Curentul, august 1936 (Anul 9, nr. 3052-3082)

1936-08-01 / nr. 3052

iâiMbătă ! Uitflgust 1936 CRITICI ŞI RĂSPUNSURI. TRE SINOD. Fenomenul, actul religios, conține o intensă pasionaltate, fiindcă de­ci de principiu transcendent porneş­te din cea ce natura umană are mai profund şi indisolubil, angajând soarta credinciosului, atât in aceas­tă existentă, cât şi în viaţa viitoare d in vecii vecilor. De aceia proble­mele religioase au dat naştere la polemice aprige şi îndârjite, la lup­te civile şi chiar la răsboae între State. La noi, actul Unirei cu Roma s’a făcut in toată liniştea şi cu respec­­tărea formelor legale, n’a fost astfel, fiindcă necesităţile spiritua­le care l-au determinat sau încadrat în necesităţi istorice, etnice şi so­ciale. Unirea cu Roma, în ciuda roade­lor binefăcătoare ce le-a dat, a eflo­rescenţei culturale ce a deslănţuit-o, a contribuţiei, la emanciparea nea­mului românesc din Ardeal, mai are şi astăzi critici şi adversari in Ro­mânia. In fruntea acestora am pu­tea aşeza pe părintele dr. I. Lu­paş, profesor la Universitatea din Cluj, membru al Academiei Române , şi o cităm pe d-sa, fiindcă vorbim de oameni serioşi, nu de energument de la răspântia drumurilor politice ori din marginea gazetelor. D-sa com­bate, cu mult temperament de altfel Unirea, în funcţiune de preot or­todox şi istoric. Teza domniei-sale sar putea re­­zuma in următoarea formulă ce o găsim in cartea sa „Istoria Biseri­cească": „preoţii de la sate şi oa­meni din popor nici nu au ştiut ce târgueli se fac între mai marii lor bisericeşti pentru schimbarea cre­dinţei". Să vedem ce răspund oamenii au­torizaţi ai Unirei, dea în vedere Austriei strâmtorat® de răsboaie că dacă nu se pacifică populaţia ortodoxă, nu se va înoi tratatul de alianţă. Aceasta a fost reacţiunea împo­triva Unirei cu Roma. Astăzi nu mai poate fi vorba de nici o reacţiune, ar fi o aberaţie. Vremurile au aşe­zat lucrurile aşa cum trebue, potri­vit poruncilor raţiunei, normelor is­torice şi intereselor românismului. Biserica Unită, care a dat neamu­lui conştiinţa latinităţii, o serie de mari Vlădici, ctitori de instituţii re­ligioase şi culturale, luminaţi îndru­mători ai neamului românesc din Ardeal — legiuri de mari cărturari. Biserica aceasta care a contribuit intr’o măsură la emanciparea ţără­nime! de sub iobăgia maghiară, care a participat la marele lupte politice ale românismului, e o neclintită rea­litate istorică şi naţională. Ea numără astăzi peste un milion jumătate de suflete, fiind recunos­cută biserica naţională a Statului României Mari. Anchetele „Curentului* BLAJUL, MICA ROMA­ NÉÍ;^ in de O. KAR1ÜABA11 Cum s’a făcut Unirea cu Moina MANIFESTUL DE PROCLAMARE AL UNIRE! ȘI RATIFICAREA DE LA ÎNCEPUTURILE DE REACȚIUNE ÎMPOTRIVA UNIREI „Unirea s’a facut printr’o adevărată consultare democratică“ tinere. La 1737 s’a făcut o alta emi­grare sub patriarhul Arsenie Saka­­beul. ...Foarte exigenţi, cum erau, mi­­tropoliţii sârbi n’au impus numai decât supremaţia asupra întreitei OFAiMlA MÂNÂS r­Kt ULLA BLAJ AŞA CUM A FOST IN FORMA EI PRIMITIVA După o veche cilorgrafie originală de Vlahcul ortodoxit din Ungaria... La 1695 pa­triarhul Cernovici rânduise deja şase episcopi sârbi: la Timişoara, Vârşeţ, Oradia-Agria, Buda-Alba Regală şi la Carlstadt-Zrinopol. Astfel au ajuns şi Români din Banat Crişan­a, încă înainte de Unirea cu Roma, sub ierarchia sârbească şi dacă nu se făcea Unirea, de bună seamă se îngloba în această ierar­­chie şi Transilvania, cum s’a înglo­bat episcopia Râmnicului Noului Severin pe timpul stăpânirei au­striece, ba de Sârbi a ţinut şi Ţara Bârsei şi a Făgăraşului, venind la 1735 chiar un episcop sârb la Bra­şov pentru a tulbura poporul. Pe cât de binecuvântate au fost roadele Unirei noastre cu Roma, pe atât de nefaste au fost urmările uni­rei ierarhice a ortodoxiei române cu aceea a Sârbilor. Scopul Sârbilor era totala slavizare a Românilor prin Biserică. Le-au impus în ser­viciul divin şi la şcoală limba sâr­bească, în localităţi curat române­şti, cum e Lugojul şi alte puternice comune din Banat, mai sunt bătrâ­ni cari îşi aduc aminte de cântă­rile sârbeşti ce se făceau paralel cu cele româneşti, şi se mai văd ins­cripţiile sârbeşti pe localurile cul­tului divin. Prin biserică, şcoală şi Unirea cu Roma a fost proclama­ta prin manifestul din 1698, în care se spune: „Din buna voia noastră ne unim cu Biserica Romei cea catolică şi ne mărturisim a fi mădularele ace­stei biserici sfinte catolicească a Romei“. Acest manifest a fost ratificat de Sinodul din 1700. Iată cum au decurs lucrurile în acest Sinod, după un documentat şi bine susţinut stu­diu al d-lui dr. Nicolae Brinzeu, a­­părut în revista „Cultura Creştină“ din Blaj (Anul XVI No. 5). Sinodul de la 1700, a fost o ade­vărată consultare democratică, pro­vocată chiar de confuziunea încer­cată de duşmanii Românilor în ju­rul actului Unirei, săvârşit la 1698. La acel sinod au luat parte 51 pro­topopi din Ardeal, 3 din Maramu­­răş, cu preoţii, nobilii şi bătrânii o­­raşelor şi satelor din tot Ardealul şi părţile anexe din Ungaria (Biho­rul, Satu-Mare şi Maramurăşul). Doar Cserey, duşmanul catolicis­mului, anume spune în Istoria sa că dieta ardeleană la 1699, primind or­din de la Viena să publice favorurile asigurate Românilor de diploma lui Leopold în schimbul Unirei cu Ro­ma, a făcut publicaţia în sensul că Românii se pot uni cu oricare din­tre cele trei religii recunoscute şi au constituit comisii compuse din câte patru membri (câte un repre­zentant al religiei catolice, calvinie­­ne, luterane şi unitariane), cari în fiecare judeţ să chieme la sine pe preoţii români şi să-i întrebe: cu cine vor să se unească ? Toţi, în ciuda tuturor uneltirilor — chiar a catolicilor Unguri — în ciud­a tuturor mistificărilor — cum a fost procedeul Dietei Ardelene din 1699 — toţi au răspuns „cu Roma“. Astfel că rezultatul plebiscitului a fost Unirea cu Roma, proclamată la ledi şi confirmată cu toată solem­nitate la 5 Septembrie 1700. Actul acesta de la 1700 e semnat şi de protopopii din Braşov, Sibiu, Hune­doara, Sălişte, etc., etc. CUI A PĂGUBIT UNIREA? " Numai Sârbilor din Banat, care impusese Românilor retragerea bi­­sericei lor, cu implicitele consecin­ţe ale desnaţionalizărei Românilor. Sârbilor cari căutau să-şi întindă dominaţia bisericei asupra întregu­lui Ardeal, urmărind desnaţionaliza­­rea elementului românesc.­­Poporul sârbesc — se spune în citatul studiu —,a venit în vechea Ungarie în număr mai mare la 1690 — în număr de 30.000. Ei au fost trecuţi peste Sava ca să fie înarmaţi şi să treacă înapoi pentru a lupta contra Turcilor sub coman­dă austriacă. Dar ajunşi odată aci, nu s’au mai întors în vechea patrie, ci s’au aşezat în partea de sud a prin căsătoriile mixte au pierit mai tării (Banat,­ Bacica, Baranca) ca­ ales în Banatul iugoslav localităţi popor de colonişti, cu drepturi dis- întregi, în marea sârbească“. I . RÂŞNOV. — Timpul frumos atra­ge zi de zi tot mai mulţi vilegiatu­­rişti în staţiunea climaterică Râşnov de lângă Braşov. Localitatea situată la 720 m­. altitudine, bogată în păduri seculare de brad, climă continentală, aemil ozonat, poziţia geografică fac din acestă localitate un punct sezo­nier de primul rang. Dăm o parte din cei mai de curând vizitatori sosiţi: Dobrin George Constanţa, Mayer egal comerc. Bucureşti, fam. Puica, I­rina Gold şi Gigi Schwiebschlier I Bucureşti, fam. Tolian Toiler comerc. Bucureşti, Alecu Caminsky arhitect lu fam. Brăila. Kerenski Vasile funcţ. Bucureşti, maior lonescu I. Giurgiu, fam. Kauffmann S. comerc. Bucureşti, Av. Malacopol Constanţa, fam. T. Lazăr Roman, Kurzbauer Va­leria fund. Bucureşti, Beher Ioan tunet­ Bucureşti, Carol Şerban ve­mere. Brăila, Marcel Mittomanu fun­­ţionar Bucureşti, Coroman Teodor Ionel­ Brăila, Zoltmann Kaz fund. Bucureşti, Ch­ilonie Petru proprietar Bucureşti, văduva Spindler E. cas­nică Bucureşti, Temistocle Călino­ comerc. Brăila, Krumstali Panta­zi comerc. Galaţi, Ileldemburg Eugen contabil Bucureşti, d-ra Coca Anto­­niu medicinistă Iaşi, W. Bond avo­cat Chişinău, Strentagertaly Martin maior Seghedin, Traian Comşa stud. litere Ploeşti, Rontmann Fane casni­că Bucureşti, I. Bosoceanu pensionar Bucureşti, YVolîf Arieta comerc. Bu­cureşti, U. Itonga Teodor farmăcist Galaţi, fam. Ilottperu funcţ. Bucu­reşti, Kopgecker Erna fun­cţ. Bucu­reşti, Apostol Mihail funct- Galaţi, Braunstein Hertz comerc. Bucureşti, I. Petrescu comerc. Bucureşti, d-na Drăghicescu Teodora Brăila, I. Mari­­nescu funct- Bucureşti, Sifherd Wil­helm fund. Bucureşti, Păcătâneanu Corneliu tunet- part. Bucureşti, Hein­rich M. comec. Bucureşti, Abund Const, funct. Bucureşti, Diaconescu Const, funct. Bucureşti, Bermann Floarea farm. Bucureşti, Horhotă Va­sile tuet. c. f. r. Chişinău, Herşco­­vici Cari comerc. Bucureşti, Ostfeld Zon­ casnică Bucureşti, Manolescu Ioan profesor Bucureşti, fam. Sim­io­­nescu învăţător Bucureşti, fam. lo­nescu Alexe funct- Giurgiu, fam. E­­conomu Dumitru Constanţa, fam. Su­res comerc. Galaţi, Wettstein An­drei Bucureşti, Mustaţă Elena cas­nică Bucureşti, Ilie Za Iona fuind Teleorman, Chirescu loan prof. Bu­cureşti, Otulescu Mihail avocat Bu­cureşti, fam. Georgescu I. tunel fis­cal Călăraşi, Mărgărit Const, funcţ. fiscal Bucureşti, fam. Siştoveanu pens. Bucureşti, fam. Isoviciu avo­cat Bucureşti, Pascali Vasiladis co­merc. Bucureşti, Klara Becker avo­cat Bucureşti, Leo Richter funcţ. Bu­cureşti, d-ra Berger A. Bucureşti, A­­duria Cristina comerc. Buzău, Mar­kus Iosefina stud. Bucureşti, d-ra E. Roşea Craiova, Cojescu Dumitru furie. Creditul Rural Bucureşti, dr. Emil S. căp. rez. Bucureşti, fam. Bolimace proprietar Bucureşti, Sofia Bordiş Craiova, Sofia ISrati şi Elenă Bucureşti,' B. S.al ger 'Cahul, Wetter S. "Focşani,' Fersling Bernanrd antre­prenor Bucureşti, Victor L. Walla funcţ. Bucureşti. Curierul bailor R­âşnov Cine a pornit reacţiunea împotriva Unirei z­ larului Nicolae Bethlen, care s’a a­­dresat puterilor protestante din Nord pentru reintroducerea domi­naţiei calviniene în Ardeal, câţiva popi din Ţara Bârsei şi trei greci de la Braşov puşi la cale de patriar­hul Ierusalimului Dositeiu, venit la Braşov să tulbure spiritele din care pricina a fost expulzat din ţară. Au mai mers în Rusia: protopopul Nicolae Pop din Balomir, (1748), că­lugărul Nicodim de la Făgăraş şi Popa Ioan din Aciliu (1750), cari se prezintă acolo ca delegaţii Româ­nilor, obţinând ajutoare în bani şi intervenţia diplomatică urmată in viii Nagysveghi, protejatul cance-­1760 a tarevnei Elisaveta, care pu-Fireşte, in primul rând cei direct interesaţi, Sârbii cari îşi dau seama că prin Unirea cu Roma ie scapă din mâini prada românească. La 1749 veni în Ardeal călugărul Visarion trimis de ptriarhul sârbesc să tul­bure satele româneşti de la Dobra până la Sibiu, unde fu deţinut. Mai veni in Ardeal cu aceiaşi misiune călugărul Sofronie, omul de încre­dere al mitropolitului sârbesc din Carloviţ. Au mai agitat împotriva Unirei un ungur Pater Janoş, doui proto­popi din Hunedoara partizani ai u­­nirei cu calvinii, un oarecare Ga­ Bâile Episcopia Bihorului ORADEA. — Băile acestea sunt foarte frecventate. Apele sunt bogate in săruri. Se recomandă pentru reumatism, poda­­gră, inflamaţii şi paralizii. Pentru bolile de ficat, stomac şi­ intestine sunt recomandate apele din aceste isvoare. Instalate la 7 km. de Oradea, la o altitudine de 140 metri deasupra nivelului mării, valea romantică şi pădurea seculară ce o înconjoară, dă un loc de recreaţie admirabil pen­tru bolnavii de nervi. Redăm mai jos o parte din vizi­tatorii acestei staţiuni balneare cu renume mondial. Iacob Nişte proprietar agricol Tamaşda, colonel Racoveanu şi so­ţia Bucureşti, Sándor Denes şi fa­milia director de bancă Gyula (Un­garia), profesor dr. Andronescu şi soţia Bucureşti, maior Hristea şi d-şoara Bârlad, Zsedélyi Ştefan şi familia proprietar de restaurant A­­rad, Némety Iuliu funcţionar Bu­dapesta, Komlosy Iosif profesor Ti­mişoara, Ion Cătuneanu profesor şi familia profesor Universitatea Cluj, d-na Irina general Jerca Cluj, dr. Dobrescu şi soţia profesor Cluj, Tunyogi Ludovic director de ban­că Tinea, d-na Lilly Barzilai şi fa­milia Istambul, Izabel Dias de Leon Mexic, Aurelia Basilichi Crasna, Di­­mitriu Muscan şi soţia consilier A­­rad, Sándor Iuliu funcţionar Arad, Potechen Iacob notar Lovrin, Urna Langguth profesoară Timişoara, E­­milia Vaşca funcţionară Salonta, Victoria Liteanu profesoară Cluj, Constantin Teodoru preşedinte tri­bunal şi soţia Făgăraş, d-na Robert Jeger casnică Deta, dr. Ertler Mor medic Oradea, d-şoara Udvari Gyön­gyvér jurnalistă Oradea,­ Schwartz Soma şi familia comerciant Oradea, d-na Pap Ladislau funcţionară Bu­dapesta, d-na Haber Béla funcţiona­ră Budapesta, Klein Wilhelm co­merciant Brehova (Cehoslovacia), Medgyesy Franţis avocat Timişoara, Hortensia Moldoveanu profesoară Braşov, Margareta Rubinstein cas­nică Bratislava, d-na Cete Iosif cas­nică Budapesta, d-na Pamlich Béla casnică Nagyiéta, Feher Emeric profesor Debreţin, d-na­­Seiner En­dre casnică Budapesta, d-na Toth Iosif casnică Timişoara, Adolf Gon­­da comerciant Timişoara, Pap Ale­xandru funcţionar Oradea, d-na Toth Robert funcţionar Arad, dr. Szoeke medic cu soţia Oradea, d-na Kollener Arpad şi familia Oradea, d-na Maria Iancu funcţionară la consulatul român din Praga, d-na Biro Margareta Budapesta, d-na Faier Iosif Timişoara, d-na Steiner Borbála comerciantă Leva, Baro Banffy Ioan proprietar Naşfaseu, d-na Hoffmann Vilhelm şi d-şoara Timişoara, Maria Juga Sibiu, d. Văd. Stern­thal Farkas Salonta, Bra­sch Ernest notar Braşov, d-na Akkes­mann Oradea, d-na Dragoman Hed­vig şi familia Cluj, dr. Cosma Li­­vius şi familia Salonta, d-na Bleyer Maria funcţionară Salonta, Herscho­­vits Samuel comerciant Oradea, Ale­xandru Fosor şi familia Bucureşti, d-na Leitner Zoltán şi familia Ora­dea, d-na dr. Fuchs Ladislau şi fe­tiţa Georgin, Kulcsár Ştefan şi soţia Huedin, Zeu Tiţa şi soţia funcţionar Oradea, Szántó gero şi familia Arad, Felstammel Martin şi familia pro­prietar de casă Timişoara, Stocklein Alex, şi soţia Fajét, Oravecz Augus­tin şi soţia Fajét, Pucher Andrei fabricant de sore Timişoara, d-na Sümegi Bertalan Arad, Kolba Ka­­ticza funcţionar Timişoara. Dacă vreţi să ştiţi cum îşi petrec oamenii politic­ vacanţa, citiţi „CURENTUL“, care va publica Dumairie 7 August­a, o„­acanţa politică” o pagină de caricadiri de A. If. BURENTOK.S Spărgători prinşi la Bazargic BAZARGIC 29. — Inidivizi ne­cunoscuţi au încetat astă noapte o spargere la magazinul de coloniale al d-lui Osman Suliman din strada Tacit, reuşind să-i fure numai 4000 lei ce lăsase în tejghea şi o însem­nată cantitate de zahăr. Poliţia întreprinzând cercetări, a reuşit să prindă pe autori, cari sunt: Derviş Ism­an şi Ciobanu­ Nicolae, ambii din Bazargic, strada Abatorul Vechiu. Cu actele dresate au fost înain­tați parcatului. — Don Colonel - greu mai ești ma­i de­­șărat de cănd fac cu Dv. serviciu la regi­ment ! Usurează-fi pufin harta cu un Tgp, căci de nu, manevrele la anul nu te mai facem. Am sii fiu dus la morga si are sa-ti para rau.... In Tgp ie scaparea noastră,„................. , Intre 20 Iulie şi 20 August acela, care va aduce sau adresa in­cest anunţ firmei E. & L. Cioară, str. I Speranţei No. 37, Bucureşti, va că­pătă, pe­sonal sau resp. prin poştă fără nici o taxă GRATUIT un piic cu PEDOSAN, cea mai bună bae oxi­genată de picioare contra bătături­lor infecţiilor, transpiraţiei şi um­­fliturilor. PEDOSAN, se găseşte la farmacii­­ şi drogherii, în cutii mari conţinând­­ 10 băi, sau în plicuri de o bae la preţul de lei­­. Una din multiplele greşeli ce se comit aproape zilnic în administra­ţia drumului de fier, sunt hotărârile pripite ce se iau, uneori având cu totul alt substrat, alte­ori,­­- deşi de bună credinţă sunt nejustificate sau nerezolvate deplin. Şi asta nu numai astăzi: lucrurile acestea da­tează mai de mult la administraţia C. F. R. căci peste responsabilita­tea culpabililor in regimul demo­craţiei, se obişnueşte să se treacă cu buretele, in caz contrar, având de suportat rigorile influenţelor fie politice, fie direct prin rudenie. O situaţie destul de anormală, căci în felul acesta se acoperă ade­văraţii responsabili şi cad victime tocmai cei nevinovaţi, cei cari nici nu gândesc. Formalismul excesiv şi birocratis­mul sedentar, au creat o stare de anomalie in viaţa funcţionarului pu­blic. Se dă prea multă importanţă formei şi se neglijează partea cea mai importantă: fondul. Dar clădi­rile ridicate pe nisip, oricât de so­lide ar fi, nu pot dura prea mult, le dărâmă însăşi temelia lor. Acelaş lucru şi la drumul de fier Greşelile condamnabile de la Constanţa Se fac greşeli la lucrări cam­ de cele mai multe ori prezintă o refrac­ţie totală asupra personalului şi ins­tituţiei, alte­ori mici umflături, dar care nu vor avea niciodată solidita­tea necesară. Ori tocmai aici este buba. La C. F. R. se fac în ultimul timp econo­mii până la exces din salariul func­ţionarului, de la imprimate care to­tuşi trebuesc făcute, se fac econo­mii de la lucrările strict necesare pe care le reclamă circulaţia şi sigu­ranţa trenurilor, se fac tăeri din ca­pitolul bugetar al sănătăţii şi hi­gienei personalului, etc., învestind toţi aceşti bani în lucrări cu care se înşeală, mai mult sau mai puţin ochiul celui în treacăt. Şi să spicuim un exemplu din cele multe. In gara Constanţa s’a lucrat timp de câteva luni la noul zigzag care leagă Constanţa oraş cu portul. Nu se contestă importanţa acestei linii şi nici cauzele care au determinat construcţia ei. Dar, după ce s’a lu­crat până la darea în circulaţie, a­­ceastă linie a trebuit să fie stricată pe o porţiune pe mai mult de o sută de metri, pentru a fi mutată mai departe deoarece mergea o bună bu­cată in traseul şoselei. Dar pentru acest traseu s’au făcut săpături în maluri şi în şosea cărându-se zeci de vagoane de pământ şi material. S’au învestit sume de bani în lu­crările acestea pentruca după ce sunt aproape gata, linia să fie mu­tată mai departe. Alţi bani, altă muncă, şi asta pentru ce ? Pentruca dela început, la întoc­mirea devizului, nu s’a observat a­­cest lucru (o linie de cale ferată nu poate merge pe traseul unei şosele), trebuind ca tocmai după e­­fectuarea în bună parte a lucrării, s’o ia d’acape. Mă rog, cine suportă noua cheltuială? Din ce fonduri se recuperează costul acestei lucrări, cine este responsabil de această gre­şeală şi cum se umple golul rămas în urma acestei greşeli ? Şi ca astea multe altele! De aceea se fac economii peste economii dându-se naştere la ne­mulţumiri continue şi de aceea multe birouri de mişcare din staţii, de o importanţă capitală, au aspectul unor magherniţe, cum e acela din Constanţa. Bordeele gării Constanţa Aşa zis biroul de mişcare din Con­stanţa oraş, unde şobolanii „fac" ser­viciu la un loc cu impiegaţii de miş­care, dă impresia unei cocioabe unde omul şi zi şi noapte işi trage sufle­tul. Sănătatea celor cari fac servi­ciul acolo, se macină ceas cu ceas, zi cu zi, iar cei cari ies după tură de serviciu arată la faţă ca minierii ieşiţi din galeriile subterane • servi­ciu la Constanţa nu e o jucărie. Şi pentru a avea estetică, acestui bor­dei i s’au făcut două gherete în faţă: „antreuri”, nici cea mai elementară cerinţă hi­­gienică fiind întunecoasă (ziua se face serviciul cu lumina electrică, neaerisit, friguros, etc., şi care joacă rol de birou de mişcare în gara Con­stanţa, pe ale cărei peroane se vân­tură zilnic mii de călători. In timp ce materialul uman se dis­truge lent dar, sigur, în timp ce se fac lucrări pripite şi deci nejudecate, serviciul suferă de lipsa de personal si de spaţiu. Aci vinovaţi sunt tot cei cari cad istoviţi cu mâna pe manipulator sau pe ac. Cine nu crede să se ducă la Con­stanta să se convingă. Coltul Bordeele birouri din oara Constanta Ministerul Instrucţiunii Publice Casa Şcoalelor Publicatiune Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 20 August 193­5, ora 11 di­mineaţa se va ţine licitaţii publice cu termen scurt, in localul Casei Şcoalelor, Serviciul Arhitecturii din Bucureşti str. G-ral Berthelot No. 30, şi la autorităţile menţionate mai jos, pentru darea în întreprindere a lu­crărilor următoare: 1. Amenajări şi reparaţiuni la lo­calul Seminarului Central din Bu­cureşti, în valoare după deviz de lei 1.347.730 2. Refacerea complectă a reţelei de iluminat şi semnalizare în interiorul clădirei Seminarului Central din București, în valoare după deviz de lei 351.000. 3. Refacerea instalației de closete la localul Seminarului Central din București, în valoare după deviz de Iei 030.308. 4. Completări și modificări la­ ins­talația de calorifer a localului Se­minarului Central din Bucureşti, In valoare după deviz de Iei 478.641. 5. Continuarea lucrărilor de cons­trucţie la Şcoala de Meserii din Bu­zău, In valoare după deviz de Iei 4.012.782. Licitaţia se ţine şi la Pre­fectura­ Judeţului Buzău. . Instalarea unei băi la clădirea Şcoa­lei Normale de băeţi din P­.Neamţ, în valoare după deviz de lei 113.302. Li­citaţia se ţine şi la Prefectura Jude­lui Neamţ. Aceste licitaţii se vor ţine in con­­formitate cu Legea Contabilităţii Publice, art. 88—110, regulamentul O.C.L. şi normele O.C.L. publicate în Monitorul Oficial No. 127/931. D-nii concurenţi vor depune cu o­­ferta sigilată şi o garanţie de 5 la sută la valoarea lucrărilor după de­viz, în numerar sau eli­te garanta­­te de Stat, consemnată la Cassa de Depuneri sau Administraţia Finan­ciară şi numai recipisa se va depune în plic separat in ziua licitaţiei. Ofertele In valută forte nu se ad­mit. Devizele, planurile, cartele di cini, condiţiunile speciale, conţii, tip, cum şi orice alte lămuriri n.... ritoare la aceste lucrări se pot con­sulta şi cere în fiecare zi de lucru de la Serv. Arhitecturii Casei Şcoal intre orele 11—13 jum. și dela Prefer menționate In orele respective. No. 27.135/936. Deia Asociaţia „Staţia“ ii?IîîîHnic5 26 iullLe- a­­c- a avut locu­ie, a fost determinat să dimisio importanta Şedinţă amisul nini np.»p în .aia.4«. o importantă şedinţă a consiliului Asociaţiei „Staţia“ la sediul său din Calea Griviţei Nr. 213 Dat fiind faptul că, în unele zia­re această şedinţă a fost redată în mod tendenţios, făcându-se afirma­­ţiuni cu totul lipsite de adevăr, pen­tru a se lămuri opinia ceferistă şi a înlătura toate svonurile şi afir­ma­ţiunile mincinoase făcute cu o anumită intenţie şi vădită rea cre­dinţa de interesaţi; neze, chiar în şedinţă, din calitatea de vice­preşedinte şi din consiliul asociaţiei Această demisă a fost pri­mită de consiliu. 3. Se desminte categoric, ca lipsi­te complect de adevăr, toate afirma­­ţiunile unor ziare de dimineaţă. Ghe­orghiu Ghe şeful gărei Dealul Spi­rei, nu a luat parte la şedinţă, iar în ceia ce priveşte consilierul sup­­leant Bălan Ştefan nu a luat cu­vântul. 4. Nu s’a propus de nimeni şi nici nu s’a discutat de loc chestiunea reintrări­ in federaţie întrucât a­­ceasta nu intră în cadrul preocu­pă­ri Înv A nnnia 4-î­o* jt"~ -v* »«wwv—«v­ij vaxe «i­ 9* ră suficientă forţă pentru a susţine interesele membrilor ei. Autorul afirmaţiunilor mincinoase făcute cu scopul de a defăima Aso­ciaţia „Staţia“ şi pe preşedintele ei, va fi chemat în faţa instanţelor ju­decătoreşti spre a da socoteală. 5. Orice alte afirmaţiuni şi zvonu­­ri se desmint cu anticipaţi, ca fiind tendenţios şi cu rea credinţă lansate de interesaţi. Asociaţia „Staţia“ dă următorul COMUNICAT 1. Consiliul de Administraţie al Asociaţiei „Staţia" din 26 iulie a. c a fost convocat de secretarul general al Asociaţiei care singur a semnat convocările, conform hotărârei Co­mitetului de Direcţie. 2. Consilierii centrali şi toţi pre­­şedinţii de filiale au făcut şi cu a­­ceastă ocazie act de solidaritate în jurul preşedintelui d. G. Teodorescu, a cărui demisie a fost respinsă, a­­cordându-i-se doar un concediu de odihnă pentru îngrijirea sănătăţii. In urma declaraţiunilor făcute de unanimitate consilierilor , Salam ASOCIAŢIA STAŢIA . Secretar: A NICOLAU Secţia l-a a­­Consiliului de răz­boi al corpului II armată, prezidată de d. colonel M. Slomnescu, comi­sar regal fiind d. cpt. I. Ţintu, a judecat şi condamnat în lipsă pe următorii, în şedinţa de ieri: Pentru dezertare (soldaţii): Du- Titrescu Odisae 2 luni închisoare; Adh­ilă Stan 2 luni închisoare; Co­­conoiu I. Gheorghe 4 luni închi­soare; Ganea Voicu Ilie un an în­chisoare; Mihai P. Gheorghe un an închisoare; Georgescu P. Ion 2 luni închisoare; Iamandi Florea 6 luni închisoare; Moarză Nicolae 2 luni închisoare; Trandafirescu N. , luni închisoare; Titu Marin un­­ închisoare; loan G. loan 6 luni în­chisoare; Barbu M. Petre 2 ani în­chisoare; Petrescu D. Ștefan 2 ani închisoare. Pentru ultragiu și ultragiu cu lo­vire (civili): Lascu Ion 500 lei amendă; fluting Martin 500 lei amendă; Benedec Samuel 15 zile închisoare; Rădulescu Ilie 500 lei amendă, Andrei Ene 15 zile în­chisoare. Pentru port ilegal de armă, Das­­calofi I. a fost condamnat la 500 lei amendă, iar caporalul N. Ga­­vrilescu a fost condamnat la 150 lei amendă pentru abuz de încre­dere. Pentru faptele prevăzute și pe­nate de art. 7.8, 9 comb. cu 28 din L. L. P. au fost condamnaţi: Andrea Gh. civil, la 2000 lei amendă; Moldoveanu Gavril, civil, la 6 luni închisoare, 2000 lei amendă şi 5 ani interdicţie; An­­dreescu Ioan zis Nicu la 4 luni în­chisoare, 500 lei amendă şi 2 ani interdicţie. Pentru spionaj contra statului Procesul datează din 1916 —au fost condamnate la câte 5 ani închi­soare, 10 ani interdicţie şi 10 000 lei amendă, următorii: Ludovic Rozelius, Iwerschi zis I- verscu, Willy Boch, Albert Werner, Pani Kistenzeger, G, G. Gusfabach zis Kusehbach Egon, Moritz Volner, Heinrich Sidec zis Schidek, Victor Richter, Preot Moscozian, H, Grun­­blat, Simion Alpera, Dody Grigores­cu, U. Vorvoreanu, Papadopol Kali­­mach, Ion Golnboff zis Rakoff, Oscar Ielberg, Felix I. Grunkîll, R. Honig (cpt. austriac), Wilhelm Gross şi I, Schramm. Toţi cei mai sus condamnaţi au dreptul la opoziţie. Aceiaş instanţă, judecând tot în lipsă pe soldaţii Hurduc C-tin, Vlad I. Gh. şi Săndulescu Constan­tin, acuzaţi de dezertare, i-a achi­tat. ■ ■ I ■ I > I ■ ţ 9 9 ■ H Tribunalele Militare De la Consiliul de răsboi Condamnări în lipsă Comisiunea de revizuire a străinilor, din Galaţi, şi-a incheiat lucrările GALAŢI 30. — Comisiunea de revizuire a actelor depuse de su­puşii streini, care funcţiona la in­spectoratul muncii şi-a încheiat azi lucrările. Numărul total al streinilor din Galaţi si Covurluilui a căror acte au fost revizuite este de 2320. Odată terminată operaţia de re­vizuire a actelor, comisiunea va întocmi o statistică de cei revi­zuiţi, admişi sau respinşi, aceştia din urmă fiind trecuţi nominal pe un tablou. Acest tablou va fi înaintat mi­nisterului muncii odată cu actele celor respinşi precum şi motivele pentru cari au fost respinşi la acte. Numărul supuşilor streini res­pinşi nu este aşa de mare cum s’a crezut la început. Toţi respinşii la comisiunea de revizuire au drept de a introduce apel la ministerul muncii. Numai după respingerea acestui apel, su­puşii streini în cauză vor putea fi expulzaţi. In ce priveşte acei ce s-au depus actele la revizuire vor fi expulzaţi fără nici o altă formalitate. «

Next