai că-i târăşte un noroi dar strică enorm ideii de autoritate românească la graniţa de vest. pentru orice eventualitate noi stăm treji la datorie ! Banatul nu poate rămâne la infinit Un paşalâc în care bănuialac a devenit normă de drept. Domniliu Șerbescu Cazul d-lui Avram Imbroane siUite popa, nu e popa Tineretul liberal din Timiș Torontal ia atitudine hotărită împotriva candi ^ dării d-lui Avram Imbroane la scaunul de episcop al Aradului. Dela redSsiCfiai noastră pentru Ardleal sa Vanai fii Caz de febră tifoidă la Iași LAȘI, 3. — Serviciul sanitar al municipiului nostru a fost informat că in str. Florilor s’a ivit un caz de febră tifoidă.D. dr. Cădere a luat măsurile dictate de împrejurări. 1 CURENTUL Vizita d lui Cezar Mereuţă la Iaşi IAŞI, 3. Peri dimineaţă la ora 8 d. Cezar Mereuţă însoţit de d-nii Macovei directorul mişcării, Jean Maxim directorul presei c. f. r. şi Zarifogol au sosit la Iaşi cu un vagon special. In gară au fost întâmpinaţi de d-nii Emil Niţescu, directorul regionalei c. f. r. Iaşi, Gh. Bulboacă, şeful inspecţiei Iaşi, inspectori: Barbaiani, Ferdinand Bartsch, Muehlstein, Dionisie Heul, Ionel Ţăranu, Neculai Atanasiu, Eugen Pondichi, preşedintele asociaţiei ’Staţia’’ în fruntei unei numeroase delegaţii de ceferişti, precum şi alţi preşedinţi de asociaţie. După primirea făcută de cele câteva mii de ceferişti d-lui director general Mereuţă s’a servit un ceai în sala de recepţii a gării Iaşi. Apoi directorul general c. f. r. cu însoţitorii săi s’au deplasat până la atelierele Nicolina. Aici d-sa s’a întreţinut tot timpul vorbind cu lucrătorii şi interesându-se de muncă şi salarizarea lor. D. Cezar Mereuţă a vizitat halele de lucru, şcoala de ucenici, trenurile mobile de lucru. D. ing. Ceauşoglu a prezentat directorului general c. f. r. un plan de refacere a atelierelor Nicolina, pe care d. Mereuţă a promis că-l va studia. De la atelierele Nicolina d. director general c. f. r. a mers la biserica Banu unde părintele Andriescu a oficiat un Te- Deum pentru pomenirea membrilor decedaţi ai asociaţiei „A. D. Xenopol’’. Părintele Andriescu a vorbit în numele bisericii, urând progres asociaţiei. BANCHETUL După serviciul divin a urmat un banchet în sala căminului cultural c. f. r. de la Râpa Galbenă. D. director general Cezar Mereuţă a deschis seria cuvântărilor, închinând pentru M. S. Regele Carol al II-lea. D. Emil Niţescu, directorul regionalei c. f. r. Iaşi arată munca zi de zi a directorului general c. f. r. D. Iancu Botez, preşedintele Camerei de comerţ arată legăturile puternice dintre comerţ şi căile ferate, legături care contribuie mult la progresul economiei ţării. D. inspector Neculai Atanasiu, preşedintele Federaţiei c. f. r. asigură pe d. Cezar Mereuţă de devotamentul massei ceferiste. D. inspector Dionisie Heul ,vorbeşte în numele Casei „A. D. Xenopol’’. D-na avocat Eliza Grigoriu, preşedinta secţiei femenine de pe lângă asociaţia „A. D. Xenopol” face o expunere asupra activităţii acestei secţiuni. Ia apoi cuvântul d. director general c. f. r. Cezar Mereuţă, care în aplauzele asistenţei, spune că a recunoscut întotdeauna în personalul ceferist oamenii muncii şi ai disciplinei, înconjurat astfel de subalterni, d-sa lucrează cu încredere pentru progresul administraţiei c. f. r. progres care în mare parte se datoreşte acestui personal. ŞEZĂTOAREA La ora 3 s-a deschis şezătoarea de sărbătorire în sala de festivităţi a căminului cultural c. f. r. D. Emil Niţescu, directorul regionalei aşi, a ţinut cuvântul introductiv. Preşedintele asociaţiei „A D. Xenopol” face o amplă dare de teamă asupra activităţii Casei culturale şi sportive. O biografia interesantă a vieţii savantului moldovean A. D. Xenopol, o face dprof. univ. Andrei Oţetea. Urme vnă apoi partea artistică a şezătorii compusă din declaraţii, muzică, cor şi o piesă de teatru de Amanca D, director general c. f. r. însoţit de d. Macovei şi Emil Niţescu a vizitat pavilioanele c. f. r. interesându-se de buna lor îngrijire. O delegaţie de sinistraţi ceferişti în frunte cu pensionarul Grigore Neculau s-a prezentat directorului general c. f. r. şi i-a adus la cunoştinţă starea deplorabilă în care se află locatarii de prin împrejurimile Bahluiului. Ei au cerut îndiguirea Bahluiului, pentru a se pune capăt inundaţiilor ce sunt provocate aproape în fiecare an de revărsarea lui. Cezar Mereuţa a promis tot sprijinul său declarând că va studia amănunţit chestiunea îndiguirii Bahluiului. O altă delegaţie în frunte cu părintele Ioan Tincoca au adus la cunoştinţă directorului general ca aproape zilnic în gara Iaşi se produc accidente din cauza lipsei upei paserele peste linia ferată. D. Mereuţă a spus că a alocat un milion lei pentru construirea acestei paserele. Lucrările de construire vor începe chiar anul acesta. D. director general Cezar Hereuţă a părăsit Iaşul cu acceleratul de seară, fiind salutat şi gata Iaşi de peste două mii de ceferişti moldoveni şi delegaţi din ţară. Generalul Dumitrescu e încă bolnav Pentru er era pendinte cu termen de judecată, la secția a 3-a a curtei de apel procesul pentru controlul averei generalului Constantin Dumitrescu. Prezentându-se un certificat In care se arată că nu se poate prezenta In faat instantei din cauza boalei, catea a dispus amânarea desbaturilor la 1 iulie. In acelaş timp curtea a pronunţat respingerea cererei de a aduse dosarele procesului fraudelor de la jandarmerie ce au format obiectul marelui proces din faţa consiliului de război şi în care generalul Dumitrescu, susţinea că are unde piese utile apărarei sale in procesul pentru controlul averei. Un caz de la Casaţie Prin decesul consilierului Oreste Băleanu, secţiunea IlI-a a Curţii de Casaţie se vede în impas în ce priveşte funcţionarea ei; aceasta pemrtică un alt membru al secţiei de consilier Munteanu lipseşte, fiind delegat în tribunalul mixt de la Paris. Cum în funcţionarea secţiilor, nu se admit delegaţii sau detaşeri şi cum există şi eventualitatea îmbolnăvirii altor consilieri, Curtea de Casaţie a sesizat ministerul de justiţie pentru a lua măsuri care să evite o imposibilitate de funcţionare a secţiei. Jubileul liceului Gh. Lazar Sărbătorirea aniversărei a 76 de ani de la înfiinţarea liceului „Gh. Lazăr" Va avea loc in ziua de Marţi , Iunie a. c., sub înaltul patronaj al M. S. Regele Carol I. In dimineaţa acestei zile, orele 2, se va ţine in noul amfiteatru al liceului o şedinţă solemnă de come- morare. La orele 4 d. a., va avea loc la Teatrul Naţional o serbare şcolară dată de către elevii liceului. Seara va fi un banchet, la care sunt rugaţi să participe toţi cei care se simt legaţi sufleteşte de această şcoală. Sosirea unui ministru Sassu din seară cu Simplonul de 9.55, a manifeste simpatia şi cu această oca-Sosit în gara de Nord, d. V. P. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor, venind de la Vichy (Franţa), unde şi-a făcut obişnuita cură. In momentul sosirii trenului în Capitală, d. Sassu a fost întâmpinat de d-nii: M. Negură și Mircea Cancicov, subsecretari de stat; Cicero Gorciu, secretar general, avocat I. Munteanu, I. C. Teodorescu, directorul viticulturii; Horia Lazăr, directorul regimului silvic; I. Fiatu, directorul reformei agrare; C. Moroianu, directorul personalului; I. Simionescu, administratorul Capsului; Marinescu, subadministratorul acestei instituţii, funcţionarii ministerului şi ai instituţiilor pendinte, prieteni politici ai d-lui ministru Sassu, precum şi un însemnat număr de cetăţeni care au ţinut să-şi zic, faţă de titularul departamentului domeniilor. D. V. P. Sassu, de la gara de Nord a plecat direct la locuinţa d-sale, unde a avut loc o conferinţă între d-sa şi d-nii Mihail Negură, Mircea Cancicov şi secretarul general Gorciu, cu care ocazie d. Sassu, s’a interesat de mersul acţiunii de îndrumarea agri- şi legală a întregului personal, spre culturii, problema valorificării grâului şi alte probleme economice la ordinea zilei. Conferinţa a durat până la ora 10 noaptea. D. ministru Sassu, se va prezenta astăzi la ora 10 la departamentul agriculturii, cu care ocazie, va avea loc o nouă consfătuire cu directorii şi şefii de servicii din minister. V vaia din faţa carnetelor cu 75 la suta G.F.R. Expirând la 1 Iulie a. c. termenul de prelungire a valabilităţii de identitate tip c. f. r. cu 75 la sută reducere, direcţiunea generală a căilor ferate a dispus prelungirea acestora până la 1 Ianuarie 1936. In acest interval de timp, ministerul apărării naţionale şi direcţiunea oficiului I. O. V. vor da dispoziţiuni de preschimbare a carnetelor de identitate tip c. f. r. Noul formular va intra in circulaţie chiar înainte de 31 Decembrie 1935, pe măsura preschimbărilor ce se vor face in acest interval, astfel ca pe ziua de l Ianuarie 1936, toate carnetele de identitate cu 75 la sută reducere vor fi preschimbate. Numeroşi slujbaşi pecerişti din diferite colţuri ale ţării ne roagă să atragem atenţiunea ministerului de comunicaţii asupra nevoii de a se soluţiona imediat — şi în condiţiuni cât mai omeneşti — chestiunea datoriilor de la Casa de Credit P. T. T. Ei nutresc credinţa că ministerul comunicaţiilor le va pu’cea veni în ajutor, fiindcă dacă li s’ar reţine cota din datorii pe luna Iunie, cei mai mulţi n’ar avea nici cu ce să-şi hrănească familiile. Supunând aceste rânduri minsterului de comunicaţii, nădăjduim că seriositatea problemei va fi apreciată şi i se va da o soluţie dreaptă şi omenoasa. Dacă in celelalte probleme — de o covârşitoare însemnătate — se pune atâta întârziere ,cel puţin in chestiunea datoriilor către Casa de Credit P. T. T. se poate lucra cu mai multă tragere de inima şi cu mai multă urgenţă. Ce D-zeu. E vorba de viaţa atâtor mii de oameni muncitori şi folositori. Să se facă drept aici • In aceeaş chestiune primim următorul comunicat al „Asociaţiei întregului personal P. T. T.“. Astăzi, 31 maiu 1935 o delegaţia a „Asociaţiei întregului personal P. T. T.“ s-a presentat d-lui secretar gl. Traian Pârnut, spre a lua rombatul memoriului depus, relativ la lichidarea totală a datorilor. Ni s-a făcut cunoscut că hotărârea ministerului comunicaţiilor, care a fost comunicată de către Casa de credit P. T. T. tuturor oficiilor prin circulara telegrafiei no. 12430-1935, se menţine astfel cum a fost stabilită in urma intervenţiei colegilor Clucinski Sigismund şi Popescu Gh. Asociaţia a rămas profund nemulţumită de acest resultat şi a hotărât convocarea unui consilu extraordinar spre a se lua deriziunile necesare, întrucât situaţia actuală a slujbaşilor nu este cu nimic inbunătăţită prin acea hotărâre. Prin urmare, ministerul comunicaţiilor a dat ascultare unei sugestii nenorocite şi a acceptat hotărârea Casei de credit. Cum însă ştim că — dacă există bunăvoinţă — se poate reveni asupra acestei hotărâri care at T mm 0TTT00T" —Vacanta in Tarile Nordice ca vapoarele Societății HAMBURG-AMERIKA LINIE e Alegeţi! — — Vaporul „Milwaukee“ Primul voiaj spre Capul lord 28 Iunie-13 Iulie Preț minimal RM 300.— — Vaporul „St.Lou!«— Al doilea voiaj la Capul lord 14.30 lati* Preț minimal RM 320.-_ — Vaporul „Milvraukeetf Mare voiaj in Scolia, Islanda, Spitzbergen si Norvegia 15 Iulie -7 Anst Preţ minimal RM 475.— Vaporul „Milwaukee** Voiaj io Scolia, lorveila si Danemarca Pre( minimal RM 800.— Aer de Mare. Soare. Bucătărie Hapag Se câlătoreşte bine la vapoarele societăţii HAMBURG-AMERIKA LINIEGIU Info nuaţiuni si prospecte Bucureşti, calea Victoriei 84^ 70 0T ITT determina înrăutăţirea situaţiei multor mii de slujbaşi petetişti cerem ministerului de comunicaţii să studieze din nou problema datoriilor şi să dea apoi deriziunea pe care o aşteaptă şi o merită întregul personal. Slujbaşii poştali, desconsideraţi de Din vraful de scrisori pe cari le primim zilnic din partea petetiştilor se desprinde un singur strigăt de durere împotriva indiferenţei conducătorilor Găsim in aceste scrisori exprimarea multiplelor suferinţe pe cari le îndură personalul telegrafic-poştal din cauza salariilor cu totul neîndestulătoare şi a ratelor la Casa de Credit. Unii slujbaşi ne arată că au ajuns să primească intre 100—200 lei pe lună din cauza reţinerilor pentru furnituri ce şi-au procurat in condiţiuni dezastruoase. Este uiur'adevăr îngrijorătoare soarta celor 20.000 slujbaşi lăsaţi pe mâna rechinilor Pascal Popescu şi Vasil Vasiliu şi nesocotiţi de direcţiunea generală. E dureros că 20.000 oameni sirguincioşi, cărora întreaga ţară le încredinţează interesele şi de atâtea ori bani, sunt siliţi să se sbată in mizerie, in timp ce milioanele instituţiunei sunt înghiţite de o bandă de profitori, compusă de cei doi rechini şi din armata de nechemaţi, cuibăriţi pe lângă cabinetul direcţiunei generale. Va cuprinde pe oricine mirarea, când va afla că faţă de personalul telegrafo - poştal , guvernanţii au aplicat mereu două măsuri. Una, când a fost vorba de îndatoririle lor, alta când a fost vorba de drepturile ce li se cuveniau. Astfel, slujbaşii telegrafo-poştali au fost consideraţi funcţionari publici, în toate ocaziunile când li s’au cerut sacrificii; ei au îndurat toate „curbele’ aplicate salariilor în ultimii ani, ei au subscris la împrumutul înzestrării ; în acelaş timp, au muncit cu râvnă pentru propăşirea instituţiunei şi binele ţării. In schimb, slujbaşii petetişti alcătuesc singura categorie de funcţionari publici, cari n’au avut nici o avansare de 10 şi de 12 ani. De ce această vitregie ? Fireşte, cum au arătat în reportagiile precedente, a contribuit la această stare de lucruri şi lipsa de organizare a petetiştilor. Vina cea mai mare, însă, este a Statului, a miniştrilor cari s’au perindat la departamentul comunicaţiilor şi, în special a directorilor generali cari n’au plecat urechea la interesele şi la drepturile lor. Singura soluţiei organizarea Ne dăm seama, că stabilind vina şi vinovaţii acestei situaţii, nu vom consola pe slujbaşii poştali. Suferinţele pe cari le îndură el cer altceva : anume, o acţiune vie a impune drepturile ce li se cuvin de mult şi pe cari nimeni nu ie va mai putea nesocoti Dacă nu se vor solidariza şi nu vor lupta disciplinat dar hotărit, vor continua să sufere. Cei ce poartă jugul şi a-1 purta mai vor.Situaţia absolvenţilor şcoalei elementare p. Li seria 8S30/1S31 Absolvenţii şcoalei elementare t. t. seria 1930—1931 constitue una din cele mai năpăstuite categorii de petetişti. In scrisoarea ce ne-au trimis, ne arată că deşi au cerut prin nenumărate memorii, să fie încadraţi ca elevi impiegaţi intemeîndu-şi cererea pe dreptul ce decurge din frequentarea şi absolvirea şcoalei direcţiunea generală nu i-a încadrat. Din această cauză, aceşti absolvenţi sunt retribuiţi in condiţiuni inferioare muncii pe care o prestează şi pregătirii ce şi-au însuşit — dar ce este mai grav, nu pot urma cursurile Şcoalei superioare p. t. t. în urma cărora să fie avansaţi. Desigur cererea absolvenţilor seria 1930—1931 este perfect îndreptăţită Şi socotim că se săvârşeşte o mare greşeală că nu li se soluţionează revendicarea pe care o formulează , fiindcă pe de o parte se desorganizează cadrele telegrafo-poştale şi se prejudiciază instituţia, iar pe de alta sunt menţinuţi în grade de inferioritate slujbaşi pregătiţi şi îndreptăţiţi la grade superioare , salarizări corespunzătoare. Tot ceea ce putem face pentru moment, este să adresăm acestor slujbaşi tineri şi muncitori îndemnul de a continua să-şi îndeplinească îndatoririle, până când spiritul de solidaritate va anima pe toţi ce. 29.000 slujbaşi petetişti. Atunci, numai atunci ,_ cererea absolvenţilor seria 1930__1931, alăturată cererilor tuturor celorlalte categorii de slujbaşi necăjiţi al moşiei „pascalilor" şi celorlalţi profitori, nu va fi zadarnică. Atunci, numai atunci va triumfa dreptate» C. Arsenici atâţia ani de zile, năpăstuiţi mai mult decât oricare altă categorie de slujbaşi publici, aşteaptă din partea ministerului comunicaţiilor dreptatea pentru care munceşte in condiţiuni dureroase şi pentru obţinerea căreia aduc instituţiunei foloase nepreţuite. — Colţul slujbaşilor poştali petitül mulse eu riiti, dar nu sunt răsplătit! Prea naltă jertfă, prea puţină răsplată t Doleanţele personalului sanitar O delegaţie aAsociaţiei gene-1 cum fiecare are situaţia. De altfel, valea personalului sanitar auxi- oficianţii sanitari de dl. I sunt nu-' liar” în frunte cu d. G. Somnea, 1 mai la municipii şi în câteva oraşe preşedinte, s’a prezentat ori după amiază d-lui profesor dr. Titu Gane, secretar general al ministerului sănătăţii, cu moţiunea votată in adunarea generală. Pentru a se curma unele nemulţumiri în salariarea funcţionarilor sanitari auxiliari, delegaţia a rugat să se aprobe corijarea salariului acestor funcţionari, calculându-li-se indemnitatea de scumpete după localitate, aşa cum este fixat in lege, adică prime separate pentru municipii la fel pentru urbani, şi pentru rural, menţinându-se eventual salariile ce le-au avut funcţionarii în bugetele oraşelor şi municipiilor. Calcularea salariilor oficianţilor sanitari de spitale să se facă şi după clase : 1 Si 2, ca drerit, câstteat, asa dună Citiţi: *-»*-«* i-r» KssrTTRIgtertlg mari, încât numărul lor este foarte redu^Atj. S’a ce^re apoi majorarea cu 3__4 lei la cota de hrană a personalului sanitar auxiliar dela spitale. Atâţia auxiliari de spitale s’au sacrificat pe altarul datoriei, din cauza mediului de bolnavi in care trăesc. Să se acorde gradaţii şi auxiliarilor sanitari, cari au avut drept la grad şi până la 1932, dar cărora nu le-au fost înscrise gradaţiile cuvenite legal în buget. Banco! Banco nene Petrache! Am luat TYP şi m’am curăţat astă dimineaţă bine, acum vă curăţ eu pe voi conatipaţilor, pe bandă verde catifea. Minunat purgativ mergi la sigur, e plin de noroc! ! Falsificatori de monede condamnaţi CRAIOVA, 3. — Secţia I a Curţi de Apel, sub preşedinţia d-lui Dobrantescu, s’a pronunţat în procesul falsificatorilor de monete a 1000 lei, din Băileşti Au fost condamnaţi următorii: o- Pleşcă Roşea, 10 ani închisoare şi 1 milion lei despăgubiri civile cătr Banca Naţională, Petre Prodan, 3 ani închisoare, Petre Donescu, 5 ani închisoare, Szabó Lajos, 7 ani Inchisoare, Emil Cazacu 1 an închisoare, și Manasie Măcioş. O statistică gerramă Pentru a se cunoaște numărul e exact al ramatoarelor și oilor în Germana, astăzi se va face în toată Germania, o numărătoare a acestora.