Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)

1935-06-05 / nr. 2634

MÎGI*W n·i • • m‡. TelsiFain® externe •*•*©**'——*........­Capitala Belucistanului va fi aruncată în aer Victimele cutremurului trec de 20.000 CALCUTA 3 (Rador). — Calcu­lele oficiale evaluează numărul mor­ţilor din Quetta şi împrejurări, în urma cutremurului din la 40.000. 70 la sută din populaţia indigenă a oraşului Quetta, care număra 35.000 locuitori a pierit în această catastrofă. Cutremure mai uşoare s’au mai repetat la intervale scurte în cursul zilei de eri. Locuinţele cari au re­zistat primului cutremur au fost declarate nesigure şi evacuate. Scene indescriptibile de durere şi desperare s’au petrecut la scoa­terea celor pieriţi sub dărâmături şi la înmormântarea sau incinera­rea lor. CAPETOWN, 3 (Rador).­­ Un co­municat oficial arată că, cu ocazia cutremurului catastrofal din Quetta au pierit pe aerodromul militar 47 de soldaţi şi gradaţi aviatori şi un ofi­ţer aviator. Alţi 43 aviatori au fost răniţi, unii foarte grav şi internaţi în spitale improvizate. Au fost distruse 21 de avioane. LONDRA, 3. (Rador). —Comunica­tul oficial al Ministerului Indiei a­­nunţă că întregul oraş Queia, capi­£ BERLIN, 3 (Rador).__Cu prilejul catastrofalului cutremur de pământ din Belucistanul englez, d. Hitler a trimis o telegramă Regelui Angliei, căruia îi exprimă sentimentele de simpatie ale poporului german. Alt bandit american prins WASHIGNTONT3 (Rador). _ Departamentul justiţiei anunţă că ban­ditul Volney Davis a fost arestat Sâm­bătă la Chicago, de 20) de poliţişti fe­derali, in urma unei lupte înverşunate, în cursul căreia s-au tras numeroase focuri de armă din ambele părţi. Volney este complice al fiorosului bandit Alvin Karpis, „inamicul public nr. 1”. El a participat la răpirea ban­cherului Bremer și a copilului multi­­tialionarului Weerhaeuser. Sala Belucistanului englez, a fost di­strus de cutremur. Numeroase cada­vre se găsesc încă și astăzi îngropate Belucisten Slah Totalul lor este evaluat la 20.000. După telegramele pri­mite la Londra, guvernul Indiei a dat ordin să se înceteze orice lucrări de salvare, din cauza primej­diei epidemiilor. Acelea­şi telegrame anunţă că tot din acest motiv, gu­vernul va ordona arunca­rea în aer cu dinamită a ruinelor oraşului Queta. Zece mii de locuitori indigeni, între cari se cuprind şi vreo 4000 răniti, care au supravieţuit catastrofalului cutremur, vor fi transportaţi cu tre­nurile în diverse provincii ale Indiei, unde vor fi stabiliţi prin îngrijirea au­tomaţilor. Europenii, care au scăpat cu viaţă au fost transportaţi cu avioanele în oraşul Karachi. Pactul franco-sovietic n’are clauze militare MOSCOVA, 3 (Rador). — Agenția ,,Tass" transmite: Analizând memoriul german asu­­­­­pra tratatului franco-sovietic, ziarul Pravda“ scrie: " ,,Pretențiunea guvernului german că tratatul de la Locarno este incom­patibil cu acordul franco-sovietic de­­asistenţă mutuală, deoarece acesta­­din urmă ar fi o aşa zisă „alianţă ptilitară“, se explică prin faptul că în c­azul unei agresiuni a Germaniei îm­potriva Uniunii Sovietelor sau Împo­triva Franţei, cele două state şi-ar putea da sprijin reciproc”. Din însuşi textul memoriului ger­man, scrie „Pravda”, reiese limpede că acordul franco-sovietic nu este o falianţă militară pentru agresiune, ci d o înţelegere cu caracter defensiv. In al doilea rând, memoriul confirmă aptul că naţional-socialismul ger­­nan se pregăteşte de o agresiune şi este astfel interesat la creiarea unei atmosfere, care ar exclude posibili­­tatea unui ajutor mutual între Fran­­ța și Uniunea Sovietelor. In al treilea rând, guvernul german, care continuă „Pravda" posibilitatea da a se alătura acordului franco-so­r­vietic și de a se bucura astfel de toa­te foloasele pe care acest tratat îl re­zervă tuturor aderenţilor lui. Pe de altă parte, este clar că me­moriul guvernului german constituie ştreangul pe care naţional-socialis­­mul german ar voi să-l pună în ju­rul gâtului vecinilor săi din occident, pe cari îi ameninţă că nu va sem­na pactul aerian, că nu va participa la tratatul de la Locarno şi că îşi retrage consimţământul de a lua parte la pactul oriental multilateral de nea­gresiune. Cu alte cuvinte, dorind să-şi înles­nească drumul spre răsboiu, naţio­­nal-socialismul german recurge — declară ,,Pravda” —la un adevărat șantaj pentru a determina Franța să se izoleze ea însăși. O eliberare FRAGA 3 (Rador). — Autorită­ţile germane, găsind că protestul guvernului cehoslovac este înte­meiat, au predat astăzi autorităţi­lor cehoslovace de frontieră pe emigrantul Kampersberger, arestat la 29 Aprilie de poliţiştii germani, Un nou sistem de propagandă a hitlerismului in străinătate VIER­A 3 {Rador). — Ziarul „Te­legraf” află din München că ofi­ciosul central de propagandă al partidului natiorud-socialist din Berlin a elaborat un proect care tinde să grupeze în­tr'o vastă or­­ganizație pusă in serviciul naţional socialismului german, pe toţi pro­fesorii de limbă germană şi de na­ţionalitate germană, cari activează in străinătate. Proectul prevede că aceşti pro­fesori vor fi chemaţi in Germania ,şi obligaţi să urmeze cursurile Hunei „Academii germane” care funcţiona la Muenchen. Ei vor pri­mi acolo instrucţiunile necesare pentru reorganizarea invăţămăntu- Ilui german in străinătate, după di­rectivele centrului intelectual na­tional-socialist, în fruntea căruia se află d. Rosenberg, conducătorul secţiunii de politică externă a par­tidului national-socialist german. „E vorba, scrie „Telegraf”, de a se organiza şi educa toţi intelec­tualii germani domiciliaţi în străi­nătate în spiritul naţional-socialist , în primul rând de a-i face să utilizeze cunoştinţele speciale pe care le vor fi căutat urmând cursu­rile „Academiei germane”, punăn­­du-le în serviciul propagandei na­ţional-socialiste în străinătate. O organizație asemănătoare cu cea de la Muenchen a fost creată în împrejurimile Berlinului pentru in­ginerii, technicienii şi studenţii cari pleacă în străinătate. Această categorie de intelectuali va fi obligată, înainte de a părăsi Germania, să urmeze cursurile unei școli speciale, unde vor primi o educație politică menită să-i facă utilizabili pentru serviciul propa­gandei naționil-socialiste în străi­nătate. Von MiMW la Londra LONDRA, 3 (Rador). — D. von Ribbentrop, şeful delegaţiei ger­mane la conversaţiile navale de la Londra, a avut azi după amiază o întrevedere,­­ Camera Comunelor, cu sir John Simon, ministrul Afa­cerilor Străine. D. von Ribbentrop a avut deasemeni o întrevedere şi cu d. MacDonald. După aceste întrevederi, șeful delegației germane a făcut o vizită la Amiralitate, unde a fost primit de sir Bolton Eyres Monsell, primul lord al Amiralității. Conferinţa experţilor navali anglo-germana LONDRA 3 (Radul). — Lucră­rile conferineţi experţilor navali l-^anglo-germani vor începe mâine­­ dimineaţă. Se speră că ele vor pu­tea fi încheiate până la sfâriştul săr­tămânii. Conferinţa se va deschide mâine la orele 10 dimineaaă la Foreign Office şi va fi prezidată de sT John Simon, una formalitatea deschi­derii conferineţi. ministrul Afaceri­lor Străine va părăsi sala de şe­dinţe, deoarece conversaţiile ur­mează să se desfăşure numai în­tre experţii navali şi fără asisten­ta miniştrii.*έn cercurile oficiale engleze se afirmă din nou că aceste conver­saţii au un caracter oricaos şi că discuţiile vor avea exclusiv ca obiect aspectul technic al chestiu­nilor navale. Problema tonajului­ global nu va fi discutată. Aceste conversaţii vor avea ace­­laş caracter ca şi precedentele ne­gocieri navale pe care experţii en­glezi le-au avut cu reprezentanţii Statelor Unite, Japoniei, Franţei şi Italiei. Aceste puteri vor fi de altfel ţinute în curent cu mersul tratativelor dintre delegaţii nava" engl— ~* ‘ * Goering nu se în Italia duce ROMA, 3 (Rador). __ Cercurile oficiale desmint svonul că d. Goe­ring, primul ministru al Prusiei, va face o vizită in Italia. Furtună violentă pe Marea Albă MOSCOVA 3 (Rador).­­ Din Arhangelsk, se anunţă că pe Marea albă bântuie o furtună de gradul al 10-lea, ceea ce­ înseamnă maxi­mum de violenţă. Toate vapoarele ieşite în larg în ultimul timp au fost silite să se înapoieze şi să ancoreze în gol­ful Dvina. Nu se ştie nimic despre soarta corăbiei cu pânze Lengostorg care a plecat de curând spre Noua Zemblie. Când­ va fi publicată lista noului guvern englez LONDRA 3 (Rador) „Manchester Guardian” anunţă că d. Baldwin ca­re va lua probabil locul d-lui Mac­Donald ca prim-ministru, va publica lista noului guvern Vineri ,când Par­lamentul întră în vacanţa de Rusalii. Ziarul precizează că negocierile cu viitorii membri ai guvernului sunt foarte avansate. Se crede că sir Sa­muel Hoare va lua portofoliul al. str. Sir John Simon va fi ministrul de Interne, lordul Hailsham va lua pre­şedinţia Camerei Lorzilor, iar sir Philippe Cunliffe-Lister actualul mi­nistru al Coloniilor va fi numit ministru al Aerului. Regele George însânâtosit LONDRA, 3 (Rador). — Regele George, care a suferit de o ușoară răceală, a eșit ori după amiază, făcând o scurtă plimbare pe jos. Hitlerişti arestaţi la Viena VIENA, 3 (Rador). — Poliţia arestat alţi 21 de complici ai func­ţionarului Senkowski, depus de curând în închisoare. Banda, împărţită în trei echipe, şi anume informatori, redactori şi răspânditori de ştiri tendenţioase hitleriste, menţinea un strâns con­tact cu ziaristul german Schepky, care se găsește actualmente la Bu­dapesta, după câte afirma „Neue Freie Presse”. Obligativitatea învăţământului în Anglia LONDRA, 3 (Rador). __ Ziarul „Daily Examiner” anunţă că la viitoarele alegeri generale guvernul se va prezenta cu un program în care se va cere între altele obliga­tivitatea învăţământului până la vârsta de 15 ani. Guvernul, spune ziarul, va pune deasemeni în practică un program de lucrări publice inspirat după programul preşedintelui Roosevelt, şi după planul pregătit de Lloyd George, care va fi adoptat în cu­rând de guvern Săptămâna aviaţiei germane BERLIN, 3 (Rador). — Astăzi s’a sfârşit marea săptămână a a­­viaţiei. Din cele 154 de avioane care au părăsit Berlinul, 139 s’au reîntors pe aerodromul din Tempelhog după ce au parcurs 5­535,16 klm. La acest concurs au luat parte şi avioanele militare. Noui titluri nobiliare în Anglia LONDRA, 3 (Rador), _ Astăzi s’au publicat listele nouilor meda­liaţi şi ale celor ce au primit ti­tluri nobiliare cu ocazia serbărilor jubiliare ale Regelui George S’au acordat următoarele titluri nobiliare : un titlu de viconte, lor­duluiBledisloe, fost guvernator al Nouii Zelande ; 26 titluri de ba­roni ; trei de consilieri privaţi nouă baroneţi ; 46 de cavaleri ; doi însoţitori de onatre. S’au acordat deasemenea câteva sute de decoraţii. Se crede că pe lista celor ridi­caţi la rangul de pair, listă care va fi publicată zilele acestea, se va prăsi și numele actualului prim­­- pamsar MacDonald. CURENTUL Grindina a făcut ravagii la Buzău BUZĂU 2.­­ O violentă furtună însoţită de puternice manifesta­­ţiuni electrice s’a abătut, ori după amiază asupra oraşului şi judeţului nostru. După furtună, car© a durat 15 mi­nute, a căzut o ploaie generală în­soţită de grindină care a cauzat pa­gube în regiunea deluroasă, produ­când stricăciuni importante. Deasemeni grindina a produs stricăciuni în regiunea Cislău, Pârs­­cov, Pătârlagele, numeroși pomi fructiferi fiind distruși. Adunarea Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat Alegerea noului comitet CLUJ: 2. — Duminică înainte de amiază în casa ziariştilor s’a ţinut adunarea generală anuală a Sindica­tului presei române din Ardeal şi Banat. întrunirea a fost deschisă de d. Ion Clopoţel, preşedintele sindicatu­lui, care a arătat realizările în cursul anului trecut, insistând asupra faptu­lui că s-au făcut realizări de mare importanţă din punct de vedere al profesiunei ziaristice. Averea sindi­catului a crescut în mod simţitor, şi mai cu seamă a făcut paşi mari spre înfăptuirea unui vechiu desiderat al ziariştilor, acela de a înfiinţa un sa­natoriu al ziariştilor la Băile Her­­culane, pentru care atât autorităţile din Banat, cât şi diferitele instituţi­­uni şi mari întreprinderi au dat con­­trib­uţiunea lor preţioasă. A adus mulţumiri tuturor acelora cari au contrbuit pentru realizarea lui. S’a procedat apoi la citirea rapoar­telor secretariatului, al casieriei şi al comitetului de censori, după care s’a dat descărcare vechiului comitet de conducere. La discuţia asupra rapoartelor au luat cuvântul d-nii dr. Aurel Goci­­man, Sever Stoica, dr. Ion Munteanu, dr. Oct. Buzea, dr. Sebastian Borne­­misa, Isaia Tofan, dr. Aurel Butea­­nu, A. Davidescu şi alţii. Intr’o atmosferă de camarederie şi de un interes foarte viu pentru sin­dicat s’au discutat toate chestiunile de ordin profesional cari pot interesa activitatea acestei asociaţii de presă. S’a hotărât ca în timp de o lună să se ţină o adunare generală extra­ordinară a sindicatului, pentru a se discuta modificarea statutelor, care se impune din diferite motive. In ce priveşte primirea în sindicat a noui­­lor membri, care s’a făcut în aduna­rea comitetului plenar dela Blaj, în cursul lunei trecute, s’a decis a se lua dispoziţiuni defnitive cu­­ocaziu­nea viitoarei adunări generale. D. dr. Aurel Gociman a arătat că d-nii dr. Sebastian Bornemisa, Ion Clopoţel, Gheorghe Stoica, Iuliu Ma­ior, Al. Lupeanu Marin N. Brote îm­plinesc 25 de ani de ziarstică. A adus elogii activităţii ziaristice a acestor confraţi distinşi, şi a cerut comitetului, ca să aprobe, ca ei să fie sărbătoriţi cu ocaziunea viitoarei adunări generale, care se va ţine pes­te o lună. Adunarea a aprobat. D. dr. Octavian Buzea a propus, ca să se trimită o telegramă omagială d-lui Alexandru Lapedatu, ministrul cultelor și artelor, membru de onoare al Sindicatului Presei Române din Ar­deal şi Banat, cu ocaziunea alegerii sale în fruntea Academiei Române, ceeace s’a admis cu unanime aplauze. S’a procedat apoi la alegerea nou­lui comitet de conducere al Sindicatu­lui, întrucât mandatul vechiului co­mitet a expirat. Au fost aleşi turnă­torii: preşedinte d. Ion Clopoţel, vi­­ce-preşedinte d. dr. Octavian Buzea, secretar general d. Teofil Bugnariu, casier dr. Aurel Gociman, iar membri în comitetul de conducere al Sindi­catului d-nii dr. Sebastian Bornemi­sa, dr. Aurel Buteanu, Sever Stoica, Al. Lupeanu Melin, Bazil Bruia, I­­saia Tofan, Al. G. Petre, G Luca. Cenzori au fost aleşi d-nii dr. Ion Munteanu, Vaier Moldovan și Iustin Ilişoiu. Razie poliţieneasca Peste 300 de arestări întreg aparatul poliţienesc în frunte cu d. inspector Stan Vrân­­cean­u, subşeful Siguranţei Capita­lei, a făcut ori după amiază o ra­zie generală în Capitală. Cu această ocazie s’au operat peste 300 de arestări. Majoritatea celor arestaţi sunt spărgători, pun­gaşi de buzunare şi derbedei. Triarea lor se va face în cursul zilei de astăzi. retineţi-vă din timp standart în marsa Industriaşi şi Comercianţi Expoziţie industrială şi comercială organizată Lunei 22 Iunie Reduceri de 50 şi 75 la sută pe C. F. R. şi C. F. I. Pentru informatiuni adresaţi-va camerei de cerneri din Brăila cu ocazia Brăilei - 22 iulie Fraude la direcţia financiară a C. F. R.-ului Un funcţionar superior arestat Acum două zile organele poliţie­­nanciare, mai mult ordonanţe şi ordine­neşti au primit din partea direcţiei fi­j de plată gata falsificate, precum şi nanciare a căilor ferate din strada Schitu Măgureanu­­, un denunţ, în care se arăta că la suszisa direcţie s’au falsificat numeroase ordonanţe şi ordine de plată, încasându-se mari sume de bani, dela diferite casierii din provincie. Cu cercetările a fost însărcinat de comisar şef I. Gheorgiu, dela sigu­ranţa Capitalei. După două zile de investigaţii poli­ţistul a putut stabili că autorul frau­delor este Alexandru Odor, contabil la direcţia financiară şi domiciliat în strada V. A. Ureche 19. Arestat şi supus unui interogatoriu, Odor a luat pe „nu” în braţe. Făcân­­du-Se o descindere la locuinţa lui s’au **— »AamBdli» Alrof'+l&d £U un însemnat stoc de imprimate. Pus în faţa corpurilor delicte, Odor a sfârşit prin a face mărturisiri com­plecte, arătând că imprimatele le-a sustras de la arhiva serviciului. Până în momentul arestării a reuşit să întraseze trei ordonanţe prin inter­mediul gazdei sale d-na Elena Zaha­­reanu, pensionară. Două ordonanţe au fost încasate la Braşov, iar a treia în Bucureşti, suma reală fiind de 60 mii lei. In urma acestor mărturisiri, d-na Zahareanu a fost arestată şi confrun­tată cu complicele ei. Cercetările conţinu, întrucât d-na Zahareanu susţine că nu ştia că or­donanţele erau false. Dealtfel poliţia nu posedă nici un indiciu de vinovăţie. ....................................... In reportagiul de astăzi, ne vom o-1 de direcţiile technice, integral, adică l­a ini­­rolni ni«« ctimf • o­cupa de felul cum sunt organizate serviciile de întreţinerea armamentu­lui, la divizii şi corpuri de armată, în raport cu modul cum sunt organizate cele dela regiment. Rândurile cari urmează cuprind ob­­servaţiunile îngrijorătoare din scriso­rile primite ale unor personalităţi, de o competinţă netăgăduită şi cari au un trecut şi un rol în chestiunile de armament. Rolul Direcţiilor technice Intr'una din scrisorile primite, găsim următoarele: Nevoia imperioasă a reorganizării serviciilor de întreţinerea armamentu­lui şi a fabricarei lui în ţară, este o chestiune care nu mai poate întârzia, dar, mai ales nu trebue să fie lăsată spre rezoluire Direcţiei personajului, care nu are nici competinţă, nici că­derea. Dacă Direcţia personalului din ministerul apărării naţionale îşi poate permite orice, nu vom îngădui noi re­zerviştii şi vom insista mereu ca pro­blema înarmării ţării să fie rezolvată (lângă Oradea) Cu isvoarele sale termale de 42° conţinând pucioasă şi radium, sunt cele mai bune contra reumatismului, sciatică şi bolilor femeieşti Mai de nămol după sistemul din Pistyan, băi întregi şi împachetări parţiale sub îngrijirea medicilor specialişti ESTE CEA MAI EFTINA CURĂ DIN ARDEAL pensiune de la 90, mâncare de trei ori pe zi, bae de puţină 50%) reducere pe CFR Bucătăria orth. koşer. Muzică, dans, gimnastică curativă, tennis. Prmul bazin cu valuri din România CEREŢI PROSPECTE Colţul maeştrilor specialişti din serviciul armatei I III Ilii I atât în privinţa personalului, cât şi a materialului de războiu. Am arătat în articolul precedent, că maestrul armurier al unui regiment nu este încadrat, nu este dirijat tech­nic de nici un specialist, nu are cu cine faptul că nu-i pune la dispoziţie nici un fel de aparat — nici mă­car o trusă de calibre verificatoa­re — care i-ar putea tenta, să eva­deze din domeniul cancelaristic, nn acela al armamentului propriu zis; al patrulea, nepermiţându-i să să se consulte, el este pus în impost- o lipsească din garnizoana de rese­­bilitate de a-şi împrospăta cunoştinţele ş­­dinţa mai mult de cinci zile pe sau de a se ţine la curent cu evoluţia progresului profesional, fiind utilizat trei sferturi de timp în afară de ca­drul specialităţii sale. Iar în caz de boală, de moarte, sau de absenţe lungă durată, urmaşul său va avea să lupte cu aceleaşi greutăţi, cu care a luptat şi el la început, in timp ce întreţinerea armamentului ră­mâne in suferinţă, până când maestrul cel nou reuşeşte să se pună la curent cu noua stare de lucruri, absolut dife­rită de aceea pe care a avut-o an­terior. Aşa­dar, dacă ar fi vorba numai de continuitatea serviciului şi încă ar fi strict necesară prezenţa unui al doilea maestru la fiecare corp de trupă, an, hotărâte şi aprobate prin bu­get pentru inspecţie. In calitate de ajutor al şefului ser­viciului armamentului diviziei, maes­trul va învăţa: să linieze, să scrie go­tic, arab, sau cursiv, in mod­­reproşab­il, să coloreze diagramele cu creionul, sau m­­aquarele şi să raporteze in fie­care lună, că alocaţia de cancelarie este insuficientă, iar după felul cum va şti să răspundă la această chemare, va fi apreciat şi propus la înaintare. Va bănui cine, poate, că maestrul de la divizie treime să fie, neapărat, mult mai bărân, cu mai multă expe-­­ rienţă şi mai mare in grad decât ma­eştrii regimentelor — pe care-i ins­pectează — ca unul care a trecut pe la regiment! Iluzie!.... Maestrul diviziei Maestrul diviziei poate să fie chiar un proaspăt absolvent al şcoalei de meserii a armatei. Dacă era loc vacant, ce putea să facă Direcţia personalului? Şi cu cât va fi mai tânăr maestrul, la ocuparea postului de la divizie, cu atât mai repede se va transforma in­­tr’un perfect biurocrat, renunţând fără voe la toată pregătirea sa profesională atât de greu câştigată. De altfel, funcţii de acestea ,exclu­siv biurocratice le sunt încredinţate maeştrilor foarte frecvent. Avem şi maeştrii registratori, sau arhivari, când stabilimentele şi corpurile de trupă duc atâta lipsă de maeştri!... Organizarea serviciului de armament şi muniţiuni al Diviziei Să trecem acum la eşalonul imediat superior, intitulat „Serviciul de arma­ment şi muniţiuni al diviziei”. Acest pompos intitulat serviciu, se compune dintr’un căpitan sau maior şi doi maeştri, fără nici un personal auxiliar şi fără nici o înzestrare cu a­­parate de control. S-ar crede, poate, că şeful serviciu­lui armamentului diviziei este un ofi­ţer tehnic, vreun specialist care a în­văţat în vreo fabrică acest meşteşug sau, cel puţin, că este provenit dintre ofiţerii cari au parcurs filiera între­ţinerii până la divizie. Şeful serviciului armamentului divi­ziei este, de regulă, un ofiţer de in­fanterie, care, având interese in loca­litate şi negăsind alt loc liber în gar­nizoană, a primit această situaţie, pe care, in necunoştinţă de cauză, o so­coteşte inferioară şi aşteaptă cu re­semnare, să se ivească un loc vacant mai onorabil... Cu această temeinică pregătire teehnică, şeful serviciului de ar­mament se va gândi, în primul rând, să-şi alcătuiască o cancela­rie şi va începe imediat să scrie. Tabele centralizatoare de toate dimensiunile şi în toate culorile, diagrame tot aşa de aproximative ca şi diagramele şi tot felul de registre, vor încerca, să recompu­nă — din auzite — starea de fapt, fără să reuşească vreodată. Dificultăţi... De altfel, însuşi ministerul face tot posibilul ca să-l menţină în acest cadru de preocupări ridicole: întâi, prin criteriile de alegere a titularului; al doilea, nedându-i alt personal subaltern decât pe cei doi maeștri; al treilea prin Cum se fac inspecţiile Să vedem ce inspecţii poate face serviciul de armament, în cele cinci zile pe an, cât i se alocă de minister? Controlul riguros al armamentului unui regiment, nu se poate face decât în cel puţin 10 zile. Divizia are 5 regimente, astfel că trebue prevăzut un minimum de 50 de zile pe an, pentru această opera­ţie, fără să ne mai gândim că acelaş serviciu al armamentului diviziei tre­­bue să asiste la toate tragerile de răz­boi ale unităţilor, ca şi la toate ope­raţiunile technice principale. Iată, dar, că divizia nu are nevoe de un serviciu, ci de un inspectorat al armamentului, cu un şef de spe­cialitate, au un maestru de artilerie şi altul de infanterie, cu o echipă de lu­crători şi cu toate instrumentele şi a­­paratele de control, depinzând de di­recţia materialelor. In situaţia de astăzi, inspecţiunile se fac astfel: Ofiţerul de infanterie şi şeful cancelariei sale, ajung la un regi­ment. Din bună ziua ofiţerului cu armătura şi maestrului respec­tiv, iau de la aceştia informaţiuni­­le necesare tabelelor şi diagrame­lor, se întorc acasă cu primul tren şi fac un referat comandantului de divizie, care nu are nici o au­toritate, nici asupra atelierului de corp de armată, nici asupra Arse­nalului — ca să poată lua vreo dis­poziţie — nu are nici competenţa teehnică, să aprecieze referatul — şi nici nu trebuie să o aibă — şi nu dispune nici de fonduri, ca să poată interveni prom­ara­rea armamentului. Comandanţii de unităţi trebuie să ştie un singur lucru: că tot ma­terialul de război este bun şi că atunci când nu este în bună stare do FnnrUnnarft »»-------*» migra La Corpurile de armata Trecând la corpul de armată, dăm de o situaţie asemănătoare celei dela divizie: un şef al serviciului şi 2 ma­eştri,­­ cu singura deosebire, că şe­ful este colonel de artilerie, care a mai lucrat în această direcţie, deci o­fiţer technic, dar, complect dezarmat ,a­ pus la dispoziţia comandantului corpului de armată, care, ca şi coman­dantul diviziei, nu are nici mijloacele, nici căderea, să-i fie şef. Am mai spus-o şi o repetăm mereu — să se pornească neîntâr­ziat la organizarea serioasă a ser­viciilor de întreţinere, cu oameni competenţi, sub o singură coman­dă a Direcţiei Materialelor, iar aceste servicii să fie complectate de un personal bine selecţionat şi stabil. » Cei ce nu pricep aceas­ta nevoe a armamentului­ 4 să renunţe la ambiţia de a le organiza, iar cei che­maţi — în mod natural — să o facă, să pornească la lucru neîntârziat. C. A. teehnică tului­­a întreţinerii armamen­ V Cadavrul unui student scos din canalul Bega TIMIȘOARA 2. — Am amintit la timp că studentul loan Branciu, dela școala politechnică din localitate s’a înecat în canalul Bega. Sâmbătă, cadavrul Iui Banciu a fost pescuit de barcagiul Iosif Bécsi în dreptul străzii Em. Gojdu. Cadavrul a fost transportat îe morga cimitirului ortodox­ român Iosefin.

Next