Curentul, februarie 1937 (Anul 10, nr. 3233-3260)
1937-02-01 / nr. 3233
Pentru a învinge constipaţia luaţi Ceaiul Cisbey! Un ceaiu gustos, din plante de câmp, care-şi amestecă parfumul şi virtuţile vindecătoare ! CEAIUL CISBEY, din simple plante de câmp, a fost preparat întâia oară în Franţa, de către călugării mănăstirii Trapiştilor şi este cunoscut peste tot, acolo, sub numele de ceaiul de sănătate al Călugărilor Trapişti. Formula compoziţiei sale a fost încredinţată marelor Laboratoare Disbey din Paris, care singure au dreptul de a-l prepara . Prin acţiunea binefăcătoare asupra tubului digestiv (stomac, ficat, intestine), asupra rinichilor, asupra nervilor şi asupra sângelui. Ceaiul Disbey redă sănătatea, vigoarea şi buna dispoziţie. In primul rând, scaunele devin uşoare şi regulate, sângele se curăţă, organismul se desintoxică, mintea se limpezeşte, pofta de mâncare şi somnul odihnilor revin, dorul de viaţă renaşte ! Deşi cu totul inofensiv, el este cel mai puternic înviorător ! Ceaiul Disbey se întrebuinţează cu cel mai desăvârşit succes, contra constipaţiei, digestii grele, vârsta critică, vâjâieli, migrene, roşeli, congestii, trânji, mâncărimi, junghiuri, boli de piele, reumatisme, dureri. Ceaiul Cisbey curăţă sângele ! Cereţi un eşantion gratis, pentru încercare ! El este delicios de băut, chiar fără zahăr. Preţul Lei 60 cutia de 100 gr. la toate farmaciile şi drogheriile din ţară. Cereţi numai Ceaiul Cisbey şi refuzaţi imitaţiunile ! 2 Depozit pentru Ceaiul Cisbey, Bucureşti, 103, Str. Toamnei, I—0—999999^99—999———9 NOUTĂŢI TECHNICE RIGLA DE CALCUL editată de ing. G. Casiliu-seimont şi ing. C. B. Enescu din Aeronautica Militară Lucrare absolut necesară inginerilor, arhitecţilor, studenţilor şi elevilor cu specializare technico-ştiinţifică Şi în general utilă tuturor technicienilor intelectuali din toate branşele. D. N. Abramescu, profesor de matematici la Universitatea din Cluj spune despre RIGLA DE CALCUL că este o lucrare excelentă şi o citează în manualele sale cu caracter didactic. RIGLA DE CALCUL este singura lucrare românească care vă iniţiază şi vă învaţă să efectuaţi uşor, rapid şi precis, cu rigla, orice calcul din orice domeniu de activitate. Cereri'O la Librăria „CARTEA ROMANEASCA,1 Gj?VfuzJ nLtfc. Ce£iivcJ eurffo PENTRU TRATAMENTUL INTERN aSEEHHI *1 AL AFECŢIUNILOR CĂILOR GENITO-URINARE | msEMMsmm Tuşiţi, luaţi adevăratele PASTILE VALDA Cele adevărate se vând numai în cutii originale şi sunt singurile eficace. Cereţi la toate librăriile ultimile noutăţi apărute în Editura „NAŢIONALM CIORNEI“ S. A. R. Profira sadoveanu NAUFRAGIAŢII de la AUGBLAND este o carte care deşteaptă gustul pentru faptele mari, eroice, demonstrând că o societate cât de mică învinge toate greutăţile, când se conduce după legi şi precepte morale. MP» Alia Rachmanova FABR1GA DE OAMENI NOI un roman în care se zugrăveşte în mod obiectiv familia, religie şi întreaga consituţie socială a Rusiei Sovietice. Lucrare premiată de Academia de Ştiinţe politico-sociale din Paris GRIPA o puteţi preveni luând zilnic până la 3 tablete de Togal Odatâ G n 1 P M vă veţi vindeca repede şi sigur întrebuinţând medicamentul cu acţiune antinevralgică şi BACTERICIDĂ RECUNOSCUTĂ Togal-ul distruge şi totodată elimină otrăvurile gripei (răcelii), graţie compoziţiei sale specifice Tratamentul cu Togal urmat în mod regulat vă fereşte de recidivele boalei întrebaţi şi pe medicul Dr. La Farmaciişi Droguerii. Produs elveţian. Comisiunea de naturalizare Dosar Nr. 103 din 1937. D. Petre Stavru, supus elen de profesiune învăţător, domiciliat în comuna Horia, jud. Constanţa, născut în Hârşova, jud. Constanţa la data de 10 Decembrie 1905, de religie ortodox, în ţară din anul naşterii, a făcut la această comisiune cerere de a i se acorda naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia elenă şi la orice altă supuşenie straină. * Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Dela asociaţia ialomiţenilor dom. In Bucureşti Asociaţia Ialomiţenilor domiciliaţi în Bucureşti, aduce la cunoştiinţa membrilor săi că, din cauza absenţei din Bucureşti a d-lui ministru Aurelian Bentoiu, preşedintele asociaţiei masa comună pentru sărbătorirea d-lui profesor I. F. Buricescu, care urma să se ţină la Restaurantul Helvetia, Sâmbătă 30 Ianuarie a. c., s-a amânat pentru ziua de Sâmbătă 6 Februarie a. c., orele 8 și jum. seara în aceiaşi sală. cIKKE 1 U TUL CARNETUL ZILEI ZIUA DOMNULUI Acum vreo lună, eram intr'un autobuz Şi veneam către casă.. La staţiuneaCarpaţii, se urcă în magmă 6—7 călători şi ocupă locurile din fund, care erau goale. S'a întâmplat aşa că stăteau în faţa mea şi în rând cu mine. Când s'au suit, încasatorul i-a întrebat cu un ton care mi-a deşteptat luarea aminte, şi m-a făcut şi pe mine să mă uit la ei: — Unde merg cetăţenii? Unul a răspuns: —Mergem la Băneasa... Mi se pare că maşina asta merge până acolo... Aşa era. Nici o replică. Dar, pasămi-te, cei şapte călători erau ţărani autentici şi încasatorul s'a temut să nu fie vreo neînţelegere la mijloc. Miram privit vecinii de bancă. Ţărani adevăraţi — după zăbune, după ininei după căciuli şi după chipuri!.. Dar cu ceva curios în ett care m'a îndemnat să-i observ... Intoi, cel din faţa mea a început să cânte încetişor nu Ştiu ce cântec.. Aşa ceva m'a mirat... Iată,înaintea lui, un popă bătrân ca Moş Crăciun, şi acest fiu al satelor noastre, fără să-i pese de această vecinătate porneşte să-şi îngâne cântecile!... Dar am prins curând de veste că omul din faţa mea fredona ceva care avea refrenul: „Aleluia", iar cuvintele ,,Veniţi! Veniţi..." pare că introduceau sau intitulau tot cântecul... Am început să înţeleg. Omul fredona nu pentru a mă face să pricep că înfruntă sau dispreţuieşte de preotul din faţa lui, dar pentru a-mi destăinui o realitate la care nu mă gândisem... Ascult mai atent la cele ce vorbesc cei şapte din Băneasa. Mimine mare!,. Aceşti oameni schimbau între ei numai cuvinte din Sfânta Scriptură şi mai puneau pe ici pe colo, câte un scurt comentar, plin de miez şi de seriozitate!,. Maşina noastră trecea pe lângă o biserică, aşezată la un loc deschis şi pe care o vedeam toţi, foarte bine, îmi fac, după convingere şi după datorie, semnul Sfintei Cruci. Cei şapte dela Băneasa n'au văzut nici biserica, nici pe preotul care s'a închinat, nici semnul Sfintei Cruci! Nici unul nu sa mişcat, la vederea sfântului locaş al părinţilor lor! Atunci am înţeles... Din convorbirea lor, cu pilde şi cu stihuri biblice, aud Pe unul ce ridică ţ laShl: ,,Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace întru cel viclean — cum scrie Sf. loan în Epistola a treia...1'. Mă ridic să mă dau jos dar mai întâi îl îndreptez pe cel ce vorbise: — Prietene, nu în epistola a treia ci în epistola întâia.. El aduce mâna la piept (ca sa scoată, desigur... Sfânta Scriptură). Dar vecinul lui conciliant şi surăzător, mă întăreşte: — Aşa este: în Epistola întâia, capitolul al cincelea.. Cobor din maşină... Aferim! Iată nişte tovarăşi de călătorie, cari nu îţi îngăduie să picotezi pe drum... Cum îi cheamă, sunt ei ţărani din Barnasa sau mai de departe, de la ce aferi la ora 3 p. m. Academia Română şia reluat şedinţele sale publice, după sărbători Şedinţa a fost prezidată de către d. Al. Lapedatu, care a dat cuvântul d-lui Victor Slăvescu. Comunicarea d-lui Victor Slăvescu a avut ca subiect Opera de economist a lui Ion Ghica Prin această comunicare d. Victor Slaves, eu a inaugurat seria celor pe care le vor ţine membrii secţiunii ştiinţelor economice şi sociale In afară de opera sa literară, Ion Ghica a lăsat în analele culturii româneşti opera sa de economist, conţinută atât în scrisori cât şi în opere cu subiecte speciale luate din economie. Adevărata faimă chiar a prietenului lui Alecsandri a fost aceia de economist dunăre religioasă se întorc—nu vot —, unul dintre primii căuta să aflu... Ei sunt, pentru mine, tipuri individuale, cari întăresc un principiu şi se încadrează într'o categorie bine cunoscută, de multă vreme. Noutatea este că au ajuns până la Băneasa! Aşadar, iată, la porţile Capitalei noastre falnice ortodoxe, pe noii interpreţi ai Sfintei Scripturi, pe făgăduitorii Jertfei din Sf. Altar, pe duşmanii Divinei Transubstanţieri şi pe agenţii corosivi ai preoţiei! Nici minunea Sf. Altar, nici venerabila şi sfânta Liturghie, nici caracterul sacramental al preoţiei, nici cinstea cuvenită sfintelor biserici! Dar vă rog să nu mă înţelegeţi cum nu voesc să fiu înţeles. Nu sunt delator, n'am fost şi nu voi fi niciodată. Cei şapte cetăţeni — să fie sănătoşi pe unde or fi! — n‘au nu ochii, mei nicio vină. Sînt numai nişte victime, pe cari Ie jelesc din toată inima. Vina este aiurea!.. M-am gândit, venind spre casă: Dacă sunt cu adevărat din Băneasa, apoi Bătrâna Ironie, i-a aşezat tocmai în calea maşinilor de lux,avioanelor străine, partidelor fine, la malul lacului, după miezul nopţii, şi, în genere, în calea spumelor otrăvite şi satanice, cari se revarsă din cupa Celor Şapte Păcate!.. Şi, iarăşi şi iarăşi problema dură, problemă eroică a marilor zăgazuri pe cari numai Biserica stăbună poate să le ridice mi-a răscolit inima şi m'a învăluit un viscol de întrebări!. Gaia Galaction Recitalul pianistului Ion Cristescu Marţi, 9 Februarie orele 9 seara, va avea loc la Fundaţiunea „Dalles“ recitalul pianistului. Ion Cristescu. , In program: Bach-Busoni; Toccata; Beethoven; Apnassionata; Chopin 12 etude. Baladă, Poloneza; Ferdinand Bendtner, Nocturnă, Dans românesc în primă audiție Bilete la Agenţia „Dan“ calea Victoriei 47. Cronica Şahului Concursul campionilor Joi seara s-au jucat numai partidele întrerupte care, contrariu prevederilor, au avut câteva surprize. Halic — Herland, era o partidă clar remisă. Halic a învârtit, a strjit piesele, tot aşteptând ca bătrânul maestru să greşească. Şi-a frământat creerul trei ore ca să facă o mutare ,,genială“ şi să piardă partida. De două ori Herland i-a propus o remisă şi tot de atâtea ori a refuzat cu încăpăţânare. H. Friedman — M. Rădulescu, remisă. Dumitrescu — Mendelssohn, primul conduce foarte frumos finalul şi capătă trei pioni liberi în centru. In loc să-i valorifice, comite o greşală şi la a doua întreruprere, stă foarte rău. Popa pierde la Wechsler după cum era de aşteptat. Taubmann câştigă partida contra lui Toma Popa. Cabiaglia _ Dumitrescu, remisă. CLASAMENTUL DUPĂ RUNDA III-A H. Friedman 2 ţ, Alexandrescu şi Cabiaglia câte 2, Wechsler şi Radulescu câtey, Mendelssohn 1 (2), Herland, Israilovici şi Halié câte 1 (1), Dumitrescu ţţ puncte. CĂTRE PROBLEMIŞTII ŞI DESLEGATORII ROMANI Pentru a se apropia cât mai mult clasa problemiştilor şi deslegătorilor români de aceea a ţărilor cu renume problemistic: Italia, Ungaria, Anglia, Germania, etc., se face apel către toţi de a se înscrie în ,,Asociaţia Problemiştilor şi deslegătorilor din România“ (A.P.D.R.) cu sediul provizoriu la Iaşi strada Lăpuşneanu 6. înscrierile se primesc până la 28 Februarie 1937. Sunt vreo şase ani de când există un concurs internaţional anual între deslegători. Când a luat fiinţă acest concurs a fost invitată şi România, lipsa unei asociaţii a problemiştilor şi deslegătorilor a adus neparticiparea României la acest concurs. Deci, este bine venit acest apel, şi nu credem să fie vreun compozitor care să nu-şi trimită adeziunea, în urma apelului făcut de asociaţie. După constituirea definitivă a Asociaţiei, se vor organiza matchuri de deslegări, pentru formarea echipei de deslegători. Deasemenea d. inginer A. Ianovcic va continua antrenamentele pentru pregătirea echipei de compozitori. Credem că formarea Asociaţiei va fi un factor determinant în progresul ,,poeziei şahului“ în România. INFORMAŢIUNI ŞAHISTE PRAGA. — fumeul lui Kautsky (14 particiaanţi): Pelikan 10, Prokop şi dr. Freybal 9, Kubaneck 8 , Hofmann şi dr. Skalicka 8. SAN JUAN BANTISTA (Port- Rico)__Un mare turneu internaţional: Rashdan 6 dr. Seitz 6, Marshall 5, Cinton 3 (8 participanţi), KIEV. _ Campionatul Ucrainei (14 participanţi): Konstantinopolsky 10, Poliak 8 , Goldinoff, Ratner şi pogrebitsky 8. BIBLIOGRAFIE A apărut No. 1 din , Revista Ro.mână de Şah“ cu următorul cuprins: Noutăţi teoretice dela Nottingham de G. LoeweltfiscH; Marchul dr. Bohosievici — drA Kahane, partide dela concursurile din Cernăuţi, Hastings, Semmering, Amsterdam, etc. Probleme inedite, feefice și studii. Redacția și admilistrația: C. Menciu, strada Unirei 115, Brăila. EDUARD Şedinţa de ieri a Academiei Române .» In curând va apare IEET de Glîm (General I. Manolescu) Oricine invata,citeste sau vorbeste Franceza trebue să aibe un LAROUJIE DE VANZARE LA principalele librării „Cuget clar“ Nr. 29 Numărul din săptămâna aceasta, 29, al revistei ,,Cuget Clar“ (Noul Samănător), de sub conducerea d-lui profesor N. Iorga, aduce preţioase contribuţiila opera de purificare literară. Cităm din cuprinsul acestui număr: N. Iorga: Critici şi criticaţi. Paul I. Papadopol: In jurul unui comunicat. Aurel G. Stino: Privelişti de ţară: Vrăji de la Agapia. Paul I Papadopol: Şi totuşi... N. Iorga: Resultatele luptei de purificare (conferinţă urmare). Versuri de N. Iorga, G. Tutoveanu, Adelina I. Cârdei, Mihail Văleanu, George Voevidca, Cronica de N. Iorga şi alţii. A apărut Revista Fundaţiilor Regale Nr. 2 (Februarie 1937) anul IV, cu următorul sumar: Ion Minulescu: Retrospectivă sentimentală; Gh. Brăescu: Amintiri; Camil Baltazar: din ciclul „Târm înalt“; Ion Biberi: Călătorul; Virgil Carianopol: Versuri; Tudor Vianu: Stil şi destin; Ion Sân-Georgiu: Spiritul lui Goethe în literatura universală; Teodor Răşcanu: Sbuciumata viaţă a Postelnicului Toderiţă Răşcanu; George Stroe: Mitsui; Petru Comarnescu: Drama vieţii şi a cunoaşterii la Eugen O’Neill’; Vladimir Streinu: Boileau şi timpul nostru; Şerban Cioculescu: Critica d-lui Perpessicius; C. P. Moment Festiv; C P.: Notă despre romanul feminin; Mihail Sebastian: Notă la un roman fantastic; Mircea Mateescu, structura noastră epică; Dragoş Protopopescu, Cronici engleze; Poeţi englezi de ultimă oră; N. Georgescu-Tistu: Biblioteca statului; Mircea Eliade: Câteva cărţi de istoria religiunilor; Const. Kiriţescu: Cel din urmă dintre clasicişti; Iuliu Valaori Ion Radu Tomoiagă: Aris catolica; K. H. Zambaccian: Pictorul Grigorescu faţă de noua generaţie; I. D. Suchianu: Actualităţi culturale europene; Alex. Marcu: Actualităţi italiene; Ion I. Cantacuzino: Actualităţi franceze, Revista Revistelor. Conferinţe despre noul cod penal D. Gh. Glod, inspector general al penitenciarelor, va ţine Vineri 5 Ferbruarie la ora 6 d. a. în sala fundaţiei „Dalles" din b-dul Brătianu 18, o interesantă conferinţă despre „Noul cod penal şi regimul penitenciar”. D-sa va face ovastă expunere a regimului penitenciar în concepţia noului cod penal „Regele Carol II”. Conferinţa face parte din ciclul „Noul cod penal” organizat de asociaţia culturală ,,Gândirea europeană” de sub preşedinţia d-rei Elena Văcărescu. Muzică rusească la „Pro-Arte“ Sâmbătă 6 Februarie, ora 5 d. a, va avea loc în sala Dalles a 8. con. Cerinţă experimentală despre muzica rusească, organizată de , Pro- Arte“. Va conferenţia d. Em. Ciomac Programul muzical va fi interpretat de d-na Maria Snejina, d. SanduAlbu şi dr. Metani Biletele la agenţia artistică , Pro. Arte“, Calea Victoriei 39, la Wagons- Lits-Cook. Recomandări de profesori Comitetul de direcţie al Centrului de îndrumare tehnică administrativă, în şedinţa de joi seara de sub preşedinţia d-lui V. G Bârcă, subsecretar de stat la interne a făcut următoarele recomandări de profesori: D.nii Armand Călinescu şi M. Ghelmegeanu, foşti miniştri, Aurelian Bentoiu, subsecretar de stat la interne Petre Ghiaţă, vicepreşedinte al Camerei şi p. Alexandrescu- Roman, secretar general al ministerului muncii Recomandările au fost trimise ministerului de interne. Spre a face confirmarea numirilor Cărţi-Reviste , „Vremea“ de Duminică 31 Ianuarie ne prezintă un interesant sumar: Slugile străinilor de C. A. Donescu. Decepţii şi spe- ranţe în jurul Ardealului de Emil Cio- „Vocile Singurătăţii Ian. Biroul moral al armatei de C. Delalurlucaia; Să iasă liftele din ţară re- D. Ilariu Dobridor, va da la iveală , paraj din Ardealul necunoscut de peste câteva zile un bogat volum de George Acsinteanu, Franţa faţă de poezii (de peste 200 de pagini), cuprinzând poezii în majoritate inedite. Această culegere va apare în editura Fundaţiilor regale. Ea se intitulează ,,Vocile singurătăţii”. Volumul d-lui Ilariu Dobridor este aşteptat cu legitimă nerăbdare de către toţi cei care cunosc genul său de poezie. Germania de E. A. Poulopol, Cartea. Fapte şi Idei, Spectacolul. De după paravan. Pe copertă un sugestiv fotomontaj cu instantaneele ultimelor evenimente europene. A apărut revista de jurisprudenţă şi doctrină .Pandecteie Săptămânale“ No. 4 din 1937, cuprinzând: Cronici şi studii, Pagina magistraţilor, Recenzii şi informaţiuni juridice: Jurisprudenţă. Zilele acestea a apărut un tablou istoric: „Vremile de glorie şi restrişte ale neamului românesc”, unic în felul său până în prezent. Acest tablou reprezintă istoria neamului românesc din timpurile Daciei- Felix şi până azi, arătând pe toţi domnitorii glorioşi de la Traian şi Decebal împreună cu bărbaţii de stat cari, cu vorba şi cu fapta, au contrbuit la întregirea neamului nostru. * Iliescu Duminică 31 ianuarie, se va deschide la Sala Mozart a doua expoziţie de pictură a d-lui Gogu Iliescu, personalitate cunoscută mai mult ca om politic şi mare agricultor Publicul bucureştean îşi reaminteşte succesul pe care l-a avut acum doi ani prima expoziţie a acestui prieten şi elev al marelui Grigorescu. Deşi d-nul Gogu Iliescu nu obişnuieşte să-şi vândă pânzele totuşi de astă dată va pune în vânzare 20 de tablouri pentru sporirea fondului ridicărei unui monument pictorului Grigorescu în Capitală * D-na Maria Romeo Ionescu, a expus, în cuprinsul celui de al II-lea salon de artă plastică, al profesorilor de desen, în secţiunea etnografică, Colecţia de cusături româneşti (99 planşe cu izvoade originale). * Pictorul Aurel Kessler anunţă expoziţia sa al cărei vernisagiu va fi Luni 1 Februarie 1937, ora 11 a. m„ în sala mare din palatul Fundaţiei Dalles. Expoziţia rămâne deschisă până la 28 Februarie 1937 Luni, 1 Februarie 1937 O carte de zidire sufletească In vremea noastră când apar mai în rate poeme în proză, privite numai din această latură laică. Dar Sfinţia sa nu se preocupă niciodată într’aşa grad de aceste strae artistice, neglijând cuprinsul. Ele vin dela sine, fără să le caute* * Pentrucă scrisul sau e o rugă şi ruga sa e un imn de slavă pentru Cel Atotputernic. După atâtea gâldane literaturiceşti bântuite de miasme otrăvitoare, cetitorul simte, parcă, imperioasa trebuinţă de a-şi scufunda sufletul în unda clară, curată, a acestei cărţi modeste, care curge ca un şuvoiu de credinţă în slava celui care a dat fiecărui lucru un rost în fire. Desprindem, la întâmplare. ,,Un zid ne e viaţa de aici şi un zid ne e viaţa de dincolo de moarte... Iar zidurile vieţii din cele două lumi, îşi au de-a pururi, în unghiul de’ntâlnire, o piatră de tărie şi de temeiu... dovada şi nădejdea că, în vea de veac, noi vom fi vii. Ea piatră e, şi din tărie de stâncă neînfrântă, de vremuri, de vânturi şi de şuvoiu de ape învrăjbite. Din adevăr şi din iubire îi e aluatul plămădirii. Veghind din timpuri şi peste timp, veghind în locuri şi peste loc, pentru noi toţi ea este mărturia veşniciei şi puterii... Oricine împotrivă se ridică, de ea lovindu-se, se sfarmă. Peste oricine cade, ea spulberă şi nimiceşte. Ea scapă şi ea pierde. O piatră e, în unghii de vieţi, la temelie. ,,Iar piatra e Hristos”... Sunt în cartea părintelui Popescu- Strejnic adevărate oaze de popas şi reculegere sufletească şi pilduiri cu profund tâlc de viaţă curată şi creştinească, s’au ocupat de realităţile româneşti comerciale, financiare, industriale. D. Victor Slăvescu a pus în relief această latură fundamentală a personalităţii lui Ion Ghica, făcând un frumos început. Luând cuvântul la sfârşit d. Al. Lapedatu preşedinte, a mulţumit pentru cele expuse exprimându-şi speranţa că ceilalţi membri ai secţiunii economice vor continua comunicările de acest fel, punând în lumină un aspect important al culturii româneşti, fiecare săptămână atâtea cărţi veninoase, cum răsar ciupercile după ploaie, apariţia unei cărţi de sănătoase îndrumări pe calea dreptei legiuiri omeneşti şi duhovniceşti, este cu drept cuvânt un eveniment rar. In calea unei cărţi bune stau zeci de piedici şi greutăţi. Un harnic şi cucernic păstor de suflete, preotul Ales.. Al. Popescu-Strejnicu, după ce va fi bătut in zadar, dacă va mai fi bătut, pe la diferite porţi editoriale, găsite toate zăvorite ca nişte cetăţi de nepătruns, va fi economisit luni de zile, rupându-şi dintrun salariu umil bucăţică cu bucăţică până să împlinească suma trebuitoare tipăririi unei cărţi de adevărată zidire sufletească, intitulată sugestiv: „IAR PIATRA E HRISTOS’’... Câtă vreme se găsesc fonduri din belşug şi se găsesc şi edituri care să îmbrace cu straiul tiparului opere de destrămare sufletească, o pretinsă literatură, deosebit de primejdioasă, împotriva căreia d. profesor Nicolae Iorgana zăbovit să dea alarma... Expoziţia de pictură Gogu Adevăr e că duhul răului îşi face mai lesne loc în sufletele încrezătoare ale oamenilor sub o înfăţişare mincinoasă, pe când dreptele pilduiri şi literatura sănătoasă au de luptat cu multe greutăţi până să poată răsbate. Modestă în înfăţişare şi pretenţii, cartea părintelui Popescu-Strejnic cuprinde, o seamă de înţelepte tâlcuri din sfânta învăţătură a lui Hristos, lipsite, totuşi, chiar şi de cea mai uşoară umbră de pedantism religios. Sufletul său curat s'a deschis spre Cer ca o rugă, şi a devenit carte. Sunt în cartea aceasta bucăţi de o rară expresivitate, adevăr A apărut: NOU! P. ANDREI Profesor la Universitatea din Iași Sociologie Generală De vânzare la toate librăriile din țară sau la Editura „Scrisul Românesc“ Craiova Un volum de apr. 600 pagini Lei 180. A Apărut _____ CURS a APĂRUT I Dfn PROCEDURA PENALA ROMÂNAl de I. IOIVESCU-DOLJ fost consilier la înalta Curte de Casatie, Preşedinte la Consiliul Legislativ, secţia de drept public. Întocmit după principiile noului Cod de procedură penală CAROL al 11-lea, cuprinzând explicațiunea intregei materii, sub fiecare capitol referinţe asupra originii instituţiimilor procedurale şi principiilor adoptate, precum şi sumare expuneri de legislaţie comparată, iar la urmă având tablouri sinoptice. Se pot procura prin toate fibrăriile din ţară şi la Preţul Librăria Editoare SOCEC & Co., S. A. - București Lei 210 Construirea localului Operei Proectul de lege pentru construirea unui local propriu al Operei, a fost luat ori în discuţia comisiilor Camerei. A prezidat d. prof. Manolescu. D-nii Ion Totu şi Tache Slăvescu au expus economia proectului, arătând modificările mai importante aduse din iniţiativa diferitelor departamente, care vor concura la acţiunea de construire a Palatului Operei Române. Comisiunea a adus unele modificări de amănunt proectului, care a fost apoi adoptat. Raportor, a fost ales d. Tache Slăvescu.