Curentul, iunie 1937 (Anul 10, nr. 3351-3380)

1937-06-01 / nr. 3351

Miercuri 2 Iunie 1937 de toaie Baloane de săpun Masa începuse, pentru Coriolan, sub cele mai bune auspicii. Gazda, femee simpatică, observase probabil pasiu­nea pe care tânăra ei prietenă, dră­gălaşa Cleopatra (alintată „Cleo“), o inspirase junelui magistrat, şi, bună la suflet, îl aşezase lângă obiectul pa­siunii lui. Coriolan e spiritual din fire şi nu are nevoe să se ostenească prea mult, pentru a ieşi în evidenţă. Dar astăiseară, mai mult ca oricând, ar vrea­­să strălucească... Decolteul pe care mişcările armo­nioase" ale frumoasei Cleopatra i-l plimbă pe sub ochi, îl orbeşte cu al­beața lui marmoreană. E pur și­ simplu fascinat. De două ori a încercat să intre în vorbă cu ea, dar glasul i s’a oprit în gât. "— D-le Coriolan, îi zice gazda ca să-i faciliteze intrarea în materie, nu m­-ai vorbit nimic de ultima d-tale lucrare... Coriolan Potcoavă, procuror de secţie la tribunalul local, e autorul unui studiu de mare valoare : „Des­pre caducitatea dispoziţiunilor de ul­timă voinţă“. Magistratul întoarce spre gazdă o privire plină de recunoştinţă: — Sunteţi prea bună, scumpă doamnă, că daţi atâta importanţă modestei mele lucrări, de altfel prea puţin interesantă... Apoi, cu glasul scăzut: — Regret că nu sunt poet, să pot cânta frumuseţea pe care uneori avem prilejul s’o admirăm atât de aproape de noi!... Complimentul a trecut tangenţial pe lângă stăpâna bustului decoltat. Coriolan nu, are deloc impresia că madrigalul său şi-a ajuns ţinta. Şi pe când, absorbit de gânduri, duce maşinal furculiţa la gură, are impresia că a intrat brusc într’o ma­re de flăcări. Limba şi cerul gurii, nu şi le­­mai simte, iar ochii încep să-i lăcrămeze. Contemplând mâncarea din farfu­rie, înţelege. A băgat distrat, în gură, o găluşcă cu prune. Sub aluatul per­fund, pruna fierbinte îl pândea duş­mănoasă. Ameţit de usturimea arsu­rii, Coriolan începu să plimbe găluşca prin gură, dintr’o parte în cealaltă. .Şi când deabia terminase această operaţie, amorezatul văzu cu groază că idolul lui, frumoasa Cleo, insinu­­iază o găluşcă fierbinte, între frumo­şii ei dinţi. Până s’o previe catastrofa se pro­dusese deja. Şi acum fata, cu ochii înlăcrămaţi şi cu obrazul dogorit, nu găsea în tot spaţiul un loc unde să-şi odihnească privirea. Atunci, Coriolan a■ avut o inspira­ţie de poet. Plecându-se discret la u­­rechea frumoasei lui vecine, îi şopti confidenţial: — Plimb-o, d-şoară !... Şi cum, nenorocita îl privea între­bător, o lămuri persuasiv : — Plimbă găluşca în gură, cu limba, că aşa am primat-o şi eu... Geer Patrick Nimic nou sub soare „Nimic nou sub soare" spunea acum 2700 ani Solomon. Ceia ce era adevărat pentru acele timpuri îndepărtate, este adevărat şi pentru zilele noastre. Explorând pământul Mesopotamiei, savanţii au descoperit câteva brice datând cu mult înainte de era creş­tină. Examinând aceste brice ai im­presia că locuitorii de pe ţărmurile Tigrului şi a Eufratului ţineau ca ori­­decâte ori apăreau în public, să fie proaspăt raşi. Aceste brice sunt bine ascuţite şi au la un capăt o gaură prin care se trecea un deget ca să fie cât mai bine ţinute. Unul din membrii expediţiei a as­cuţit chiar unul din aceste brice spre a se folosi de el. Rezultatul operaţiei a fost surprinzător şi savantul a de­clarat, — celor ce au voit să-l creadă că „se rade" — că bricele moderne nu sunt deloc mai bune, decât acelea de cari se serveau oamenii de acum 7000 de ani. Vitamina mustului şi a vinului O serie de experienţe efectuate asupra cobailor dovedesc că mustul, utilizat imediat, conţine o proporţie însemnată din vitamina C, deşi in­ferioară lămâiei. In schimb, alte ex­perienţe făcute asupra porumbeilor, au dovedi că mustul de struguri nu conţine decât foarte puţine vitamine B., iar partea cărnoasă a strugurilor şi sâmburii şi mai puţin sau aproape deloc. Cât priveşte mustul conservat, e de notat că întrebuinţarea anhidridei sulfuroase — pe lângă că face pro­dusul toxic — distruge şi vitaminele. P­asteurizarea cuprinde perturbări în echilibrul fizico-chimic al musturi­lor, distrugând tot­odată, parţial sau total, vitaminele. Tot aşa este şi cu concentrarea. Se pare că cel mai bun procedeu ar fi o filtrare sterilizantă precedată de un tratament prin frig artificial sau anhidridă carbonică. In ce priveşte vinurile, primele în­cercări efectuate arată că vinul na­tural nu cuprinde decât foarte puţine vitamine antiscorbutice şi vitamine B1, dar cantităţi însemnate de vita­mine B2. De îndată ce vinul suferă un tratament oarecare, vitaminele sunt distruse. In deosebi concentra­rea sub vid și la o temperatură scă­zută, disturge vitamina C. Iată o mătase cumulardă: impri­­me-ul! A isbutit să se insinueze sub toate formele, şi sub pretextul tutu­ror garniturilor, în toată gradaţia ro­chiilor, necesare în cele douăzeci şi patru de ore. Sub tailleur-urile sobre, veţi găsi bluza imprimată, în culori vii şi dese­ne surprinzătoare. Fante, guleraşe, veste, eşarfe înflorate, înveselesc ro­chiile de culoare închisă. Bolerouri imprimate, pe rochii uni, sau invers,­­redingote, mantouri, tail­­leur-uri, rochii pentru dimineaţă, după- masă, sau­­seară, toate, toate, sunt imprimate. Dacă pentru rochiile lungi, de sea­ră, se preferă imprime-ul cu flori mari stilizate sau buchete rare, pe celelalte rochii și garnituri, se pot citi faţetele unei fantezii care s’a ins­pirat din orice. Litere, partituri muzicale, fraze an­­gajante ca: „Suivez-moi“, „Toute a toi“ (încât cred că ar fi periculos să treci strada îmbrăcată astfel), minus­cule pagini de roman, unde, dacă te uiţi atent poţi citi şi titlurile (inge­nioasă reclamă!), începutul unei scrisori de dragoste, scene mitologice, omuleţi făcând gimnastică, etc. Bă, mai figurează­ homari, peşti..­. Dar această­ ţesătură cu mii de feţe,, ne mai rezervă o surpriză în vara a­­ceaseta. O vom vedea transformată in pantofi, pălării şi genţi. Un mare succes se prevede man­­toului imprimat. Pentru seară, se face din ţesături diafane ca tuli, voii, sau ferganza. Lungi până la pământ, în falduri bogate, aceste mantouri trans­parente, sunt nespus de frumoase. ★ Dăm la începutul rubricei (Md. 1), un model de Vera Borea, din organză imprimată multicolor, și purtat peste o rochie din cloque azuriu. Cu mult mai prac­tic, dar nu aşa poetic, ca cel de mai sus, e mantoul­­imprimat pe care-l putem purta ziua peste orice ro­chie de tonalitate în­chisă. El se face din pichet, olandă, măta­se groasă, sau altă ţesătură potrivită. Modelul alăturat e din marochin de mă­tase, imprimat negru pe alb. Buzunarele în formă de butonieră sunt în aceeaşi cu­loare cu cordonul. Se poartă pe o rochie neagră de mătase. Cum forma „redin­gotă“, predomină a­­nul acesta, aproape toate mantourile au această lin­ie, schim­bând numai detaliile. Se fac cu guler şi revere, încheiate la un nasture, sau nu­mai cu revere mari, şi închise cu patru sau cinc­i nasturi. Aceeaşi formă au şi mantourile unei de culori închise, cari se poartă peste rochii imprimate, ★ cu deosebire practic şi frumos. E tot atât de elegant z­iua ca şi seara. Sunt de preferat desenele mici în două sau mai multe culori pe fond închis. Dacă ştie să-şi aleagă bine culoarea, chiar o femie care nu e prea sveltă, poate îmbrăca un astfel de costum. Iată un model de Lucien Lelong, potrivit pentru serile de vară. Dese­nul e alb pe negru, jacheta încheiată la două rânduri de nasturi, iar bluza intr’un ton frumos de verde. O rochie cu aspect simplu, de o e­­leganță studiată, potrivită pentru după masă la un ceai, bridge, e mode­lul din stânga. De notat mişcarea ori­ginală a mânecilor şi decolte­ului. Fusta e tăiată oblic,­­iar o panglică sau cordon de catifea se înoadă în faţă, tinerească, se face dintr’un impri­­meu cu motive mari. O banta lată încrustată la talie, formează centura. Decolte­ul ascuţit se prinde cu o broşe, începând chiar din talie, fusta e plisată de jur împrejur. Aproape toate rochiile imprimate, se fac foarte simple, ţesătura fiind ea însăşi destulă garnitură. Jupele sunt tăiate drept, sau oblic, astfel ca se deseneze silueta. O anumită amploare se observă doar la corsaj, grație drape-urilor și crețurilor. KIRA Rubrica femei ROCHII ÎNFLORITE Tailleur-ul imprimat este un gen * A doua rochie, din dreapta, foarte Primul spital subteran Zilele trecute s-a pus la Praga pia­tra fundamentală a primului spital subteran. Spitalul acesta va fi ame­najat în subsoluri de mai multe etaje. Intre suprafaţa pământului şi came­rele primului etaj subteran va fi o depărtare de cel puţin patru metri, în aşa fel încât chiar şi acest etaj, fără să mai vorbim de celelalte si­tuate mai adânc, va fi la adăpostul oricărui bombardament aerian. Ceea ce a determinat municipali­tatea oraşului Praga să proecteze construcţia aceasta, a fost tocmai teama de un eventual atac al avioa­nelor. Spitalul va avea săli de operaţie, laboratorii şi va putea adăposti două sute de bolnavi deodată. Pe bolta de beton armat care va apăra vii­toarea construcţie, se va amenaja un parc pentru copiii cartierului. Statistică prea precisă ...Dacă mâine ar fi răsboi 55 mi­lioane de soldaţi ar putea fi gata să plece pe front. Această cifră a fost stabilită de autorităţile militare americane, cari au făcut o recapitulare a unităţilor de armată regulată, a rezervelor şi a forţelor mobilizabile din întreaga lume. Fără a ţine socoteală de un milion de soldaţi chinezi, cari se găsesc deja înarmaţi şi gata de luptă, a­­ceastă statistică arată că totalul băr­baţilor aparţinând armatelor active, premilitare este de 54.412.628. Cei 28 din coadă, arată destul de bine, că statistica este de prove­nienţă americană. CURENTUL Un îndrăzneţ atac banditesc la Constanţa CONSTANŢA, 30.­­ Un îndrăz­neţ atac banditesc a fost săvârşit astă noapte în oraşul nostru pe la ora 10, la locuinţa d-lui comerciant Diamandi Polyhroniade din str. Bogdan Vodă 4. Doi indivizi ne­­cu­noscuţi, înarmaţi cu revolvere, au pătruns cu chei false în locuinţa comerciantului şi s-au năpustit asu­pra d-nei Elena Polyhroniade şi a soţului ei, cerându-le să le dea ba­nii şi bijuteriile pe care le aveau în casă. Faţă de împotrivirea d-lui Policroniade, unul dintre bandiţi i-a aplicat o puternică lovitură cu revolverul în cap, lăsându-l în ne­simţire. Soţia acestuia a început să ţipe după ajutor. De teama de a nu fi prinşi, celălalt bandit a lo­vit-o cu o rangă de fier în cap. La strigătele femeei au alergat vecinii cari au încercat să prindă pe ban­diţi. Aceştia trăgând mai multe fo­curi de revolver asupra d-nei Elena Polyhroniade, fără s’o nemerească, au reuşit să dispară. Fiind anunţată poliţia, a sosit la faţa locului de comisar Gornac cu câţiva agenţi, cari suindu-se într’o maşină au plecat în urmărirea tâlharilor, fără a-i prinde. Cercetările sunt în curs. o­ idea4Vrem cm macmocam d­ec Citiţi în fiecare zi: MICA PUBLICITATE TURBURARILE PROSTATICE CUM SE POATE EVITA OPERAŢIA In general, pe la vârsta de 50 ani prostata se inflamează, se măreşte. Bolnavul resimte nevoia pe cât de că un tratament bine urmat cu Mag­­nogene calmează inflamaţa prostatei. Aceasta îşi micşorează volumul pe zi ce trece. Uretra este liberată, jun­­ghiurile, arsurile se potolesc încetul cu încetul. Vezica se goleşte complect Şi nevoia de a urina e mai puţin frec­ventă, mai puţin tiranică, micţiunile redevin normale. Efectul Magnogene­­ului se mai traduce şi printr’o ame­liorare a stărei generale iar în anu­mite­ cazuri la aspectul unei adevă­rate întineriri. Darea de seamă a u­­nei comunicări către Academia de Medicină, ce descrie efectele şi re­zultatele acestui nou tratament, va fi trimisă gratuit, la cerere de către „UNION COMMERCIALS FRAN­­CAISE“, Reprezentanţa Generală pen­tru România str. Precupeţii Vechi nr. 1, Bucureşti III (Dep. Cr.) tuturor persoanelor, pe care le interesează a­­ceastă chestiune. MINISTERUL FINANŢELOR DATORIA PUBLICA DECIZIA 631936 Comisiunea pentru judecarea opo­ziţiilor şi autorizarea emiterei de duplicate luând în examinare petiţia d-lui Petre Tălmăcean Bucureşti Hotărăşte : Admite în parte opoziţia şi obligă Ministerul Finanţelor să elibereze duplicate numai după următoarele titluri: Rentă 5% 1919 No. 47813/14 a Lei 1.000 fiecare fără talon şi cu­poane Preşedinte, Dumitrescu. Secretar, Năstase. vor fi distribuiți jucatorilor NU FITI UN SIMPLU SPECTATOR „Ungurii“ oraşelor ardelene, văzuţi de un gazetar budapestean Afară de cele ce le-am reprodus în numărul nostru de alaltă­eri, se mai cuvin reţinute următoarele din an­chetele făcute săptămânile trecute în Ardeal de trimisul special al gazetei budapestane „Magyarsag“, d. Matei Neller . Din corespondenţa apărută în n­rul de la 22.IV, al gazetei budapestane, Ungurii din Ardeal au un mare no­roc că românii sunt în majoritate or­todocşi. Se interpune între ei acest zid de netrecut: deosebirea de reli­gie, care împiedică desnaţionalizarea Prin organizarea sa centralizată, ie­rarhică, religia catolică ii ţine pe margini strâns într’un mănunchiu. Tot catolicismul — arată apoi d. Neller în corespondenţa apărută în n-rul din 24.IV, îi face pe preoţii de origine germană să se opună desma­­ghiarizării, şi anume din pricina a­­titudinii anticatolice a Germaniei na­­ţional-socialiste. Constată de altă parte — în an­chetele referitoare la saşi — că nuanţa anticatolică a naţional-socialismului a prins, prin Waldemar, Gust, rădă­cini adânci între saşii din Ardeal, în­deosebi în părţile braşovene. Corespondenţa din n­ rul de la 25.IV e închinată în întregime acţiunii d-lui prof. univ. Onisifor Ghibu. Redă o lungă convorbire cu profesorul clu­jean, în care se stărue asupra inter­calărilor şoviniste făcute de unguri în cărţile de rugăciune şi în slujbele religioase catolice. D. prof. Ghibu ac­centuează mereu, că religia catolică din Ardeal, trebue să pună în slujba statului, la fel cu religia catolică din toate ţările. Corespondenţa publicată în numă­rul din 28.IV face un amănunţit is­toric al schimbărilor politice întâm­plate de la unire până azi în viaţa săsească. De reţinut constatarea . Se afirmă greşit că se dă la saşi o luptă între hitlerişti şi antihitlerişti. „E mult spus, dacă evaluăm la 20 la sută pe saşii cari nu se însufleţesc pentru naţional-socialism“. Cei 20 la sută nu sunt adversari ai naţional­­socialismului, ci sunt cel mult indi­ferenţi sau oameni cari stau în es­­pectativă. Cele două taberi în cari sunt împărţiţi saşii, sunt de fapt, a­­mândouă naţional-socialiste. Se dă naţional-socialismului intre saşii din Ardeal interpretări deosebite, după oameni şi ambiţii, pentru că sunt prea mulţi conducătorii şi ariviştii. SAŞII DESPRE FOSTA STĂPÂNIRE UNGUREASCA In ancheta apărută la I.V. crt. se redau in chip de convorbire cu un sas care ar reprezenta gândirea să­sească­ generală, părerile saşilor des­pre regimul românesc şi fostul regim maghiar, bineînţeles în raporturile cu saşii. I s’a spus ziaristului budapestan că n’ar fi trebuit să-i surprindă pe unguri hotărârea dela 1918 a saşilor de a se uni cu România, deoarece ori cât i-ar fi socotit ungurii de ataşaţi maghiarismului, saşii au rămas saşi chiar când vorbeau ungureşte. Au mers spre ţinta lor, care acum e con­cretizată la toţi în naţional-socialism. Naţional-socialismul are între saşii din Ardeal un teren mai favorabil chiar şi decât în Germania, fiindcă saşii de aici nu sunt catolici, ci e­­vanghelici. Arată apoi trimisul gazetei buda­pesta­ne că i s’ar fi spus că în Româ­nia saşii sunt mai oprimaţi economi­­ceşte decât erau în fosta Ungarie. Românii se ating însă numai de bu­nurile lor materiale, dar nu au ni­mic cu sufletul lor , în vreme ce un­gurii­ căutau să le ia ce au mai scump, naţionalitatea şi rasa, ungurizându-i. „Dacă cu toată situaţia noastră mai grea (???) stăm mai bucuroși sub stă­pânirea românească — i-a spus inter­locutorul — e pentrucă românii nu vor să ne românizeze“. „Problema românească — i-a spus apoi — ni se prezintă într’o formă foarte simplificată, fiind o simplă chestiune economică“. I s’a vorbit în continuare despre raporturile germanilor dela noi cu minorittaea maghiară. I s’a spus că şi dacă în anumite cazuri ar fi între ei o colaborare, din motive tactice nu o pot da pe faţă, — ceea ce tri­misul gazetei budapestane o traduce astfel : Socotesc prietenia maghiară com­promiţătoare. De altfel nici nu e po­sibilă o colaborare — i s’a spus — a­­tâta timp cât se pun din partea un­gurilor piedici în calea regermanizării­ şvabilor maghiarizaţi, iar in Ungaria li se ia nemţilor cu sila numele şi­ limba. INTRE UNGURI ŞI EVREI Ancheta apărută în numărul din 8.V crt. se referă la legăturile dintre ungurii şi evreii din Ardeal. Arată că procesul desfacerii evrei­lor de unguri, început după 1918 prin sionism şi prin faptul că românii îi socot minoritate etnică, îşi continuă calea, îndeosebi e din ce în ce mai accen­tuată despărţirea la generaţia nouă. „E grea întrebarea — notează după arătare­a acestui proces ziaristul buda­pestan — ce înseamnă în asemenea situaţie evreimea pe seama minorită­ţii maghiare. Căci de însemnat, e in­discutabil că înseamnă, în primul rând prin limba şi cultura prin care se exprimă. Evreii aceştia vorbesc cu toţii ungureşte, limba maternă şi-i limba ungurească, ba această limbă maternă şi-o păstrează şi noua gene­raţie. E o caracteristică cu totul spe­cială, după cum e deasemenea sur­prinzător că înseşi ziarele cele mai îndepărtate de ideia maghiară şi de comunitatea de viaţă cu ungurii, zia­rele sioniste cari propovăduesc în chipul cel mai făţiş conştiinţa de rasă şi de naţionalitate evreiască, apar în Iiimba maghiară". „Ei bine, această evreime cu limbă maternă maghiara, care e fără doar şi poate mult superioară ca putere de jertfe materiale ungurilor, îşi caută viaţa sa culturală, distracţiile sale, formele sale de manifestare socială. Vrea literatură, doreşte să citească,­­ deci ia carte ungurească. Vrea dis­tracţii, deci ea este aceea care umple teatrul unguresc. Vrea să se informe­ze : ea cumpără deci cele mai multe dintre ziarele liberale de la Budapesta cari intră în ţară. Susţine cluburi splendide, iar limba de conversaţie e şi acolo limba ungurească. Chiar a­­seară am fost la Clubul ziariştilor din Timişoara, care­ nu e un cerc so­cial susţinut pe seama gazetarilor, ci e o cointeresare a lor afaceristă. E un club splendid ,elegant, comod. Săli arhipline, peste tot femei îmbrăcate strălucitor, cărţi de joc, muzică, dans, bijuterii şi peste tot■ o vorbă ungu­rească, şi uneori câte un rătăcit oas­­pe român. M’am uitat bine în jurul meu. Erau evrei, evrei cari vorbeau ungureşte, dar abia puţini evrei-ma­­ghiari“. „E un interes unguresc această pă­tură evreiască, care deşi îşi tăgădu­eşte maghiarismul, iar în viaţă socială se retranşează în cercul său, dar vrând-ne­ vrănd devine sprijinitoare a culturii maghiare şi colorează cu vor­bă ungurească fizionomia oraşelor, —i mă gândesc aci în primul rând la A­­rad şi Oradea, a căror coloratură ungurească o dă comerţul evreesc" ? Timişul special al lui „Magyarsag“ arată în continuare că, cu toate a­­cestea, ungurii de aici nu sunt mul­­ţimiţi cu serviciile ce li le fac evreii. Cultura şi literatura maghiară ce o răspândesc, e o cultură şi-o literatură licenţioasă, primejdioasă.'' Partidul maghiar nu-l sprijinesc. Ihi ■întreprin­derile lor— chiar când sunt sucursale budapestane, conduse de evrei cu ce­tăţenie maghiară (şi ziaristul buda­pestan relevă că a întâlnit foarte mulţi de­ aceştia) — angajeză evrei şi în prea puţină măsură unguri. Trimisul gazetei budapestane nu vorbeşte nimic de presa ungurească — care e evreiască în 90 de cazuri la sută — şi nici despre alte aporturi efective ale evreilor la cauza ma­ghiară, prin care oraşele ardelene îşi menţin — precum a arătat mai sus — coloratura ungurească, întreg finalul anchetei e o înşirare de plângeri, pe chestia sucursalelor de la noi ale insti­tutelor şi întreprinderilor budapesta­ne, evident cu scopul ca să provoace o presiune budapestană asupra aces­tor sucursale conduse de cetăţeni ma­ghiari, ca să se pună şi mai mult în slujba pan-maghiarismului. EVREII ŞI REVIZIONISMUL UNGURESC Ancheta se încheie cu o nouă aver­tizare că procesul de desfacere a e­­vreilor de unguri e’n curs: „Procesul de desfacere s’a pornit şi se poate din ce în ce mai bine simţi aceasta la tineret. Dispoziţia e­­vreilor de aici oscilează după cum pălesc sau strălucesc posibilităţile re­vendicării maghiare (adică ale revi­zionismului, — N. Tr.). Chiar dacă sufleteşte trag mai mult la unguri, dacă văd că revizuirea, e fără pers­pective şi fără speranţe, cu obiectivi­tate uscată, aproape negustorească, ei trag în mase din ce în ce mai mari consecinţa acestui lucru, şi se aco­modează la noua situaţie, care îi re­clamă evreului ungur să devină total şi numai evreu. Acest proces, în schimb, nu trebue grăbit, şi poate fi o oarecare consolare pentru unguri că se găsesc mulţi cari au rămas nu numai ca limbă ci şi ca sentimente şi chiar ca religie — evrei unguri“. Relaţiile germanilor şi evreilor din Ardeal, cu minoritatea maghiară Ancheta ziarului „Magyarsag“ Curse de autobuze C. F. R. Intre Paşcani Tg.­Neamţ şi mănăstirile Văratec şi Agapia Cu începere de Marţi 1 Iunie crt. transportul călătorilor şi bagajelor între Paşcani­ Tg. Neamţ şi Mănăs­tirile Neamţ, Văratec şi Agapia se va face cu autobuze proprii C.F.R. Orele de plecare vor fi: Din Paşcani gară pentru Mănăs­tirea Neamţ la ora 5; din mănăsti­rea Neamţ pentru Paşcani gară la ora 7.35; din Paşcani gară pentru mănăstirile Agapia şi Văratec la ora 12; din mănăstirea Agapia pentru mănăstirea Văratec şi Paş­cani gară la 17,10; din Paşcani gară pentru Tg. Neamţ la 5, 8, 15, 12, 17 şi 15, din Tg. Neamţ pentru Paşcani gară la 6, 8, 15, 14 şi 18.30. Toate cursele vor sosi şi pleca din gara Paşcani în legătură cu trenurile de călători în direcţiile: Bucureşti, Iaşi şi Cernăuţi. Pentru distanţa Paşcani, Tg. Neamţ se va percepe 65 lei de persoană. Pentru distanţa Paşcani-Mânăs­­tirea Neamţ sau Mănăstirea Vă­ratec. Pentru distanţa sau mănăstirea Agapia se va percepe 85 lei de persoană. Pentru staţiunile intermediare se va percepe taxa proporţională cu distanţa. In afară de aceste taxe se va mai încasa taxa timbrului de avia­ţie şi taxa de 2 la sută turism. Fiecare călător are dreptul să transporte cu sine 20 kgr. bagaje sau colete fără nici o taxă. Cantitatea ce întrece această greutate se va taxa socotindu-se pentru fiecare unitate de 20 kgr. întreagă sau începută, câte 0.42 lei de kgr. cu rotunjirea sumei din 5 i­ 5 lei. Pentru Paşcani-Tg. Neamţ taxa va fi de lei 15. Pe ziua de 1 Iunie 1937 încetea­ză circulaţia autobuzelor particula­re pe acest traseu. ••••••••• De la funcţionarii din ministerul de finanţe Comitetul secţiunii funcţionari­lor din ministerul de finanţe, în legătură cu nevoile şi toate pro­blemele acute ale funcţionarilor financiari, invită pe colegii din toate direcţiunile, serviciile, ad­ministraţiile financiare şi percepţii, să ia parte la şedinţa de astăzi, Luni 31 Mai­, ora 8 seara, ce are loc la sediul Federaţiei generale a salariaţilor publici din str. Aristi­de Briand No. 20 (palatul Carlton). Comitetul anunţă următoarea ordine de zi: 1) Salarizarea; 2) Scumpetea; 3) Avansările; 4) Ches­tiuni de organizare și administra­ție; 5) Diverse. Numeroase străzi din Capitală sunt încă sub apă INUNDAŢIILE N’AU FĂCUT NICI O VICTIMA In urma ploii de Sâmbătă seara, peste 40 de străzi au fost inundate, iar mai multe imobile avariate. Echipele celor cinci posturi de pompieri lucrează continuu la des­fundarea canaturilor şi la pompa­rea apei din case. Astă noapte mai erau inundate cipesa Elena (rond), Floreasca și mai multe străzi din cartierul Prin- Gramond. „CURENTUL“ S. A. R. Bucureşti, str. Domniţa Anastasia — No. 6 — EXTRAS După procesul-verbal al Consi­liului de Administraţie No. 25 din 27 Mai 1937. Prezidează Domnul Pamfil Şei­­caru, Director General. CONSILIUL In urma propunerii d-lui Direc­tor General Pamfil Şeicaru, alege în unanimitate şi în conf. cu art. 7 din Statute, ca Preşedinte al Con­siliului de Administraţie, pe d. Const. Bursan, iar ca Administra­tor Delegat, pe d. D-tru Stambuliu. Consiliul acordă d-lor Const. Bursan şi D-tru Stambuliu, drep­tul de a semna valabil firma so­cială, colectiv sau oricare dintr’înșii, împreună cu Directorul General, în conf. cu art. 8 din statute. Pentru Conformitate, „CURENTUL“ S. A. R. Ad­tor delegat, (ss) D. Stambuliu Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti Oficiul Registrului Comerţului Se vizează de noi spre publicare în Monitorul Oficial, Secretar General,. Locul sigiliului (ss) Indescifrabil No. 8069 din 29 Maiu 937.

Next