Curentul, februarie 1937 (Anul 10, nr. 3233-3260)

1937-02-01 / nr. 3233

Pentru a învinge constipaţia luaţi Ceaiul Cisbey! Un ceaiu gustos, din plante de câmp, care-şi amestecă parfumul şi virtuţile vindecătoare ! CEAIUL CISBEY, din simple plan­te de câmp, a fost preparat întâia oară în Franţa, de către călugării mănăstirii Trapiştilor şi este cunoscut peste tot, acolo, sub numele de ceaiul de sănătate al Călugărilor Trapişti. Formula compoziţiei sale a fost în­credinţată marelor Laboratoare Disbey din Paris, care singure au dreptul de a-l prepara . Prin acţiunea binefăcătoare asupra tubului digestiv (stomac, ficat, intes­tine), asupra rinichilor, asupra nervilor şi asupra sângelui. Ceaiul Disbey redă sănătatea, vigoarea şi buna dispoziţie. In primul rând, scaunele devin uşoare şi regulate, sângele se curăţă, organismul se desintoxică, mintea se limpezeşte, pofta de mâncare şi somnul odihnilor revin, dorul de viaţă renaşte ! Deşi cu totul inofensiv, el este cel mai puternic înviorător ! Ceaiul Disbey se întrebuinţează cu cel mai desăvârşit suc­ces, contra­ constipaţiei, digestii grele, vârsta critică, vâjâieli, migrene, roşeli, congestii, trânji, mâncărimi, junghiuri, boli de piele, reumatisme, dureri. Ceaiul Cisbey curăţă sângele ! Cereţi un eşantion gratis, pentru încercare ! El este delicios de băut, chiar fără zahăr. Preţul Lei 60 cutia de 100 gr. la toate farmaciile şi dro­gheriile din ţară. Cereţi numai Ceaiul Cisbey şi refuzaţi imitaţiunile ! 2 Depozit pentru Ceaiul Cisbey, Bucureşti, 103, Str. Toamnei,­­ I—0—999999^99—9­99———9 NOUTĂŢI TECHNICE RIGLA DE CALCUL editată de ing. G. Casiliu-seimont şi ing. C. B. Enescu din Aeronautica Militară Lucrare absolut necesară inginerilor, arhitecţilor, studenţilor şi elevilor cu specializare technico-ştiinţifică Şi în general utilă tuturor technicienilor intelectuali din toate branşele. D. N. Abramescu, profesor de matematici la Universitatea din Cluj spune despre RIGLA DE CALCUL că este o lucrare excelentă şi o citează în manualele sale cu caracter didactic. RIGLA DE CALCUL este singura lucrare românească care vă iniţiază şi vă în­vaţă să efectuaţi uşor, rapid şi precis, cu rigla, orice calcul din orice domeniu de activitate. Cereri'O la Librăria „CARTEA ROMANEASCA,1 Gj?VfuzJ nLtfc. Ce£iivcJ eurffo PENTRU TRATAMENTUL INTERN aSEEHHI *1 AL AFECŢIUNILOR CĂILOR GENITO-URINARE | msEMMsmm Tuşiţi, luaţi adevăratele PASTILE VALDA Cele adevărate se vând numai în cutii origi­nale şi sunt s­i­n­g­u­r­i­l­e eficace. Cereţi la toate librăriile ultimile noutăţi apărute în Editura „NAŢIONALM CIORNEI“ S. A. R. Profira sadoveanu NAUFRAGIAŢII de la AUGBLAND este o carte care deşteaptă gus­tul pentru faptele mari, eroice, demonstrând că o societate cât de mică învinge toate greută­ţile, când se conduce după legi şi precepte morale. MP» Alia Rachmanova FABR1GA DE OAMENI NOI un roman în care se zugrăveşte în mod obiectiv familia, religie şi întreaga cons­ituţie socială a Rusiei Sovietice. Lucrare pre­miată de Academia de Ştiinţe politico-sociale din Paris GRIPA o puteţi preveni luând zilnic până la 3 tablete de Togal Odatâ G n 1 P M­­ vă veţi vindeca repede şi sigur întrebuinţând­­ medicamentul cu acţiune anti­nevralgică şi BACTERICIDĂ RECUNOSCUTĂ Togal-ul distruge şi totodată eli­mină otrăvurile gripei (răcelii), graţie compoziţiei sale specifice Tratamentul cu Togal urmat în mod regulat vă fereşte de recidivele boalei întrebaţi şi pe medicul Dr. La Farmacii­­şi Droguerii. Produs elveţian. Comisiunea de naturalizare Dosar Nr. 103 din 1937. D. Petre Stavru, supus elen de profesiune învăţător, domiciliat în comuna Horia, jud. Constanţa, năs­cut în Hârşova, jud. Constanţa la data de 10 Decembrie 1905, de religie ortodox, în ţară din anul naşterii, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia e­­lenă şi la orice altă supuşenie strai­nă. * Conform art. 22 din legea privitoa­re la dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Dela asociaţia ialomiţeni­­lor dom. In Bucureşti Asociaţia Ialomiţenilor domici­liaţi în Bucureşti, aduce la cunoş­­tiinţa membrilor săi că, din cauza absenţei din Bucureşti a d-lui mi­nistru­ Aurelian Bentoiu, preşedin­­tele asociaţiei masa comună pentru sărbătorirea d-lui profesor I. F. Buricescu, care urma să se ţină la Restaurantul Helvetia, Sâmbătă 30 Ianuarie a. c., s-a amânat pentru ziua de Sâmbătă 6 Februarie a. c., orele 8 și jum. seara în aceiaşi sală. c­IK­­K­E 1 U T­U­L CARNETUL ZILEI ZIUA DOMNULUI Acum vreo lună, eram intr'un au­tobuz Şi veneam către casă.. La staţiunea­­Carpaţii, se urcă în ma­gmă 6—7 călători şi ocupă locurile din fund, care erau goale. S'a în­tâmplat aşa că stăteau în faţa mea şi în rând cu mine. Când s'au suit, încasatorul i-a întrebat cu un ton care mi-a deşteptat luarea aminte, şi m-a făcut şi pe mine să mă uit la ei: — Unde merg cetăţenii? Unul a răspuns: —Mergem la Bă­­neasa... Mi se pare că maşina asta merge până acolo... Aşa era. Nici o replică. Dar, pasă­­mi-te, cei şapte călători erau ţărani autentici şi încasatorul s'a temut să nu fie vreo neînţelegere la mijloc. Miram privit vecinii de bancă. Ţărani adevăraţi — după zăbune, după i­ninei după căciuli şi după chipuri!.. Dar cu ceva curios în ett care m'a îndemnat să-i observ... Intoi, cel din faţa mea a început să cânte încetişor nu Ştiu ce cântec.. Aşa ceva m'a mirat... Iată,înaintea lui, un popă bătrân ca Moş Cră­­ciun, şi acest fiu al satelor noastre, fără să-i pese de această vecinătate porneşte să-şi îngâne cântecile!... Dar am prins curând de veste că omul din faţa mea fredona ceva care avea refrenul: „Aleluia", iar cu­vintele ,,Veniţi! Veniţi..." pare că introduceau sau intitulau tot cânte­cul... Am început să înţeleg. Omul fre­dona nu pentru a mă face să pricep că înfruntă sau dispreţuieşte de preotul din faţa lui, dar pentru a-mi destăi­nui o realitate la care nu mă gân­disem... Ascult mai atent la cele ce vorbesc cei şapte din Băneasa. Mimi­­ne mare!,. Aceşti oameni schimbau între ei numai cuvinte din Sfânta Scriptură şi mai puneau pe ici pe colo, câte un scurt comentar, plin de miez şi de seriozitate!,. Maşina noastră trecea pe lângă o biserică, aşezată la un loc deschis şi pe care o vedeam toţi, foarte bine, îmi fac, după convingere şi după da­torie, semnul­­ Sfintei Cruci. Cei şapte dela­ Băneasa n'au văzut nici biserica, nici pe preotul care s'a în­chinat, nici semnul Sfintei Cruci! Nici unul nu sa mişcat, la vederea sfântului locaş al părinţilor lor! Atunci am înţeles... Din convorbi­­rea lor, cu pilde şi cu stihuri bibli­ce, aud Pe unul ce ridică ţ­ laShl: ,,Ştim­­ că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace întru cel vi­clean — cum scrie Sf. loan în E­­pistola a treia...1'. Mă ridic să mă dau jos dar mai întâi îl îndreptez pe cel ce vorbise: — Prietene, nu în epistola a treia ci în epistola întâia.. El aduce mâna la piept (ca sa scoată, desigur... Sfânta Scriptură). Dar vecinul lui conciliant şi sură­­­­zător, mă întăreşte: — Aşa este: în Epistola întâia, capitolul al cincelea.. Cobor din maşină... Aferim! Iată nişte tovarăşi­ de călătorie, cari nu îţi îngăduie să picotezi pe drum... Cum îi cheamă, sunt ei ţărani din Ba­rnasa sau mai de departe, de la ce a­feri la ora 3 p. m. Academia Ro­mână şia reluat şedinţele sale pu­blice, după sărbători Şedinţa a fost prezidată de către d. Al. Lapedatu, care a dat cuvântul d-lui Victor Slăvescu. Comunicarea d-lui Victor Slăvescu a avut ca subiect Opera de economist a lui Ion Ghica Prin a­­ceastă comunicare d. Victor Slaves, eu a inaugurat seria celor pe care le vor ţine membrii secţiunii ştiin­ţelor economice şi sociale In afară de opera sa literară, Ion Ghica a lăsat în analele culturii româneşti opera sa de economist, conţinută atât în scrisori cât şi în opere cu subiecte speciale luate din econo­mie. Adevărata faimă chiar a prie­tenului lui Alecsandri a fost aceia de economist dunăre religioasă se întorc—nu vot —, unul dintr­e primii căuta să aflu... Ei sunt, pentru mine, tipuri individuale, cari întăresc un principiu şi se încadrează într'o ca­tegorie bine cunoscută, de multă vreme. Noutatea este că au ajuns până la Băneasa! Aşa­dar, iată, la porţile Capitalei noastre falnice ortodoxe, pe noii in­terpreţi ai Sfintei Scripturi, pe fă­găduitorii Jertfei din Sf. Altar, pe duşmanii Divinei Transubstanţieri şi pe agenţii corosivi ai preoţiei! Nici minunea Sf. Altar, nici venerabila şi sfânta Liturghie, nici caracterul sacramental al preoţiei, nici cinstea cuvenită sfintelor biserici! Dar vă rog să nu mă înţelegeţi cum nu voesc să fiu înţeles­. Nu sunt delator, n'am fost şi nu voi fi nici­odată. Cei şapte cetăţeni — să fie sănătoşi pe unde or fi! — n‘au nu ochii, mei nic­io vină. Sînt numai nişte victime, pe cari Ie jelesc din toată inima. Vina este aiurea!.. M-am gândit, venind spre casă: Dacă sunt cu adevărat din Bănea­sa, apoi Bătrâna Ironie, i-a aşezat tocmai în calea maşinilor de lux,­a­­vioanelor străine, partidelor fine, la malul lacului, după miezul nopţii, şi, în genere, în calea spumelor o­­trăvite şi satanice, cari se revarsă din cupa Celor Şapte Păcate!.. Şi, iarăşi şi iarăşi­ problema du­ră, problemă eroică a marilor zăga­zuri pe cari numai Biserica stăbu­­nă poate să le ridice mi-a răscolit inima şi m'a învăluit un viscol de întrebări!. Gaia Galaction Recitalul pianistului Ion Cristescu Marţi, 9 Februarie orele 9 seara, va avea loc la Fundaţiunea „Dal­les“ recitalul pianistului. Ion Cris­tescu. , In program: Bach-Busoni; Tocca­ta; Beethoven; Apnassionata; Cho­pin 12 etude. Baladă, Poloneza; Fer­dinand Bendtner, Nocturnă, Dans românesc în primă audiție Bilete la Agenţia „Dan“ calea Victoriei 47. Cronica Şahului Concursul campionilor Joi seara s-au jucat numai parti­dele întrerupte care, contrariu pre­vederilor, au avut câteva surprize. Halic — Herland, era o partidă clar remisă. Halic a învârtit, a strjit piesele, tot aşteptând ca bătrânul maestru să greşească. Şi-a frământat creerul trei ore ca să facă o mu­tare ,,genială“ şi să piardă partida. De două ori Herland i-a propus­ o remisă şi tot de atâtea ori a refu­zat cu încăpăţânare. H. Friedman — M. Rădulescu, re­misă. Dumitrescu — Mendelssohn, pri­mul conduce foarte frumos finalul şi capătă trei pioni liberi în centru. In loc să-i valorifice, comite o greşală şi la a doua întreruprere, stă foarte rău. Popa pierde la Wechsler după cum era de aşteptat. Taubmann câştigă partida contra lui Tom­a Popa. Cabiaglia _ Dumitrescu, remisă. CLASAMENTUL DUPĂ RUNDA III-A H. Friedman 2 ţ, Alexandrescu şi Cabiaglia câte 2, Wechsler şi Radu­­lescu câte­­y,­ Mendelssohn 1 (2), Herland, Israilovici şi Halié câte 1 (1), Dumitrescu ţţ puncte. CĂTRE PROBLEMIŞTII ŞI DES­­LEGATORII ROMANI Pentru a se apropia cât mai mult clasa problemiştilor şi deslegătorilor români de aceea a ţărilor cu renu­me problemistic: Italia, Ungaria, An­­glia, Germania, etc., se face apel că­tre toţi de a se înscrie în ,,Asocia­­ţia Problemiştilor şi deslegătorilor din România“ (A.P.D.R.) cu sediul provizoriu la Iaşi strada Lăpuşnea­­nu 6. înscrierile se primesc până la 28 Februarie 1937. Sunt vreo şase ani de când există un concurs internaţional anual între deslegători. Când a luat fiinţă acest concurs a fost invitată şi România, lipsa unei asociaţii a problemiştilor şi deslegătorilor a adus neparticipa­­rea României la acest concurs. Deci, este bine venit acest apel, şi nu credem să fie vreun compozi­tor care să nu-şi trimită adeziunea, în urma apelului făcut de asociaţie. După constituirea definitivă a A­­sociaţiei, se vor organiza matchuri de deslegări, pentru formarea echi­pei de deslegători. Deasemenea d. inginer A. Ianovcic va continua antrenamentele pentru pregătirea echipei de compozitori. Credem că formarea Asociaţiei va fi un factor determinant în progre­sul ,,poeziei şahului“ în România. IN­FORMAŢIUNI ŞAHISTE PRAGA. — fumeul lui Kaut­­sky (14 particiaanţi): Pelikan 10, Prokop şi dr. Frey­bal 9, Kubaneck 8 , Hofmann şi dr. Skalick­a 8. SAN JUAN BANTISTA (Port- Rico)__Un mare turneu internaţio­nal: Rashdan 6 dr. Seitz 6, Mar­­shall 5, Cinton 3 (8 participanţi), KIEV. _ Campionatul Ucrainei (14 participanţi): Konstantinopolsky 10, Poliak 8 , Goldinoff, Ratner şi pogrebitsky 8. BIBLIOGRAFIE A apărut No. 1 din , Revista Ro.­­­mână de Şah“ cu următorul cuprins: Noutăţi teoretice dela Nottingham de G. Loe­weltfiscH; Marchul dr. Bo­­hosievici — drA Kahane, partide dela concursurile din­­ Cernăuţi, Hastings, Semmering, Amsterdam, etc. Proble­me inedite, feefic­e și studii. Redacția și admil­istrația: C. Men­­ciu, strada Unirei 115, Brăila. EDUARD Şedinţa de ieri a Acade­miei Române .» In curând va apare­­ IE­­ET de Glîm (General I. Manolescu) Oricine invata,citeste sau vorbeste Franceza trebue să aibe un LAROUJIE DE VANZARE LA principalele librării „Cuget clar“ Nr. 29 Numărul din săptămâna aceasta, 29, al revistei ,,Cuget Clar“ (Noul Samănător), de sub conducerea d-lui profesor N. Iorga, aduce preţioase contribuţii­­la opera de purificare literară. Cităm din cuprinsul acestui nu­măr: N. Iorga: Critici şi criticaţi. Paul I. Papadopol: In jurul unui comu­nicat. Aurel G. Stino: Privelişti de ţară: Vrăji de la Agapia. Paul I Pa­­padopol: Şi totuşi... N. Iorga: Re­­sultatele luptei de purificare (con­ferinţă urmare). Versuri de N. Iorga, G. Tutovea­­nu, Adelina I. Cârdei, Mihail Vă­­leanu, George Voevidca, Cronica de N. Iorga şi alţii. A apărut Revista Fundaţiilor Re­gale Nr. 2 (Februarie 1937) anul IV, cu următorul sumar: Ion Minulescu: Retrospectivă sentimentală; Gh. Brăescu: Amintiri; Camil Baltazar: din ciclul „Târm înalt“; Ion Biberi: Călătorul; Virgil Carianopol: Versu­ri; Tudor Vianu: Stil şi destin; Ion Sân-Georgiu: Spiritul lui Goethe în literatura universală; Teodor Răşca­­nu: Sbuciumata viaţă a Postelnicu­lui Toderiţă Răşcanu; George Stroe: Mitsui; Petru Comarnescu: Drama vieţii şi a cunoaşterii la Eugen O’Neill’; Vladimir Streinu: Boileau şi timpul nostru; Şerban Ciocule­­scu: Critica d-lui Perpessicius; C. P. Moment Festiv; C P.: Notă des­pre romanul feminin; Mihail Seba­stian: Notă la un roman fantastic; Mircea Mateescu, structura noastră epică; Dragoş Protopopescu­, Cronici engleze; Poeţi englezi de ultimă o­­ră; N. Georgescu-Tistu: Biblioteca statului; Mircea Eliade: Câteva cărţi de istoria religiunilor; Const. Kiriţescu: Cel din urmă dintre cla­sicişti; Iuliu Valaori Ion Radu To­­moiagă: Aris catolica; K. H. Zam­baccian: Pictorul Grigorescu faţă­ de noua generaţie; I. D. Suchianu: Ac­tualităţi culturale europene; Alex. Marcu: Actualităţi italiene; Ion I. Cantacuzino: Actualităţi franceze, Revista Revistelor. Conferinţe despre noul cod penal D. Gh. Glod, inspector general al penitenciarelor, va ţine Vineri 5 Fer­bruarie la ora 6 d. a. în sala fundaţiei „Dalles" din b-dul Brătianu 18, o in­teresantă conferinţă despre „Noul cod penal şi regimul penitenciar”. D-sa va face o­­vastă expunere a regimului penitenciar în concepţia noului cod pe­nal „Regele Carol II”. Conferinţa face parte din ciclul „Noul cod penal” organizat de asocia­ţia culturală ,,Gândirea europeană” de sub preşedinţia d-rei Elena Văcărescu. Muzică rusească la „Pro-Arte“ Sâmbătă 6 Februarie, ora 5 d. a, va avea loc în sala Dalles a 8. con. Cerinţă experimentală despre muzi­ca rusească, organizată de , Pro- Arte“. Va conferenţia d. Em. Ciomac Programul muzical va fi interpre­tat de d-na Maria Snejina, d. San­­du­­Albu şi d­r. Metani Biletele la agenţia artistică , Pro. Arte“, Calea Victoriei 39, la Wagons- Lits-Cook. Recomandări de profesori Comitetul de direcţie al Centru­lui de îndrumare tehnică adminis­trativă, în şedinţa de joi seara de sub preşedinţia d-lui V. G Bârcă, subsecretar de stat la interne a fă­cut următoarele recomandări de profesori: D.nii Armand Călinescu şi M. Ghelmegeanu, foşti miniştri, Aure­lian Bentoiu, subsecretar de stat la interne Petre Ghiaţă, vice­p­reşe­­dinte al Camerei şi p. Alexandrescu- Roman, secretar general al minis­terului muncii Recomandările au fost trimise mi­­nisterului de interne. Spre a face confirmarea numirilor Că­r­ţi-Re­viste , „Vremea“ de Duminică 31 Ianuarie ne prezin­tă un interesant sumar: Slugile străini­lor de C. A. Donescu. Decepţii şi spe-­­ ranţe în jurul Ardealului de Emil Cio- „Vocile Singurătăţii Ian. Biroul moral al armatei de C. De­lalurlucaia; Să iasă liftele din ţară re- D. Ilariu Dobridor, va da la iveală , par­aj din Ardealul necunoscut de peste câteva zile un bogat volum de George Acsinteanu, Franţa faţă de poezii (de peste 200 de pagini), cu­­prinzând poezii în majoritate inedite. Această culegere va apare în editura Fundaţiilor regale. Ea se intitulează ,,Vocile singurătăţii”. Volumul d-lui Ilariu Dobridor este aşteptat cu legitimă nerăbdare de către toţi cei care cunosc genul său de poe­zie. Germania de E. A. Poulopol, Cartea. Fapte şi Idei, Spectacolul. De după paravan. Pe copertă un sugestiv fotomontaj cu instantaneele ultimelor evenimente europene. A apărut revista de jurispruden­­ţă şi doctrină .Pandecteie Săptă­mânale“ No. 4 din 1937, cuprinzând: Cronici şi studii, Pagina magis­traţilor, Recenzii şi informaţiuni ju­ridice: Jurisprudenţă. Zilele acestea a apărut un tablou istoric: „Vremile de glorie şi restrişte ale neamului românesc”, unic în felul său până în prezent. Acest tablou reprezintă istoria nea­mului românesc din timpurile Daciei- Felix şi până azi, arătând pe toţi dom­nitorii glorioşi de la Traian şi Decebal împreună cu bărbaţii de stat cari, cu vorba şi cu fapta, au contrbuit la în­tregirea neamului nostru. * Iliescu Duminică 31 ianuarie, se va des­chide la Sala Mozart a doua expo­ziţie de pictură a d-lui Gogu Ilies­cu, personalitate cunoscută mai mult ca om politic şi mare agricul­tor Publicul bucureştean îşi reamin­teşte succesul pe care l-a avut a­­cum doi ani prima expoziţie a aces­tui prieten şi elev al marelui Gri­­gorescu. Deşi d-nul Gogu Iliescu nu obiş­nuieşte să-şi vândă pânzele totuşi de astă dată va pune în vânzare 20 de tablouri pentru sporirea fondu­lui ridicărei unui monument picto­rului Grigorescu în Capitală * D-na Maria Romeo Ionescu, a ex­pus, în cuprinsul celui de al II-lea sa­lon de artă plastică, al profesorilor de desen, în secţiunea etnografică, Colec­ţia de cusături româneşti (99 planşe cu izvoade originale). * Pictorul Aurel Kessler anunţă ex­poziţia sa al cărei vernisagiu va fi Luni 1 Februarie 1937, ora 11 a. m„ în sala mare din palatul Fun­daţiei Dalles. Expoziţia rămâne deschisă până la 28 Februarie 1937 Luni, 1 Februarie 1937 O carte de zidire sufletească In vremea noastră când apar mai în rate poeme în proză, privite numai din această latură laică. Dar Sfinţia sa nu se preocupă niciodată într’aşa grad de aceste strae artistice, neglijând cuprin­sul. Ele vin dela sine, fără să le caute* * Pentrucă scrisul sau e o rugă şi ruga sa e un imn de slavă pentru Cel Atotpu­ternic. După atâtea gâldane literaturiceşti bântuite de miasme otrăvitoare, cetito­rul simte, parcă, imperioasa trebuinţă de a-şi scufunda sufletul în unda clară, curată, a acestei cărţi modeste, care curge ca un şuvoiu de credinţă în slava celui care a dat fiecărui lucru un rost în fire. Desprindem, la întâmplare. ,,Un zid ne e viaţa de aici şi un zid ne e viaţa de dincolo de moarte... Iar zidurile vieţii din cele două lumi, îşi au de-a pururi, în unghiul de’ntâlnire, o piatră de tărie şi de temeiu... dovada şi nădejdea că, în vea de veac, noi vom fi vii. Ea piatră e, şi din tărie de stâncă neînfrântă, de vremuri, de vân­­turi şi de şuvoiu de ape învrăjbite. Din adevăr şi din iubire îi e aluatul plămă­dirii. Veghind din timpuri şi peste timp, veghind în locuri şi peste loc, pentru noi toţi ea este mărturia veşniciei şi pu­terii... Oricine împotrivă se ridică, de ea lovindu-se, se sfarmă. Peste oricine cade, ea spulberă şi nimiceşte. Ea sca­pă şi ea pierde. O piatră e, în unghii­ de vieţi, la temelie. ,,Iar piatra e Hristos”... Sunt în cartea părintelui Popescu- Strejnic adevărate oaze de popas şi re­culegere sufletească şi pilduiri cu pro­­fund tâlc de viaţă curată şi creştinea­scă, s’au ocupat de realităţile ro­mâneşti comerciale, financiare, in­dustriale. D. Victor Slăvescu a pus în relief această latură fundamen­tală a personalităţii lui Ion Ghica, făcând un frumos început. Luând cuvântul la sfârşit d. Al. Lapedatu preşedinte, a mulţumit pentru cele expuse exprimându-şi speranţa că ceilalţi membri ai sec­ţiunii economice vor continua co­municările de acest fel, punând în lumină un aspect important al cul­turii româneşti, fiecare săptămână atâtea cărţi veninoa­se, cum răsar ciupercile după ploaie, apariţia unei cărţi de sănătoase îndru­mări pe calea dreptei legiuiri omeneşti şi duhovniceşti, este cu drept cuvânt un eveniment rar. In calea unei cărţi bune stau zeci de piedici şi greutăţi. Un har­nic şi cucernic păstor de suflete, preo­tul Ales.. Al. Popescu-Strejnicu, după ce va fi bătut in zadar, dacă va mai fi bătut, pe la diferite porţi editoriale, gă­site toate zăvorite ca nişte cetăţi de ne­pătruns, va fi economisit luni de zile, rupându-şi dintrun salariu umil bucăţi­că cu bucăţică până să împlinească su­ma trebuitoare tipăririi unei cărţi de a­­devărată zidire sufletească, intitulată sugestiv: „IAR PIATRA E HRI­­STOS’’... Câtă vreme se găsesc fon­duri din belşug şi se găsesc şi edituri care să îmbrace cu straiul tiparului o­­pere de destrămare sufletească, o pre­tinsă literatură, deosebit de primejdioa­să, împotriva căreia d. profesor Nico­­lae Ior­ga­na zăbovit să dea alarma... Expoziţia de pictură Gogu Adevăr e că duhul răului îşi face mai lesne loc în sufletele încrezătoare ale oamenilor sub o înfăţişare mincinoasă, pe când dreptele pilduiri şi literatura sănătoasă au de luptat cu multe greu­tăţi până să poată răsbate. Modestă în înfăţişare şi pretenţii, cartea părintelui Popescu-Strejnic cu­prinde, o seamă de înţelepte tâlcuri din sfânta învăţătură a lui Hristos, lipsite, totuşi, chiar şi de cea mai uşoară um­bră de pedantism religios. Sufletul său curat s'a deschis spre Cer ca o rugă, şi a devenit carte. Sunt în cartea aceasta bucăţi de o rară expresivitate, adevăr A apărut: NOU! P. ANDREI Profesor la Universitatea din Iași Sociologie Generală De vânzare la toate librăriile din țară sau la Editura „Scrisul Românesc“ Craiova Un volum de apr. 600 pagini Lei 180. A Apărut _____ CURS a APĂRUT I Dfn PROCEDURA PENALA ROMÂNAl de I. IOIVESCU-DOLJ fost consilier la înalta Curte de Casatie, Preşedinte la Consiliul Legislativ, secţia de drept public. Întocmit după principiile noului Cod de procedură penală CAROL al 11-lea, cuprinzând explicațiunea intregei materii, sub fiecare capitol referinţe asupra originii instituţiimilor procedurale şi principiilor adop­tate, precum şi sumare expuneri de legislaţie comparată, iar la urmă având tablouri sinoptice. Se pot procura prin toate fibrăriile din ţară şi la Preţul Librăria Editoare SOCEC & Co., S. A. - București Lei 210 Construirea localului Operei Proectul de lege pentru construi­rea unui local propriu al Operei, a fost luat ori în discuţia comisiilor Camerei. A prezidat d. prof. Manolescu. D-nii Ion Totu şi Tache Slăvescu au expus economia proectului, ară­tând modificările mai importante a­­duse din i­niţiativa diferitelor de­­partamente, care vor concura la acţiunea de construire a Palatului Operei Române. Comisiunea a adus unele modificări de amănunt proec­tului, care a fost apoi adoptat.­­ Raportor, a fost ales d. Tache Slăvescu.

Next