Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)
1935-06-05 / nr. 2634
MÎGI*W n·i • • m‡. TelsiFain® externe •*•*©**'——*........Capitala Belucistanului va fi aruncată în aer Victimele cutremurului trec de 20.000 CALCUTA 3 (Rador). — Calculele oficiale evaluează numărul morţilor din Quetta şi împrejurări, în urma cutremurului din la 40.000. 70 la sută din populaţia indigenă a oraşului Quetta, care număra 35.000 locuitori a pierit în această catastrofă. Cutremure mai uşoare s’au mai repetat la intervale scurte în cursul zilei de eri. Locuinţele cari au rezistat primului cutremur au fost declarate nesigure şi evacuate. Scene indescriptibile de durere şi desperare s’au petrecut la scoaterea celor pieriţi sub dărâmături şi la înmormântarea sau incinerarea lor. CAPETOWN, 3 (Rador). Un comunicat oficial arată că, cu ocazia cutremurului catastrofal din Quetta au pierit pe aerodromul militar 47 de soldaţi şi gradaţi aviatori şi un ofiţer aviator. Alţi 43 aviatori au fost răniţi, unii foarte grav şi internaţi în spitale improvizate. Au fost distruse 21 de avioane. LONDRA, 3. (Rador). —Comunicatul oficial al Ministerului Indiei anunţă că întregul oraş Queia, capi£ BERLIN, 3 (Rador).__Cu prilejul catastrofalului cutremur de pământ din Belucistanul englez, d. Hitler a trimis o telegramă Regelui Angliei, căruia îi exprimă sentimentele de simpatie ale poporului german. Alt bandit american prins WASHIGNTONT3 (Rador). _ Departamentul justiţiei anunţă că banditul Volney Davis a fost arestat Sâmbătă la Chicago, de 20) de poliţişti federali, in urma unei lupte înverşunate, în cursul căreia s-au tras numeroase focuri de armă din ambele părţi. Volney este complice al fiorosului bandit Alvin Karpis, „inamicul public nr. 1”. El a participat la răpirea bancherului Bremer și a copilului multitialionarului Weerhaeuser. Sala Belucistanului englez, a fost distrus de cutremur. Numeroase cadavre se găsesc încă și astăzi îngropate Belucisten Slah Totalul lor este evaluat la 20.000. După telegramele primite la Londra, guvernul Indiei a dat ordin să se înceteze orice lucrări de salvare, din cauza primejdiei epidemiilor. Aceleaşi telegrame anunţă că tot din acest motiv, guvernul va ordona aruncarea în aer cu dinamită a ruinelor oraşului Queta. Zece mii de locuitori indigeni, între cari se cuprind şi vreo 4000 răniti, care au supravieţuit catastrofalului cutremur, vor fi transportaţi cu trenurile în diverse provincii ale Indiei, unde vor fi stabiliţi prin îngrijirea automaţilor. Europenii, care au scăpat cu viaţă au fost transportaţi cu avioanele în oraşul Karachi. Pactul franco-sovietic n’are clauze militare MOSCOVA, 3 (Rador). — Agenția ,,Tass" transmite: Analizând memoriul german asupra tratatului franco-sovietic, ziarul Pravda“ scrie: " ,,Pretențiunea guvernului german că tratatul de la Locarno este incompatibil cu acordul franco-sovietic deasistenţă mutuală, deoarece acestadin urmă ar fi o aşa zisă „alianţă ptilitară“, se explică prin faptul că în cazul unei agresiuni a Germaniei împotriva Uniunii Sovietelor sau Împotriva Franţei, cele două state şi-ar putea da sprijin reciproc”. Din însuşi textul memoriului german, scrie „Pravda”, reiese limpede că acordul franco-sovietic nu este o falianţă militară pentru agresiune, ci d o înţelegere cu caracter defensiv. In al doilea rând, memoriul confirmă aptul că naţional-socialismul gernan se pregăteşte de o agresiune şi este astfel interesat la creiarea unei atmosfere, care ar exclude posibilitatea unui ajutor mutual între Franța și Uniunea Sovietelor. In al treilea rând, guvernul german, care continuă „Pravda" posibilitatea da a se alătura acordului franco-sorvietic și de a se bucura astfel de toate foloasele pe care acest tratat îl rezervă tuturor aderenţilor lui. Pe de altă parte, este clar că memoriul guvernului german constituie ştreangul pe care naţional-socialismul german ar voi să-l pună în jurul gâtului vecinilor săi din occident, pe cari îi ameninţă că nu va semna pactul aerian, că nu va participa la tratatul de la Locarno şi că îşi retrage consimţământul de a lua parte la pactul oriental multilateral de neagresiune. Cu alte cuvinte, dorind să-şi înlesnească drumul spre răsboiu, naţional-socialismul german recurge — declară ,,Pravda” —la un adevărat șantaj pentru a determina Franța să se izoleze ea însăși. O eliberare FRAGA 3 (Rador). — Autorităţile germane, găsind că protestul guvernului cehoslovac este întemeiat, au predat astăzi autorităţilor cehoslovace de frontieră pe emigrantul Kampersberger, arestat la 29 Aprilie de poliţiştii germani, Un nou sistem de propagandă a hitlerismului in străinătate VIERA 3 {Rador). — Ziarul „Telegraf” află din München că oficiosul central de propagandă al partidului natiorud-socialist din Berlin a elaborat un proect care tinde să grupeze într'o vastă organizație pusă in serviciul naţional socialismului german, pe toţi profesorii de limbă germană şi de naţionalitate germană, cari activează in străinătate. Proectul prevede că aceşti profesori vor fi chemaţi in Germania ,şi obligaţi să urmeze cursurile Hunei „Academii germane” care funcţiona la Muenchen. Ei vor primi acolo instrucţiunile necesare pentru reorganizarea invăţămăntu- Ilui german in străinătate, după directivele centrului intelectual national-socialist, în fruntea căruia se află d. Rosenberg, conducătorul secţiunii de politică externă a partidului national-socialist german. „E vorba, scrie „Telegraf”, de a se organiza şi educa toţi intelectualii germani domiciliaţi în străinătate în spiritul naţional-socialist , în primul rând de a-i face să utilizeze cunoştinţele speciale pe care le vor fi căutat urmând cursurile „Academiei germane”, punăndu-le în serviciul propagandei naţional-socialiste în străinătate. O organizație asemănătoare cu cea de la Muenchen a fost creată în împrejurimile Berlinului pentru inginerii, technicienii şi studenţii cari pleacă în străinătate. Această categorie de intelectuali va fi obligată, înainte de a părăsi Germania, să urmeze cursurile unei școli speciale, unde vor primi o educație politică menită să-i facă utilizabili pentru serviciul propagandei naționil-socialiste în străinătate. Von MiMW la Londra LONDRA, 3 (Rador). — D. von Ribbentrop, şeful delegaţiei germane la conversaţiile navale de la Londra, a avut azi după amiază o întrevedere, Camera Comunelor, cu sir John Simon, ministrul Afacerilor Străine. D. von Ribbentrop a avut deasemeni o întrevedere şi cu d. MacDonald. După aceste întrevederi, șeful delegației germane a făcut o vizită la Amiralitate, unde a fost primit de sir Bolton Eyres Monsell, primul lord al Amiralității. Conferinţa experţilor navali anglo-germana LONDRA 3 (Radul). — Lucrările conferineţi experţilor navali l-^anglo-germani vor începe mâine dimineaţă. Se speră că ele vor putea fi încheiate până la sfâriştul sărtămânii. Conferinţa se va deschide mâine la orele 10 dimineaaă la Foreign Office şi va fi prezidată de sT John Simon, una formalitatea deschiderii conferineţi. ministrul Afacerilor Străine va părăsi sala de şedinţe, deoarece conversaţiile urmează să se desfăşure numai între experţii navali şi fără asistenta miniştrii.*În cercurile oficiale engleze se afirmă din nou că aceste conversaţii au un caracter oricaos şi că discuţiile vor avea exclusiv ca obiect aspectul technic al chestiunilor navale. Problema tonajului global nu va fi discutată. Aceste conversaţii vor avea acelaş caracter ca şi precedentele negocieri navale pe care experţii englezi le-au avut cu reprezentanţii Statelor Unite, Japoniei, Franţei şi Italiei. Aceste puteri vor fi de altfel ţinute în curent cu mersul tratativelor dintre delegaţii nava" engl— ~* ‘ * Goering nu se în Italia duce ROMA, 3 (Rador). __ Cercurile oficiale desmint svonul că d. Goering, primul ministru al Prusiei, va face o vizită in Italia. Furtună violentă pe Marea Albă MOSCOVA 3 (Rador). Din Arhangelsk, se anunţă că pe Marea albă bântuie o furtună de gradul al 10-lea, ceea ce înseamnă maximum de violenţă. Toate vapoarele ieşite în larg în ultimul timp au fost silite să se înapoieze şi să ancoreze în golful Dvina. Nu se ştie nimic despre soarta corăbiei cu pânze Lengostorg care a plecat de curând spre Noua Zemblie. Când va fi publicată lista noului guvern englez LONDRA 3 (Rador) „Manchester Guardian” anunţă că d. Baldwin care va lua probabil locul d-lui MacDonald ca prim-ministru, va publica lista noului guvern Vineri ,când Parlamentul întră în vacanţa de Rusalii. Ziarul precizează că negocierile cu viitorii membri ai guvernului sunt foarte avansate. Se crede că sir Samuel Hoare va lua portofoliul al. str. Sir John Simon va fi ministrul de Interne, lordul Hailsham va lua preşedinţia Camerei Lorzilor, iar sir Philippe Cunliffe-Lister actualul ministru al Coloniilor va fi numit ministru al Aerului. Regele George însânâtosit LONDRA, 3 (Rador). — Regele George, care a suferit de o ușoară răceală, a eșit ori după amiază, făcând o scurtă plimbare pe jos. Hitlerişti arestaţi la Viena VIENA, 3 (Rador). — Poliţia arestat alţi 21 de complici ai funcţionarului Senkowski, depus de curând în închisoare. Banda, împărţită în trei echipe, şi anume informatori, redactori şi răspânditori de ştiri tendenţioase hitleriste, menţinea un strâns contact cu ziaristul german Schepky, care se găsește actualmente la Budapesta, după câte afirma „Neue Freie Presse”. Obligativitatea învăţământului în Anglia LONDRA, 3 (Rador). __ Ziarul „Daily Examiner” anunţă că la viitoarele alegeri generale guvernul se va prezenta cu un program în care se va cere între altele obligativitatea învăţământului până la vârsta de 15 ani. Guvernul, spune ziarul, va pune deasemeni în practică un program de lucrări publice inspirat după programul preşedintelui Roosevelt, şi după planul pregătit de Lloyd George, care va fi adoptat în curând de guvern Săptămâna aviaţiei germane BERLIN, 3 (Rador). — Astăzi s’a sfârşit marea săptămână a aviaţiei. Din cele 154 de avioane care au părăsit Berlinul, 139 s’au reîntors pe aerodromul din Tempelhog după ce au parcurs 5535,16 klm. La acest concurs au luat parte şi avioanele militare. Noui titluri nobiliare în Anglia LONDRA, 3 (Rador), _ Astăzi s’au publicat listele nouilor medaliaţi şi ale celor ce au primit titluri nobiliare cu ocazia serbărilor jubiliare ale Regelui George S’au acordat următoarele titluri nobiliare : un titlu de viconte, lorduluiBledisloe, fost guvernator al Nouii Zelande ; 26 titluri de baroni ; trei de consilieri privaţi nouă baroneţi ; 46 de cavaleri ; doi însoţitori de onatre. S’au acordat deasemenea câteva sute de decoraţii. Se crede că pe lista celor ridicaţi la rangul de pair, listă care va fi publicată zilele acestea, se va prăsi și numele actualului prim- pamsar MacDonald. CURENTUL Grindina a făcut ravagii la Buzău BUZĂU 2. O violentă furtună însoţită de puternice manifestaţiuni electrice s’a abătut, ori după amiază asupra oraşului şi judeţului nostru. După furtună, car© a durat 15 minute, a căzut o ploaie generală însoţită de grindină care a cauzat pagube în regiunea deluroasă, producând stricăciuni importante. Deasemeni grindina a produs stricăciuni în regiunea Cislău, Pârscov, Pătârlagele, numeroși pomi fructiferi fiind distruși. Adunarea Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat Alegerea noului comitet CLUJ: 2. — Duminică înainte de amiază în casa ziariştilor s’a ţinut adunarea generală anuală a Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat. întrunirea a fost deschisă de d. Ion Clopoţel, preşedintele sindicatului, care a arătat realizările în cursul anului trecut, insistând asupra faptului că s-au făcut realizări de mare importanţă din punct de vedere al profesiunei ziaristice. Averea sindicatului a crescut în mod simţitor, şi mai cu seamă a făcut paşi mari spre înfăptuirea unui vechiu desiderat al ziariştilor, acela de a înfiinţa un sanatoriu al ziariştilor la Băile Herculane, pentru care atât autorităţile din Banat, cât şi diferitele instituţiuni şi mari întreprinderi au dat contribuţiunea lor preţioasă. A adus mulţumiri tuturor acelora cari au contrbuit pentru realizarea lui. S’a procedat apoi la citirea rapoartelor secretariatului, al casieriei şi al comitetului de censori, după care s’a dat descărcare vechiului comitet de conducere. La discuţia asupra rapoartelor au luat cuvântul d-nii dr. Aurel Gociman, Sever Stoica, dr. Ion Munteanu, dr. Oct. Buzea, dr. Sebastian Bornemisa, Isaia Tofan, dr. Aurel Buteanu, A. Davidescu şi alţii. Intr’o atmosferă de camarederie şi de un interes foarte viu pentru sindicat s’au discutat toate chestiunile de ordin profesional cari pot interesa activitatea acestei asociaţii de presă. S’a hotărât ca în timp de o lună să se ţină o adunare generală extraordinară a sindicatului, pentru a se discuta modificarea statutelor, care se impune din diferite motive. In ce priveşte primirea în sindicat a nouilor membri, care s’a făcut în adunarea comitetului plenar dela Blaj, în cursul lunei trecute, s’a decis a se lua dispoziţiuni defnitive cuocaziunea viitoarei adunări generale. D. dr. Aurel Gociman a arătat că d-nii dr. Sebastian Bornemisa, Ion Clopoţel, Gheorghe Stoica, Iuliu Maior, Al. Lupeanu Marin N. Brote împlinesc 25 de ani de ziarstică. A adus elogii activităţii ziaristice a acestor confraţi distinşi, şi a cerut comitetului, ca să aprobe, ca ei să fie sărbătoriţi cu ocaziunea viitoarei adunări generale, care se va ţine peste o lună. Adunarea a aprobat. D. dr. Octavian Buzea a propus, ca să se trimită o telegramă omagială d-lui Alexandru Lapedatu, ministrul cultelor și artelor, membru de onoare al Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat, cu ocaziunea alegerii sale în fruntea Academiei Române, ceeace s’a admis cu unanime aplauze. S’a procedat apoi la alegerea noului comitet de conducere al Sindicatului, întrucât mandatul vechiului comitet a expirat. Au fost aleşi turnătorii: preşedinte d. Ion Clopoţel, vice-preşedinte d. dr. Octavian Buzea, secretar general d. Teofil Bugnariu, casier dr. Aurel Gociman, iar membri în comitetul de conducere al Sindicatului d-nii dr. Sebastian Bornemisa, dr. Aurel Buteanu, Sever Stoica, Al. Lupeanu Melin, Bazil Bruia, Isaia Tofan, Al. G. Petre, G Luca. Cenzori au fost aleşi d-nii dr. Ion Munteanu, Vaier Moldovan și Iustin Ilişoiu. Razie poliţieneasca Peste 300 de arestări întreg aparatul poliţienesc în frunte cu d. inspector Stan Vrânceanu, subşeful Siguranţei Capitalei, a făcut ori după amiază o razie generală în Capitală. Cu această ocazie s’au operat peste 300 de arestări. Majoritatea celor arestaţi sunt spărgători, pungaşi de buzunare şi derbedei. Triarea lor se va face în cursul zilei de astăzi. retineţi-vă din timp standart în marsa Industriaşi şi Comercianţi Expoziţie industrială şi comercială organizată Lunei 22 Iunie Reduceri de 50 şi 75 la sută pe C. F. R. şi C. F. I. Pentru informatiuni adresaţi-va camerei de cerneri din Brăila cu ocazia Brăilei - 22 iulie Fraude la direcţia financiară a C. F. R.-ului Un funcţionar superior arestat Acum două zile organele poliţienanciare, mai mult ordonanţe şi ordineneşti au primit din partea direcţiei fij de plată gata falsificate, precum şi nanciare a căilor ferate din strada Schitu Măgureanu, un denunţ, în care se arăta că la suszisa direcţie s’au falsificat numeroase ordonanţe şi ordine de plată, încasându-se mari sume de bani, dela diferite casierii din provincie. Cu cercetările a fost însărcinat de comisar şef I. Gheorgiu, dela siguranţa Capitalei. După două zile de investigaţii poliţistul a putut stabili că autorul fraudelor este Alexandru Odor, contabil la direcţia financiară şi domiciliat în strada V. A. Ureche 19. Arestat şi supus unui interogatoriu, Odor a luat pe „nu” în braţe. Făcându-Se o descindere la locuinţa lui s’au **— »AamBdli» Alrof'+l&d £U un însemnat stoc de imprimate. Pus în faţa corpurilor delicte, Odor a sfârşit prin a face mărturisiri complecte, arătând că imprimatele le-a sustras de la arhiva serviciului. Până în momentul arestării a reuşit să întraseze trei ordonanţe prin intermediul gazdei sale d-na Elena Zahareanu, pensionară. Două ordonanţe au fost încasate la Braşov, iar a treia în Bucureşti, suma reală fiind de 60 mii lei. In urma acestor mărturisiri, d-na Zahareanu a fost arestată şi confruntată cu complicele ei. Cercetările conţinu, întrucât d-na Zahareanu susţine că nu ştia că ordonanţele erau false. Dealtfel poliţia nu posedă nici un indiciu de vinovăţie. ....................................... In reportagiul de astăzi, ne vom o-1 de direcţiile technice, integral, adică la inirolni ni«« ctimf • ocupa de felul cum sunt organizate serviciile de întreţinerea armamentului, la divizii şi corpuri de armată, în raport cu modul cum sunt organizate cele dela regiment. Rândurile cari urmează cuprind observaţiunile îngrijorătoare din scrisorile primite ale unor personalităţi, de o competinţă netăgăduită şi cari au un trecut şi un rol în chestiunile de armament. Rolul Direcţiilor technice Intr'una din scrisorile primite, găsim următoarele: Nevoia imperioasă a reorganizării serviciilor de întreţinerea armamentului şi a fabricarei lui în ţară, este o chestiune care nu mai poate întârzia, dar, mai ales nu trebue să fie lăsată spre rezoluire Direcţiei personajului, care nu are nici competinţă, nici căderea. Dacă Direcţia personalului din ministerul apărării naţionale îşi poate permite orice, nu vom îngădui noi rezerviştii şi vom insista mereu ca problema înarmării ţării să fie rezolvată (lângă Oradea) Cu isvoarele sale termale de 42° conţinând pucioasă şi radium, sunt cele mai bune contra reumatismului, sciatică şi bolilor femeieşti Mai de nămol după sistemul din Pistyan, băi întregi şi împachetări parţiale sub îngrijirea medicilor specialişti ESTE CEA MAI EFTINA CURĂ DIN ARDEAL pensiune de la 90, mâncare de trei ori pe zi, bae de puţină 50%) reducere pe CFR Bucătăria orth. koşer. Muzică, dans, gimnastică curativă, tennis. Prmul bazin cu valuri din România CEREŢI PROSPECTE Colţul maeştrilor specialişti din serviciul armatei I III Ilii I atât în privinţa personalului, cât şi a materialului de războiu. Am arătat în articolul precedent, că maestrul armurier al unui regiment nu este încadrat, nu este dirijat technic de nici un specialist, nu are cu cine faptul că nu-i pune la dispoziţie nici un fel de aparat — nici măcar o trusă de calibre verificatoare — care i-ar putea tenta, să evadeze din domeniul cancelaristic, nn acela al armamentului propriu zis; al patrulea, nepermiţându-i să să se consulte, el este pus în impost- o lipsească din garnizoana de resebilitate de a-şi împrospăta cunoştinţele şdinţa mai mult de cinci zile pe sau de a se ţine la curent cu evoluţia progresului profesional, fiind utilizat trei sferturi de timp în afară de cadrul specialităţii sale. Iar în caz de boală, de moarte, sau de absenţe lungă durată, urmaşul său va avea să lupte cu aceleaşi greutăţi, cu care a luptat şi el la început, in timp ce întreţinerea armamentului rămâne in suferinţă, până când maestrul cel nou reuşeşte să se pună la curent cu noua stare de lucruri, absolut diferită de aceea pe care a avut-o anterior. Aşadar, dacă ar fi vorba numai de continuitatea serviciului şi încă ar fi strict necesară prezenţa unui al doilea maestru la fiecare corp de trupă, an, hotărâte şi aprobate prin buget pentru inspecţie. In calitate de ajutor al şefului serviciului armamentului diviziei, maestrul va învăţa: să linieze, să scrie gotic, arab, sau cursiv, in modreproşabil, să coloreze diagramele cu creionul, sau maquarele şi să raporteze in fiecare lună, că alocaţia de cancelarie este insuficientă, iar după felul cum va şti să răspundă la această chemare, va fi apreciat şi propus la înaintare. Va bănui cine, poate, că maestrul de la divizie treime să fie, neapărat, mult mai bărân, cu mai multă expe- rienţă şi mai mare in grad decât maeştrii regimentelor — pe care-i inspectează — ca unul care a trecut pe la regiment! Iluzie!.... Maestrul diviziei Maestrul diviziei poate să fie chiar un proaspăt absolvent al şcoalei de meserii a armatei. Dacă era loc vacant, ce putea să facă Direcţia personalului? Şi cu cât va fi mai tânăr maestrul, la ocuparea postului de la divizie, cu atât mai repede se va transforma intr’un perfect biurocrat, renunţând fără voe la toată pregătirea sa profesională atât de greu câştigată. De altfel, funcţii de acestea ,exclusiv biurocratice le sunt încredinţate maeştrilor foarte frecvent. Avem şi maeştrii registratori, sau arhivari, când stabilimentele şi corpurile de trupă duc atâta lipsă de maeştri!... Organizarea serviciului de armament şi muniţiuni al Diviziei Să trecem acum la eşalonul imediat superior, intitulat „Serviciul de armament şi muniţiuni al diviziei”. Acest pompos intitulat serviciu, se compune dintr’un căpitan sau maior şi doi maeştri, fără nici un personal auxiliar şi fără nici o înzestrare cu aparate de control. S-ar crede, poate, că şeful serviciului armamentului diviziei este un ofiţer tehnic, vreun specialist care a învăţat în vreo fabrică acest meşteşug sau, cel puţin, că este provenit dintre ofiţerii cari au parcurs filiera întreţinerii până la divizie. Şeful serviciului armamentului diviziei este, de regulă, un ofiţer de infanterie, care, având interese in localitate şi negăsind alt loc liber în garnizoană, a primit această situaţie, pe care, in necunoştinţă de cauză, o socoteşte inferioară şi aşteaptă cu resemnare, să se ivească un loc vacant mai onorabil... Cu această temeinică pregătire teehnică, şeful serviciului de armament se va gândi, în primul rând, să-şi alcătuiască o cancelarie şi va începe imediat să scrie. Tabele centralizatoare de toate dimensiunile şi în toate culorile, diagrame tot aşa de aproximative ca şi diagramele şi tot felul de registre, vor încerca, să recompună — din auzite — starea de fapt, fără să reuşească vreodată. Dificultăţi... De altfel, însuşi ministerul face tot posibilul ca să-l menţină în acest cadru de preocupări ridicole: întâi, prin criteriile de alegere a titularului; al doilea, nedându-i alt personal subaltern decât pe cei doi maeștri; al treilea prin Cum se fac inspecţiile Să vedem ce inspecţii poate face serviciul de armament, în cele cinci zile pe an, cât i se alocă de minister? Controlul riguros al armamentului unui regiment, nu se poate face decât în cel puţin 10 zile. Divizia are 5 regimente, astfel că trebue prevăzut un minimum de 50 de zile pe an, pentru această operaţie, fără să ne mai gândim că acelaş serviciu al armamentului diviziei trebue să asiste la toate tragerile de război ale unităţilor, ca şi la toate operaţiunile technice principale. Iată, dar, că divizia nu are nevoe de un serviciu, ci de un inspectorat al armamentului, cu un şef de specialitate, au un maestru de artilerie şi altul de infanterie, cu o echipă de lucrători şi cu toate instrumentele şi aparatele de control, depinzând de direcţia materialelor. In situaţia de astăzi, inspecţiunile se fac astfel: Ofiţerul de infanterie şi şeful cancelariei sale, ajung la un regiment. Din bună ziua ofiţerului cu armătura şi maestrului respectiv, iau de la aceştia informaţiunile necesare tabelelor şi diagramelor, se întorc acasă cu primul tren şi fac un referat comandantului de divizie, care nu are nici o autoritate, nici asupra atelierului de corp de armată, nici asupra Arsenalului — ca să poată lua vreo dispoziţie — nu are nici competenţa teehnică, să aprecieze referatul — şi nici nu trebuie să o aibă — şi nu dispune nici de fonduri, ca să poată interveni promararea armamentului. Comandanţii de unităţi trebuie să ştie un singur lucru: că tot materialul de război este bun şi că atunci când nu este în bună stare do FnnrUnnarft »»-------*» migra La Corpurile de armata Trecând la corpul de armată, dăm de o situaţie asemănătoare celei dela divizie: un şef al serviciului şi 2 maeştri, cu singura deosebire, că şeful este colonel de artilerie, care a mai lucrat în această direcţie, deci ofiţer technic, dar, complect dezarmat ,a pus la dispoziţia comandantului corpului de armată, care, ca şi comandantul diviziei, nu are nici mijloacele, nici căderea, să-i fie şef. Am mai spus-o şi o repetăm mereu — să se pornească neîntârziat la organizarea serioasă a serviciilor de întreţinere, cu oameni competenţi, sub o singură comandă a Direcţiei Materialelor, iar aceste servicii să fie complectate de un personal bine selecţionat şi stabil. » Cei ce nu pricep aceasta nevoe a armamentului 4 să renunţe la ambiţia de a le organiza, iar cei chemaţi — în mod natural — să o facă, să pornească la lucru neîntârziat. C. A. teehnică tuluia întreţinerii armamen V Cadavrul unui student scos din canalul Bega TIMIȘOARA 2. — Am amintit la timp că studentul loan Branciu, dela școala politechnică din localitate s’a înecat în canalul Bega. Sâmbătă, cadavrul Iui Banciu a fost pescuit de barcagiul Iosif Bécsi în dreptul străzii Em. Gojdu. Cadavrul a fost transportat îe morga cimitirului ortodox român Iosefin.