Curentul, ianuarie 1936 (Anul 9, nr. 2841-2871)
1936-01-14 / nr. 2854
ANUL . No. 2854 PAGINI KEI Un nou răspuns al d-lui ministru inculeţ " infami " Precizări cu privire lucrările din jud. Muscel ' ' O. Inculeţ, ministru de interne, a făcut presei următoarele florii declaraţiuni: „Am întârziat să răspund d-lui Ion Mihalache, cu privire la contestarea de către d-sa a datelor cari învederau lucrările înfăptuite în Judeţul Muscel sub guvernarea noastră, pentru a verifica afirmatiunile d-sale la fata locului . Rezultatul verificării este că afirmatiunile d-lui Mihalache sunt lipsite de temeiu, după cum n’au bază serioasă nici datele din broşura „Înfăptuiri gospodăreşti realizate în judeţul Muscel, din Iulie 1932 până la Noembrie 1933‘‘, pusă amabil de către d-sa la dispoziţia ntea. Ilustrez lipsa de temeiu a afirma, bunilor d-lui Mihalache şi a broşurii ce mi-a trimis-o, numai cu câteva fapte concrete. : In „Demascarea farsei guvernamentale4' („Dreptatea“ din 11 Ianuarie). — iarăşi cuvinte tari, incompatibile, după părerea noastră, cu situaţia unui şef de partid de guvernământ, — d. Mihalache ne contestă şcoala din comuna Valea Călineşti. Scrisoarea dlui Trincă Oni.* iată ce ne scrie d. director al acestei şcoli, d. Ştefan Truică: „încă din anul 1925, temelia şcoalei primare din Valea Călineştilor Muscel, a fost turnată de partidul naţional liberal. Pe această temelie nu s’a zidit nici o cărămidă până în primăvara anului 1934, când partidul liberal începe construirea ei, construcţie pe care o termină în vara anului 1935, inaugurând-o la 15 Septembrie 1935. Localul acesta de şcoală este un local mare, cu trei săli de clasă, cancelarie şi cu o mare şi frumoasă sală de festivităţi cum şi cu temelia turnată pentru eventuală con- Strucţie a sală a patra. Am raportat aceasta pentru restabilirea unui adevăr”. (ss) Director Ştefan Truică Iată o realizare contestată de d. Mihalache şi confirmată de însuş directorul şcoalei în chestie, care trebuie să ştie ceva în privinţa aceasta. Alt fapt: Şcoala de la Dragoslavele In broşura amintită, la pagina 33, este trecută ca şcoală în constric- 5 tie şi cea dela Dragoslavele. Or, realitatea este că sub naţional-târănişti nu s’a început nici o construcţie de şcoală in comuna Dragoslavele. Construcţia a început •T5T anul 1914 şi s’a terminat în 1935. ” Ne mărginim la aceste restabilirii de adevăruri, contestate de către şefa partidului naţional-ţărănesc. Indus probabil în eroare de prietenii d-saie politici dela faţa locului Tot aşa stau lucrurile cu toate contestatiunile d-lui Ion Mihalache (şi cel© din presa de eri, cu privire la poduri şi şosele), făcute la tabloul de lucrări prezentat de noi şi pentru judeţul Muscel şi pentru întreaga ţară. încă odată, ţara avidă de lucrări pozitive şi sătulă de vorbe goale, a luat, sub imboldul partidului naţional-liberal şi guvernului lui, un avânt constructiv cu totul excepţional şi impresionant. In orice caz, pentru a pune contestările preşedintelui partidului naţional-ţărănesc definitiv la punct am trimis astăzi d-lui Ion Mihalache un tablou cerut de d-sa şi propunerea ca să examinăm lucrările împreună la faţa locului în contradictoriu. Din partea noastră este delegat prefectul judeţului. D. Mihalache a fost rugat să delege şi d-sa un reprezentant, care împreună cu prefectul vor face constatările necesare la faţa locului. Aceasta pentru judeţul Muscel, judeţul natal al d-lui Ion Mihalache şi pentru orice alt judeţ din ţară, frică ofrică lămurire la sfârşit. Pentru construcţii de şcoli numai in cei doi ani de gvernare a noastră s’a dat în judeţul Muscel 2.863.301 lei, pe când sub toate guvernările naţional-ţărăniste la un joc, s’a luat în judeţul Muscel pentru acelaş scop numai 686.200 lei adică de patru ori mai puţin. O rectificare mita Alimănişteanu a depus suma de 25.000 lei, iar nu de 250.000 lei. D. Amiral Dan Zaharia ne roagă să publicăm următoaarea rectificare : „In articolul semnat de mine în chestiunea de polemică ministru Inculeţ I. Mihalache, pe care aui avut bunăvoinţă a-l publica în numărul de cri. s’a strecurat o eroare de ciîre, ce schimbă de fond pro- pentru construcţia blebul, în sensul că d. deputat Du- Stoeniştişcoalei din mm ' V Iii D. INCULEŢ M.S. Regele Carol şi Marele Voevod Mihai în Iugoslavia Vânătoarea regală in regiunea Novîsai BELGRAD, 12 (Rador). _ Corespondentul Agenţiei Havas transmite : Regele Carol II al României şi Marele Voevod Mihai, Moştenitorul Tronului, au sosit azi dimineaţă aci, călătorind incognito. înalţii oaspeţi au fost primiţi pe peronul gării Topoidere de către Regina Maria a Iugoslaviei, de tânărul Rege Petru II şi de Prinţul Scent Paul al Iugoslaviei, de unde au plecat apoi imediat cu automobilul spre Novisad, pentru a face o vânătoare în această regiune. Conferința secretă a episcopiior germani RARIS, 12 (Rador). — Corespondentul din Berlin al Agenţiei Havas anunţă: . Episcopii germani s’au întrunit In cursul săptămânei acesteia intri o conferinţă ţinută la Fulda (Nessen- Nassau). Atât întrunirea conferinţei episcopiior germani cât şi cele discutate au fost ţinute secrete. Conferinţa va avea o foarte mare importanţă deoarece ea va decide alipirea bisericei catolice germane la regimul naţional-socialist. Cercurile naţional-socialiste speră că Episcopatul german va reveni asupra atitudinei luată de el anul trecut şi care a dus la scrisoarea pastorală prin car© se condamna politica religioasă naţional-socialistă Part© dintre episcopi doresc să se găsească un modus vivendi între Biserică şi stat, ei temându-se de consecinţele morale şi material© pe cari le-ar avea separaţia dintre cele două instituţiunî, şi pe care naţional-socialiştii nu ezită să o ia în considerare dacă nu s© aplanează conflictul religios. Dealtfel, acum recent, s’au început negocieri între reprezentanţii Episcopatului german şî ministrul cultelor. întrevederea ar fi avut de obiect reluarea negocierilor întrerupte In luni© 1934, asupra punctelor litigioase din Concordat. Legăturile polono-germane 300 de jurişti germani vizitează Polonia VARŞOVIA, 12 (Rador). — In curând vor sosi în Polonia numeroşi germani. Un grup de 300 de jurişti vor sosi chiar la sfârşitul lunii ianuarie. Nu est© exclus ca ei să fie conduşi chiar ved Franck, ministrul Justiţiei Reichului. Se mai anunţă că în curând va sosi d. von Schimmer und Osten. Beehrend spartului german, care va ţin© mai multe conferinţe. Se duc încă negocieri între organizaţiile tineretului polonez şi „Hitlerjugend’', pentru creiarea unui lagăr comun. Primăvară In sudul Franţei MARSILIA 12 (Radiopress). —zi la Marsilia și împrejurimii , zde adevărată primăvară. Temperatura plus 17 grade. Populaţia a îmbrăcat hainele de vară. Stradă construita de italieni în Mălaire D. Maniu va vorbi la Hunedoara Cu ocazia alegerilor parţiale de la Hunedoara, unde partidul naţional-ţărănesc a depus candidattra d-lui Gh. Pop, se vor ţine o serie de întruniri, la care vor lua cuvântul toţi fruntaşii ardeleni. La congresul din Capitala judeţului, va participa şi d. Iuliu Maniu, care va ţine un discurs, aşteptat cu viu interes de către cercurile politice, întrucât se crede că fostul preşedinte de consiliu va folosi prilejul, pentru a-şi spune cuvântul in toate chestiunile la ordinea zilei. * ..Whowm ------Alegerile comunale de la Olteniţa En au avut loc alegerile consiliului comunal din Olteniţa. Au fost înscrişi 1631 Votanţi 1261 Voturi exprimată 1258 Voturi nule . Anulate 40 . Au obţinut... Lista No..] guvernamentală in frunte cu d. Vasile Fundăneanu, 721 voturi. -- . Lista No. 2 vaidistă în frunte cu d. dr♦ Deculescu 392 voturi. Lista No. 1 naţional ţărănistă în frunte cu d. Şeitan 105 voturi. Guvernul a obţinut 12 mandate, vaidiştii 6 mandate. Naţional-ţărăniştii nau obţinut nici un mandat noiobţinând 26 la sută din voturi. «»ttMPWli»'*» ..... " "" O incăerare sângeroasă ntre catolici și comuni ti DUBLIN 12 (Rador). . .Membrii UniuneL catolice au năvălit azi în sala în care se ţinea o întrunire a partidului comunist, în cartierul Rathmhies. S’a profina o jifcbl&rtă încăerare între cele douj* tabdre. Sunt numeroși răniți. Synîmta în procesul turturărilor din Lituania KAUNAS, 12 (Rador).—Azi s’a dat sentinţa în procesul ţăranilor implicaţi în turburările del® Souvalkie. Se ştie că sătenii din SouvaMe s’au ridicat contra impozitelor excesive şi contra politicii agricole a guvernului. Cu acel prilej, mişcarea de protestare a degenerat în încăierări de stradă. O persoană a fost omorâtă. Cei judecaţi, erau acuzaţi că au aţâţat de ţărani contra guvernului Şapte din ei au fost condamnaţi la pedepse între un an şi cinci ani închisoare. Ceilalţi şapte acuzaţi au fost achitaţi. Furtuni de o violenţă rară in Polona VARŞOVIA 12 (Radorf, _ Asupra poloniei meridionale s’au abătut furtuni de o violenţa rară, însoţite de ploi torenţiale. Acoperişurile multor case in numeroase părţi au fost smulse de furia vântului. La Lwow, în cartierele periferice foarte multe străzi sunt acoperite de apă, pivnițele și chiar patterurile unora din clădiri sunt deasemeni pline cu apă. Mărfi 14 lawuari© T9S6 Director: PAMFIL SEIGARD TELEFON■ REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Palatul Nifon str. Doamnei, ei I Redacţia 3-4088, Administraţia 3-4080 Secretariatul şi Provincia . . 3-4086 Cabinetul directorului . . . 3-4084 ABONAMENTE: Lei 700 pe an; 330 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pe ritra Bănci, instituţiuni şi Administraţii Publice Lei 1000 anual, pentru străinătate: Lei 1700 pe an ; 900 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamenteleîncep la 1 şi 15 ale lunei. Taxa poştală plătită în numerar conf. ord Dir. Generale P. T. T. nr. 55740/929 Congresul pruparitor din România, final la Târgovişte Au participat peste 20.000 de cetăţeni.Guvântărire.Moţiunea TÂRGOVIŞTE 12. — Este cunoscută lupta dârză şi perfect justificată ce o duc prunarii şi viticultorii pentru revendicarea drepturilor lor. In judeţul Dâmboviţa, s’au ţinut în ultimul timp, o serie de întruniri ale prunarilor şi viticultorilor. Aceste întruniri au culminat cu marele congres ce s’a ţinut azi la Târgovişte la care au participat delegaţii de prunari şi viticultori din întreaga ţară, iar din judeţ, circa 20.000 de cetăţeni, încă din zorii zilei au început să sosească delegaţii din toate judeţele ţării, iar prin bariere au inundat oraşul mii de producători. Congresul s-a ţinut pe platoul de lângă „Sala de arme”. Asistenţa In afara numeroaselor delegaţiuni sosite din ţară, au luat parte şi d-nii: Cicero Gordiu, secretar general al ministerului agriculturii, Constantin Garoflid, preşedintele Uniunii viticole şi pomicole din ţară, C. Dănescu prefectul judeţului, parlamentarii: Polizu Dragomirescu, Năstase Scheiu, N. Iordăchescu şi Adam Ionescu-Vâlcea, Iancu Anastasescu animatorul şi sufletul mişcării la Dâmboviţa, I. Bageru, preşedintele sindicatului viticol Dâmboviţa, Hagi Anton, secretar general alSindicatului viticol, I. Theodorescu-Iaşi, Ştefan Graur-Focşani, Ştirbulescu-Buzău, Eugen Iliescu-Buzău, inginer Pleşoianu-Vâlcea, Andreiescu-Muscel, colonel Fulgeanu-Prahova, Popovici-Mehedinţi, Al. Dumitrescu-Piteşti, C. Lăzărescu şi Traian Iuga- Bucureşti, Hanuţ-Bacău, Ion D. Mihălcescu-Buzău, avocat Micu Ticolae, avocat C. Rizescu, etc. Deschiderea congresuli D. avocat IANCU ANASTASESCU, care prezidează congres.*] deschide seria cuvântărilor, aducând salutul tuturora, d-lui Constantin Garoflid, preşedintele Uniunii sindicatelor viticole şi pomicole. Spune că prunarii sunt strânşi uniţi în junii d-lui Garoflid şi sunt recunoscători oricărei organizaţiuni de conducere a statului care va îmbrăţişa şi soluţiona cauza pomicultorilor, care este o mare problemă socială. Salută apoi prezenţa la congres a d-lor parlamentari şi a d-lor Cicero Gojdu şi prefect Dănescu. „Rostul acestui mare congres— spune d-sa — este să se afirme aci două mari adevăruri: 1) Că, intre noi prunarii şi intre viticultori, este o strânsă unire, că Uniunea sindicatelor viticole este şi Uniunea sindicatelor pomicole şi că, preşedintele Uniunii sindicatelor viticole şi pomicole, d. Const. Garoflid, este autorizat să vorbească în numele nostru, ca şi în numele viticultorilor; 2) Că, soluţiunile formulate şi propuse de consiliul Uniunii sindicatelor viticole şi pomicole sunt, bineînţeles, şi soluţiunile primarilor, în această privinţă accentuăm asupra delimitării zonelor viticole şi pomicole şi îndepărtarea spirtului de cereale din băuturi. Dacă pământul este o funcţie socială, atunci cultura lui trebue îndrumată spre folosul tuturor. Nu este îngăduit ca mii de pogoane de teren bun pentru semănături să se planteze cu pruni, meri sau cu vie, iar coastele şi colinele noastre să rămână răpi sterpe, fără întrebuinţare. Pentru încurajarea agriculturii şi culturii grâului, s’au dat ajutoare şi prime de export ce să plătesc de consumatori, cari sunt orăşenii şi noi populaţiunea dela munte, ce importăm făina şi pâinea necesară pentru hrană. Suntem in dreptul nostru să cerem ca cineva să aibă grije şi de cultura proprie regiunilor noastre de deal şi munte. Dar mai ales accentuăm, că, fără îndepărtarea spirtului de cereale din băuturi, nu se poate socoti să se aducă vreo îndreptare cauzei noastre, a prunarilor, ca şi a viticultorilor. Porumbul şi cartofii să rămână pentru mâncare, iar nu pentru spirt Deci să se ştie: „jos cu spirtul din bucate”. (Miile de producători au manifestat îndelung contra producătorilor de spirt). Adresăndu-se d-lui Garoflid, d-sa roagă să facă totul pentru obţinerea isbăndei depline pe care poporul acesta de milioane de suflete răbdător şi ordonat, o merită dar care a ajuns să nu mai aibă cu ce să-şi ia sare şi porumb şi care a rămas totuşi liniştit, căci sufletul său este plin de speranţe. D-sa mulţumeşte ziarului „Curentul ’, pentru largul concurs ce l-a dat şi-l dă aceste sfinte cauze. Declară congresul general al prunarilor deschis. D. IANCU BAGERU, in numele viticultorilor din judeţul Dâmboviţa, cere : 1) Oprirea plantării viitor de terras şi şes; 2) desfiinţarea spirtului de cereale şi înlocuirea lui prin spirtul produs din fructe şi vin; 3. libertatea pentru producători pentru a-şi desface produsele, şi 4) reducerea taxelor şidărilor, ce nu mai sunt proporţionale cu valoarea produselor. D-sa roagă pe d. Cicero Gordiu să transmită d-lui ministru Sassu aceste doleanţe. D. LEONTIN ILIESCU aduce salutul d-lui Stelian Popescu. D-sa arată că ţara este plină de străini, ce otrăvesc, cu produsele lor, sufletul naţiei. Au mai ţinut cuvântări d-nii: Ştirbulescu-Buzău, Eugen Iliescu- Buzău, deputat Adam Ionescu-Vâlcea, Teodor Enăchescu-Brăneşti, inginer Pleşoianu-Vâlcea, senator Năstase-Scheiu, Tarche Athanasiu- Târgovişte, deputat Polizu Dragomirescu, I. Theodorescu-Iaşi. Toţi vorbitorii au protestat cu vehemenţă contra străinilor ce otrăvesc sistematic poporul cu produse falsificate. 'UKi' »«IBM» Cuvântarea S-lai Cicero gorciu, secre gral al ministerului De Domenii D. CICERO GORCIU, secretar general al ministerului agriculturii, arată că vorbeşte in numele d-lui ministru Vasile Sassu, care a înţeles să răspundă la invitaţia făcută şi care l-a însărcinat să spună că are toată grija pentru satisfacerea pomicultorilor şî viticultorilor. D-sa arată că suferinţele acestor categorii de cetăţeni sunt cunoscute la minister, unde s’a lucrat şi se lucrează pentru interesul lor. D-sa arată că dacă nu s’a făcut mai mult pentru producători, aceasta se datorează lipsei lor de organizare. Asigură că guvernul are toată solicitudinea şi dorinţa de a fac© să înceteze suferinţele producătorilor. D-sa arată apoi tot ce guvernul a făcut pentru agricultura şi pomicultură şi spune că se va aduce o lege a reglementării plantărilor de vii. Face apel la toţi să fie organizaţi şi să asculte de îndemnurile conducătorilor. „Cât timp spirtul industrial nu va fi trimis la maşini, nu vom avea un câştig adevărat", spune d-sa, încheie arătând ca prin unirea tuturor se va creia siguranţa că pe câmpii şi dealuri va veni fericirea de altădată. Au mai vorbit apoi d-nii: Andreescu-Muscel, Ştefan Graur-Focşani, cari‘aduc salutul producătorilor din judeţele Putna, tecuci şi Râmnicul-Sărat şi cari roagă pe reprezentanţii presei să înregistreze că este pentru prima dată când la un congres al producătorilor ia parte şi un reprezentant al ministerilui agriculturii, reprezentant care a cerut înlăturarea spirtului şi înlocuirea lui. Alte cuvântări Au mai ţinut cuvântări d-nii.Colonel, Fulgeanu, preşedintele sindicatului prunarilor din Prahova, Hanuţ — Bacău, preşedintele sindicatului viticol şi pomicol, din Bacău, Popovici Turnu Severin, reprezentantul judeţului Mehedinţi, Al. Dumitrescu preşedintele sindicatului portocol din Argeş, deputat Nicolae Iordachescu Târgovişte şi Grigore R. Irinescu, reprezentantul ziarului „Curentul“, care in numele ziarului „Curentul!*, a promis întregul sprijin pentru lupta Pană la isbândă a pomicultorilor şi viticultorilor. ■ Discursul d-lui Const. Garoflid D. C. Garoflid luând cuvântul, spune : „Este primul congres al prunarilor din toată ţara şi mă bucur că la acest congres, care s-a făcut la îndemnul Uniunii, a luat parte un număr atât de covârşitor de producători. Este un semn fericit şi văd că unirea prunarilor cu viticultorii, asigură triumful ideilor noastre. Avem nevoie de o unire complectă şi trainică’. D-sa arată că, comisia ce a fost la ministerul agriculturii, unde a prezentat o serie de doleanţe, a primit răspunsul că, sunt mai mulţi cei dela câmp, decât cei dela deal, la care d. Garoflid a răspuns că, alături de viticultori, sunt şi prunarii. Exprimându-şi satisfacţia că s’a făcut unirea acestor două categorii de producători, în care stă triumful, arată că, producătorii au doi mari inamici: 1) spirtul din cereale şi 2) hibrizii După ce arată lupta dusă în trecut de Sindicat contra spirtului şi a hibrizilor, arată că lupta actuală tinde la câştigarea unor drepturi comune. După ce elogiază activitatea depusă de d. Iancu Anastasescu, d-sa spune că ia asupra sa doleanţele exprimate de preşedintele Sindicatului prunarilor din Dâmboviţa, dar cu condiţia ca toată lumea să stea strâns unită în jurul său. ,,Nici un conducător, — spune d-sa — oricât ar fi de pătruns de adevărul unei doctrine, nici un general oricât ar fi de viteaz nu pot face nimic, dacă oştirea nu ascultă de comanda lor. Puterea dvs. stă un vot. Uniţi-vă şi organizaţi-vă şi vă asigur că dacă va fi unire complectă, vom triumfa”. D. IANCU ANASTASESCU, dă apoi cetire unei scrisori primite de la I. N. N. Săveanu, preşedintele Camerii, prin care se scuză de a nu fi putut lua parte la congres, fiind obligat a fi prezent în regiunea Adjud—Sascut, din judeţul Putna. De asemenea dă cetire telegramei, primită de la d. Constantin Nicolescu, senator şi fost preşedinte al Senatului care salută congresul şi comunică, că Înţelege sa se prelimumere printre susţinătorii cauzei drepte a prunarilor şi viticultorilor. De asemenea citeşte şi telegrama de adeziune a d-lui Leonida Georgescu, de la Tg. Jiu. D. HAGI ANTON, după ce aduce elogii d-lui Iancu Anastasescu, pentru lupta energică ce o duce pentru isbândirea sfintelor drepturi ale prunarilor și viticultorilor, dă cetire la următoarea. Moflurae Frunarii din întreaga ţară, înfrăţiţi cu vicuItorii, adunaţi in congres azi 12 ianuarie 1938, în Târgovişte, la chemarea Uniunii generale a sindicatelor viticole şi pomicole, sub preşedinţia d-lui Const- Garoflid, în urma cuvântărilor ţinute, au constatat că, criza gravă în care se sbate de ani de zile populatia regiunilor deluroase ale ţării, prin nevânzarea şi scăderea catastrofală a preţurilor la prunc şi ţuică, are următoarele cauze neluate in seamă de guvernele tării şi anume: 1 Concurenta pe care monopolul o face băuturilor naturale, prin vânzarea, pe toate căle, a rachiurilor fabricate din spirt de cereale; 2. întinderea peste măsură a plantaliilor de viţa, de terras, la câmp; 3. Taxele mari ce s’au pus pe consumatia tuicii; 4. Piedicile mari ce se pun desfacerii tuicii, atât prin restrângerea numărului cârciumelor, cât şi prin interzicerea comerţului ambulant en-gro®. Congresul protestează contra proectului de lege, depus de guvern pe biurourile Senatului, care nu poate aduce nici o shimbare a situaţiei nenorocite de azi a prunarilor şi cere compleetarea lui cu următoarele măsuri : 1. Scoaterea spirtului de cereale din consumaţie şi înlocuirea lui prin spirtul din ţuică şi vin; 2) Oprirea cu desăvrşire şi pentru totdeauna a plantaţiilor de vită sălbatecă (terras) la câmp, care pe de o parte face o concurenţă nedreaptă atât ţuicii de prune, cât şi vinului bun, iar pe de altă parte sustrage agriculturii, propriu zise, o importantă întindere de bună cultură. 3. Schimbarea sistemului actual de taxare ţuicii, adaptarea unui alt sistem de impunere, care, înlăturând evaziunea fiscală, permite obţinerea liberei circulaţii, pentru tuiea şi vin; 4. Delimitarea zonelor viticole şi pomicole; 5. Numărul brevetelor de cârciumi, cu vin şi ţuică, să fie lărgit şi fără nici o restricţie de distanţe între ele; 6. Să se încuviinţeze din nou (Continuare în pag. 11 a)