Curentul, aprilie 1937 (Anul 10, nr. 3292-3321)
1937-04-01 / nr. 3292
Joi I Aprilie 1937 Ştiţi povestea cu ţiganul care, voind să treacă o punte şubredă şi îngustă, a început să se roage lui Dumnezeu: «. — Aoleu, Doamne, dacă m’ajuţi să trec gârla, să ştii că îşi aprind o lumânare... cât un copac ! Şi cumpănindu-se din greu şi făcându-şi cruce la fiecare pas, ajunse aproape de mal. Când mai avea numai câţiva paşi, privi în sus spre cer şi pufni de râs: — Hei, Doamne, cred că n’ăi fi luat-o în serios cu... lumânarea cât copăcul ! Şi 'n clipa asta, păşind alături, căzu... bâldăbâc !... în apă. Tocmai aşa a păţit şi amicul meu lorgaasilescu, mai zilele trecute. El ştie ce-a făcut, ce-a dres, dar isbutise să obţine un împrumut de şase mii de lei, de la bancherul Natansohn, om reputat ca foarte sgârcit şi foarte bănuitor. (Când ţi-o da ăla o sută de lei, să ştii că ţi-a numărat şi măselele din gură). Colegii de birou ai lui Iorgu nici nu vroiau să-l creadă. Atunci Iorgu, ca să-l convingă, i-a luat cu el în ziua când trebuia să realizeze împrumutul. Ajung ei la Natansohn şi intră cu toţii înăuntru. — Bună ziua d-le Natansohn, zice Iorgu Vasilescu, am venit pentru cheslia împrumutului. Uite, v’am adus şi poliţa... Bancherul ia poliţa, O examinează fără a spune un cuvânt şi se îndreaptă spre cassa de bani, să scoată paralele. Nebunul de Iorgu — nare de lucru — ia poliţa de pe tejghea şi, uitându-se spre amicii săi, o sărută cu o prefăcută desnădejde: — Adio, scumpa meal... i se adresează el, patetic. Ceilalţi pufniră de râs. — Ce vrei să spui cu asta ?... face bancherul, întorcându-se spre el cu banii în mână. Antrenat de hazul celorlalți, Iorgu nu se poate abţine de a face un spirit... fatal. — Hei, d-le Natansohn, de-acuma cine știe dacă oi mai vedea-o vreodată!... Nathemsohn na zis absolut nimic. A băgat banii înapoi în cassa de fier, a încuiat-o bine și li-a spus că... nare bani de pierdut. Pe urmă, i-a dat frumușel afară din prăvălie, lăsăndu-l pe bietul lorgu cu buzele umflate. Geer Patrick BALOANE DE SĂPUN Un spirit fatal Se poate locui la Polul Nord? Unul din cele mai îndrăzneţe sboruri din ultmii a fost desigur cel executat de aviatorii sovietici la Polul Nord In 1934 au sburat spre Polul Nord Ljepidevski, Uşakov, Levenevscki, Slapsev şi Ciuchnov, care au salvat expediţia polară „Celujskin”. S'a întreprins de curând un alt sbor îndrăsneţ spre cele mai de nord şi mai de răsărit ţinuturi siberiene. Sborul acesta e executat de o expediţie de cinci avioane, care au şi plecat Luni de la Moscova spre ţinuturile siberiene. Personalul se compune din zece profesori, specialişti în chestiuni polare, din piloţi şi ajutoarele necesare. Expediţia e condusă de cunoscutul profesor Schmidt, conducătorul Celujskihului, expedia nefericită din 1934. Expediţia va rămâne la Pol un an de zile, unde se va ocupa cu cercetările ştiinţifice a regiunilor polare. De altfel despre, Polu Nord nu prea se ştiu multe lucruri. Studiul razelor solare timp de un an, observarile meteorologice şi toate împrejurările vieții din regiunea polară pot aduce multe surprize ştiinţifice. In afară de acestea, expediţia plecată spre Pol mai are rostul să arate că la Polul Nord se poate locui, dacă ai tot ce-ți trebue, destul de confortabil. Cât oxigen respiră zilnic omul După cum se ştie, In locul anhidridei carbonice eliminate din corp, se introduce, prin ajutorul respiraţiei, oxigen curat. In medie omul matur respiră de 21.000 de ori şi introduce de fiecare dată în piept un litru de aer. Timp de o zi- 12.100 litri de aer, adică 500 litri de oxigen zilnic. (Ceps). 0 fată la recrutare REZINA-ORHEI. La consiliul de recrutare ce funcţionează de mai multe zile în localitate, s’a prezentat la recrutare printre tinerii clasei 1938 şi fata Cotruţă Teodora din satul Tăreni, în urma ordinului ce a primit ca toţi ceilalţi tineri. De sigur însă că la vizita medicală și-a afirmat cu succes sexul slab ce nu era crezut de organele executorii, putându-se rectifica, astfel, în tablourile de recensământ hazlia greșală. Căutaţi comori? Dacă Bănuiţi că există undeva o comoară şi nu-i ştiţi încă locul exact, apoi nu săpaţi în zădar pe locuri nesigure. E păcat de muncă. Dacă vreţi să aflaţi locul precis unde e comoara, apoi eu vă pot sta în ajutor. Vă dau tot secretul. Răsplata mi-o veţi da la urmă. Acuma veţi trimete prin mandat poştal numai 220 lei, cea ce reprezintă cheltuelile de tipar şi expediţie, iar eu vă voi trimete prin poştă cursul practic cu toate secretele, metodele şi îndrumările prin care se poate descoperi orice comoară. Nu vă trebue aparate şi nici baghete de alun. Adresaţi: L'AOUR. București, VI. Strada Nicușor No. 20. Ninsoare la Belgrad BELGRAD, 29 (Rador). Din prima zi de Paşte catolic, oraşul Zagreb a fost acoperit de zăpadă. Ninsoarea a căzut în abundenţă in cursul nopţii. In jurul Zagrebului, căderea zăpezii este însoţită de viscol şi de vreme rea, întrerupând pe acolarea chiar comunicaţiile telefonice. Temperatura a scăzut foarte mult. Ofiţeri propuşi pentru Înaintare (Continuare din pag. 6-a) CAVALERIA Caracterizaţi „Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Rusu E. Nicolae; Irimescu I. Paul Petre Scarlat; Frunzescu A Petre; Miron V. Emil; Niculescu I. Alexandru; Roseti Sc. Alexandru Anton; Bianu V. Radu Adrian; Popescu Greaca I. Radu; Iarca Lucian; Petculescu F. Romulus; Smarandache C. Calistrat Lucian; Scurtulescu C. Stefan; Zaharescu I. Alexandru; Fotescu M. Valentin; Grigorescu N. Gheorghe; Starostescu N. Nicolae; Marinescu S. Eugen; Vasilescu Al. Ioan; Cristea Al. Victor; Anineanu I. Constantin; Rusescu C. Valeriu Gheorghe; Luca M. Dan; Constantinescu N. Alexandru Cerchez L. Alexandru; Brănescu I. Dumitru; Eliat V. Mihail; Duculescu C. loan Mircea; Cutie C. Pavel; Dan P. Gheorghe Raul; Miclescu A. Emanoil George; Grigorescu Gr. Grigore Alexandru; Georgescu T. Dumitru; Georgescu I. Emil; Vasilescu N. Adrian; Scutaşu I. loan Nicolae; Urianu D. Gheorghe; Breslauer A. Eugeniu Dumitru; Brăşoveanu I. Pompiliu; Minculescu P. Paul; Cristescu Al. Raul; Demetriade S. Ioan; Irofte T. Vlăhuţă; Marinescu C .Virgilie; Bogatu Em. Costica; Petescu S. Dumitru C-tin; Constantinescu I. Gheorghe; Sion D. Demir; Rotaru D. Mircea; Mingopol C. Constantin; Leu P. Pompiliu; Dumitru C. Lucian; Georgescu G. Radu Ștefan; Siescu I. Firică; Petrescu P. Petre; Alboteanu I. Titus; Radu D. Vasile; Dabija C. Corneliu; Racoveanu V. Vintilă; Zavloschi G. Constantin. ARTILERIA Caracterizaţi .Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Constantinescu Gh. Cristea. Caracterizaţi .Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Popescu D. Nicolae; Badescu Em. Aureliu; Eliade C. Gheorghe; Negoescu A. loan; Valeu Gr. Gheorghe; Dumbravschi M. Mihai Ferdinand; Popa I. Grigore; Popescu V. Victor; Florescu I. ștefan; Boian C. Ioan; Moise M. Gheorghe; Teodorescu Gh. Vintilă; Vartolomei C. Gheorghe; Movanu I. Constantin; Nicu N. Nicolae; Ungureanu C. Grigore; Pană I. Nicolae; Șelaru I. Nicolae; Timoc T. Emil Olivier; Florincescu S. Nicolae; Iacob C. Constantin loan; Florescu I. Constantin; Goran Gh. I Ghiță; Ionescu V. Aurel; Teodorescu Gh. Grigore; Deme I. loan; Stoian C. loan; Tiugan Fl. Marin; Teodorescu D. Stăvărache; Popescu Gh. Gheorghe; Rădulescu D. Radu; Cojocaru V. Vasile; Vlad C. Mihai; Mihăescu I. loan; Bumbuliei I. Petre; Pădunaru N. Mihail; Oprescu Șt. Gheorghe; Catănescu L. Mihai Andrei; Benga D. Gheorghe; Popescu I. B. Nicolae; Heytmanek F. Constantin; Popescu R. Vasile; Dobrin I. Petrache; Popescu Em. Emanoil; Cioicescu D. loan Petre; Terci C. I. C. loan; Cautiş C. Nicolae; Leanca M. Nicolae; Ticu P. Marin; Raţă P. Gheorghe; Gheorghe I. loan; Stoleriu V. Emil; Şerbu I. Uie; Cărăuş V. Vasile; Niculescu Şt. Constantin; Georgescu Gh. Nicolae; Popa M. Marin; Pop L. Mihail; Iordan N. Alexandru; Moldoveanu I. Vasile; Vieru I. Gheorghe; Novac Gh. Panaltache; Mihăescu X. Ștefan; Patriciu Gh. Ștefan; Firincă I. Marin; Moisei Vasile; Staicu Gh. Gheorghe; Popa M. Nicolae; Vină I. Ioan Balica V. Grigore; Essigman Al. Gheorghe; Pădureanu P. Iulian; Cismaru I. Ioan; Bojianopol N. Dimitrie; Dicu I. Gh. Matei; Popescu I. Nicolae; Ionescu V. Gheorghe; Ionescu D. Gheorghe; Vasilescu N. Nicolae; Istrate Tr. Corneliu; Popescu T. loan Alexandru; Ionescu Gh. loan I.; Mirea T. Nicolae; Bulacu Gh. Emanoil; Fodor A. Alexandru; Glod Gh. Gheorghe; Popescu N. loan; Râjnița N. loan; Ilin L. loan; Diaconeasa I. Aurel; Păiuși I. Traian; Costovici C. Gheorghe; Călinescu S. Marin; Georgescu I. Florea; Cotorcea V. Alexandru; Marinescu A. Eugeniu; Hreamătă Gh. Vasile; Marin R. Aureliu; Garulli G. Luigi; Dancău Gh. Traian; Parianu A. Gr. Marcel; Constantinescu Alb; Gr. Vasile; Comșa P. Petre; Ionescu V. Valente; Duică N. Marin; Anghelescu N. Alexandru Nicolae; Năstăsescu V. loan; Vergatti E. Lelius; Crasnic Gh. loan; Marin I. loan; Petrescu V. Constantin; Popescu T Dumitru; Foarfecă Gh. Dumitru; Patron N. Radu Mihail; Predescu M. Cicerone; Marinescu N. Grigore; Irimescu I. Constantin Henri; Pompârlan M. Ilie; Teodorescu n’ Nicolae; Coliban C. Carol; Basturea R. Constantin; Gesmănu Al. Pompiliu; Roman A. Vasile; Popescu T. Ștefan; Mărgărit I. Dumitru; Dra.gomirescu Al Alexandru; Ionescu I Victor; Grinţescu T. Pavel; Chiri- başa Gh. Iftene; Demetrescu T. Cristian; Mihailovici Gh. Alexandru Alonte P. Gheorghe; Păunescu St Mihail; Muche c. Alex. Mircea; Nicolaide Gh. Dumitru C-tin; Suserea G. Constantin; Teodorescu Al Pantelimon; Sculi G. D. Dorin- Vasiliu Al. Alexandru; Ghiţescu Gh Petre; Codroş I. Florea; Tudora M loan; Pete R. Romulus; Folescu I. loan; Atanasiu I. ştefan; Georgescu G. L. Gheorghe; Diaconescu V Alecu; Carstov D. Ilie; Cottae Gh Gheorghe; Dimitriu Gh. Dumitru; Ionescu V. Gh. Virgiliu; Stavilă I. loan; Ionescu Gh. Constantin- Dra-Uimir Z Ștefan; Ionescu Gh. loan II; Molceanovski p. David; Matconu N. Nicolae; Boscu B. C-tin- Iorga M Vasile; Ionescu Gh. Virgiliu; Julea D. Vintilă; Constantinescu D. Gheorghe; Chiaburu Gheorghe; Munteanu N. loan Vaslui- Popescu I. Atanasie; Gheorghe C Rie; Damascan L. Nicolae; Dăscălescu I. Petre; Guruianu N. Aureliu; Olteanui M Alexandru; Munteanu Gh Alexandru; Botez I. OvidiuI. Silviu; Cornea R. Mihan Nicolescu N Gheorghe; Ciortan V. Silviu; Chiru N. C.-tin; Zerman M. Silviu; Putrezeanu O Constantin; Ștefănescu I. Ilie; A. Tomei s. Gheorghe; Podeanu A Dumitru; Duminecă Gh. Florea; Nico- J??01 Ştefan; Şerbu P Gheorgh; Velsan Gh. Teodor; DumitriuGh. Alfred. GUARZI DE ARTILERIE Caracterizaţi „Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Diaconescu I. loan; Fota D. Dumitru; Irimia C loan; Baica I. loan; Todoran M. loan; Ungureanu B. Marin; Mânecuță Gh. Alexandru; Bălăcior loan; Popescu R. Constantin; Popescu Gh. loan; Petrescu Gh. Vasile loan; Florica C Nicolae; Nedelcu D. Badea; Stan P. Gheorghe; Dorungă Gh. J Gheorghe; Ganea D. Eugeniu; Bantalu D Marin; Cofaru c. loan; Fehér I. Nicolae; Floareş Gh. Nici GUARZI DE GENIU Caracterizați .Merită a înaintat pe anul 1937—1938 Marinescu Marin; Negruţ Gheorghe; Maricari Nicolae; Lazăr Nicolae; Diaconu Dumitru; Voicu loan; Popescu loan; Stoicescu Dumitru; Popescu Alexandru; Păsculescu Gheorghe; Pascal Gheorghe; Petroman loan; Ionescu Nicolae; Baran Carol; Nicolau loan; Burducea Mihail; Postăvaru Pavel; Iliescu Teodor; Petrov Gheorghe; Rădulescu Alexandru. CHIMIŞTI Caracterizaţi .Merită a înaintat pe anul 1937—1938 Ganea Şt. loan; Chiriac I. loan; Manolache I. Gheorghe; Graceanu Al. Aurel; Gruescu R. Carol. ADMINISTRAŢIA Caracterizaţi „Merită a înainta“ pe anul 1937—1938 Chiribău C. Eugeniu; Fediuc I. Teodor; Ittu N. Coman; Arghim G. Nicolae; Chiculiță M. loan; Comănescu A. Vasile; Ciocodeică I. loan; Vasilica I. Marin; Zaharescu G. Constantin; Vişan Gh. Aurel; Popes H. Anton; Predescu N. Corneliu; Ianculescu A. Grigore; Dorobeţeanu M. Dumitru; Tută T. Marin Georgescu L. Emil; Docea , Gheorghe Clăianu N. Stan; Alexandrescu I. Alexandru; Cârjan I. Nicolae; Oriţă A. Gavrilă; ştefănescu V. C-tin; Ioţa D. Ioan; Georgescu Smarandache I inel o victimă a mizerii la Constanţa CONSTANŢA. 30. — In faţa spitalului comunal „Dr. Sion’’ a încetat ori dimineaţă, din viaţă, o femeie între două vârste, a cărei identitate n’a putut fi încă stabilită. La autopsie, s’a constatat ca nefericita nu mâncase de câteva zile şi era tuberculoasă. Se fac cercetări pentru identificarea cadavrului. Grav acciient la Constanţa CONSTANŢA. 30. — Un grav accident s’a înregistrat ori în localitate, în următoarele împrejurări: In timp ce lucrătorul Constantin Geană din serviciul antreprizei şoselei Constanţa-Bucureşti, se afla urcat pe nişte materiale, deasupra unui autobuz care trecea în plină viteză a fost aruncat la un hop, pe caldarâm, alegându-se cu șira spinării ruptă. In stare gravă, accidentatul a fost internat în sanatoriul Diaconeselor. CURENTUL Justitia are cuvântul Complicaţii procedurale in procesul escrocului Bădărâu După cum se ştie fostul agent de schimb Teodor Bădărău a fost trimis în judecată prin ordonanţă definitivă pentru diverse escrocherii şi abuzuri de încredere săvârşite în dauna numeroşilor săi clienţi. Acest proces venind spre judecare în faţa Tribunalului secţia IV-a s‘a ridicat din partea reclamanţilor un incident privitor la conexarea procesului penal dela secţia IV-a cu acţiunea directă făcută de d-na Elena Ghergiu şi pendinte în faţa Tribunalului secţia V-a. S‘a cerut trimiterea dosarului dela secţia 4-a la secţia 5-a întrucât aceasta ar fi fost întâi sesizată. Cum însă, procesul dela secţia 4-a nu este decât consecinţa cercetărilor ce sau făcut la Parchet cu mult înainte de a se produce acţiunea directă s‘a pus problema care din aceste două secţiuni este prima sesizată şi deci urmează să fie investită cu judecarea procesului Asupra acestui punct s'a făcut dVergenţă. In acelaş timp venind spre judecare ori în faţa secţiei 5-a acţiunea directă s'a cerut amânarea procesului până la tranşarea divergenţei dela secţia IV-a. Cererea a fost admisă axându-se noul termen la 16 iunie crt- Procesul incendiatorilor Rechizitoriul procurorului Procesul incendiatorilor, trecând peste probatorii, a intrat în faza pledoariilor. Eri a venit rândul d-lui procuror Moiseanu de a-și desvolta rechizitorul. D. procuror începe cu descrierea faptelor din noaptea de 27 Decembrie 1933 de la fabrica Gordiana aşa cum sunt descrise în actul de acuzare. D. procuror arată apoi că la primele cercetări inculpaţii au început să se acuze reciproc, indicând în cele din urmă pe Manole Constantinescu ca autor al incendierilor. Descrie personalitatea acestuia, care neavând altă ocupaţie, s'a specializat în această branşă. Urmează apoi Jean Bacalu cunoscut încă din 1925 când a aranjat focul de la Reprezentanţa Românească. Trebue cercetat şi rolul lui Mueller, coasociatul lui Bacalu la acea dată. Reprezentantul Parchetului povesteşte pe larg cum s’a produs focul la depozitul din câmpul Moşilor ce aparţinea lui Bacalu. Acesta era pus în cunoştinţă despre cele ce se întâmplau şi a reuşit să aranjeze lucrurile încât să rămână cu un certificat de clasare. Toate actele ce s’au prezentat ulterior pentru societăţile de asigurare, susţine de procuror, erau fictive şi pregătite special pentru obţinerea primeide asigurare. Şi dacă reprezentanţii societăţilor de asigurare din Bucureşti, n’au făcut prea multe obiecţiuni la plata primelor, aceasta se datoreşte faptului că ei neplătind direct, nu aveau prea mareinteres, pentru împiedicarea lui Bacalu de a incasasume fabuloase. Chiar dacă focul fusese pus de Manole Constantinescu, autorii morali trebuescşi ei pedepsiţi pentru că ei au fost spiritul rău care a îndrumat mâna criminală a lui Constantinescu. D. procuror examinează apoi rolul lui Fesser, Solomon Comisionerul şi al lui Muller. Dacă trăia Scharf, spune reprezentantul Parchetului, s-ar putea dovedi multe în defavoarea acuzaţilor. Astăzi ei profită de moartea fostului asociat pentru a arunca vina asupra sa. Trece apoi la examinarea focului de la Bereşteanu. Acesta pleacă la Londra unde face asigurare la 4 societăţi iar după aceasta dă instrucţiuni oamenilor angajaţi pentru aranjarea focului. In acelaş timp comandă diverse mărfuri pentru a-şi aproviziona depozitul. Autorii focului de data aceasta sunt Solomon Comisionerul şi Manole Constantinescu ajutaţi de Mişu Cristescu. In această afacere s’a dat ordonanţă de urmărire în contra lui Bereşteanu ca autor moral şi a lui Mişu Cristescu ca autor material. In acest foc este un indiciu puternic pentru a evidenţia vinovăţia lui Bereşteanu, faptul că acesta pleacă la Braşov chiar în preajma incendiului, iar depoziţiile martorilor confirmă şi mai mult acuzaţiile ce s’au adus prin ordonanţa de urmărire. Dar chiar Mişu Cristescu îl acuză pe Bereşteanu şi ceilalţi complici la fel. D. procuror se opreşte în şedinţa de ori ,la examinarea procesului verbal , al pompierii oe care nu poate zice d-sa, să aibe valoarea juridică, ,în faţă instanţei. Şedinţa va continua astăzi la ora 2, d. procuror urmând să pună concluziuni privitoare la focul de la Gordiana. Contrafacere de marcă de fabrică Societatea anonimă „Bragadîru“, fabrică de bere cu sediul în Bucureşti calea Rahovei nr. 157 a făcut o plângere Parchetului de Braşov împotriva fabricilor de bere „Czell“ şi ,,Beressa“ cari fabricau bere şi o vindeau în sticle cu eticheta fabricei „Bragadiru‘‘. In urma unei percheziţii au fost găsite numeroase sticle de acest fel. Ca o consecinţă au fost trimişi in judecată conf- art. 13 al. II din legea pentru protecţia mărcilor de fabrică d-nei Frederic Czell din Bucureşti, şos Basarab nr. 46, inginerul P. Pettersen din comuna Dârste (Braşov) reprezentantul legal al fabricei Czell şi L- Woloch din Bucureşti, str. Şerban Vodă nr 180, reprezentantul fabricei de bere „Beressa"* Procesul a venit spre judecare în faţa tribunalului secţia I-a care l‘a amânat din lipsa de timp la 25 iunie.şanu, care s‘a plâns că a fost șantajat de Cosmos, care i-a pretins o reducere de 500.000 leî asupra onorarului convenit cu moştenitorii Zappa-Er; procesul nu s‘a putut judeca insă, întrucât d- Judecător Ilie Lazăr, fiind ocupat la jurați nu s'a putut forma completul tribunalului. Astfel s'a fixat noul termen la 2 Aprilie crt S’au dat drept portărei In faţa tribunalului secţia 3-a s'a judecat era procesul în care figurau ca inculpaţi Manole Edelstein şi I. Kembrich. Aceştia au fost reclamaţi de d- C- Dihor cum că ar fî încercat să ridice diverse obiecte de la locuinţa reclamantului dându-şi falsa calitate — primul de portărel, iar al doilea de ajutor. Tribunalul i-a condamnat pe ambii la 15 zile închisoare. Diverse înaintea comisiei pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de Apel secţia 2-a venind ori spre judecare reclamaţia depusă împotriva d-lui căpitan Negoescu, procesul s-a amânat pentru ziua de 31 Mai a. c. La cabinetul 5 instrucţie a continuat ori instrucţia abominabilei crime din str. Piscului ÎS. Şantaj al avocatului Cosmos In urma divergenţei ce s-a făcut în procesul de şantaj intentat avocatului grec Vasile Cosmos, acest proces urmă să fie rejudecat eri în complect de 3 judecători* In speţă este vorba de reclamaţiunea făcută de d. prof* Ottetele „Găvana” cere lichidarea Tribunalul de comerţ secţia I-a a fost sesizat de o cerere semnată de cj-nii Eselsohn şi Lewikan, cam în numele fabricei de textile ,,Găvana‘‘ solicită licidarea falimentară mai înainte de omologarea concordatului. Tribunalul a fixat termen la 5 Aprilie Cazul Soc. Grupajul Român D- prezident Tretinescu titularul cab. V Instrucţie, a continuat ori cercetările în cazul Societăţii de Transporturi Grupajul Român învinuită că ar fî comis nereguli fiscale cu ocazia timbrării scrisorilor de trăsură Magistratul instructor a ascultat ori pe d-nîi inspectori Matei şi controlor Mîlcîu cari au dat lămuriri de ordin technic asupra felului cum trebuesc timbrate piesele aflate la instrucţie şi imputate societăţii în chestiune. V •••• - jsf Dela Asoc. funcţionarilor civili ai ministerului Apărării Naţionale In seara zile de 26 Martie col., Consiliul de administraţie al Asociaţii Funcţionarilor Publici Civili ai M. A. N. a ţinut şedinţă la sediul din str. Berzei No. 38. D. preşedinte arhitect Guneş, a făcut o expunere asupra rezultatelor obţinute de Asociaţie în timpul mandatului acestui consiliu, aducând mulţumiri membrilor pentru concursul dat. Urmând ca adunarea generală convocată pentru ziua de 4 Aprilie 1937, să aleagă un nou consiliu se hotărăşte ca să fie invitaţi a lua parte la adunare toţi membrii asociaţiei, chiar dacă nu ar fi primit convocările din cauza schimbării adreselor. DIRECŢIUNEA GENERALA PENTRU OCROTIREA ŞI AJUTORAREA PERSONALULUI C F. R. Publicat Sune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de Joi 15, luna Aprilie, anul 1937, ora 12,30, se va ţine, în localul Direcţiunii Speciale O. A. P. C.R., situat în Bucureşti, strada Barbu Catargiu, nr. 18, licitație publică, pentru executarea si furnizarea de mobilier metalic, necesar Serviciului Farmaceutic C. A. P. CFR. Valoarea lucrării este de lei 78.000. Termenul de furnizare este de 30 zile. Licitația se va tine în conformitate cu articolele 88—110, inclusiv din Legea Contabilităţii Publice, Regulamentul O. C. L. şi normele publicate în Monitorul Oficial no. 127 din 4. 6. 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor depune, pe lângă ofertă şi o garanţie de 5 la sută, din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai în conformitate cu cartele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi de lucru, la ora 12, până la 13,30, în localul Direcţiunii O. A. P. C. F. R., la Serviciul Instalaţiilor, Direcţiunea Technică. Garanţia va fi consemnată la Cassa de Depuneri, licitatorul prezentând recipisa respectivă. JUDECĂTORIA MIXTA CARANSEBEŞ Secţia c. f. Nr. 741-1937 c. f. Citaţiune prin publicaţiune Judecătoria mixtă Caransebeş secţia cărţilor funduare aduce la cunoştinţa generală, că in cauza de conversiune debitorului Gheorghe Octavian Braşovan şi Bălăci Ion (fost căs cu Nimu Sidonia) dom. în Caransebeş a cerut radierea menţiunilor făcute in cartea funduară a oraşului, coala c. f. No. 455 de aceia pentru audierea interesaţilor fixează termen la 28 Aprilie 1937 ora 9 a. m. pentru când citează pe toţi interesaţii cu invitarea că, se se înfăţişeze la această instanţă în localul ei. Caransebeș, la 24 Martie 1937. Leo Pete ss. judecător Dimitrie Lăzărel ss. dir. c. f. Pentru conformitate: Indescifrabil, dir. c f. CASA DE CREDIT P. T. T. Pnblicafiune Casa de Credit P. T. T. va ţine următoarele licitaţii. La 8 Aprilie 1937, orele 17 pentru confecţionarea şi montarea unui coş de fer, necesar uzinei Căminului P. T. T. dela Techirghiol. Licitaţia se ţine în aceaşi zi şi oră atât la sediul Casei în Bucureşti cât şi la Oficiul poştal din Constanţa. 2. La 12 Aprilie 1937 orele 17 pentru lucrările de canalizare şi furnizare a tuburilor necesare scurgerii nămolului de la Căminul P. T. T. în lacul Techirghiol. Deasemeni licitaţia se va ţine în aceaşi zi şi oră la sediul Casei în Bucureşti, la Oficiul din Constanţa şi la Căminul P. T. T. Techirghiol. Informaţiuni se pot lua dela sediul Casei din Bucureşti, Str. Poştei Nr. 2 (Serv. Arhitecturii) dela d. Diriginte al Oficiului Constanţa şi dela Căminul P. T. T. Techirghiol. JUDECĂTORIA MIXTA TURDA Secţia cărţii funduare No. 678-1936 c. f. INCHEIERE Judecătoria mixtă Turda secţia cărţii funduare văzând cererea proprietarului Sas Arpad pentru radierea menţiunei de asanare notată cu deciziunea Nr. 363(1 din 1934 cf. asupra imobilului cuprins în cf. No. 1362 din Turda. In temeiul art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934, fixează, termen pentru ascultarea părţilor pe ziua de 20 Aprilie 1937 ora 9 dimineaţa în localul oficial al acestei secţii, pentru când sunt chemaţi toţi creditorii ipotecari, şi aceia cari faţă de sus numitul ar avea vreo pretenţiune sumară, cu menţiunea că întrucât la desbaterea nu se vor prezenta, se va ordona radierea menţiunei de asanare. Despre acesta să avizează petiţie» nărui cu aceia, că acesta e încheiere să o publice intr'un ziar cotidian, de mare tiraj din Capitală, Turda, la 17 Februarie 1937. Iakabos m. p. judecător preşedinte. Pentru conformitate: Indescifrat bil. JUDECĂTORIA RURALA OCNA« MUREŞULUI Secţia c. f No. 254-1937 C. f. ‘ .CIS In urma cerere! Înaintată de Ioan Magda şi soţia Crişan Carolina din Fârâu la 6 Martie 1937, înregistrată la No. 254-1937 cf. pentru radierea mențiunilor de asanare făcute prin încheierea No. 67- 1933, 531-934, 598-934, și 726-1934 c. f. asupra imobilelor înscrise în c. f. No. 86, 184, 621, 667, 701, 824 869, 1009, 1018, 1200 a comunei Fărâu și în c. f. No. 229 şi 456 a comunei Heria. Judecătoria pe bază art 27 Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane, fixează termen de înfăţişare la 24 Aprilie 1937 ora 8 a. m. pentru când sunt citaţi toţi creditorii. Prezenta încheiere se va publica intr’un ziar de mare tiraj din Capitală. Ocna-Mureșului, la 20 Martie 1937. ss Gh. Dragomirescu judecător. Aj. director de c. f. ss. Ștefan Pal. ÎNCHEIERE JUDECĂTORIA RURALA OCNA- 11 MUREŞULUI Secţia c. f No. 266-1937 c. f. , încheiere In urma cererei înaintată de Milgram Albert şi soţia Herschcovici Gizela din Ocna-Mureşului la 11 Martie 1937 înregistrată la No. 286-1937 c. f. pentru radierea menţiunilor de asanare făcute prin încheierea No 664-1934 c. f. asupra imobilelor înscrise în c. f. No. 660 a comunei Ocna-Mureşului. Judecătoria pe baza art 27 Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane, fixează termen de înfăţişare la 24 Aprilie 1937 ora 8 a. m pentru când sunt citaţi toţi creditorii. Prezenta încheiere se va publica intr’un ziar de mare tiraj din Capitală. Ocna Mureșului, la 20 Martie 1937. ss Gh. Dragomirescu judecător. Aj. director de c. f. ss. Ștefan Pal., ... SOCIETATEA CREDITUL FUNCIAR URBAN DIN BUCUREŞTI CONCURA Societatea Creditul Funciar Urban din Bucureşti, hotărând să construiască „Palatul Creditului Urban“ pe terenul său din strada Doamnei No. 15, colţ cu str. Bursei, publică un concurs între Architecţii români, pentru prezentarea unui proect de plan, instituind trei premii: unul de 150000 lei, al doilea de 80.000 şi al treilea de 50.000 lei. Termenul pentru prezentarea lucrărilor este până la 15 Mai 1937. Informaţiuni in orice zi de lucru între orele il jum__12 jum. la Sediul Societăţii str. Doamnei No. 15. In ultima publicaţie apărută în ziare cu privire la examenul da capaci faie pentru profesorii secundari, s’a strecurat o greşală. Examele pentru specialităţile limba italiană şi limba engleză se vor ţine şi pentru băetţi şi pentru fete la universitatea din Cluj, iar nu la universitatea din Iaşi, cum din eroare s-a publicat. • In urma intervenţiei Asociaţiei generale a profesorilor secundari, ministerul educaţiei naţionale a aprobat ca la examenul de capacitate pentru limba maghiară (specialitate principală) specialitatea secundară să fie limba română, iar nu limbile germasau franceză. O delegaţe a licenţiaţilor candidaţi la examenul de capacitate s-a prezentat la redacţia noastră rugându-ne să intervenim pe lângă d. dr. C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale să publice cormisiunile examinatoare. Elevi francezi vizitează România Astăzi Miercuri vor sosi în ţară 40 de elevi şi 3 profesori de la colegiul „Montalambert“ din Doullens (Franţa). Elevii vin din Franţa cu autobuze proprii şi vor vizita Ardealul, Curtea de Argeş, Valea Prahovei, Bucureştii, Craiova, şi Timişoara, după care vor trece în Iugoslavia. In Capitală elevii francezi vor fi primiţi de Marel Voevodi Mihai şi de colegii săi de clasă. Cu conducerea excursioniştilor în Pomânia, ministerul educaţiei naţionale a delegat pe d. inspector general N. D. Petrescu- Zoiţa. In ziua de 5 Aprilie, ministerul educaţiei naţionale va oferi profesorilor şi elevilor francezi un dejun la şcoala de menaj, „Elina Matei Basarab“ din Bucureşti. Mutarea direcţiei învăţământului particular Cu începere de la 1 Aprilie a. c., birourile direcţiei învăţământului particular şi confesional vor funcţiona în clădirea din str. general Berthelot No. 13. Prin noua organizare, ministerul cultelor şi artelor concentrându-şi serviciile în acelaş local a fost nevoe de mutarea direcţiei învăţământului particular care depinde de ministerul educaţiei naţionale. Din cauza mutatului serviciul la această direcţie este suspendat până joi. Contribuţia şcolilor româneşti pentru expoziţia internaţională Luni dimineaţă d. dr. Angelescu, ministrul educaţiunii naţionale, a fost la Bazarul şcolilor de la Şosea, pentru a vedea obiectele lucrate de şcoli pentru Expoziţia internaţională de la Paris. Selecţia acestor lucruri va fi făcută măine după amiază. Obiectele confecţionate de liceele industriale de băeţi vor fi expuse în localul Bazarului iar cele făcute de liceele industriale de fete în localul şcolii primare de fete No. 30 „Heliade Trădulescu Din lumea şcoalei Examenele de capacitate pentru profesori De la ateneul „Ion I. C. Brătianu“ Duminică a avut loc la ateneul popular „Ion I. C. Brătianu“, din Parcul Rahova, o frumoasă serbare culturală. A conferenţiat d. Brătulescu, despre „Cooperaţie“. A urmat apoi un bogat program muzical şi artistic.