Curentul, iunie 1936 (Anul 9, nr. 2991-3020)
1936-06-16 / nr. 3006
M. S. REGELE Vitează răniţii din spitale M. S. Regele a vizitat eroi spitalele Brâncovenesc şi Csiţea, cercetând pe fiecare rănit în parte şi interesându-se de gravitatea rănilor precum şi de situaţia materială a familiilor celor accidentaţi. ★ preşedinţia dlui general Basiv, mareşalul Curţii Regale. Membrii Comisiuni au depus acte justificative, procese verbale şi chitanţe de sumele ce au fost înmânate fiecărui accidentat din spitale. Comisiunea ocupându-se şi de situaţia familiilor celor trei morţi, a procedat la o primă ajutorare. In cursul nopţi trecute înregistrându-se al patrulea deces, Ion Militaru, din spitalul Brâncovenesc. Comisiunea a hotărât a ajuta pe mama sa, ce urmează să vină din Comisiunea pentru ajutorarea victimelor de la Cotroceni a ţinut ori după amiază şedinţă la Palat, sub provincie. Conferinţa şainei ca stat major al Micei înţelegeri Şefii statelor majore iugoslav şi cehoslovacia au sosit Sâmbătă în Capitală, în vederea conferinţei pentru cooperarea militară a Micei înţelegeri. Din partea României participă de general Samsonovici, şeful marelui stat major. ★ TIMIŞOARA, 13. — In vederea conferinţei şefilor de state majoare, ce se va ţine la Bucureşti, astăseară a intrat în ţară, prin Jimbolia, d. g-ral Ilici, şeful statului major iugoslav, însoţit de 4 generali, 2 coloneii, 1 maior şi un căpitan. La Jimbolia le-au ieşit în întâmpinare d-nii col. Sion şi maiorii Siminel şi Vetianu. In gara Timişoara, oaspeţii au fost întâmpinaţi de d-nii g-rali Bunescu, cd-tul diviziei, Apostolescu, cd-tul brigăzii, de şefii regimentelor şi de comandantul pieţii. D. g-ral Ilici e însoţit până la Bucureşti de d-nii maiori Siminel şi Vetianu. Sosirea generalului Krejci D. colonel Pica, ataşatul militar cehoslovac, a Plecat Sâmbătă inspitit de mai mulţi ofiţeri sup. români, la graniţă, în întâmpinarea d-lui general Krejci, şeful Marelui Stat Major cehoslovac, care soseşte în ţară in vederea conferinţei şefilor Statelor Majore ale Micei înţelegeri. Conferinţa a înţelegerii Sâmbătă 13 iunie începând de la orele 10 dimineaţa, a avut loc ultima şedinţă a Conferinţei înţelegerii de Presă a înţelegerii Balcanice, sub preşedinţia d-lui I. Dragu. Conferinţa a luat cunoştinţă de textul Statutului nouii înţelegeri de presă pus la punct de către comitetul restrâns de redactare alcătuit din d-nii: P. Papadakis (Grecia), Resat Nuri (Turcia), V. Angelkovici (Iugoslavia) şi Al. P. Necşeşti (România), ca raportor. La discuţiunile care au urmat au luat cuvântul d-nii Al. P. Necşeşti, Em. D- Fagure, M. Sokitch, d-na Stephanopoulos, d-nii iVedat Tor, Vinaver, Papadakis, Angelkovitch, Lukovitch, R. Dianu şi I. Dragu. Statutul a fost apoi votat cu unanimitate în forma lui definitivă. D. I. Dragu, in calitate de preşedinte al conferinţei de presă a înţelegerii Balcanice, a luat cuvântul spre a arăta că prin votarea statutului lui P. E. E. (Presse de l’Entente Balkanique), conferinţa de presă a înţelegerii Balcanice reunită la Bucureşti şi-a încheiat lucrările. D.-sa constată cu vie satisfacţie şi o numai puiin îndreptăţită mândrie că deliberările au dovedit cât de mult interesele ziariştilor din cele patru ţări converg, cât de mult caracterele lor se acordă şi sufletele lor se pătrund. Sa îndeplinit la Bucureşti, într'un ritm rapid care afirmă viguros un spirit de înţelegere şi colaborare, o operă frumoasă pusă sub semnul prieteniei, armoniei şi unităţii. Subliniind interesul pe care opinia publică l-a arătat acestei reuniuni, d. Dragu a felicitat pe delegaţi de concursul dat cu bunăvoinţă şi bună credinţă şi a făcut urări pentru prosperitatea lui P. Ini. B. D-sa a declarat apoi conferinţa închisă. ★ Cu prilejul votării statutelor şi deci al constituirei definitive a Uniunii de Presă a Statelor din Înţelegerea Balcanică, d. I. Dragu a fost încredinţat să adreseze telegrame omagiale Capilor de Stat şi miniştrilor de Afaceri Străine ai Statelor înţelegerii Balcanice. Dejunul oferit de Sindicatul ziariştilor Sindicatul ziariştilor din Bucureşti a oferit, Sâmbătă 13 iunie la ora 13.30, la Restaurantul Bragadiru, un dejun în onoarea delegaţiilor. La şampanie d-l Al. Săndulescu, preşedintele Sindicatului ziariştilor şi vicepreşedinte al Senatului a spus: Sunt fericit să vă salut în numele presei române şi să subliniez acum, la sfârşitul lucrărilor noastre, marea însemnătate a acestei uniuni a Presei Balcanice, menită să aducă contribuţia sa unitară şi rodnică la acţiunea marilor noştri oameni politici al căror scop este să salvgardeze patroniile naţionale în ritmul pacific, dorit de toate popoarele. începutul a fost făcut sub cele mai bune auspicii. Cu aceste perspective, Uniunea noastră apare plină de făgăduinţi. Dată fiind marea d.voastră autoritate, nici o îndoială nu este îngăduită în triumful causei noastre comune care este şi cauza întregii omeniri însetate de pace. Au luat cuvântul apoi d-l dr. Velat Tor, directorul general al Pre de presă Balcanice sei din Ministerul de Interne al Turciei, care mulţumeşte pentru călduroasa primire şi spune că această înjghebare corespunde în totul ideilor conducătoare ale Turciei Kemaliste, care dela începutul ei n’a urmărit decât să trăiască în perfectă armonie şi cordială prietenie cu toate popoarele după formula: „Pace la noi, pace în lume“. D ss, urează apoi noului organism o puternică şi viguroasă vitalitate. Apoi a luat cuvântul d-l Miloje Sokic, preşedintele delegaţiunii iugoslave, care şi-a exprimat gratitudinea pentru ospitalitatea românească şi întreaga admiraţie pe care o simte pentru ţara noastră. Continuând d-sa a spus că iugoslavii se simt alături de confraţii lor români ca mesageri ai Iugoslaviei aliate şi prietene a României. In numele delegaţiei grece a luat cuvântul d. P. Papadakis, directorul presei din Ministerul Afacerilor Străine al Greciei. D-l C. Gongopol, preşedintele Comitetului român, închina pentru Directorii Serviciilor de Presă, graţie iniţiativei şi stăruinţei cărora s-au pus temeliile înţelegerii de Presă Balcanică, rezumată pe franţuzeşte în iniţialele „P. E. B.“. Rugat insistent de asistenţă a luat apoi cuvântul d-l N. Batzaria, care, spre a sublinia firescul acestei noul înjghebări de presă, s’a adresat pe rând, în limbile respective, celor trei delegaţiuni străine, adresându-le, cuvinte de bun venit. Seria cuvântărilor a fost încheiată de dr. S. Vinaver, director adjunct al Presei din Preşedinţia Consiliului de Miniştri Iugoslav. Votarea statutelor: închiderea conferinţei D. Schacht a sosit la Atena neclarapile fâcute ATENA, 13 (Rador). — D. dr. Schacht, guvernatorul Băncii Reichului, a sosit azi la ora 13 cu avionul la Atena, venind de la Belgrad. La aerodrom a fost salutat de reprezentanţii Băncii Naţionale a Greciei. D. Schacht rămâne la Atena până Luni când va pleca la Sofia. îndată după sosire, d-sa şi-a exprimat satisfacţia de a se afla în capitala Greciei şi a adăugat că vine aici pentru a întoarce vizita pe care i-a făcut-o guvernatorul Băncii Greciei-Voiu profita însă, cum e şi natural, a declarat ministrul german, de şederea mea în Grecia pentru a face cunoştinţă cu personalităţile financiare şi politice ale ţării. Mâine după amiază d. dr. Schacht“ va primi pe reprezentanţii presei. Cercurile financiare şi economice greceşti atribue o însemnătate deosebită vizitei d-lui Schacht la Atena. „ Ziarul „Proia” scrie ca d-nul Schacht nu vine în capitala Greciei numai pentru o soluţie l la chestiunea clearingului grecogerman ci ca şi în celelalte state balcanice, pentru a încerca să sporească influenţa economică a Germaniei, căutând debutruri îndeosebi pentru industria grea germană. Pentru a arăta situaţia economică preponderentă pe care Germania şi-a şi asigurat-o în Balcani, ziarul aminteşte că piaţa germană absoarbe actualmente vreo treime din exportul grecesc şi jumătate din exportul bulgar. ATENA, 13 (Rador).—D. dr. Schacht a fost invitat astăseară la dineu de d. Maximos, preşedintele consiliului. Mâine dimineaţă, d-sa va avea o întrevedere cu guvernatorul Băncii Greciei. D. Dr. SCHACHT inmentus O. A. C. Cuza despre sensul manifestului partidului naţional-creştin Cum am anunţat In numărul trecut, d-nii A. C. Cuza preşedintele suprem al partidului şi d. Octavian Goga preşedintele partidului au avut Sâmbătă o ultimă consfătuire pentru a da formă definitivă manifestului partidului naţional creştin. Conducerea partidului naţional creştin analizează numai problema de politică externă, subliniind interesul României faţă de noua situaţie din Franţa. Asupra lui d. A. C. Cuza a binevoit să ne facă aseară, după ce se despărţise de d. Goga următoarele declaraţii: Mă duc la Iaşi. Mă voi supune linei adânci medităii a directivelor noastre politice care în unele privinţi —, veţi conveni __ s-au realizat pfi deplin. Mă îngrijorează situaţiunea de astăzi a ţării, căci prevederile mele rămân şi acum obligându-mi să fac tot ce-mi stă cu putinţă în cadrul partidului nostru naţional creştin de sub conducerea d-lui preşedinte Octavian Goga, ca să prevenim, cu puteri unite primejdiile cari în mod real ameninţă poporul nostru. Nu e numai primejdie; sânt maimulte. Cred că rareori naţia românească s’a găsit într’o situaţiune mai grea. Se cere toată atenţiunea, toată dezinteresarea personală fi de partid ca România să fie salvată din această grea situaţie. Vi rog să credeţi că nu exagerez nimic. Noi ne facem datoria publicând manifestul nostru către ţară. Scopul nostru este si atragem privirile tuturor Românilor asupra faptelor care se desfăşoară înaintea noastră, dar pe cari totuşi cei mulţi nu le văd, alţii nu le înţeleg iar unii caută să le ascundă privirilor marii mulţimi. . Aceasta este tocmai una din primejdiile de cari vă vorbiam pentru că se amestecă în politica firească a naţiei româneşti în momentul acesta, tendinţi nefireşti evidente şi cari nu se explică în monstruozitatea lor decât prin aceeaşi lăcomie de putere a politicei de partid care ne-a făcut atâta râu. Această stare de lucruri trebuie schimbată radical. Trebue să luptăm hotărât împotriva duşmanilor naţiei cari îmbracă pururea mantii de patriot„ In manifestul partidului naţional creştin pe care cred îl veţi publica în acest număr, veţi găsi lămurirea mai largă a celor atinse aici mai pe scurt. Dealtfel am citit cu viu interes, strălucitul articol aleminentului d-stră director d. Pamfil Şeieanu, „Umbrele îngrijorărilor externe în care zugrăveşte cu culori vii situaţia externă a României lăsând să se vadă lămurit toate primejdiile ei. Negocieri comerciale germano italiene BERLINI 13 (Rador). In ziua de 1 Iunie vor începe la Roma negocieri germano- italiene In vederea stabilirii unui acord privitor la plăţi şi la schimburile comerciale intre cele două ţări. e*e**e**e**e**e« Careva generala în Belgia BRUXELLES, 18 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas comunică: In cercurile bine informate se crede că Luni va fi declarată greva generală în întreaga Belgie. Situaţia din regiunea ultinieră se agravează, iar greva se întinde. In regiunea Liege au declarat grevă peste 17.000 de minieri. Jandarmii au împiedecat pe greviști să ocupe minele. Ştiri politice D. Dinu Brătianu soseşte Luni în Capitală D. Dinu Brâtianu, şeful partidului liberal, se înapoiază astăzi în Capitală, venind de la Paris. Săptămâna aceasta d-sa va avea o întrevedere cu d. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului, în cursul căreia se va fixa definitiv data congresului general al partidului. Se va discuta, cu această ocaziune şi oarecam detalii în legătură cu ordinea de zi a congresului. Pe ziua de 21 iunie, d. Dinu Brătianu va face interesante declaraţiuni politice cu prilejul congresului organizaţiei liberale de Muscel, al cărei preşedinte este. Audrente Jan Smeran Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In ziua de 13 Iunie M. S. Regele a primit in audienţă de lucru pe: Ex. Sa Mgr Vaiere Valeri, Nunţiul Apostolic, Ex. Sa d. Ricardo Olivera ministrul Argentinei. La dejun M. S. Regele a avut invitat pe I. P. S. S. dr.n Miron Cristea, Patriarhul României. M. Ostrovski la Constanţa CONSTANŢA 13. — Astăzi la ora 1 ziua, d. ministru Titulescu, însoţit de d-nii Nenişor şi Raicoviceanu, au vizitat Eforia de unde s’au întors la ora 10 seara. Cu trenul de ora 11 noaptea a sosit în localitate d. Ostrovski, ministrul Sovietelor la Bucureşti. D. Ostrovski s’a dus cirect la restaurantul Veneția unde se găsea și d. Titulescu. D. Titulescu în Capitală D. N. Titulescu, ministru de externe, a părăsit Constanța și a sosit în Capitală in cursul serii. Do dejon In onoarea marchizului d’Ormesson Astăzi are loc la ministerul de externe un dejun în onoarea marchizului d’Ormesson, fostul ministru al Franţei la Bucureşti şi numit, de curând, la Rio de Janeiro. Masa va fi prezidată de d. N. Titulescu, ministrul de externe şi la ea vor lua parte mai mulți membri ai guvernului. il .u&i ti. Starea sănătăţii lui Maxim Gorki MOSCOVA, 13 (Radiopress). — Buletinul medical publicat astăseară asupra boalei lui Maxim Gorki anunţă că în dimineaţa de 13 iunie, s'au ivit simptome de slăbirea activităţii inimei. Pulsul a fost până la 160. Temperatura 37,0. După orele 15 activitatea inimei a început să se îmbunătățească și spre seară s-a accentuat o ameliorare generală. Pulsul a căzut la 108—110. Temperatura 37.5. Pe urma declaraţiilor d-lui Eduard Beneş România, Mica înţelegere la ajutorul Rusiei — lin articol al d-lui Gh. I. Bratianu — Chestiunea alianţei dintre Mica înţelegere fi Rusia, alinţă bazată pe o asistenţă militară a revenit __ după conferinţa Micei înţelegeri — din nou la ordinea de zi. De astădată nu e vorba de svonuri sau de comentarii bazate pe deducţia ce se face pe urma pactului dintre Cehosovacia şi Rusia, ci de preciziuni făcute prin gura celui mai autorizat om de stat al Cehoslovaciei, d. Eduard Beneş preşedintele republicii, ziarului "Paris-Spita fu care vorbeşte de situaţia Cehoslovaciei faţă de Germania şi de poziţia Statelor Micei înţelegeri, aşa cum reese ea de pe urma convorbirilor din ultimul timp, DACA mica înţelegeRE VA FI IN PERICOL. RĂSĂRITUL AI VA TRIMITE AJUTOARE Statele Micei înţelegeri __ a spus d. Beneş — sunt sigure că nu vor fi obiectul niciunui atac, cu o singură condiţie: aceea, ca Franţa şi Anglia să-şi spună cuvântul hotărât, pentru ca un agresor, oricare ar fi el, să-şi dea seama că în Europa nu poate exista un conflict circumscris şi că oricine atacă o ţară europeană, atacă însăşi Europa, care este păzită de cele două mari democraţii occidentale. Dar dacă Franţa şi Anglia ar fi atât de oarbe încât să nu-şi înţeleagă misiunea, cele trei state au prevăzut toate ipotezele. Ele se vor apăra după un plan comun în deplină solidaritate, în acelaş spirit in care îşi împart astăzi armamentele pe care le fabrică. Dealtfel, ele ştiu, că in orice caz, Răsăritul le trimite îtt ajute«; oameni şi arme79. ■ „CUI, DAR MAI ALES PE UNDE V3 D. Gh. I. Brătianu, într'un articol publicat în „Mişcarea“ asupra chestiunei de care vorbim, ocupându-se de aceste declaraţii ale d-lui Beneş face următoarele comentarii: „Răsăritul. Nu mai e nevoie să ne uităm pe hartă, pentru a înţelege cine „din Răsărit”, de unde ne vine o lumină roşie de istendiu, ne poate trimite „în orice caz, oameni şi arme”. „Întrebarea ei cui, dar, mai ales, pe undet: „Există şi în această privinţă identitate, totală, de vederifi cez, cu precizarea ei ia de ele nu vor ţine seamă Anglia şi Franţa Mica înţelegere Îşi va lsa libertatea de acţiune rămânând ca pendent de politica Angliei fi Frangciele să-fi stabilească o nouă linia da conduită in comun, din punct de vedere general fi in partitular eă-fi facă alianţe şi a& duci o politică externă după necesităpla tmprefrfr&rilor. ii«« Mica înţelegere, Franţa şi Anglia PARIS, 13 (Radiopress) _ Din cercurile iniţiate se anunţă că în decursul conferinţei Micei înţelegeri, care a avut loc la Bucreşti, s’a încheiat un protocol, cuprinzând optsprezece puncte şi reprezentând totalitatea dezideratelor pentru politica statelor ce formează Mica înţelegere.Aceste deziderate vor fi aduse la D. Beneş a acordat Un interviSw cunoştinţa guvernelor englez şi franuluui D. BENEŞ Anglia insasi va recomanda ridicarea sancţiunilor LONDRA, 13 (Radiopress) . — Ediţiile de seară ale ziarelor londoneze anunţă, că guvernul britanic a luat infime decisiunea, deocamdată numai în principiu, ca Marea Britenie să propună Adunarea Societăţii Naţiunilor să ridice sancţiunile contra Italiei, arătând că după datele, adunate de guvernul britanic continuarea acestora, în condiţiunile internaţionale actuale, ar fi cu neputinţă şi nu va aduce în nici un caz rezultatele dorite, ci dimpotrivă va bagateliza principiul sancţiunilor. In cercurile iniţiate, decizia sus indicată a guvernului britanic este considerată ca o dovadă, că între guvernele din Londra şi Roma s’a ajuns la o înţelegere şi că în urma acestei înţelegeri partidul conserva ■ tor englez a reuşit să obţină succesul punctului său de vedere în sânul actualului guvern britanic. Sir Samuel Hoare va avea revanşa deplină după această înfrângere totală a politicei d-lui Eden. ★ LONDRA, 13 (Rador). — Chestiunea ridicării sancţiunilor continuă a constitui principala preocupare a ziarelor engleze. „Daily Telegraph" anunţă că Marea Britanie va recomanda ea însăşi ridicarea sancţiunilor împotriva Italiei la viitoarea adunare a Societăţii Naţiunilor. „Manchester Guardian“ este mai puţin categoric şi afirmă numai că ridicarea sancţiunilor nu mai este decât o chestiune de timp. Ziarul adaugă însă că asupra acestei probleme continuă să existe divergente adânci de păreri în cercurile conducătoare britanice. CE SE PETRECE IN CULISELE GUVERNULUI BRITANIC LONDRA, 13 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas transmite : In cercurile oficioase circulă zvonul că în sânul guvernului ar exista disensiuni. O parte din miniştri, cari se află în minoritate, ar accepta cu greu să ratifice teza susţinută de d Neville Chamberlain, ministrul finanţelor, care s’a pronunţat pentru ridicarea sancţiunilor. In special se subliniază situaţia dificilă în care se află d. Eden. In cercurile bine informate, se crede totuşi că divergenţele ce mai pot încă exista în sânul cabinetului, sunt departe de a fi ireconciliabile. Pe de altă parte, deşi în City se aşteaptă ridicarea sancţiunilor, cercurile financiare nu cred că un împrumut va fi acordat Italiei înainte de soluţionarea definitivă a problemei mediteraneene. In cercurile politice se crede că guvernul va lua o atitudine definitivă în viitoarele consilii de cabinet, când îşi va stabili o linie de conduită în ce priveşte ridicarea sancţiunilor, nerecunoaşterea anexării Abisiniei şi reforma pactului Societăţii Naţiunilor. Pe culoarele Camerei Comunelor se crede în general că înainte de plecarea d-lui Eden la Geneva, şi înainte de desbaterile din Parlament asupra politicei externe, guvernul va face o declaraţie, publicând hoPARIS, 13 (Rador). — „L’Oeuvre" scrie sub semnătura d-nei Tabouis la Geneva circulă din nou proectul de a se asigura sub o formă sau alta, participarea Statelor Unite, a Germaniei şi a Japoniei. S-a aflat azi, adaugă d-na Tabouis, cu un interes extrem, din Cartea Albastră germană nota confidenţială asupra revizuirii şi aplicărîi pactului, datorită d-lui Madaria hatărîrle luate. Se manifestă pe de altă parte, dorinţa ca şi guvernul italian să poată face în curând o declaraţie, anunţând că are intenţia să aplice în Abisinia un regim analeg cu acela din ţările puse sub mandat şi afirmând că a hotărît să participe la menţinerea securităţii colective în Europa, în cadrul Societăţii Naţiunilor. Ar fi vorba ca, în afara Societăţi Naţiunilor, să se elaboreze ca protocol care ar fi oferit apoi apr© semnare Statelor Unite, Japoniei şi Germaniei. Protocolul ar constitui un fel de pact, bazat îndeosebi art. 11 din Conevant asupra măsurilor de a preveni răsboiul. Planul Madariaga afirmă că este vorba de o revizuire a pactului ci de o modificare a aplicării sale. Planul pentru revizuirea şi aplicarea pactului Ligii Naţiunilor Destăinuirile Cărţii albastre germane „TIMPUL“ S. A. R. feneulat «I« Arte Grafice fi Editură, Strada Const. Miile (fost Sărindar) N». 16 Marți 18 ianie 1986 Ciocniră sângeroase VARŞOVIA, 13 (Rador). — Corespondents Agenţiei Havas comunică : Numărul răniţilor in urma ciocnirii dintre naţional-socialişti şi naţional-germani, în Danzig, trece de 50. D. Albert Foerster, şeful partidului naţional-socialist din Danzig, a publicat imediat după incident, un apel, in care declară între altele : „Naţional-socialiştiii din Danzig au răbdat un timp îndelungat atacurile partidelor de opoziţie. Răbdarea lor a ajuns la capăt. De azi inainte ei vor trece la fapte". In cercurile partidelor de opoziţie din Oraşul Liber, se manifestă o adâncă indignare contra acestei interpretări a ultimelor incidente. In aceste cercuri se precizează că naţional-socialiştii, îmbrăcaţi în uniforme, au fost cei cari au dat semnalul atacului, în cursul căruia au fost răniţi peste 40 de naţional-germani. Fiolegh gaz la o reprezentaţie VIENA, 13. (Rador). — Reprezentaţia de astăseară de la Burgtheater a trebuit să fie suspendată. Teatrul prezenta în premieră „Comedia antidivină”, de autorul dramatic polonez Krasinski. La un moment dat, în sală s’a răspândit un miros pestilenţial, din cauza a numeroase fiole cu gaze urât mirositoare, aruncate de necunoscuţi. Publicul a fost silit să plece din sală, şi să aştepte în piaţa teatrului până când teatrul a putut fi aerisit, după care reprezentaţia a fost reluată. Poliţia crede că este vorba de un act de sabotaj comis de naţional-socialişti. Pentru prinderea făptaşilor a fost deschisă o anchetă. ★ VIENA, 13 (Rador). — Cu puţin timp înainte de a se ridica cortina la Operă, unde se reprezenta astă seară „Tristan şi Isolda“, la pupitru fiind cunoscutul dirijor Bruno Walter, s’au răspândit în sală fiole cu gaze urât mirositoare, întrucât reprezentaţia nu începuse încă, ea nu a suferit decât o uşoară întârziere. Se crede că este vorba de un act de sabotaj îndreptat contra dirijorului Walter, care este evreu şi comis de aceiaşi agitatori naţional-socialişti, cari astăseară provocaseră o întrerupere de aproape o oră a reprezentației „Comediei antidivine“ la Burgtheter.