Curentul, ianuarie 1936 (Anul 9, nr. 2841-2871)

1936-01-14 / nr. 2854

ANUL . No. 2854 PAGINI KEI Un nou răspuns al d-lui ministru inculeţ " infami " Precizări cu privire lucrările din jud. Muscel ' ' O. Inculeţ, ministru de interne, a făcut presei următoarele florii declaraţiuni: „Am întârziat să răspund d-lui Ion Mihalac­he, cu privire la conte­starea de către d-sa a datelor cari învederau lucrările înfăptuite în Judeţul Muscel sub gu­vernarea noa­­str­ă, pentru a verifica afirmatiunile d-sale la fata locului . Rezultatul verificării este că a­­firmatiunile d-lui Mihalache sunt lipsite de temeiu, după cum n’au bază serioasă nici datele din bro­şura „Înfăptuiri gospodăreşti reali­zate în judeţul Muscel, din Iulie 1932 până la Noembrie 1933‘‘, pusă amabil de către d-sa la dispoziţia ntea. Ilustrez lipsa de temeiu a afirma, bunilor d-lui Mihalache şi a broşu­rii ce mi-a trimis-o, numai cu câte­va fapte concrete. : In „Demascarea farsei guverna­mentale4' („Dreptatea“ din 11 Ianua­rie). — iarăşi cuvinte tari, incom­patibile, după părerea noastră, cu situaţia unui şef de partid de gu­vernământ, — d. Mihalache ne con­testă şcoala din comuna­ Valea Că­­lineşti. Scrisoarea dlui Trin­că Oni.* iată ce ne scrie d. director al acestei şcoli, d. Ştefan Truică: „încă din anul 1925, temelia şcoalei primare din Valea­ Călineş­­tilor Muscel, a fost turnată de par­tidul naţional liberal. Pe această temelie nu s’a zidit nici o cărămidă până în primăvara anului 1934, când partidul liberal începe construirea ei, construcţie pe care o termină în vara anului 1935, inaugurând-o la 15 Septem­brie 1935. Localul acesta de şcoală este un local mare, cu trei săli de clasă, cancelarie şi cu­ o mare şi frumoasă sală de festivităţi cum şi cu teme­lia turnată pentru eventuală con- Strucţie a sală a patra. Am raportat aceasta pentru res­tabilirea unui adevăr”. (ss) Director Ştefan Truică Iată o realizare contestată de d. Mihalache şi confirmată de însuş directorul şcoalei în chestie, care trebuie să ştie ceva în privinţa a­­ceasta. Alt fapt: Şcoala de la Dragoslavele In broşura amintită, la pagina 33, este trecută ca şcoală în constric- 5 tie şi cea dela Dragoslavele. Or, realitatea este că sub naţio­­nal-târănişti nu s’a început nici o construcţie de şcoală in comuna­­ Dragoslavele. Construcţia a început •T5T anul 1914 şi s’a terminat în 1935. ” Ne mărginim la aceste restabiliri­i de adevăruri, contestate de către şefa­ partidului naţional-ţărănesc. Indus probabil în eroare de priete­nii d-saie politici dela faţa locului Tot aşa stau lucrurile cu toate contestatiunile d-lui Ion Mihalache (şi cel© din presa de eri, cu privire la poduri şi şosele), făcute la tabloul de lucrări prezentat de noi şi pen­tru judeţul Muscel şi pentru întrea­ga ţară. încă odată, ţara avidă de lucrări pozitive şi sătulă de vorbe goale, a luat, sub imboldul partidului naţio­­nal-liberal şi guvernului lui, un a­­vânt constructiv cu totul excepţio­nal şi impresionant. In orice caz, pentru a pune con­testările preşedintelui partidului naţional-ţărănesc definitiv la punct am trimis astăzi d-lui Ion Mihala­che un tablou cerut de d-sa şi pro­punerea ca­­ să examinăm lucrările împreună la faţa locului în contra­dictoriu. Din partea noastră este delegat prefectul judeţului. D. Mihalache a fost rugat să delege şi d-sa un re­prezentant, care împreună cu pre­fectul vor face constatările nece­sare la faţa locului. Aceasta pentru judeţul Muscel, judeţul natal al d-lui Ion Mihalache şi pentru orice alt judeţ din ţară, frică o­­frică lămurire la sfârşit. Pentru construcţii de şcoli nu­mai in cei doi ani de gvernare a noastră s’a dat în judeţul Muscel 2.863.301 lei, pe când sub toate gu­vernările naţional-ţărăniste la un joc, s’a luat în judeţul Muscel pen­tru acelaş scop numai 686.200 lei adică de patru ori mai puţin. O rectificare mit­a Alimănişteanu a depus suma de 25.000 lei, iar nu de 250.000 lei. D. Amiral Dan Zaharia ne roagă să publicăm următoaarea rectificare : „In articolul semnat de mine în chestiunea de polemică ministru Inculeţ­ I. Mihalache, pe care aui avut bunăvoinţă a-l publica în nu­mărul de cri. s’a strecurat o eroare de ciîre, ce schimbă de fond pro- pentru construcţia bleb­ul, în sensul că d. deputat Du- Stoen­işti­şcoalei din mm ' V Iii D. INCULEŢ M.S. Regele Carol şi Marele Voevod Mihai în Iugoslavia Vânătoarea regală in regiunea Novîsai­ BELGRAD, 12 (Rador). _ Co­respondentul Agenţiei Havas trans­mite : Regele Carol II al României şi Marele Voevod Mihai, Moştenito­rul Tronului, au sosit azi dimi­neaţă aci, călătorind incognito. înalţii oaspeţi au fost primiţi pe peronul gării Topoidere de către Regina Maria a Iugoslaviei, de tâ­nărul Rege Petru II şi de Prinţul Scent Paul al Iugoslaviei, de unde au plecat apoi imediat cu automo­bilul spre Novisad, pentru a face o vânătoare în această regiune. Conferința secretă a episcopiior germani RARIS, 12 (Rador). — Corespon­dentul din Berlin al Agenţiei Ha­vas anunţă: . Episcopii germani s’au întrunit In cursul săptămânei acesteia intri o conferinţă ţinută la Fulda (Nessen- Nassau). Atât întrunirea conferinţei epis­copiior germani cât şi cele discu­tate au fost ţinute secrete. Conferinţa va avea o foarte mare importanţă deoarece ea va decide alipirea bisericei catolice germane la regimul naţional-socia­list. Cercurile naţional-socialiste speră că Episcopatul german va reveni asupra atitudinei luată de el anul trecut şi care a dus la scrisoarea pastorală prin car© se condamna politica religioasă naţional-socia­­listă Part© dintre episcopi doresc să se găsească un modus vivendi în­tre Biserică şi stat, ei temându-se de consecinţele morale şi material© pe cari le-ar avea separaţia dintre cele două instituţiunî, şi pe care naţional-socialiştii nu ezită să o ia în considerare dacă nu s© apla­nează conflictul religios. Dealtfel, acum recent, s’au în­ceput negocieri între reprezentanţii Episcopatului german şî ministrul cultelor. întrevederea ar fi avut de obiect reluarea negocierilor între­rupte In luni© 1934, asupra puncte­lor litigioase din Concordat. Legăturile polono-germane 300 de jurişti germani vizitează Polonia VARŞOVIA, 12 (Rador). — In cu­rând vor sosi în Polonia numeroşi germani. Un grup de 300 de jurişti vor sosi chiar la sfârşitul lunii ia­nuarie. Nu est© exclus ca ei să fie conduşi chiar ve­d Franck, mini­strul Justiţiei Reichului. Se mai anunţă că în curând va sosi d. von Schimmer und Osten. Beehrend spartului german, care va ţin© mai multe conferinţe. Se duc încă negocieri între orga­nizaţiile tineretului polonez şi „Hit­lerjugend’', pentru creiarea unui la­găr comun. Primăvară In sudul Franţei MARSILIA 12 (Radiopress). —­­zi la Marsilia și împrejurimii , z­­de adevărată primăvară. Tempera­tura plus 17 grade. Populaţia a îmbrăcat hainele de vară. Stradă construita de italieni în Mălaire D. Maniu va vorbi la Hunedoara Cu ocazia alegerilor parţiale de la Hunedoara, unde partidul naţional-ţă­­rănesc a depus candidatt­ra d-lui Gh. Pop, se vor ţine o serie de întruniri, la care vor lua cuvântul toţi fruntaşii ar­deleni. La congresul din Capitala judeţului, va participa şi d. Iuliu Maniu, care va ţine un discurs, aşteptat cu viu interes de către cercurile politice, întrucât se crede că fostul preşedinte de consiliu va folosi prilejul, pentru a-şi spune cu­vântul in toate chestiunile la ordinea zilei. * ..Wh­o­wm ------­Alegerile comunale de la Olteniţa En au avut loc alegerile consi­liului comunal din Olteniţa. Au fost înscrişi 1631 Votanţi 1261 Voturi exprimată 1258 Voturi nule . Anulate 40 . Au obţinut... Lista No..] guvernamentală in frunte cu d. Vasile Fundăneanu, 721 voturi. -- . Lista No. 2 vaidistă în frunte cu d. dr♦ Deculescu 392 voturi. Lista No. 1 naţional ţărănistă în frunte cu d. Şeitan 105 voturi. Guvernul a obţinut 12 mandate, vaidiştii 6 mandate. Naţional-ţără­­niştii nau obţinut nici un mandat noiobţinând 26 la sută din voturi. «»ttMPWli»'*» ..... " "" O incăerare sângeroasă ntre catolici și comuni ti DUBLIN 12 (Rador). . .Membrii UniuneL catolice au năvălit azi în sala în care se ţinea o întrunire a partidului comunist, în­­ cartierul Rathmhies. S’a profina o jifcbl&rtă încăerare între cele douj* tabdre. Sunt numeroși răniți. Synîmta în procesul turturărilor d­in Lituania KAUNAS, 12 (Rador).—Azi s’a dat sentinţa în procesul ţăranilor impli­caţi în turburările del® Souvalkie. Se ştie că sătenii din SouvaMe s’au ridicat contra impozitelor excesive şi contra politicii agricole a guvernului. Cu acel prilej, mişcarea de protestare a degenerat în încăierări de stradă. O persoană a fost omorâtă. Cei judecaţi, erau acuzaţi­ că au a­ţâţat de ţărani contra guvernului Şapte din ei au fost condamnaţi la pe­depse între un an şi cinci ani închi­soare. Ceilalţi şapte acuzaţi au fost achitaţi. Furtuni de o violenţă rară in Polon­a VARŞOVIA 12 (Radorf, _ Asu­pra poloniei meridionale s’au abă­tut furtuni de o violenţa rară,­ în­soţite de ploi torenţiale. Acoperişurile multor case in nu­meroase părţi au fost smulse de furia vântului. La Lwow, în cartierele periferice foarte multe străzi sunt acoperite de apă, pivnițele și chiar patteru­rile unora din clădiri sunt dease­­meni pline cu apă. Mărfi 14 lawuari© T9S6 Director: PAMFIL SEIGARD TELEFON■­ REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Palatul Nifon str. Doamnei­­, ei I Redacţia 3-4088, Administraţia 3-4080 Secretariatul şi Provincia . . 3-4086 Cabinetul directorului . . . 3-4084 ABONAMENTE: Lei 700 pe an; 330 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pe ritra Bănci, instituţiuni şi Administraţii Publice Lei 1000 anual, pentru străinătate: Lei 1700 pe an ; 900 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele­­încep la 1 şi 15 ale lunei. Taxa poştală plătită în numerar conf. ord Dir. Generale P. T. T. nr. 55740/929 Congresul pruparitor din România, final la Târ­govişte Au participat peste 20.000 de cetăţeni.­Guvântărire.­Moţiunea TÂRGOVIŞTE 12. — Este cu­noscută lupta dârză şi perfect jus­tificată ce o duc prunarii şi viti­cultorii pentru revendicarea drep­turilor lor. In judeţul Dâmboviţa, s’au ţinut în ultimul timp, o serie de întruniri ale prunarilor şi viti­cultorilor. Aceste întruniri au cul­minat cu marele congres ce s’a ţinut azi la Târgovişte la care au participat delegaţii de prunari şi viticultori din întreaga ţară, iar din judeţ, circa 20.000 de cetăţeni, încă din zorii zilei au început să sosească delegaţii din toate jude­ţele ţării, iar prin bariere au inun­dat oraşul mii de producători. Congresul s-a ţinut pe platoul de lângă „Sala de arme”. Asistenţa In afara numeroaselor delega­­ţiuni sosite din ţară, au luat parte şi d-nii: Cicero Gordiu, secretar general al ministerului agriculturii, Constantin Garoflid, preşedintele Uniunii viticole şi pomicole din ţară, C. Dănescu prefectul jude­ţului, parlamentarii: Polizu Dra­­gomirescu, Năstase­ Scheiu, N. Ior­­dăchescu şi Adam Ionescu-Vâlcea, Iancu Anastasescu animatorul şi sufletul mişcării la Dâmboviţa, I. Bageru, preşedintele sindicatului viticol Dâmboviţa, Hagi Anton, se­cretar general al­­Sindicatului vi­ticol, I. Theodorescu-Iaşi, Ştefan Graur-Focşani, Ştirbulescu-Buzău, Eugen Iliescu-Buzău, inginer Ple­­şoianu-Vâlcea, Andreiescu-Muscel, colonel Fulgeanu-Prahova, Popo­­vici-Mehedinţi, Al. Dumitrescu-Pi­­teşti, C. Lăzărescu şi Traian Iuga- Bucureşti, Hanuţ-Bacău, Ion D. Mihălcescu-Buzău, avocat Micu T­icolae, avocat C. Rizescu­, etc. Deschiderea congresul­i D. avocat IANCU ANASTA­SESCU, care prezidează congres.*] deschide seria cuvântărilor, adu­când salutul tuturora, d-lui Con­stantin Garoflid, preşedintele U­­niunii sindicatelor viticole şi po­micole. Spune că prunarii sunt strânşi uniţi în junii d-lui Garoflid şi sunt recunoscători oricărei or­­ganizaţiuni de conducere a statului care va îmbrăţişa şi soluţiona cau­za pomicultorilor, care este o mare problemă socială. Salută apoi pre­zenţa la congres a d-lor parlamen­tari şi a d-lor Cicero Gojd­u şi prefect Dănescu. „Rostul acestui mare congres— spune d-sa — este să se afirme aci două mari adevăruri: 1) Că, intre noi prunarii şi intre viticultori, este o strânsă unire, că Uniunea sin­dicatelor viticole este şi Uniunea sindicatelor pomicole şi că, preşe­dintele Uniunii sindicatelor vitico­le şi pomicole, d. Const. Garoflid, este autorizat să vorbească în nu­mele nostru, ca şi în numele viti­cultorilor; 2) Că, soluţiunile formu­late şi propu­se de consiliul Uniunii sindicatelor viticole şi pomicole sunt, bine­înţeles, şi soluţiunile primarilor, în această privinţă accentuăm asupra delimitării zonelor viticole şi pomicole şi îndepărtarea spirtu­lui de cereale din băuturi. Dacă pă­mântul este o funcţie socială, atunci cultura lui trebue îndrumată spre folosul tuturor. Nu este îngăduit ca mii de pogoane de teren bun pentru semănături să se planteze cu pruni, meri sau cu vie, iar coas­tele şi colinele noastre să rămână răpi sterpe, fără întrebuinţare. Pentru încurajarea agriculturii şi culturii grâului, s’au dat ajutoare şi prime de export ce să plătesc de consumatori, cari sunt orăşenii şi noi populaţiunea dela munte, ce importăm făina şi pâinea necesară pentru hrană. Suntem in dreptul nostru să cerem ca cineva să aibă grije şi de cultura proprie regiu­nilor noastre de deal şi munte. Dar mai ales accentuăm, că, fără înde­părtarea spirtului de cereale din băuturi, nu se poate­ socoti să se aducă vreo îndreptare cauzei noas­tre, a prunarilor, ca şi a viticulto­rilor. Porumbul şi cartofii să rămână pentru mâncare, iar nu pentru spirt Deci să se ştie: „jos cu spirtul din bucate”. (Miile de producători au manifestat îndelung contra produ­cătorilor de spirt). Adresăndu-se d-lui Garoflid, d-sa roagă să facă totul pentru obţine­rea isbăndei depline pe care popo­rul acesta de milioane de suflete răbdător şi ordonat, o merită dar care a ajuns să nu mai aibă cu ce să-şi ia sare şi porumb şi care a rămas totuşi liniştit, căci sufletul său este plin de speranţe. D-sa mulţumeşte ziarului „Curen­­tul ’, pentru largul concurs ce l-a dat şi-l dă aceste­ sfinte cauze. Declară congresul general al pru­­narilor deschis. D. IANCU BAGERU, in numele viticultorilor din judeţul Dâmboviţa, cere : 1) Oprirea plantării viitor de terras şi şes; 2) desfiinţarea spir­tului de cereale şi înlocuirea lui prin spirtul produs din fructe şi vin; 3. libertatea pentru producători pentru a-şi desface produsele, şi 4) reduce­rea taxelor şi­­dărilor, ce nu mai sunt proporţionale cu valoarea pro­duselor. D-sa roagă pe d. Cicero Gordiu să transmită d-lui ministru Sassu aceste doleanţe. D. LEONTIN ILIESCU aduce sa­lutul d-lui Stelian Popescu. D-sa arată că ţara este plină de străini, ce otrăvesc, cu produsele lor, sufle­­tul naţiei. Au mai ţinut cuvântări d-nii: Ştirbulescu-Buzău, Eugen Iliescu- Buzău, deputat Adam Ionescu-Vâl­­cea, Teodor Enăchescu-Brăneşti, inginer Pleşoianu-Vâlcea, senator Năstase-Scheiu, Tarche Athanasiu- Târgovişte, deputat Polizu Drago­­mirescu, I. Theodorescu-Iaşi. Toţi vorbitorii au protestat cu vehemen­ţă contra străinilor ce otrăvesc sis­tematic poporul cu produse falsifi­cate. 'UKi' »«IBM» Cuvântarea S-lai Cicero gorciu, secre g­ral al ministerului De Domenii D. CICERO GORCIU, secretar general al ministerului agriculturii, arată că vorbeşte in numele d-lui ministru Vasile Sassu, care a înţe­les să răspundă la invitaţia făcută şi care l-a însărcinat să spună că are toată grija pentru satisfacerea pomicultorilor şî viticultorilor. D-sa arată că suferinţele acestor catego­rii de cetăţeni sunt cunoscute la mi­nister, unde­ s’a lucrat şi se lucrează pentru interesul lor. D-sa arată că dacă nu s’a făcut mai mult pentru producători, aceasta se datorează lipsei lor de organizare. Asigură că guvernul are toată solicitudinea şi dorinţa de a fac© să înceteze sufe­rinţele producătorilor. D-sa arată apoi tot ce guvernul a făcut pentru agricultura şi pomicultură şi spune că se va aduce o lege a reglemen­tării plantărilor de vii. Face apel la toţi să fie organizaţi şi să asculte de îndemnurile conducătorilor. „Cât timp spirtul industrial nu va fi tri­mis la maşini, nu vom avea un câş­tig adevărat"­,­­ spune d-sa, în­cheie arătând ca prin unirea tutu­ror se va creia siguranţa că pe câm­pii şi dealuri va veni fericirea de altădată. Au mai vorbit apoi d-nii: An­dreescu-Muscel, Ştefan Graur-Foc­şani, cari‘aduc salutul producători­lor din judeţele Putna, tecuci şi Râmnicul-Sărat şi cari roagă pe re­prezentanţii presei să înregistreze că este pentru prima dată când la un congres al producătorilor ia par­te şi un reprezentant al ministeri­lui agriculturii, reprezentant care a cerut înlăturarea spirtului şi înlocui­rea lui. Alte cuvântări Au m­ai ţinut cuvântări d-nii­­.Colo­nel, Fulge­anu, preşedintele sindicatu­lui prunarilor din Prahova, Hanuţ — Bacău, preşedintele sindicatului­ viti­col şi pomicol, din Bacău, Popovici Turnu Severin, reprezentantul jude­ţului Mehedinţi, Al. Dumitrescu pre­şedintele sindicatului portocol din Argeş, deputat Nicolae Iordachescu Târgovişte şi Grigore R. Iri­nescu, reprezentantul ziarului „Curentul“, care in numele ziarului „Curentul!*, a promis întregul sprijin pentru lup­ta Pană la isbândă a pomicultorilor şi viticultorilor. ■ Discursul d-lui Const. Garoflid D. C. Garoflid luând cuvântul, spune : „Este primul congres al prunarilor din toată ţara şi mă bucur că la acest congres, care s-a făcut la îndemnul Uniunii, a luat parte un num­ăr atât de covârşitor de producători. Este un semn feri­­cit şi văd că unirea prunarilor cu viticultorii, asigură triumful idei­lor noastre. Avem nevoie de o u­­nire complectă şi trainică­’. D-sa arată că, comisia ce a fost la ministerul agriculturii, unde a prezentat o serie de doleanţe, a pri­mit răspunsul că, sunt mai mulţi cei dela câmp, decât cei dela deal, la care d. Garoflid a răspuns că, ală­turi de viticultori, sunt şi prunarii. Exprimându-şi satisfacţia că s’a făcut unirea acestor două catego­rii de producători, în care stă tri­umful, arată că, producătorii au doi mari inamici: 1) spirtul din cereale şi 2) hibrizii­ După ce ara­tă lupta dusă în trecut de Sindi­cat contra spirtului şi a hibrizilor, arată că lupta actuală tinde la câş­tigarea unor drepturi comune. Du­pă ce elogiază activitatea depusă de d. Iancu Anastasescu, d-sa spu­ne că ia asupra sa doleanţele ex­primate de preşedintele Sindicatu­lui prunarilor din Dâmboviţa, dar cu condiţia ca toată lumea să stea strâns unită în jurul său. ,,Nici un conducător, — spune d-sa — oricât ar fi de pătruns de adevărul unei doctrine, nici un ge­neral oricât ar fi de viteaz nu pot face nimic, dacă oştirea nu ascultă de comanda lor. Puterea dvs. stă un vot. Uniţi-vă şi organizaţi-vă şi vă asigur că dacă va fi unire com­plectă, vom triumfa”. D. IANCU ANASTASESCU, dă apoi cetire unei scrisori primite de la I. N. N. Săveanu, preşedintele Camerii, prin care se scuză de a nu fi putut lua parte la congres, fiind obligat a fi prezent în re­­giunea Adjud—Sascut, din judeţul Putna. De asemenea dă cetire te­legramei, primită de la d. Constan­tin Nicolescu, senator şi fost pre­şedinte al Senatului care salută con­gresul şi comunică, că Înţelege sa se prelimumere printre susţinătorii cauzei drepte a prunarilor şi viti­cultorilor. De asemenea citeşte şi­ telegrama de adeziune a d-lui Leo­­nida Georgescu, de la Tg. Jiu. D. HAGI ANTON, după ce adu­ce elogii d-lui Iancu Anastasescu,­­ pentru lupta energică ce o duce pentru isbândirea sfintelor drep­turi ale prunarilor și viticultorilor, dă cetire la următoarea. Moflurae Frunarii din întreaga ţară, în­frăţiţi cu v­icuItorii, adunaţi in congres azi 12 ianuarie 1938, în Târgovişte, la chemarea Uniunii ge­nerale a sindicatelor viticole şi po­micole, sub preşedinţia d-lui Const- Garoflid, în urma cuvântărilor ţi­nute, au constatat că, criza gravă în care se sbate de ani de zile popu­latia regiunilor deluroase ale ţă­rii, prin nevânzarea şi scăderea ca­tastrofală a preţurilor la prunc şi ţuică, are următoarele cauze ne­luate in seamă de guvernele tării şi anume: 1 Concurenta pe care monopolul o face băuturilor naturale, prin vân­zarea, pe toate căle, a rachiurilor fabricate din spirt de cereale; 2. întinderea peste măsură a plan­taliilor de viţa, de terras, la câmp; 3. Taxele mari ce s’au pus pe con­sumatia tuicii; 4. Piedicile mari ce se pun des­facerii tuicii, atât prin restrânge­rea numărului cârciumelor, cât şi prin interzicerea comerţului ambu­lant en-gro®. Congresul protestează contra proectului de lege, depus de gu­vern pe biurourile Senatului, care nu poate aduce nici o shimbare a situaţiei nenorocite de azi a pruna­rilor şi cere compleetarea lui cu următoarele măsuri : 1. Scoaterea spirtului de cereale din consumaţie şi înlocuirea lui prin spirtul din ţuică şi vin; 2) Oprirea cu desăvrşire şi pen­­tru totdeauna a plantaţiilor de vită sălbatecă (terras) la câmp, care pe de o parte face o concurenţă ne­dreaptă atât ţuicii de prune, cât şi vinului bun, iar pe de altă parte sustrage agriculturii, propriu zise, o importantă întindere de bună cultură. 3. Schimbarea sistemului actual de taxare ţuicii, adaptarea unui alt sistem de impunere, care, înlă­turând evaziunea fiscală, permite obţinerea liberei circulaţii, pentru tuiea şi vin; 4. Delimitarea zonelor viticole şi pomicole; 5. Numărul brevetelor de câr­ciumi, cu vin şi ţuică, să fie lărgit şi fără nici o restricţie de distanţe între ele; 6. Să se încuviinţeze din nou (Continuare în pag. 11­ a)

Next