Curentul, aprilie 1937 (Anul 10, nr. 3292-3321)

1937-04-01 / nr. 3292

Joi I Aprilie 1937 Ş­tiţi povestea cu ţiganul care, voind să treacă o punte şubredă şi îngustă, a început să se roage lui Dumnezeu: «. — Aoleu, Doamne, dacă m’ajuţi să trec gârla, să ştii că îşi aprind o lumânare... cât un copac ! Şi cumpănindu-se din greu şi fă­­cându-şi cruce la fiecare pas, ajunse aproape de mal. Când mai avea nu­mai câţiva paşi, privi în sus spre cer şi pufni de râs: — Hei, Doamne, cred că n’ăi fi luat-o în serios cu... lumânarea cât copăcul ! Şi 'n clipa asta, păşind alături, căzu... bâldăbâc !... în apă. Tocmai aşa a păţit şi amicul meu lor­ga­­­asilescu, mai zilele trecute. El ştie ce-a făcut, ce-a dres, dar isbutise să obţine un împrumut de şase mii de lei, de la bancherul Natansohn, om reputat ca foarte sgârcit şi foarte bănuitor. (Când ţi-o da ăla o sută de lei, să ştii că ţi-a numărat şi măselele din gură). Colegii de birou ai lui Iorgu nici nu vroiau să-l creadă. Atunci Iorgu, ca să-l convingă, i-a luat cu el în ziua când trebuia să realizeze împrumutul. Ajung ei la Natansohn şi intră cu toţii înăuntru. — Bună ziua d-le Natansohn, zice Iorgu Vasilescu, am venit pentru ches­­lia împrumutului. Uite, v’am adus şi poliţa... Bancherul ia poliţa, O examinează fără a spune un cuvânt şi se îndreap­tă spre cassa de bani, să scoată pa­ralele. Nebunul de Iorgu — nare de lu­cru — ia poliţa de pe tejghea şi, uitându-se spre amicii săi, o sărută cu o prefăcută desnădejde: — Adio, scumpa meal... i se a­­dresează el, patetic. Ceilalţi pufniră de râs. — Ce vrei să spui cu asta ?... face bancherul, întorcându-se spre el cu banii în mână. Antrenat de hazul celorlalți, Iorgu nu se poate abţine de a face un spi­rit... fatal. — Hei, d-le Natansohn, de-acu­­ma cine știe dacă oi mai vedea-o vreodată!... Nathemsohn na zis absolut nimic. A băgat banii înapoi în cassa de fier, a încuiat-o bine și li-a spus că... nare bani de pierdut. Pe urmă, i-a dat frumușel afară din prăvălie, lăsăndu-l pe bietul lor­­gu cu buzele umflate. Geer Patrick BALOANE DE SĂPUN Un spirit fatal Se poate locui la Polul Nord? Unul din cele mai îndrăzneţe sbo­­ruri din ultm­ii a fost desigur cel executat de aviatorii sovietici la Po­lul Nord­ In 1934 au sburat spre Po­lul Nord Ljepidevski, Uşakov, Leve­­nevscki, Slapsev şi Ciuchnov, care au salvat expediţia polară „Celujs­­kin”. S'a întreprins de curând un alt sbor îndrăsneţ spre cele mai de nord şi mai de răsărit ţinuturi siberiene. Sborul acesta e executat de o expe­diţie de cinci avioane, care au şi plecat Luni de la Moscova spre ţinu­turile siberiene. Personalul se com­pune din zece profesori, specialişti în chestiuni polare, din piloţi şi aju­toarele necesare. Expediţia e condu­să de cunoscutul profesor Schmidt, conducătorul Celujskihului, expedia nefericită din 1934. Expediţia va rămâne la Pol un an de zile, unde se va ocupa cu cercetă­rile ştiinţifice a regiunilor polare. De altfel despre, Polu N­ord nu prea se ştiu multe lucruri. Studiul razelor solare timp de un an, observarile meteorologice şi toate împrejurările vieții din regiunea polară pot aduce multe surprize ştiinţifice. In afară de acestea, expediţia­­ plecată spre Pol mai are rostul să arate că la Polul Nord se poate locui, dacă ai tot ce-ți trebue, destul de confortabil. Cât oxigen respiră zilnic omul După cum se ştie, In locul anhidri­dei carbonice eliminate din corp, se introduce, prin ajutorul respiraţiei, oxigen curat. In medie omul matur respiră de 21.000 de ori şi introduce de fiecare dată în piept un litru de aer. Timp de o zi-­ 12.­100 litri de aer, adică 500 litri de oxigen zilnic. (Ceps). 0 fată la recrutare REZINA-ORHEI.­­ La consi­liul de recrutare ce funcţionea­ză de mai multe zile în localitate, s’a prezentat la recrutare printre tinerii clasei 1938 şi fata Cotruţă Teodora din satul Tăreni, în urma ordinului ce a primit ca toţi ceilal­ţi tineri. De sigur însă că la vi­zita medicală și-a afirmat cu suc­ces sexul slab ce nu era crezut de organele executorii, putându-se rectifica, astfel, în tablourile de recensământ hazlia greșală. Căutaţi comori? Dacă Bănuiţi că există undeva o comoară şi nu-i ştiţi încă locul exact, apoi nu săpaţi în zădar pe locuri nesigure. E păcat de muncă. Dacă vreţi să aflaţi locul precis unde e comoara, apoi eu vă pot sta în ajutor. Vă dau tot se­cretul. Răsplata mi-o veţi da la ur­mă. Acuma veţi trimete prin man­dat poştal numai 220 lei, cea­ ce re­prezintă cheltuelile de tipar şi ex­pediţie, iar eu vă voi trimete prin poştă cursul practic cu toate secre­tele, metodele şi îndrumările prin care se poate descoperi orice co­moară. Nu vă trebue aparate şi nici baghete de alun. Adresaţi: L'AOUR. București, VI. Strada Ni­­cușor No. 20. Ninsoare la Belgrad BELGRAD, 29 (Rador). D­in prima zi de Paşte catolic, oraşul Zagreb a fost acoperit de zăpadă. Ninsoarea a căzut în abundenţă in cursul nopţii. In jurul Zagrebu­lui, căderea zăpezii este însoţită de viscol şi de vreme rea, întrerupând pe acolarea chiar comunicaţiile te­lefonice. Temperatura a scăzut foarte mult. Ofiţeri propuşi pentru Înaintare (Continuare din pag. 6-a) CAVALERIA Caracterizaţi „Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Rusu E. Nicolae; Irimescu I. Paul Petre Scarlat; Frunzescu A Petre; Miron V. Emil; Niculescu I. Ale­xandru; Roseti Sc. Alexandru An­ton; Bianu V. Radu Adrian; Pope­­scu Greaca I. Radu; Iarca Lucian; Petculescu F. Romulus; Smaran­­dache C. Calistrat Lucian; Scurtu­­lescu C. Stefan; Zaharescu I. Ale­xandru; Fotescu M. Valentin; Gri­­gorescu N. Gheorghe; Starostescu N. Nicolae; Marinescu S. Eugen; Va­silescu Al. Ioan; Cristea Al. Victor; Anineanu I. Constantin; Rusescu C. Valeriu Gheorghe; Luca M. Dan; Constantinescu N. Alexandru Cer­chez L. Alexandru; Brănescu I. Du­mitru; Eliat V. Mihail; Duculescu C. loan Mircea; Cutie C. Pavel; Dan P. Gheorghe Raul; Miclescu A. E­­manoil George; Grigorescu Gr. Grigore Alexandru; Georgescu T. Dumitru; Georgescu I. Emil; Vasi­lescu N. Adrian; Scutaşu I. loan Nicolae; Urianu D. Gheorghe; Bres­lauer A. Eugeniu Dumitru; Brăşo­­veanu I. Pompiliu; Minculescu P. Paul; Cristescu Al. Raul; Demetria­­de S. Ioan; Irofte T. Vlăhuţă; Ma­rinescu C .Virgil­­ie; Bogatu Em. Costica; Petescu S. Dumitru C-tin; Constantinescu I. Gheorghe; Sion D. Demir; Rotaru D. Mircea; Mingopol C. Constantin; Leu P. Pompiliu; Dumitru C. Lucian; Georgescu G. Radu Ștefan; Siescu I. Firică; Pe­­trescu P. Petre; Alboteanu I. Titus; Radu D. Vasile; Dabija C. Corneliu; Racoveanu V. Vintilă; Zavloschi G. Constantin. ARTILERIA Caracterizaţi .Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Constantinescu Gh. Cristea. Caracterizaţi .Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Popescu D. Nicolae; Badescu Em. Aureliu; Eliade C. Gheorghe; Negoe­scu A. loan; Valeu Gr. Gheorghe; Dumbravschi M. Mihai Ferdinand;­­ Popa I. Grigore; Popescu V. Victor;­­ Florescu I. ștefan; Boian C. Ioan; Moise M. Gheorghe; Teodorescu Gh. Vintilă; Vartolomei C. Gheorghe; Movanu I. Constantin; Nicu N. Ni­colae; Ungureanu C. Grigore; Pană I. Nicolae; Șelaru I. Nicolae; Timoc T. Emil Olivier; Florincescu S. Ni­colae; Iacob C. Constantin loan; Florescu I. Constantin; Goran Gh. I Ghiță; Ionescu V. Aurel; Teodore­scu Gh. Grigore; Deme I. loan; Sto­­ian C. loan; Tiugan Fl. Marin; Teodorescu D. Stăvărache; Pope­scu Gh. Gheorghe; Rădulescu D. Radu; Cojocaru V. Vasile; Vlad C. Mihai; Mihăescu I. loan; Bumbuli­­ei I. Petre; Pădun­aru N. Mihail; Oprescu Șt. Gheorghe; Catănescu L. Mihai Andrei; Benga D. Gheor­ghe; Popescu I. B. Nicolae; Heyt­­manek F. Constantin; Popescu R. Vasile; Dobrin I. Petrache; Popescu Em. Emanoil; Cioicescu D. loan Petre; Terci C. I. C. loan; Cautiş C. Nicolae; Leanca M. Nicolae; Ticu P. Marin; Raţă P. Gheorghe; Gheorghe I. loan; Stoleriu V. Emil; Şerbu I. Uie; Cărăuş V. Vasile; Niculescu Şt. Constantin; Georgescu Gh. Nicolae; Popa M. Marin; Pop L. Mihail; Iordan N. Alexandru; Moldoveanu I. Vasile; Vieru I. Gheorghe; Novac Gh. Panaltache; Mihăescu X. Ștefan; Patriciu Gh. Ștefan; Firincă I. Marin; Moise­i Vasile; Staicu Gh. Gheorghe; Popa M. Nicolae; Vină I. Ioan Balica V. Grigore; Essigman Al. Gheorghe; Pădureanu P. Iulian; Cismaru I. Ioan; Bojianopol N. Dimitrie; Dicu I. Gh. Matei; Popescu I. Nicolae; Ionescu V. Gheorghe; Ionescu D. Gheorghe; Vasilescu N. Nicolae; I­­strate Tr. Corneliu; Popescu T. loan Alexandru; Ionescu Gh. loan I.; Mirea T. Nicolae; Bulacu Gh. Ema­noil; Fodor A. Alexandru; Glod Gh. Gheorghe; Popescu N. loan; Râjni­­ța N. loan; Ilin L. loan; Diaco­­neasa I. Aurel; Păiuși I. Traian; Costovici C. Gheorghe; Călinescu S. Marin; Georgescu I. Florea; Cotor­­cea V. Alexandru; Marinescu A. Eu­geniu; Hreamătă Gh. Vasile; Ma­rin R. Aureliu; Garulli G. Luigi; Dancău Gh. Traian; Parianu A. Gr. Marcel; Constantinescu Alb; Gr. Vasile; Comșa P. Petre; Ionescu V. Valente; Duică N. Marin; Anghe­­lescu N. Alexandru Nicolae; Năstă­­sescu V. loan; Vergatti E. Lelius; Crasnic Gh. loan; Marin I. loan; Petrescu V. Constantin; Popescu T Dumitru; Foarfecă Gh. Dumitru; Patron N. Radu Mihail; Predescu M. Cicerone; Marinescu N. Grigore; Irimescu I. Constantin Henri; Pom­pârlan M. Ilie; Teodorescu n’ Ni­colae; Coliban C. Carol; Basturea R. Constantin; Gesmănu Al. Pompi­­liu; Roman A. Vasile; Popescu T. Ștefan; Mărgărit I. Dumitru; Dra­.­gomirescu Al Alexandru; Ionescu I Victor; Grinţescu T. Pavel; Chiri-­ başa Gh. Iftene; Demetrescu T. Cristian; Mihailovici Gh. Alexandru Alonte P. Gheorghe; Păunescu St Mihail; Muche c. Alex. Mircea; Nicolaide Gh. Dumitru C-tin; Suse­­rea G. Constantin; Teodorescu Al Pantelimon; Sculi G. D. Dorin- Va­­siliu Al. Alexandru; Ghiţescu Gh Petre; Codroş I. Florea; Tudora M loan; Pete R. Romulus; Folescu I. loan; Atanasiu I. ştefan; Geor­­gescu G. L. Gheorghe; Diaconescu V Alecu; Carstov D. Ilie; Cottae Gh Gheorghe; Dimitriu Gh. Dumitru; Ionescu V. Gh. Virgiliu; Stavilă I. loan; Ionescu Gh. Constantin- Dra-U­imir Z Ștefan; Ionescu Gh. loan II; Molceanovski p. David; Matco­nu N. Nicolae; Boscu B. C-tin- Iorga M Vasile; Ionescu Gh. Vir­­giliu; Julea D. Vintilă; Constanti­nescu D. Gheorghe; Chiaburu Ghe­orghe; Munteanu N. loan Vaslui- Popescu I. Atanasie; Gheorghe C Rie; Damascan L. Nicolae; Dăscă­­lescu I. Petre; Guruianu N. Aureliu; Olteanui M Alexandru; Munteanu Gh Alexandru; Botez I. Ovidiu­­I. Silviu; Cornea R. Mi­­han Nicolescu N Gheorghe; Cior­tan V. Silviu; Chiru N. C.-tin; Zer­­man M. Silviu; Putrezeanu O Con­stantin; Ștefănescu I. Ilie; A. To­­mei s. Gheorghe; Podeanu A Du­mitru; Duminecă Gh. Florea; Nico- J??01 Ştefan; Şerbu P Gheor­­gh; Velsan Gh. Teodor; Dumitriu­­Gh. Alfred. GUARZI DE ARTILERIE Caracterizaţi „Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Diaconescu I. loan; Fota D. Du­mitru; Irimia C loan; Baica I. loan; Todoran M. loan; Ungurea­nu B. Marin; Mânecuță Gh. Ale­xandru; Bălăci­or loan; Popescu R. Constantin; Popescu Gh. loan; Petrescu Gh. Vasile loan; Florica C Nicolae; Nedelcu D. Badea; Stan P. Gheorghe; Dorungă Gh. J Gheorghe; Ganea D. Eugeniu; Ba­­n­talu D Marin; Cofaru c. loan; Fe­hér I. Nicolae; Floareş Gh. Nici GUARZI DE GENIU Caracterizați .Merită a înaintat pe anul 1937—1938 Marinescu Marin; Negruţ Gheor­ghe; Maricari Nicolae; Lazăr Nico­lae; Diaconu Dumitru; Voicu loan; Popescu loan; Stoicescu Dumitru; Popescu Alexandru; Păsculescu Gheorghe; Pascal Gheorghe; Pe­­troman loan; Ionescu Nicolae; Ba­­ran Carol; Nicolau loan; Burducea Mihail; Postăvaru Pavel; Iliescu Teodor; Petrov Gheorghe; Rădule­scu Alexandru. CHIMIŞTI Caracterizaţi .Merită a înaintat pe anul 1937—1938 Ganea Şt. loan; Chiriac I. loan; Manolache I. Gheorghe; Graceanu Al. Aurel; Gruescu R. Carol. ADMINISTRAŢIA Caracterizaţi „Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Chiribău C. Eugeniu; Fediuc I. Teodor; Ittu N. Coman; Arghim­ G. Nicolae; Chiculiță M. loan; Comă­­nescu A. Vasile; Ciocodeică I. loan; Vasilica I. Marin; Zaharescu G. Constantin; Vişan Gh. Aurel; Po­pes H. Anton; Predescu N. Corneliu; Ianculescu A. Grigore; Dorobeţeanu M. Dumitru;­­ Tută T. Marin Geor­gescu L. Emil; Docea , Gheorghe Clăianu N. Stan; Alexandrescu I. Alexandru; Cârjan I. Nicolae; Ori­­ţă A. Gavrilă; ştefănescu V. C-tin; Ioţa D. Ioan; Georgescu Smaran­­dache I inel o victimă a mizeri­i la Constanţa CONSTANŢA. 30. — In faţa spitalului comunal „Dr. Sion’’ a încetat ori dimineaţă, din viaţă, o femeie între două vârste, a că­rei identitate n’a putut fi încă stabilită. La autopsie, s’a constatat ca nefericita nu mâncase de câteva zile şi era tuberculoasă. Se fac cercetări pentru identi­ficarea cadavrului. Grav accii­ent la Constanţa CONSTANŢA. 30. — Un grav accident s’a înregistrat ori în loca­litate, în următoarele împreju­rări: In timp ce lucrătorul Constan­tin Geană din serviciul antrepri­zei şoselei Constanţa-Bucureşti, se afla urcat pe nişte materiale, deasupra unui autobuz care tre­cea în plină viteză a fost arun­cat la un hop, pe caldarâm, ale­gându-se cu șira spinării ruptă. In stare gravă, accidentatul a fost internat în sanatoriul Dia­­coneselor. CURENTUL Justitia are cuvântul Complicaţii procedurale in procesul escrocului Bădărâu După cum se ştie fostul agent de schimb Teodor Bădărău a fost tri­mis în judecată prin ordonanţă de­finitivă pentru diverse escrocherii şi abuzuri de încredere săvârşite în dauna numeroşilor săi clienţi. Acest proces venind spre judecare în faţa Tribunalului secţia IV-a s‘a ridicat din partea reclamanţilor un incident privitor la conexarea pro­cesului penal dela secţia IV-a cu acţiunea directă făcută de d-na E­­lena Ghergiu şi pendinte în faţa Tribunalului secţia V-a. S‘a cerut trimiterea dosarului dela secţia 4-a la secţia 5-a întrucât aceasta ar fi fost întâi sesizată. Cum însă, procesul dela secţia 4-a nu este decât consecinţa cercetărilor ce sau făcut la Parchet cu mult îna­inte de a se produce acţiunea di­rectă s‘a pus problema care din aceste două secţiuni este prima se­sizată şi deci urmează să fie in­vestită cu judecarea procesului­ Asupra acestui punct s'a făcut dVergenţă. In acelaş timp venind spre ju­decare ori în faţa secţiei 5-a acţiu­nea directă s'a cerut amânarea procesului până la tranşarea diver­genţei dela secţia IV-a. Cererea a fost admisă axându-se noul ter­men la 16 iunie crt- Procesul incendiatorilor R­ech­izitoriul procurorului Procesul incendiatorilor, trecând peste probatorii, a intrat în faza pledoariilor. Eri a venit rândul d-lui procuror Moiseanu de a-și desvolta rechizitorul. D. procuror începe cu descrie­rea faptelor din noaptea de 27 Decembrie 1933 de la fabrica Gor­diana aşa cum sunt descrise în actul de acuzare. D. procuror a­­rată apoi că la primele cercetări inculpaţii au început să se acuze reciproc, indicând în cele din urmă pe Manole Constantinescu ca au­tor al incendierilor. Descrie per­sonalitatea acestuia, care neavând altă ocupaţie, s'a specializat în această branşă. Urmează apoi Jean Bacalu cunoscut încă din 1925 când a aranjat focul de la Repre­zentanţa Românească. Trebue cercetat şi rolul lui Muel­ler, coasociatul lui Bacalu la a­­cea dată. Reprezentantul Parche­tului povesteşte pe larg cum s’a produs focul la depozitul din câm­­pul Moşilor ce aparţinea lui Ba­calu. Acesta era pus în cunoştinţă despre cele ce se întâmplau şi a reuşit­ să aranjeze lucrurile încât să rămână cu un certificat de cla­sare. Toate actele ce s’au prezentat ulterior pentru societăţile de asi­gurare, susţine de procuror, erau fictive şi pregătite special pentru obţinerea primei­­de asigurare. Şi dacă reprezentanţii societăţilor de asigurare din Bucureşti­,­ n’au făcut prea multe obiecţiuni la plata pri­melor, aceasta se datoreşte faptului că ei neplătind direct, nu aveau prea mare­­interes, pentru împie­dicarea lui Bacalu­ de a incasa­­su­me fabuloase. Chiar dacă focul fusese pus de Manole Constantinescu, autorii morali trebuesc­­şi ei pedepsiţi pentru că ei au fost spiritul rău care a îndrumat mâna criminală a lui Constantinescu. D. procuror examinează apoi rolul lui Fesser, Solomon Comi­­sionerul şi al lui Mu­ller. Dacă trăia Scharf, spune repre­zentantul Parchetului, s-ar putea dovedi multe în defavoarea acu­zaţilor. Astăzi ei profită de moar­tea fostului asociat pentru a arunca vina asupra sa. Trece apoi la examinarea focului de la Bereşteanu. Acesta pleacă la Londra unde face asigurare la 4 societăţi iar după aceasta dă in­strucţiuni oamenilor angajaţi pen­tru aranjarea focului. In acelaş timp comandă diverse mărfuri pentru a-şi aproviziona depozitul. Autorii focului de data aceasta sunt Solomon Comisionerul şi Manole Constantinescu ajutaţi de Mişu Cristescu. In această afa­cere s’a dat ordonanţă de urmărire în contra lui Bereşteanu ca autor moral şi a lui Mişu Cristescu ca autor material. In acest foc este un indiciu puternic pentru a evi­denţia vinovăţia lui Bereşteanu, faptul că acesta pleacă la Braşov chiar în preajma incendiului, iar depoziţiile martorilor confirmă şi mai mult acuzaţiile ce s’au adus prin ordonanţa de urmărire. Dar chiar Mişu Cristescu îl acuză pe Bereşteanu şi ceilalţi complici la fel. D. procuror se opreşte în şe­dinţa de ori ,la examinarea proce­sului verbal , al pompierii oe care nu­ poate zice d­-sa, să aibe va­loarea juridică, ,în faţă instanţei. Şedinţa va continua astăzi la ora 2, d. procuror urmând să pună concluziuni privitoare la fo­cul de la Gordiana. Contrafacere de marcă de fabrică Societatea anonimă „Bragadî­­ru“, fabrică de bere cu sediul în Bucureşti calea Rahovei nr. 157 a făcut o plângere Parchetului de Braşov împotriva fabricilor de be­re „Czell“ şi ,,Beressa“ cari fa­bricau bere şi o vindeau în sticle cu eticheta fabricei „Bragadiru‘‘. In urma unei percheziţii au fost găsite numeroase sticle de acest fel. Ca o consecinţă au fost trimişi in judecată conf- art. 13 al. II din legea pentru protecţia mărcilor de fabrică d-nei Frederic Czell din Bucureşti, şos­ Basarab nr. 46, in­ginerul P. Pettersen din comuna Dârste (Braşov) reprezentantul legal al fabricei Czell şi L- Woloch din Bucureşti, str. Şerban Vodă nr­ 180, reprezentantul fabricei de bere „Beressa"* Procesul a venit spre judecare în faţa tribunalului secţia I-a care l‘a amânat din lipsa de timp la 25 iu­nie.­şanu, care s‘a plâns că a fost șan­tajat de Cosmos, care i-a pretins o reducere de 500.000 leî asupra o­­norarului convenit cu moştenitorii Zappa-Er; procesul nu s‘a putut judeca insă, întrucât d- Judecător Ilie La­zăr, fiind ocupat la jurați nu s'a putut forma completul tribunalului. Astfel s'a fixat noul termen la 2 Aprilie crt­ S’au dat drept portărei In faţa tribunalului secţia 3-a s'a judecat era procesul în care figu­rau ca inculpaţi Manole Edelstein şi I. Kembrich. Aceştia au fost reclamaţi de d- C- Dihor cum că ar fî încercat să ridice diverse obiecte de la lo­cuinţa reclamantului dându-şi falsa calitate — primul de portărel, iar al doilea de ajutor. Tribunalul i-a condamnat pe ambii la 15 zile în­chisoare. Diverse înaintea comisiei pentru contro­lul averilor de pe lângă Curtea de Apel secţia 2-a venind ori spre judecare reclamaţia depusă împo­triva d-lui căpitan Negoescu, pro­cesul s-a amânat pentru ziua de 31 Mai a. c. La cabinetul 5 instrucţie a con­tinuat ori instrucţia abominabilei crime din str. Piscului ÎS. Şantaj al avocatului Cosmos In urma divergenţei ce s-a făcut în procesul de şantaj intentat a­­vocatului grec Vasile Cosmos, a­­cest proces urmă să fie rejudecat eri în complect de 3 judecători* In speţă este vorba de reclama­­ţiunea făcută de d. prof* Ottetele­ „Găvana” cere lichidarea Tribunalul de comerţ secţia I-a a fost sesizat de o cerere semna­tă de cj-nii Eselsohn şi Lewikan, cam­ în numele fabricei de textile ,,Găvana‘‘ solicită lic­idarea fali­mentară mai înainte de omologa­rea concordatului. Tribunalul a fixat termen la 5 Aprilie­ Cazul Soc. Grupajul Român D- prezident Tretinescu titularul cab. V Instrucţie, a continuat ori cercetările în cazul Societăţii de Transporturi Grupajul Român în­vinuită că ar fî comis nereguli fis­cale cu ocazia timbrării scrisori­lor de trăsură­ Magistratul instructor a ascultat ori pe d-nîi inspectori Matei şi controlor Mîlcîu cari au dat lămu­riri de ordin technic asupra felu­lui cum trebuesc timbrate piesele aflate la instrucţie şi imputate so­cietăţii în chestiune. V •••• - jsf Dela Asoc. funcţionarilor civili ai ministerului Apărării Naţionale In seara zile de 26 Martie col., Consiliul de administraţie al Aso­ciaţii Funcţionarilor Publici Ci­vili ai M. A. N. a ţinut şedinţă la sediul din str. Berzei No. 38. D. preşedinte arhitect Guneş, a făcut o expunere asupra rezultate­lor obţinute de Asociaţie în tim­pul mandatului acestui consiliu, aducând mulţumiri membrilor pentru concursul dat. Urmând ca adunarea generală convocată pentru ziua de 4 Aprilie 1937, să aleagă un nou consiliu se hotărăşte ca să fie invitaţi a lua parte la adunare toţi membrii aso­ciaţiei, chiar dacă nu ar fi primit convocările din cauza schimbării­­ adreselor. DIRECŢIUNEA GENERALA PEN­TRU OCROTIREA ŞI AJUTORA­REA PERSONALULUI C F. R. Publicat Sune Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi că, în ziua de Joi 15, luna Aprilie, anul 1937, ora 12,30, se va ţine, în localul Direcţiunii Specia­le O. A. P. C.R., situat în Bucu­reşti, strada Barbu Catargiu, nr. 18, licitație publică, pentru­ execu­tarea si furnizarea de mobilier me­talic, necesar Serviciului Farma­ceutic C. A. P. CFR. Valoarea lu­crării este de lei 78.000. Termenul de furnizare este de 30 zile. Licitația se va tine în conformi­tate cu articolele 88—110, inclusiv din Legea Contabilităţii Publice, Regulamentul O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Oficial no. 127 din 4. 6. 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune, pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută, din valoarea ofertei, iar o­­ferta se va face numai în conformi­tate cu­ cartele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi de lucru, la ora 12, până la 13,30, în localul Di­recţiunii O. A. P. C. F. R., la Ser­viciul Instalaţiilor, Direcţiunea Technică. Garanţia va fi consemnată la Cassa de Depuneri, licitatorul pre­zentând recipisa respectivă. JUDECĂTORIA MIXTA CARANSE­BEŞ Secţia c. f. Nr. 741-1937 c. f. Citaţiune prin publicaţiune Judecătoria mixtă Caransebeş sec­ţia cărţilor funduare aduce la cu­­noştinţa generală, că in cauza de conversiune debitorului Gheorghe Octavian Braşovan şi Bălăci Ion (fost căs cu Nimu Sidonia) dom. în Caransebeş a cerut radierea men­ţiunilor făcute in cartea funduară a oraşului, coala c. f. No. 455 de a­­ceia pentru audierea interesaţilor fixează termen la 28 Aprilie 1937 ora 9 a. m. pentru când citează pe toţi interesaţii cu invitarea că, se se înfăţişeze la această instanţă în localul ei. Caransebeș, la 24 Martie 1937. Leo Pete ss. judecător Dimitrie Lăzărel ss. dir. c. f. Pentru conformitate: Ind­esci­­frabil, dir. c f. CASA DE CREDIT P. T. T. Pnblicafiune Casa de Credit P. T. T. va ţine următoarele licitaţii­­. La 8 Aprilie 1937, orele 17 pentr­u confecţionarea şi monta­rea unui coş de fer, necesar uzi­nei Căminului P. T. T. dela Te­­chirghiol. Licitaţia se ţine în aceaşi zi şi oră atât la sediul Casei în Bucureşti cât şi la Oficiul poştal din Constanţa. 2. La 12 Aprilie 1937 orele 17 pentru lucrările de canalizare şi furnizare a tuburilor necesare scurgerii nămolului de la Cămi­nul P. T. T. în lacul Techirghiol. Deasemeni licitaţia se va ţine în aceaşi zi şi oră la sediul Casei în Bucureşti, la Oficiul din Con­stanţa şi la Căminul P. T. T. Te­chirghiol. Informaţiuni se pot lua dela sediul Casei din Bucureşti, Str. Poştei Nr. 2 (Serv. Arhitecturii) dela d. Diriginte al Oficiului Constanţa şi dela Căminul P. T. T. Techirghiol. JUDECĂTORIA MIXTA TURDA Secţia cărţii funduare No. 678-1936 c. f. INCHEIERE Judecătoria mixtă Turda secţia cărţii funduare văzând cererea pro­prietarului Sas Arpad pentru ra­dierea menţiunei de asanare nota­tă cu deciziunea Nr. 363(1 din 1934 cf. asupra imobilului cuprins în cf. No. 1362 din Turda. In temeiul art. 27 din legea pen­tru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934, fixează, termen pentru ascultarea părţilor pe ziua de 20 Aprilie 1937 ora 9 di­mineaţa în localul oficial al acestei secţii, pentru când sunt chemaţi toţi creditorii ipotecari, şi aceia cari faţă de sus numitul ar avea vreo pretenţiune sumară, cu men­ţiunea că întrucât la desbaterea nu se vor prezenta, se va ordona ra­dierea menţiunei de asanare. Despre acesta să avizează petiţie» nărui cu aceia, că acesta e încheiere să o publice intr'un ziar cotidian, de mare tiraj din Capitală, Turda, la 17 Februarie 1937. Iakabos m. p. judecător preşedinte. Pentru conformitate: Indescifrat bil. JUDECĂTORIA RURALA OCNA« MUREŞULUI Secţia c. f No. 254-1937 C. f. ‘ .CIS In urma cerere! Înaintată de Ioan Magda şi soţia Crişan Caroli­na din Fârâu la 6 Martie 1937, în­registrată la No. 254-1937 c­f. pen­tru radierea mențiunilor de asana­­re făcute prin încheierea No. 67- 1933, 531-934, 598-934, și 726-1934 c. f. asupra imobilelor înscrise în c. f. No. 86, 184, 621, 667, 701, 824 869, 1009, 1018, 1200 a comunei Fă­­râu și în c. f. No. 229 şi 456 a co­munei Heria. Judecătoria pe bază art 27 Le­gea pentru lichidarea datoriilor a­­gricole şi urbane, fixează termen de înfăţişare la 24 Aprilie 1937 ora 8 a. m. pentru când sunt citaţi toţi­ creditorii. Prezenta încheiere se va publica intr’un ziar de mare tiraj din Capi­­tală. Ocna-Mureșului, la 20 Martie 1937. ss Gh. Dragomirescu judecător. Aj. director de c. f. ss. Ștefan Pal. ÎNCHEIERE JUDECĂTORIA RURALA OCNA- 11 MUREŞULUI Secţia c. f No. 266-1937 c. f. ,­­ încheiere In urma cererei înaintată de Milgram Albert şi soţia Herschco­­vici Gizela din Ocna-Mureşului la 11 Martie 1937 înregistrată la No. 286-1937 c. f. pentru radierea men­ţiunilor de asanare făcute prin în­cheierea No 664-1934 c. f. asupra imobilelor înscrise în c. f. No. 660 a comunei Ocna-Mureşului. Judecătoria pe baza art 27 Le­gea pentru lichidarea datoriilor a­­gricole şi urbane, fixează termen de înfăţişare la 24 Aprilie 1937 ora 8 a. m pentru când sunt citaţi toţi creditorii. Prezenta încheiere se va publica intr’un ziar de mare tiraj din Capi­tală. Ocna­ Mureșului, la 20 Martie 1937. ss Gh. Dragomirescu judecător. Aj. director de c. f. ss. Ștefan Pal., ... SOCIETATEA CREDITUL FUNCIAR URBAN DIN BUCUREŞTI CONCURA Societatea Creditul Funciar Urban din Bucureşti, hotărând să constru­iască „Palatul Creditului Urban“ pe terenul său din strada Doamnei No. 15, colţ cu str. Bursei, publică un concurs între Architecţii români, pen­tru prezentarea unui proect de plan, instituind trei premii: unul de 150000 lei, al doilea de 80.000 şi al treilea de 50.000 lei. Termenul pentru prezentarea lu­crărilor este până la 15 Mai 1937. Informaţiuni in ori­ce zi de lucru între orele il jum__12 jum. la Se­diul Societăţii str. Doamnei No. 15. In ultima publicaţie apărută în ziare cu privire la examenul da ca­paci fa­ie pentru profesorii secundari, s’a strecurat o greşală. Exam­­ele pentru specialităţile limba italiană şi limba engleză se vor ţine şi pentru băetţi şi pentru fete la universitatea din Cluj, iar nu la universitatea din Iaşi, cum din eroare s-a publicat. • In urma intervenţiei Asociaţiei ge­nerale a profesorilor secundari, mi­nisterul educaţiei naţionale a aprobat ca la examenul de capacitate pentru limba maghiară (specialitate princi­pală) specialitatea secundară să fie limba română, iar nu limbile germa­­sau franceză. O delegaţe a licenţiaţilor candidaţi la examenul de capacitate s-a pre­zentat la redacţia noastră rugându-ne să intervenim pe lângă d. dr. C. An­­gelescu, ministrul educaţiei naţionale să publice cormisiunile examinatoare. Elevi francezi vizitează România Astăzi Miercuri vor sosi în ţară 40 de elevi şi 3 profesori de la colegiul „Montalambert“ din Doullens (Fran­ţa). Elevii vin din Franţa cu auto­buz­e proprii şi vor vizita Ardealul, Curtea de Ar­geş, Valea Prahovei, Bu­cureştii, Craiova, şi Timişoara, după care vor trece în Iugoslavia. In Capitală elevii francezi vor fi primiţi de Marel Voevodi Mihai şi de colegii săi de clasă. Cu conducerea excursioniştilor în P­omânia, ministe­rul educaţiei naţionale a delegat pe d. inspector general N. D. Petrescu- Zoiţa. In ziua de 5 Aprilie, ministerul e­­ducaţiei naţionale va oferi profesori­lor şi elevilor francezi un dejun la şcoala de menaj, „Elina Matei Basa­­rab“ din Bucureşti. Mutarea direcţiei învăţă­mântului particular Cu începere de la 1 Aprilie a. c., birourile direcţiei învăţământului par­ticular şi confesional vor funcţiona în clădirea din str. general Berthelot No. 13. Prin noua organizare, ministerul cultelor şi artelor concentrându-şi ser­viciile în acelaş local a fost nevoe de mutarea direcţiei învăţământului par­ticular care depinde de ministerul educaţiei naţionale. Din cauza mutatului serviciul la a­­ceastă direcţie este suspendat până joi. Contribuţia şcolilor româ­neşti pentru expoziţia internaţională Luni dimineaţă d. dr. Angelescu, ministrul educaţiunii naţionale, a fost la Bazarul şcolilor de la Şosea, pentru a vedea obiectele lucrate de şcoli pentru Expoziţia internaţională de la Paris. Selecţia acestor lucruri va fi făcută măine după amiază. Obiectele con­fecţionate de liceele industriale de bă­­eţi vor fi expuse în localul Bazarului iar c­ele făcute de liceele industriale de fete în localul şcolii primare de fete No. 30 „Heliade Trădulescu Din lumea şcoalei Examenele de capacitate pentru profesori De la ateneul „Ion I. C. Brătianu“ Duminică a avut loc la ateneul popular „Ion I. C. Brătianu“, din Parcul Rahova, o frumoasă serbare culturală. A conferenţiat d. Brătulescu, despre „Cooperaţie“. A urmat apoi un bogat program muzical şi arti­stic.

Next