Curentul, iunie 1936 (Anul 9, nr. 2991-3020)

1936-06-16 / nr. 3006

M. S. REGELE Vi­tează răniţii din spitale M. S. Regele a vizitat eroi spitalele Brâncovenesc şi Csiţea, cercetând pe fie­care rănit în parte şi in­­teresându-se de gravita­tea rănilor precum şi de situaţia materială a fami­liilor celor accidentaţi. ★ preşedinţia dlui general Basi­v­, mareşalul Curţii Regale. Membrii Comisiuni au depus acte justificative, procese­ verbale şi chi­tanţe de sumele ce au fost înmâ­nate fiecărui accidentat din spitale. Comisiunea ocupându-se şi de si­tuaţia familiilor celor trei morţi, a procedat la o primă ajutorare. In cursul nopţi trecute înregis­­trându-se al patrulea deces, Ion Mi­litar­u, din spitalul Brâncovenesc. Comisiunea a hotărât a ajuta pe mama sa, ce urmează să vină din Comisiunea pentru ajutorarea vic­timel­or de la­ Cotroceni a ţinut ori după amiază şedinţă la Palat, sub provincie. Con­ferinţa şain­ei ca stat major al Micei înţelegeri Şefii statelor majore iugoslav şi cehoslovacia au sosit Sâmbătă în Capitală, în vederea conferin­ţei pentru cooperarea militară a Micei înţelegeri. Din partea României participă de general Samsonovici, şeful marelui stat major. ★ TIMIŞOARA, 13. — In vederea conferinţei şefilor de state majoare, ce se va ţine la Bucureşti, astă­­seară a intrat în ţară, prin Jimbo­­lia, d. g-ral Ilici, şeful statului ma­jor iugoslav, însoţit de 4 generali, 2 coloneii, 1 maior şi un căpitan. La Jimbolia le-au ieşit în întâm­pinare d-nii col. Sion şi maiorii Si­­minel şi Vetianu. In gara Timişoara, oaspeţii au fost întâmpinaţi de d-nii g-rali Bu­­nescu, cd-tul diviziei, Apostolescu, cd-tul brigăzii, de şefii regimentelor şi de comandantul pieţii. D. g-ral Ilici e însoţit până la Bucureşti de d-nii maiori Siminel şi Vetianu. Sosirea generalului Krejci D. colonel Pica, ataşatul militar cehoslovac, a Plecat Sâmbătă insp­­i­tit de mai mulţi ofiţeri sup. români, la graniţă, în întâmpinarea d-lui general Krejci, şeful Marelui Stat Major cehoslovac, care soseşte în ţară in vederea conferinţei şefilor Statelor Majore ale Micei înţele­geri. Conferinţa a înţelegerii Sâmbătă 13 iunie începând de la orele 10 dimineaţa, a avut loc ul­tima şedinţă a Conferinţei înţele­gerii de Presă a înţelegerii Bal­canice, sub preşedinţia d-lui I. Dragu. Conferinţa a luat cunoştinţă de textul Statutului nouii înţelegeri de presă pus la punct de către comitetul restrâns de redactare alcătuit din d-nii: P. Papadakis (Grecia), Resat Nuri (Turcia), V. Angelkovici (­Iugoslavia) şi Al. P. Necşeşti (România), ca rapor­tor. La discuţiunile care au ur­mat au luat cuvântul d-nii Al. P. Necşeşti, Em. D- Fagure, M. So­­kitch, d-na Stephanopoulos, d-nii iVedat Tor, Vinaver, Papadakis, Angelkovitch, Lukovitch, R. Dia­­nu şi I. Dragu. Statutul a fost apoi votat cu unanimitate în forma lui defini­tivă. D. I. Dragu, in calitate de pre­şedinte al conferinţei de presă a înţelegerii Balcanice, a luat cu­­vântul spre a arăta că prin vota­rea statutului lui P. E. E. (Presse de l’Entente Balkanique), confe­rinţa de presă a înţelegerii Bal­canice reunită la Bucureşti şi-a încheiat lucrările. D.-sa constată cu vie satisfacţie şi o nu­mai pu­­iin îndreptăţită mândrie că deli­berările au dovedit cât de mult interesele ziariştilor din cele pa­tru ţări converg, cât de mult ca­racterele lor se acordă şi sufle­tele lor se pătrund. Sa îndeplinit la Bu­cur­eşti, în­­tr'un ritm­ rapid care afirmă vi­guros un spirit de înţelegere şi colaborare, o operă frumoasă pusă sub semnul prieteniei, armoniei şi unităţii. Subliniind interesul pe care opi­nia publică l-a arătat acestei reu­niuni, d. Dragu a felicitat pe de­legaţi de concursul dat cu bună­voinţă şi bună credinţă şi a făcut urări pentru prosperitatea lui P. Ini. B. D-sa a declarat apoi con­ferinţa închisă. ★ Cu prilejul votării statutelor şi deci al constituirei definitive a Uniunii de Presă a Statelor din Înţelegerea Balcanică, d. I. Dragu a fost încredinţat să adreseze te­legrame omagiale Capilor de Stat şi miniştrilor de Afaceri Străine ai Statelor înţelegerii Balcanice. Dejunul oferit de Sindi­catul ziariştilor Sindicatul ziariştilor din Bucu­reşti a oferit, Sâmbătă 13 iunie la ora 13.30, la Restaurantul Bragadiru, un dejun în onoarea delegaţiilor. La şampanie d-l Al. Săndulescu, preşedintele Sindicatului ziariştilor şi vice­preşedinte al Senatului a spus: Sunt fericit să vă salut în numele presei române şi să subliniez acum, la sfârşitul lucrărilor noastre, ma­rea însemnătate a acestei uniuni a Presei Balcanice, menită să aducă contribuţia sa unitară şi rodnică la acţiunea marilor noştri oameni po­litici al căror scop este să salvgar­deze patr­­oniile naţionale în rit­­mul pacific, dorit de toate popoa­rele. începutul a fost făcut sub cele mai bune auspicii. Cu aceste pers­­pective, Uniunea noastră apare pli­nă de făgăduinţi. Dată fiind marea d.voastră autoritate, nici o îndoială nu este îngăduită în triumful causei noastre comune care este şi cauza întregii omeniri însetate de pace. Au luat cuvântul apoi d-l dr. Ve­­lat Tor, directorul general al Pre­ de presă Balcanice­ sei din Ministerul de Interne al Tur­ciei, care mulţumeşte pentru căldu­roasa primire şi spune că această înjghebare corespunde în totul idei­lor conducătoare ale Turciei Kema­­liste, care dela începutul ei n’a ur­mărit decât să trăiască în perfectă armonie şi cordială prietenie cu toa­te popoarele după formula: „Pace la noi, pace în lume“. D­ ss, urează apoi noului organism o puternică şi vi­guroasă vitalitate. Apoi a luat cuvântul d-l Miloje Sokic, preşedintele delegaţiunii iu­goslave, care şi-a exprimat gratitu­dinea pentru ospitalitatea româneas­că şi întreaga admiraţie pe care o simte pentru ţara noastră. Continu­ând d-sa a spus că iugoslavii se simt alături de confraţii lor români ca mesageri ai Iugoslaviei aliate şi prietene a României. In numele delegaţiei grece a luat cuvântul d. P. Papadakis, directorul presei din Ministerul Afacerilor Stră­ine al Greciei. D-l C. Gongopol, preşedintele Co­mitetului român, închina pentru Di­­rectorii Serviciilor de Presă, graţie iniţiativei şi stăruinţei cărora s-au pus temeliile înţelegerii de Presă Balcanică, rezumată pe franţuzeşte în iniţialele „P. E. B.“. Rugat insistent de asistenţă a luat apoi cuvântul d-l N. Batzaria, care, spre a sublinia firescul acestei noul înjghebări de presă, s’a adresat pe rând, în limbile respective, celor trei delegaţiuni străine, adresându-le, cu­vinte de bun venit. Seria cuvântărilor a fost înche­iată de dr. S. Vinaver, director ad­junct al Presei din Preşedinţia Con­siliului de Miniştri Iugoslav. Votarea statutelor: închiderea conferinţei D. Schach­t a sosit la Atena neclarapile fâcute ATENA, 13 (Rador). — D. dr. Schacht, guvernatorul Băncii Rei­­chului, a sosit azi la ora 13 cu a­­vionul la Atena, venind de la Bel­grad. La aerodrom a fost salutat de reprezentanţii Băncii Naţionale a Greciei. D. Schacht rămâne la Atena pâ­nă Luni când va pleca la Sofia. îndată după sosire, d-sa şi-a ex­primat satisfacţia de a se afla în capitala Greciei şi a adăugat că vine aici pentru a întoarce vizita pe care i-a făcut-o guvernatorul Băncii Greciei-Voiu profita însă, cum e şi na­tural, a declarat ministrul german, de şederea mea în Grecia pentru a face cunoştinţă cu personalităţile financiare şi politice ale ţării. Mâine după amiază d. dr. Schacht“ va primi pe reprezentanţii presei. Cercurile financiare şi economi­ce greceşti atribue o însemnătate deosebită vizitei d-lui Schacht la Atena. „­­ Ziarul „Proia” scrie ca d-nul Schacht nu vine în capitala Gre­ciei numai pentru o soluţie l la chestiunea clearingului greco­­german ci ca şi în celelalte state balcanice, pentru a încerca să sporească influenţa economică a Germaniei, căutând debutruri îndeosebi pentru industria grea germană. Pentru a arăta situaţia econo­mică preponderentă pe care Ger­mania şi-a şi asigurat-o în Bal­cani, ziarul aminteşte că piaţa germană absoarbe actualmente vreo treime din exportul grecesc şi jumătate din exportul bulgar. ATENA, 13 (Rador).—D. dr. Schacht a fost invitat astăseară la dineu de d. Maximos, preşedintele consiliului. Mâine dimineaţă, d-sa va avea o întrevedere cu guvernatorul Băncii Greciei. D. Dr. SCHACHT inm­entus O. A. C. Cuza despre sensul manifestului partidului naţional-creştin Cum am anunţat In numărul tre­­cut, d-nii A. C. Cuza preşedintele suprem al partidului şi d. Octavian Goga preşedintele partidului au a­­vut Sâmbătă o ultimă consfătuire pen­tru a da formă definitivă manifestu­lui partidului naţional creştin. Conducerea partidului naţional creştin analizează numai problema de politică externă, subliniind interesul României faţă de noua situaţie din Franţa. Asupra lui d. A. C. Cuza a bine­voit să ne facă aseară, după ce se despărţise de d. Goga următoarele declaraţii: Mă duc la Iaşi. Mă voi supune li­nei adânci medităii a directivelor noastre politice care în unele privinţi —, veţi conveni __ s-au realizat pfi deplin. Mă îngrijorează situaţi­unea de as­tăzi a ţării, căci prevederile mele rămân şi acum obligându-mi să fac tot ce-mi stă cu putinţă în cadrul partidului nostru naţional creştin de sub conducerea d-lui preşedinte Oc­tavian Goga, ca să prevenim, cu pu­teri unite primejdiile cari în mod real ameninţă poporul nostru. Nu e numai primejdie; sânt mai­­multe. Cred că rare­ori naţia ro­mânească s’a găsit într’o situaţiune mai grea. Se cere toată atenţiunea, toată dezinteresarea personală fi de partid ca România să fie salvată din această grea situaţie. Vi rog să cre­deţi că nu exagerez nimic. Noi ne facem datoria publicând manifestul nostru către ţară. Scopul nostru este si atragem pri­virile tuturor Românilor asupra fap­telor care se desfăşoară înaintea noastră, dar pe cari totuşi cei mulţi nu le văd, alţii nu le înţeleg iar unii caută să le ascundă privirilor marii mulţimi. . Aceasta este tocmai una din pri­mejdiile de cari vă vorbiam pentru că se amestecă în politica firească a naţiei româneşti în momentul acesta, tendinţi nefireşti evidente şi cari nu se explică în monstruozitatea lor de­cât prin aceeaşi lăcomie de pu­tere a politicei de partid care ne-a făcut atâta râu. Această stare de lucruri trebuie schimbată radical. Trebue să luptăm hotărât împo­triva duşmanilor naţiei cari îmbracă pururea mantii de patriot„ In mani­festul partidului naţional creştin pe care cred îl veţi publica în acest număr, veţi găsi lămurirea mai lar­gă a celor atinse aici mai pe scurt. Dealtfel am citit cu viu interes, stră­lucitul articol al­­eminentului d-stră director d. Pamfil Şei­eanu, „Um­brele îngrijorărilor externe în care zugrăveşte cu culori vii si­tuaţia externă a României lăsând să se vadă lămurit toate primejdiile ei. Negocieri comerciale germano italiene BERLINI 13 (Rador). In ziua de 1 Iunie vor începe la Roma negocieri germano- italiene In vederea stabi­lirii unui acord privitor la plăţi şi la schimburile comerciale intre cele două ţări. e*­e**e**e**e**e« Careva generala în Belgia BRUXELLES, 18 (Ra­dor). — Corespondentul Agenţiei Havas comuni­că: In cercurile bine infor­mate se crede că Luni va fi declarată greva genera­lă în întreaga Belgie. Situaţia din regiunea ulti­nieră se agravează, iar greva se întinde. In regiu­nea Liege au declarat gre­vă peste 17.000 de minie­ri. Jandarmii au împiede­cat pe greviști să ocupe­ minele. Ştiri politice D. Dinu Brătianu soseşte Luni în Capitală D. Dinu Brâtianu, şeful partidului liberal, se înapoiază astăzi în Capi­tală, venind de la Paris. Săptămâna aceasta d-sa va avea o întrevedere cu d. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului, în cursul căreia se va fixa definitiv data con­gresului general al partidului. Se va discuta, cu această oca­­ziune şi oare­cam­ detalii în legă­tură cu ordinea de zi a congresului. Pe ziua de 21 iunie, d. Dinu Bră­­tianu va face interesante declara­­ţiuni politice cu prilejul congresului organizaţiei liberale de Muscel, al cărei preşedinte este. Audrente Jan Sm­eran Mareşalul Curţii Regale face cu­noscut următoarele: In ziua de 13 Iunie M. S. Regele a primit in audienţă de lucru pe: Ex. Sa Mgr Vaiere Valeri, Nunţiul Apostolic, Ex. Sa d. Ricardo Olivera ministrul Argentinei. La dejun M. S. Regele a avut in­vitat pe I. P. S. S. dr.n Miron Cris­­tea, Patriarhul României. M. Ostrovski la Constanţa CONSTANŢA 13. — Astăzi la ora 1 ziua, d. ministru Titu­­lescu, însoţit de d-nii Nenişor şi Raicoviceanu, au vizitat Eforia de unde s’au întors la ora 10 seara.­­ Cu trenul de ora 11 noaptea a sosit în localitate d. Ostrovski, ministrul Sovietelor la Bucu­reşti. D. Ostrovski s’a dus c­irect la restaurantul Veneția unde se gă­sea și d. Titulescu. D. Titulescu în Capitală D. N. Titulescu, ministru de exter­ne, a părăsit Constanța și a sosit în Capitală in cursul serii. Do dejon In onoarea marchizului d’Ormesson Astăzi are loc la ministerul de ex­terne un dejun în onoarea marchizu­lui d’Ormesson, fostul ministru al Franţei la Bucureşti şi numit, de curând, la Rio de Janeiro. Masa va fi prezidată de d. N. Ti­tulescu, ministrul de externe şi la ea vor lua parte mai mulți membri ai guvernului. il .u&i ti. Starea sănătăţii lui Maxim Gorki MOSCOVA, 13 (Radiopress). — Bu­letinul medical publicat astăseară a­­supra boalei lui Maxim Gorki anun­ţă că în dimineaţa de 13 iunie, s'au ivit simptome de slăbirea activităţii inimei. Pulsul a fost până la 160. Temperatura 37,0. După orele 15 ac­tivitatea inimei a început să se îm­bunătățească și spre seară s-a accen­tuat o ameliorare generală. Pulsul a căzut la 108—110. Temperatura 37.5. Pe urma declaraţiilor d-lui Eduard Beneş România, Mica înţelegere la ajutorul Rusiei — lin articol al d-lui Gh. I. Bratianu — Chestiunea alianţei dintre Mica înţelegere fi Rusia, alinţă bazată pe o asistenţă militară a revenit __ după conferinţa Micei înţelegeri — din nou la ordinea de zi. De astă­­dată nu e vorba de svonuri sau de comentarii bazate pe deducţia ce se face pe urma pactului dintre Ce­­hosovacia şi Rusia, ci de preciziuni făcute prin gura celui mai autori­zat om de stat al Cehoslovaciei, d. Eduard Beneş preşedintele republi­­c­ii, ziarului "Paris-Spita fu care vorbeş­te de situaţia Cehoslovaciei faţă de Germania şi de poziţia Statelor Mi­cei înţelegeri, aşa cum reese ea de pe urma convorbirilor din ultimul timp, DACA mica înţelege­­RE VA FI IN PERICOL. RĂSĂRITUL AI VA TRIMITE AJUTOARE Statele Micei înţelegeri __ a spus d. Beneş — sunt sigure că nu vor fi obiectul niciunui atac, cu o sin­­gură condiţie: aceea, ca Franţa şi Anglia să-şi spună cuvântul hotărât, pentru ca un agresor, ori­care ar fi el, să-şi dea seama că în Europa nu poate exista un conflict circumscris şi că oricine atacă o ţară europeană, atacă însăşi Europa, care este pă­zită de cele două mari democraţii oc­­cidentale. Dar dacă Franţa şi Anglia ar fi atât de oarbe încât să nu-şi înţeleagă misiunea, cele trei state au prevăzut toate ipotezele. Ele se vor apăra după un plan comun în deplină solidaritate, în acelaş spirit in care îşi împart astăzi armamen­­tele pe care le fabrică. Dealtfel, ele ştiu, că in orice caz, Răsăritul le­­ trimite îtt ajute«; oameni şi arme79. ■ „CUI, DAR MAI ALES PE UNDE V3 D. Gh. I. Brătianu, într'un arti­col publicat în „Mişcarea“ asupra chestiunei de care vorbim, ocupân­­du-se de aceste declaraţii ale d-lui Beneş face următoarele comentarii: „Răsăritul­. Nu mai e ne­voie să ne uităm pe hartă, pentru a înţelege cine „din Răsărit”, de unde­ ne vine o lumină roşie de ist­­­endiu, ne poate trimite „în orice caz, oameni şi arme”. „Întrebarea ei cui, dar, mai ales, pe undet: „Există şi în această pri­vinţă identitate, totală, de­ vederifi cez, cu precizarea ei ia de ele nu vor ţine seamă Anglia şi Franţa Mica înţelegere Îşi va lsa li­bertatea de acţiune rămânând ca pendent de politica Angliei fi Frangci­ele să-fi stabilească o nouă linia da conduită in comun, din punct de vedere general fi in partitular eă-fi facă alianţe şi a& duci o politică externă după necesităpla tmprefrf­­r&rilor. ii«« Mica înţelegere, Franţa şi Anglia PARIS, 13 (Radiopress) _ Din cercurile iniţiate se anunţă că în de­cursul conferinţei Micei înţelegeri, care a avut loc la Bucreşti, s’a în­cheiat un protocol, cuprinzând opt­sprezece puncte şi reprezentând to­talitatea dezideratelor pentru politica statelor ce formează Mica înţele­gere.­­Aceste deziderate vor fi aduse la D. Beneş a acordat Un interviSw cunoştinţa guvernelor englez şi fran­­­ulu­ui D. BENEŞ Anglia insasi va recomanda ridicarea sancţiunilor LONDRA, 13 (Radio­­press) . — Ediţiile de sea­ră ale ziarelor londoneze anunţă, că guvernul brita­nic a luat infime decis­iu­nea, deocamdată numai în principiu, ca Marea Bri­tenie să propună Aduna­rea Societăţii Naţiunilor să ridice sancţiunile con­tra Italiei, arătând că du­pă datele, adunate de gu­vernul britanic continua­rea acestora, în condiţiu­­nile internaţionale actua­le, ar fi cu neputinţă şi nu va aduce în nici un caz re­zultatele dorite, ci dimpo­trivă va bagateliza princi­piul sancţiunilor. In cercurile iniţiate, decizia sus indicată a guvernului britanic este considerată ca o dovadă, că între guvernele din Londra şi Roma s’a ajuns la o înţelegere şi că în urma acestei înţelegeri partidul conserva ■ tor englez a reuşit să obţină succe­sul punctului său de vedere în sânul actualului guvern britanic. Sir Sa­muel Hoare va avea revanşa de­plină după această înfrângere to­tală a politicei d-lui Eden. ★ LONDRA, 13 (Rador). — Ches­tiunea ridicării sancţiunilor conti­nuă a constitui principala preocu­pare a ziarelor engleze. „Daily Telegraph" anunţă că Ma­rea Britanie va recomanda ea în­săşi ridicarea sancţiunilor împo­triva Italiei la viitoarea adunare a Societăţii Naţiunilor. „Manchester Guardian“ este mai puţin categoric şi afirmă numai că ridicarea sancţiunilor nu mai este decât o chestiune de timp. Ziarul adaugă însă că asupra acestei pro­bleme continuă să existe diver­gente adânci de păreri în cercurile­­ conducătoare britanice. CE SE PETRECE IN CU­LISELE GUVERNULUI BRITANIC LONDRA, 13 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei Havas trans­mite : In cercurile oficioase circulă zvo­nul că în sânul guvernului ar exista disensiuni. O parte din miniştri, cari se află în minoritate, ar accepta cu greu să ratifice teza susţinută de d Neville Chamberlain, ministrul fi­nanţelor, care s’a pronunţat pentru ridicarea sancţiunilor. In special se subliniază situaţia dificilă în care se află d. Eden. In cercurile bine informate, se crede totuşi că divergenţele ce mai pot încă exista în sânul cabinetului, sunt departe de a fi ireconciliabile. Pe de altă parte, deşi în City se aşteaptă ridicarea sancţiunilor, cercurile financiare nu cred că un împrumut va fi acordat Italiei îna­inte de soluţionarea definitivă a pro­blemei mediteraneene. In cercurile politice se crede că guvernul va lua o atitudine defini­tivă în viitoarele consilii de cabi­net, când îşi va stabili o linie de conduită în ce priveşte ridicarea sancţiunilor, nerecunoaşterea ane­xării Abisiniei şi reforma pactului Societăţii Naţiunilor. Pe culoarele Camerei Comunelor se crede în general că înainte de plecarea d-lui Eden la Geneva, şi înainte de desbaterile din Parlament asupra politicei externe, guvernul va face o declaraţie, publicând ho­PARIS, 13 (Rador). — „L’Oeu­vre" scrie sub semnătura d-nei Ta­­bouis la Geneva circulă din nou proectul de a se asigura sub o for­­mă sau alta, participarea Statelor Unite, a Germaniei şi a Japoniei. S-a aflat azi, adaugă d-na Ta­­bouis, cu un interes extrem, din Cartea Albastră germană nota con­­fidenţială asupra revizuirii şi apli­­cărîi pactului, datorită d-lui Ma­daria ha­­tărîrle luate. Se manifestă pe de altă parte, do­rinţa ca şi guvernul italian să poată face în curând o declaraţie, anun­ţând că are intenţia să aplice în A­­bisinia un regim analeg cu acela din ţările puse sub mandat şi afirmând că a hotărît să participe la menţine­rea securităţii colective în Europa, în cadrul Societăţii Naţiunilor. Ar fi vorba ca, în afara Societă­­ţi Naţiunilor, să se elaboreze ca protocol care ar fi oferit apoi apr© semnare Statelor Unite, Japoniei şi Germaniei. Protocolul ar constitui un fel de pact, bazat îndeosebi­­ art. 11 din Conevant asupra măsu­rilor de a preveni răsboiul. Planul Madariaga afirmă că este vorba de o revizuire a pactului ci de o modificare a aplicării sale.­­ Planul pentru revizuirea şi aplicarea pactului Ligii Naţiunilor Destăinuirile Cărţii albastre germane „TIMPUL“ S. A. R. feneul­at «I« Arte Grafice fi Editură, Strada Const. Miile (fost Sărindar) N». 16 Marți 18 ianie 1986 Ciocniră sângeroase VARŞOVIA, 13 (Rador). — Co­­respondents Agenţiei Havas comu­nică : Numărul răniţilor in urma ciocni­rii dintre naţional-socialişti şi naţio­­nal-germani, în Danzig, trece de 50. D. Albert Foerster, şeful partidu­lui naţional-socialist din Danzig, a publicat imediat după incident, un apel, in care declară între altele : „Naţional-socialiştiii din Danzig au răbdat un timp îndelungat atacu­rile partidelor de opoziţie. Răbda­rea lor a ajuns la capăt. De azi ina­­inte ei vor trece la fapte". In cercurile partidelor de opoziţie din Oraşul Liber, se manifestă o a­­dâncă indignare contra acestei in­terpretări a ultimelor incidente. In aceste cercuri se precizează că na­­ţional-socialiştii, îmbrăcaţi în uni­forme, au fost cei cari au dat sem­nalul atacului, în cursul căruia au fost răniţi peste 40 de naţional-ger­­mani. Fiole­gh gaz la o reprezentaţie VIENA, 13. (Rador). — Repre­zentaţia de astăseară de la Burg­­theater a trebuit să fie suspen­dată. Teatrul prezenta în premieră „Comedia antidivină”, de autorul dramatic polonez Krasinski. La un moment dat, în sală s’a răs­pândit un miros pestilenţial, din cauza a numeroase fiole cu gaze urât mirositoare, aruncate de ne­cunoscuţi. Publicul a fost silit să plece din sală, şi să aştepte în piaţa teatrului până când teatrul a putut fi aerisit, după care re­prezentaţia a fost reluată. Poliţia crede că este vorba de un act de sabotaj comis de naţio­­nal-socialişti. Pentru prinderea făptaşilor a fost deschisă o an­chetă. ★ VIENA, 13 (Rador). — Cu puţin timp înainte de a se ridica cortina la Operă, unde se reprezenta astă seară „Tristan şi Isolda“, la pupitru fiind cunoscutul dirijor Bruno Walter, s’au răspândit în sală fiole cu gaze urât mirositoare, întrucât reprezentaţia nu începuse încă, ea nu a suferit decât o uşoară întârziere. Se crede că este vorba de un act de sabotaj îndreptat contra dirijorului Walter, care este evreu şi comis de aceiaşi agitatori naţional-socialişti, cari astăseară provocaseră o întreru­pere de aproape o oră a reprezenta­ției „Comediei antidivine“­ la Burg­­theter.

Next