Curentul, august 1937 (Anul 10, nr. 3412-3442)

1937-08-04 / nr. 3415

Miercuri 4 August 1937. Sfidări iredentiste la Malnaş-Băi In atenţia d-lor miniştri de interne şi de finanţe In ţinutul Secuimii, acolo unde autoritatea românească trebue să se facă simţită cât mai mult, au loc unele manife­staţiuni cu atât mai­ în­grijorătoare, cu cât ele vin dela e­­lemente, cari, deşi nu sunt români de batşină, mănâncă totuşi, în cali­­atea lor de funcţionari publici, pat­red,­ şi­ după cum se va vedea în asul de faţă, chiar cozonacul, ofe­­it din secătuitul buget al statului. La Malnaş-Băi, staţiune balneo­­■Hmaterică, în care numărul străini­­or covârşeşte pe-al românilor, sfida­rea adusă prestigiului românesc a ttr­ecut orice limită. Dar să povestim faptele : Un funcţionar al statului — no­­aţi bine — pe nume Victor Tratt­­lers controlor fiscal de prin Timi­­oara — având predilecţii pentru muzica ungurească, — înţelegea să 38treacă tot timpul cu orchestra de igani care —­ plătită gras — îi cânta a..ureche numai săltăreţe csardas-uri şi languroase rapsodii de stepă. Puţinel public românesc aflat pe icolo şi reprezentanţii autorităţilor, iu căutat să reacţioneze. Cam , timid, aci d. Trattner, cu a sa familie î nscrisă pe ungureşte „Anikó“ — a nceput să ameninţe pe reprezentanţii primăriei şi poliţiei, c­u teribile in­­ervenţii la Bucureşti, unde ar avea nori şi suspecte protecţii. Şi într’adevăr, peste câteva zile, l. Victor Trattner, şi-a adus drept musafir şi conviv, pe un inspector de iguranţă — tot de la Timişoara — ,u care, în ciuda tuturor celorlalţi clienţi români, a început să comande tarafului de lăutari­­— aceleaşi nos­talgice arii budapestane. „Să pof­teascul să mai ‘intervină ci­neva să se cânte româneşte“ — exal­tau până şi chelnerii unguri din re­staurant — mulţumiţi că o atare sfi­dare vine din partea unui consăn­­gean funcţionar al statului român , pus sub protecţia unui atât de siman­dicos personagiu ca inspectorul de si­guranţă... Scena a produ­s indignarea tuturor bunilor români, cari, în frunte cu d. prof. universitar Stan Ionescu, au ple­cat, ostentativ, din sală. A doua zi, d. Trattner şi Anikó „Victorie“, au părăsit victorio şi sta­ţiunea, conduşi cu alai de lăutari pâ­n la gară, declarând că se duc la mai mărimile lor, pentru a pedepsi exemplar, pe reprezentanţii autorită­ţilor româneşti, cari şi-au permis să intervină pentru a se cânta şi arii mai puţin maghiare... Făcăndu-ne ecoul indignării tutu­rora, cerem numai d-lor miniştri de interne şi finanţe să dea curs rapoar­telor înaintate de regiunea de jan­darmi a­­ judeţului. Trei-Scaune, pen­tru a curma odată pentru totdeauna insolenţele celor cari, salarizaţi de statul nostru, îşi permit să arunce în obrazul românilor, sfidări ca acelea de la Malnaş. Aceasta, ca nu cumva d. Trattner et comp. să nu se mai poată lăuda cu înaltele sale protecţii, şi pentru ca un inspector de siguranţă, chemat să a­­dere prestigiul autorităţii, să nu se mai complecă în complicităţi atât de dureroase. tinderea unui minor hoţ la Timişoara TIMIŞOARA­­. — Firma Schrul­ligen, din caest oraş, văzând că me­ni ii lipsesc bani din casa de fier, a făcut un denunţ la poliţie. Chestura de poliţie ordonând cer­­etarea cazului, agenţii biroului ju­­diciar au resuit să identifice pe hoţ­ii persoana minorului L. D. care la angajat la această firmă. In urma cercetărilor făcute s-a descoperit că minorul şi-a făcut un implicat al cheii dela casa de bani, iar dimineaţa, când venea spre a face curăţenie în birouri, descuia cassa de bani şi lua din ea cât dorea, iar după aceia o încuia la loc spre a nu se putea observa. Cu ajutorul duplicatului minorul hoț a furat din casa de bani suma de 20 mii lei, pe care i-a cheltuit. După terminarea cercetărilor L. D. va fi înaintat parchetului spre a dispune. nteresante procese de arbitraj la Camera de Comerţ din Brăila BRĂILA 31 . La Camera de co­merţ au fost introduse următoarele acţiuni: D Sache Klein, din Bucureşti, str. Bursei 3, a chemat în judecată pe d. Dunştein din Galaţi, str. Logofăt Tăut 12, cerând ca să fie reziliat contractul de vânzare-cumpărare a 58 vagoane porumb care nu au fost livrate la timp. Reclamantul pretinde plata sumei de 137.500 lei, reprezentând diferenţa de preţ. ★ Acelaş reclamant a chemat în jude­­aţă societatea anon. „Grainer”, din Galaţi, str. Braşoveni 80, cerând a se declara reziliat contractul, pentru fur­nizarea a 25 vagoane porumb, pe care pârîtul nu le-a predat la vreme. Reclamantul pretinde suma de 62 mii 500 lei, drept despăgubiri. ★ D. Simsin Beider, din corn. Arciz- Cetatea Albă, a introdus contestaţie împotriva deciziei Camerei de comerţ dată în acţiunea intentată de că­tre Carol Iosef, prin care a fost con­damnat să plătească intimatului suma de 48.375 lei, cu titlul de daune. Contestația se sprijină pe motivul că procedura nu a fost legală. Termenul pentru judecarea tuturor acţiunilor, a fost fixat în ziua de 18 Septembrie crt. ­­embrii camerei de munca din Ploeşti în escursie la Brăila BRAILA. 2. — Durm­inică dimi­neaţa, au sosit în localitate, mem­­rii consiliului de administraţie ai camerei de muncă din Ploeşti, în­­oţiţi de preşedintele instituţiei şi funcţonarii superiori respectivi. Oaspeţii au făcut o excursie în localitate, vizitând oraşul, Monu­mentul şi Lacu-Sărat. Cu trenul de seară excursioniştii ploeşteni au părăsit oraşul nostru. Măsuri pentru menţinerea ordinei la Brăila BRAILA. 2. C Eri fiind aniver­sarea zilei roşii, autorităţile din oraşul nostru, au luat măsuri pen­tru menţinerea ordinei. Trupele din garnizoană au fost consemnate, iar un pluton de sol­daţi din regimentul grăniceri, a fost pus la dispoziţia poliţiei pentru a putea interveni la nevoie. La toate edificiile autorităţile publice, au fost postate sentinele. Nenorocirea din Brăila . BRAILA, 2. — Lucrătorul Ene Florea, dela uzina electrică din localitate, pe când repara firele electrice la un stâlp de pe str. Re­gala, i-a căzut în cap un drug de lemn, rănindu-1 grav. Victima s’a prăbușit în stradă, într’un lac de sânge. Intervenind trecătorii, nefericitul lucrător a fost transportat la spitalul orașului, unde i s-au administrat ajutoare. Agresiune la Brăila BRAILA. 2.­­ A fost arestat de poliţie tânărul Mişu Lapoviţă, de pe str. Regală nr. 159, care fiind în stare de ebrietate s-a năpustit asupra gardianului public Nicolae Badea, încercând să-l omoare cu cuţitul. Gardianul a putut scăpa teafăr în urma intervenţiei mai multor trecători, cu ajutorul cărora Mişu Lapoviţă a putut fi dezarmat şi condus la circumscripţia poliţie­nească respectivă. întrunirea meseriaşilor din R.­Vâlcea R.-VALCEA. — In dimineaţa zilei de Duminică 1 August a. c., s’a ţinut în sala sfatului negustoresc din lo­calitate o mare întrunire a meseria­şilor locali. La această întrunire a luat parte şi d. senator Samoilă. Notar acuzat de fals în acte publice BRAILA. 2. — Legiunea de jan­darmi şi parchetul au fost sesizate că secretarul comunei Mohreanu, din judeţul nostru, anume Vlad Perianu s’a făcut vinovat de faptul de fals în acte publice. Numitul este învinuit că a falsifi­cat buletinele de populaţie ale mai multor ţigani nomazi ce erau urmă­riţi de diferite poliţii din ţară pen­tru fapte infamante. V­lad Peria nu le-a emis ţiganilor buletine pe alte nume decât cele reale. împotriva numitului notar s-au dre­sat acte c­u cari a fost deferit par­chetului. Provocări minoritare la Comrat COMRAT. — La Comrat, se petrec unele fapte ce­ ar trebui să dea de gândit autorităţilor superioare. In această cetate a minoritarilor, edilii comunei, nu vor să mai ştie de legile ţării şi ordinele date de supe­riorii lor. Prin diferite atitudini ne insultă tot ce avem noi mai scump in demnitatea noastră naţională. Din numeroasele cazuri relatăm câ­teva: La nici o serbare naţională nu se întocmetse program, aceste serbări considerăndu-le adevărate poveri. Joi 22 iulie, a. c., căn­d toată suflarea ro­mănească serba numele M. S. Regina Maria, la Comrat nu se vedea nimic. Poliţaiul oraşului de comisar Capcic, a fost nevoit să concentreze toţi gar­dienii publici, pentru a impune popu­laţiei să arboreze drapelul naţional. La Tedem, uşile bisericii erau fe­recate în lanţuri şi nici urmă de edil nu se vedea.­­ Cazul acesta a produs indigna­re printre populaţia paşnică şi a bunilor români. Se impune ca d-nii miniştri de in­terne şi culte să ordone o grabnică anchetă, iar vinovaţii să fie aspru pe­depsiţi spre a se da un exemplu tu­turor acelor ce, în mod viclean, sapă temelia statului nostru, îndrăzneţ furt la Brăila BRAILA. 2.­­ Poliţia judiciară de pe lângă chestura municipiului, a fost sesizată despre un îndrăzneţ furt săvârşit noaptea trecută la lo­­cuinţa comerciantului Leon Bogoa­­gă de pe str. Plevnei nr. 191. Hoţii s’au introdus în locuinţa numitului comerciant, printr’o fe­reastră ce rămăsese deschisă şi au furat obiecte de îmbrăcăminte, len­­juri, lucruri casnice, precum şi o sumă de bani şi bijuterii de va­loare. Se fac cercetări pentru identifi­carea şi arestarea hoţilor. urentul. Inaugurarea mai multor şcoli primare la Buzău Asistă d. dr. Angelescu şi director general Ghiţescu BUZĂU. 1. — Cu un fast deose­­seu şi subrevizorul Jalbă, de­ tinerii lii, au fost inaugurate mai multe şcoli primare din judeţul nostru, ri­dicate cu sprijinul dat de dr. Ange­lescu, parlamentarii judeţului şi pre­fect C. Tegăneanu. La aceste festivităţi, au luat parte d. dr. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale însoţit de d. director ge­neral St. Ghiţescu. Satele au îmbrăcat cu această oca­zie haine de sărbătoare. , ASISTENŢA La aceste festivităţi culturale au luat parte d-nii: Justin Stănescu şi Remus Nestor, vice-preşedinţii orga­nizaţiei liberale, Virgil Popescu şi co­lonel Marinescu, senatori, prefect C. Tegăneanu, C. Cazan, Nicu Diacone­­scu, deputaţi, Marin Zamfirescu, pre­şedintele camerei de agricultură şi preşedintele consiliului judeţean, in­spector general I. Teodorescu, revizor şcolar V. Bogodoiu, căpitan Craio­­veanu de la regiunea de jandarmi, a­­vocat C. Andriescu, consilier comu­nal, avocat Zaharescu, avocat Panai­­tescu, ş. a. INAUGURAREA ŞCOLII ŞI CĂMI­NULUI CULTURAL DIN COMUNA LIPIA La orele 10 dimineaţa, în corn. Li­­pia, a avut loc inaugurarea şcolii primare şi căminului cultural, ridi­cat din iniţiativa preotului Vasile Po­­­pescu. Comuna a fost frumos pavoazată. In întâmpinarea oaspeţilor au ieşit notabilităţile comunei în frunte cu primarul I. Tudor şi sătenii, cari au făcut d-lui dr. Angelescu o primire entusiastă. Serviciul religios a fost oficiat de preoţii Vasile Popescu, Mihai Pope­scu şi Costică Mihail. Societatea culturală „Doina satelor“ de sub conducerea d-lui avocat Ene­­scu a intonat mai multe cântece. E­­levii şi elevele şcolii sub conducerea d-nelor Popescu şi Glodeanu şi a în­văţătorilor la fel au intonat mai multe cântece şi preotul Mihail Po­pescu, a adus omagiul bisericii şi şcolii, ctitorului culturii româneşti d. dr. Angelescu. Arată că numai prin cultură şi cre­dinţă se poate ridica Un popor. D. Ştefănescu directorul şcolii ara­tă că azi învăţătorimea trebue să fie purtătoare de făclie pentru ilumina­rea minţii sătenilor şi păstrătorii fruntariilor ţării, câştigate cu jertfa celor 800.000 de eroi, căzuţi pe câm­pul de luptă. Descrie importanţa şcolii primare din punct de vedere cultural şi na­ţional. Preotul Vasile Popescu, preşedin­tele căminului cultural, mulţumeşte d-lui dr. Angelescu, pentru cinstea ce a făcut asistând la inaugurare. Aduce mulţumiri d-lui dr. Angele­scu, d-lui prefect Tegăneanu, d-lui deputat Nestor şi parlamentarilor ju­deţului, cari pe lângă alte opere, au înzestrat comunele din deal cu apă. Facă apel la d. dr. Angelescu ca să intervină pentru restaurarea bisericii din sat, care a fost deteriorată în timpul războiului. CUVÂNTAREA D-LUI DR. ANGELESCU D. dr. Angelescu, luând cuvântul spune: Frumoasele cuvinte auzite din gura.. vorbitorilor cari miau impresio­nat fac cinstea nu numai judeţului, ci întregii ţări. Aveţi dreptate să spuneţi că după întregirea României Mari, o problemă imperioasă era, problema culturii po­porului. Din 1919, de când mă găsesc In fruntea departamentului culturii am clădit şcoli în cele mai depărtate un­ghiuri ale ţării. In Transilvania, Basarabia, nu e­­xistau şcoli româneşti, dar am dat acestor ţinuturi, ca şi celorlalte, şcoli, pentru a readuce pe fraţii înstrăinaţi la sânul culturii strămoşeşti. Numai prin cultură vom păstra patrimoniul ce l-am dobândit prin jertfa celor 800.000 soldaţi căzuţi pe câmpul de onoare. Am clădit peste 12.000 lăca­şuri de cultură, am mărit numărul învăţătorilor şi m-am străduit să le îmbunătăţesc şi situaţia lor mate­rială. Un singur lucru cer învăţăto­rilor: să-şi facă datoria. Dacă corpul didactic va fi la înăl­ţimea misiunii sale, nici un ministru nu va mai cuteza să se atingă de drepturile învăţătorilor. Cartea fără educaţie creştinească nu are nici o valoare. Fiind în frun­tea departamentului artelor am fă­cut dreptate şi clerului, alocându-i fondul necesar pentru un trai modest. Guvernul liberal a făcut opere mă­reţe în ţară. Am avut întregul spri­jin pentru culturalizarea satelor. Am sprijinit şi biserica. Intre bisericile ridicate în judeţ, biserica monumen­tală din Stâlpu, pe care am restau­rat-o este o fală a ţării. M-am îngrijit, alături de colabora­torii mei din judeţ, să înzestrez co­munele din deal cu apă, fapt la care nu s-a gândit nimeni. La sfârşitul acestei legislaţii, nu putem spune că nu ne-am făcut da­toria, servindu-ne neamul şi ţara, întreaga asistenţă ovaţionează pe d. dr. Angelescu. S-a vizitat apoi şcoala şi căminul cultural. INAUGURAREA ŞCOLILOR DIN COM. ULMENI ŞI VÂLCELE La orele 11, , d. dr. Angelescu şi întreaga asistenţă au plecat spre co­munele Ulmeni şi Vâlcele, pentru a inaugura şcolile de acolo. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de să­teni, notabilităţile din comuna Ul­meni în frunte cu primarul Rădule­premilitari. Serviciul religios a fost oficiat­ de preotul Gheorghe Nestor. D. subrevizor Jalbă, directorul şco­lii mulţumeşte d-lui ministru şi di­rector general Ghiţescu, pentru spri­jinul dat culturii româneşti.. D. dr. Angelescu, spune d-sa, care s’a ridicat din mijlocul poporului şi care a fost sfetnicul celor trei regi eroi, s’a sacrificat pentru ridicarea neamului românesc. Tuturor le mulţumeşte d. dr. Ange­lescu, care arată că sătenii din comu­na Ulmeni au fost alături de dânsul, de la venirea sa în acest judeţ. PUNEREA PIETRII FUNDAMEN­TALE A ŞCOLII DIN ŞARANGA Din Vâlcele asistenţa a plecat spre comuna Şarânga, unde a fost întâm­pinată de săteni, învăţători, preoţi, în frunte cu primarul C. Damian. Oaspeţii au luat loc într-o tribună frumos pavoazată Serviciul religios a fost oficiat de preoţii Ion Alexan­­drescu şi Vasilescu. Răspunsurile au fost date de corul elevilor, condus de învăţătorul Pompiliu Cristescu. Preotul Alexandrescu aduce elogii d-lui dr. Angelescu. Urează d-lui mi­nistru ca Dumnezeu să-i dăruiască sănătate şi zile multe pentru conti­nuarea operii sale. D-nii Cristescu, Alexandrescu şi Pompiliu Cristescu, prin cuvântări bine simţite aduc mulţumiri d-lui dr. Angelescu şi conducătorilor judeţu­lui, pentru sprijinul dat la ridicarea unei lăcaş de cultură pentru cei 600 de elevi ai comunei. D. dr. Angelescu mulţumeşte vor­bitorilor pentru frumoasele cuvinte rostite, promiţând tot sprijinul pen­tru şcoala şi căminul din com. Şa­­ranga. Cu acelaş fast a avut loc inaugu­rarea şcolii din com­. Clondiru, unde au luat cuvântul preotul Mărculescu, primarul Mustescu, învăţătorii Vic­tor Iliescu şi Petre Popescu. La orele 5 după masă a avut loc inaugurarea mai multor edificii pu­blice la Mizil. La orele 6, a fost inaugurată mo­numentala şcoală din Smeeni. Nouii consilieri ai judeţului Cetatea-Albă CETATEA-ALBA. — In urma ale­gerilor judeţene, efectuate în ziua de 25 iulie a m. — au fost validaţi con­silieri, următorii candidaţi : De pe lista nr. 1, naţional-liberală, d-nii: Petre Verbiţchi avocat, Bairam­­cea, Iohanes Wilsche proprietar Ar­­ciz, Nicolae Danilescu proprietar Cet. Albă, Mihail Bimbulov proprietar Cet. Albă, Leonhard Esse industriaş Tătă­reşti, Ion Caramarov proprietar Cu­­levcea, Iacob Clett agricultor Arciz, Alexandru Catanchin medic Purcari. De pe lista nr. 2 naţional-ţărănistă, d-nii: Theodor Iacobescu deputat Cet. Albă, Mihail Stratan avocat Cetatea Albă, Mihail Erhan avocat Volintiri, Nicolae Litinschi avocat Tătăreşti, Luca Custurov proprietar Tarutino, Grigore Sereda învăţător Plătăreşti, Anatolie Galin industriaş Gura Roşie, Ilie Gavriliuc proprietar Şaba, Cristof Dehring Tarutino, Serghei Silvestru Purcari, Cezar Popovici avocat Bai­­ramcea, Lazăr Ştefănescu învăţător Tuzla. De pe lista nr. 3 naţional-creştină, d-nii: Robert Koch medic Berezina, Const. Zugravu proprietar Cet. Albă, Iov Tuzla, Teodor Efr. Buzgan I. G. Ștefan Burduh Faraoani, Alexei Abi- Duca, Bernhard Hăusser Ploto, Vasile Dubina avocat Cet. Albă, Stepan N. Statirov Culevcea, Gustav Gerling a­­vocat Tarutino, Simeon Guţu Slo­bozia. Corul căminului cultural „Petru Maior“ din Gurgh­ii* Mureş Alte rezultate ale alegerilor comunale din Dolj CRAIOVA. 2. — In cursul dimine­­ţei de azi au fost depuse la biroul e­­lectoral al tribunalului Dolj, ultimele două rezultate ale alegerilor comu­nale din judeţul nostru. Comuna Urzica Mare: liberalii 29 v., ţărăniştii 48 v., georgiştii 86 v. Au obţinut georgiştii 4 mandate şi ţără­niştii 1 mandat. Comuna Dessa : liberalii 391 v., ţă­răniştii 90 v., georgiştii 95 v., cuziştii 69 voturi. Toate mandatele in număr de 5, au fost obţinute, de lista liberală. Brăila aşa cum este Murdărie şi mizerie - Specula neruşinată.­ Lipsa apei potabile.^ Vitregia edililor BRAILA. — Urbea noastră, pe lân­gă multe neajunsuri pe care le are de suportat, mai trebue să îndure şi vitregia edilităţii. De la centru până la periferie, ora­şul zace în necurăţenie, nefiind mă­turat şi stropit cu zilele. O dispoziţie neghioabă însărcinează pe cei câţiva măturători şi mătură­toare ale salubrităţii municipiului,­­să-şi, exercite­­lucrul in foiul zilei,, a­­tunci când, afluenţa este mai mare pe străzi. Astfel, tot praful şi microbii­ sunt răscoliţi şi absorbiţi de pietoni.­ Pe tot întinsul municipiului, abia o sărmană cisternă cu apă, stropeşte, din când în când, anumite artere principale De acentuat faptul că, pe străzile­ periferice, există mormane de gu­noaie, cu tot felul de mortăciuni pe ele, cari exala mirosuri pestilenţiale şi pun în permanent pericol sănăta­tea cetăţenilor. SPECULA IN CREŞTERE Dealtfel, lipsa de solicitudine pen­tru cetăţeni, din partea edililor, se remarcă printr-o atitudine pasivă faţă de toţi speculatorii vieţei econo­mice. Astfel, în halele centrale, cât şi în pieţele din diferite puncte ale oraşu­lui, măcelarii, zarzavagii, pescarii şi alţi negustori, fixează preţurile după bunul lor plac, deoarece serviciul de control străluceşte printr’o totală ab­senţă. Se ştie că s’a dat dispoziţie din partea centrului ca, toate preţurile la alimente, să fie vizibil afişate, pur­tând preţul de origină şi preţul cu care trebuesc vândute consumatori­lor. Primăria municipiului nostru, a ig­norat complect această dispoziţiune care are menirea să stăvilească, oare­cum, specula ilicită, aşa că gangsterii pieţelor percep de 3—4 ori mai mult peste preţul cu care ar trebui să-şi vândă mărfurile. LIPSA APEI POTABILE Deşi Brăila are marele avantaj de a fi fost la Dunăre şi deci să aibă apă la îndemână, totuşi, brăilenii su­feră enorm de lipsa apei potabile. Cauza acestui neajuns îl formează lipsa unei uzine capabile să furnize­ze debitul necesar de apă pentru în­treaga populaţie, precum şi pentru cartierele mărginaşe, aşa că cetăţenii acestor cartiere îşi furnizează apa necesară direct din Dunăre, cărând-o cu sacalele ,ca pe vremea turcilor. In nenumărate rânduri s’a vorbit despre mărire­a actualei uzine de apă, astfel ca oraşul să poată fi alimentat în permanenţă cu apa necesară, atât ziua cât şi noaptea, totuşi proectul a rămas... proect. IN PREAJMA CONGRESULUI PRIMARILOR De altfel, proasta gospodărire a o­­raşului, se poate vedea după modul cum edilii noştri, în Cap cu d. Liviu Macedonescu, primarul municipiului, ştiu să îngrijească de clădirea în care se află instalate serviciile primăriei. Aceasta clădire se găseşte de multă vreme într’un hal de degradare ne­mai­pomenit, deşi din veniturile ac­­ tuale, primăria şi-ar fi putut, permi-­ te cel puţin o amenajare, dacă nu o construcţie nouă , a clădirei ei. Primarii din toată ţara, cari se vor aduna în congres, la Brăila, în cursul lunei Septembrie, vor avea să admire un oraş trecut prin focul mi­zeriei, graţie grijilor „părinteşti“ ale edililor. Comerciant jefuit în jud. Constanţa CONSTANŢA, 2. — Comerciantul ambulant Ion P. Albu, originar din comuna Hordalia, jud. Caliacra, după ce a vândut ori d. a. diferite mărfuri în comuna Valea Ţapului din­ judeţul nostru, bucuros de câştigul realizat s’a oprit la cârciuma satului unde a băut mai multe jumătăţi cu vin Turmentat de băutură, a înhămat caii la căruţă şi a pornit spre comu­na învecinată. Pe drum, făcându-i-se somn, a oprit căruţa într’o porum­­bişte şi dându-se jos s’a culcat pe iarbă. In timp ce dormea, tinerii Nicolae Gh. Rotar­u de 17 ani şi Ion Ursu de 13 ani, cori se aflau cu vitele la pă­şune, s’au apropiat de el şi l-au je­fuit de 4000 lei, mai multe poliţe şi biletele de vite, pe care negustorul le avea într’o servietă, ce­ rămăsese in căruţă. Deşteptându-se din somn, după ce soarele asfinţise, , comerciantul a con­statat că a fost jefuit şi s’a plâns şe­fului de post. In urma cercetărilor cari s’au fă­cut, cei doi hoţi au fost arestaţi. Asu­pra lor s’au găsit toţi­ banii furaţi, cari au fost predaţi păgubaşului. Cu acte dresate, hoţii au fost înaintaţi tribunalului de tm­inori din oraşul nos­tru. r Specula deşănţată de la restaurantele din Constanţa CONSTANŢA. 2. „ Credea­m că cel puţin vara aceasta, patronii restauran­telor din oraşul nostru, vor ţine sea­ma de lecţia primită anul trecut şi vor fixa preţuri modeste la mâncăruri şi la băuturi. Pentru unii dintre ei şi aceştia prea puţini, lipsa vizitatorilor de vara tre­cută, a fost într-adevăr o lecţie, care din fericire a fost în folosul lor. A­­ceasta se constată, prin faptul că vara aceasta, datorită preţurilor modeste pe care le-au pus, grădinile lor sunt ar­hipline. Din nenorocire însă, cea mai mare parte din restauratori, continuă­ să se preteze la o speculă cu adevărat deşănţată, cu toate ordonanţele emise de primăria municipiului. Mâncăruri­le preparate în mod cât se poate de prost, iar vinurile, mai bine să nu mai vorbim de ele, sunt vândute clienţilor cu preţuri enorme. Pe lângă toate acestea, se adaugă şi serviciul mizerabil al chelnerilor şi pi colilor, recrutaţi din cei ce până a­­cum nu aveau nici o meserie şi cari ştiu să apară în faţa clienţilor, numai atunci când este vorba de plată, pen­tru a-şi încasa remiza respectivă. Aşa este cazul cu restaurantele: „Cochino", „Luzana“ şi „Zece Mai", unde cetăţenii, de aici şi de aiurea, pe lângă că sunt prost serviţi, dar sunt nevoiţi să plătească şi preţuri, cari a­­proape le întrec pe acelea ale restau­­rese şi bine, higienic, curat, dar plă­­ianielor din centrul oraşului, care scr­iesc şi impozite cu mult mai mari. Sezonul, mai durează încă cel pu­ţin o lună. Noui vizitatori vor veni la Constanţa şi pentru ca ei să nu fie la cheremul negustorilor cu dor de bo­găţie într’o vara, credem nimerit că ar fi bine, ca primăria municipiului şi Camera de comerţ, prin organele sale să facă un riguros control la toate restaurantele din oraş, sancţionând drastic , pe toţi acei, cari prin specula lor fără margini lovesc în interesele unui oraş întreg, în care s’au învestit sute de milioane. Pentru că, mai presus de interesele câtorva negustori, cari toarnă apă în vin şi vând mâncăruri proaste şi scumpe, dictează interesele unui oraş întreg. Alegerile de la Mizil BUZĂU. — După cum am anunţat la timp, în ziua de 22 August 1937, vor avea loc alegeri comunale la Mizil — cel mai important centru politic, eco­nomic şi cultural, din întreg judeţul nostru. Toate partidele îşi dau seama de importanţa acestui punct strategic şi în consecinţă se pregătesc intens de luptă. Guvernul — nu deosebi — face tot ce este posibil pentru a nu pierde aceste alegeri. De aceea, în afară de campania electorală, a început şi oare­care campanie edilitară. Pavajul a în­ceput să fie reparat, serviciul salubri­tăţii înzestrat cu ceva utilaj necesar scopului său. Dealtfel, ministerul Lu­crărilor Publice a acordat Comunei Mi­zil un ajutor de cincizeci de mii de lei, bani destinaţi pavajelor. Se zice că şi Ministerul Internelor va ajuta Mizilul, cu o importantă sumă, tot înainte de a­­legeri. Grindina cât oul la Buzău BUZĂU. 1. — In regiunea Mi­zil -Vispești - Greceanca - Şarânga- Pietroasele-Ulmeni, a căzut din nou grindină, de astă dată mare cât oul. Viile sunt complet distruse, deoarece a­u fost bătute anul a­­cesta de mai multe ori cu piatră foarte mare. îndrăzneţ furt în gara Constanţa CONSTANŢA. 2. — Un îndrăzneţ furt a fost săvârşit ieri dimineaţă în gara locală, în următoarele împreju­rări : In timp ce d-na Haia Berenstein, originară din Chişinău, scobora din trenul de Bucureşti în gara locală, un necunoscut s’a apropiat de ea şi în învălmăşeală i-a smlus geanta din mână, în care avea mai multe obiecte de valoare şi bijuterii. Hoţul a reuşit să se facă nevăzut, dispărând în mulţime. ,t. D. comisar Cezar Simionis, face cereetări pentru identificarea şi ares­tarea hoţului. .................. ............................................ Nemulţumirile funcţionarilor din Buzău BUZĂU.­­ Funcţionarii şi pensiona­rii de Stat din Buzău, sunt foarte mâh­niţi, deoarece li s’a promis că vor fi ri­dicaţi prin noul buget intr’un timp de salarizare superior, ceeace nu s’a făcut. Singurul ministru care s’a ţinut de vor­bă, a fost d. dr. C. Angelescu, care — fără a promite învăţătorilor — totuşi i-a trecut în tipul II de salarizare, în timp ce toţi cei­lal­ţi salariaţi au rămas la tipul III, egali adică, în bugetul ge­neral al Statului, cu orăşele ca Panciu, Târgul Ocna, Silistra, Mizil, etc. Ga­zetele profesionale din localitate se o­­cupă pe larg de această problemă vi­tală pentru funcţionari şi se crede că — până în cele din urmă — vor mai căpăta o promisiune din partea guver­nului. Că promisiunea nu va mai putea fi însă ţinută, aceasta este mai mult decât sigur, deoarece guvernul pleacă peste câteva săptămâni, iar despre nouă salarizare nu se poate vorbi se­rios decât la viitorul buget. .......................................................... De la tribunalul Vâlcea R.VALCEA. — Tribunalul local secţia I-a, pe timpul vacanţei judi­ciare va fi condus de d. jude-preşe­­dinte C. S. Osoianu, iar ca judecători vor fi d-nii: Ilie Niculic, jude-pre­­şedinte şi V. Panţurescu, judecător. Secţia II-a, a aceluiaşi tribunal va fi condusă pe timpul vacanţei de­­ judecător Gh. A. Petrescu, judecă­tor de instrucţie va fi d. Gh. Lişcu , iar prim-procuror d. Ionel D. Po­pescu. Serbarea culturală din Păuşeşti-Vâlcea R.-VALCEA. — Duminică 8 August ora 8 seara va avea loc în comuna Păuşeşti Măglaşi Vâlcea, o frumoasă serbare urmată de bal, dată de echi­pa studenţească regală, instalată în comuna P. Măglaşi, în colaborare cu căminul cultural local. Se va desfăşura un program bogat şi variat: coruri, recitări, jocuri na­ţionale iar la urmă se va juca piesa „O noapte furtunoasă“ de Caragiale. Georgiştii buzoeni trec la guvernamentali BUZĂU. — Aproape 60 de georgişti din organizaţia buzoiană, au părăsit partidul din care făceau parte, pentru a intra în rândurile partidului guver­namental. fr..» Furt de cereale la Buzău BUZĂU. — Pentru că au furat 367 snopi de grâu, de pe ogoarele lui Nae Gheorghiu din Tohani, indivizii Ioan C. Petre şi Tache Dinu, ambii in comuna Găgeni-Vintileanca, au fost trimişi in judecata tribunalului local secţia 2-a de către Parchet. Escursia vaporului „România“ CONSTANŢA, 2. I­eri după a­­miază, a avut loc în largul mării, o reuşită excursie cu vaporul „Român­­nia“, organizată de asociaţia „Amice­le­ tinerelor­­ fete“ din­­oraşul nostru.­ Datorită timpului frumos şi condiţii­lor în care a fost organizată, excur­sia s-a bucurat de un succes desăvâr­şit. Tot timpul, orchestra marine Rega­le, a cântat pe bord, iar u­n bufet bine asortat a fost pus la dispoziţia ex­cursioniştilor. Festival artistic la Constanţa CONSTANŢA, 2. — Sâmbră 21 Au­gust, orele 9.30 seara, va avea loc în sala teatrului „Tranulis“ o reprezen­taţie artistică organizată de comicii teatrului „Alhambra“ din Bucureşti. Se va juca „Alhambra-Cabaret“ re­vistă în 2 acte. In rolurile principale vor fi d-nii: G. Groner, Dan Deme­­trescu, Al. Giovani, H. Nicolaidi, Mar­cel Emilian şi C. Nădejde. Sălbatecă agresiune la Brăila BRAILA. 2.­­ Autorităţile au fost sesizate că tânărul Nicolae Neacşu, domiciliat pe str. Mihai Bravu 386, a fost victima unei sângeroase agresiuni pe când se gă­sea în localul cafenelei lui A. Pa­­naiotis, de pe str. Victoriei nr. 46 Autorul agresiunei, anume Nicu Dumitraşcu, de pe str. Griviţei 322 a dispărut. Victima a fost internată în spitalul oraşului, spre a i se da ajutoare. Inspecţie la legiunea de jandarmi Romanaţi CRAIOVA. — D. colonel Pichi Va­siliu, de la inspectoratul general al jandarmeriei, a inspectat reşedinţa legiunii de jandarmi, din localitate, secţia şi postul de jandarmi din corn. Piatra-Olt, precum şi alte posturi din judeţ. D-sa a rămas pe deplin mulţumit de bună ordine, higiena şi buna gos­podărie realizate de d.­comandant al regiunii la unităţile inspectate. Bătae gravă R.­VALCEA. — Femeea Maria Crana din corn. Sumpatele, întreţi­nând relaţii de dragoste cu soţul fe­meei Ana I. Baboi din aceiaşi co­mună a fost grav bătută de aceasta îndrăzneţ furt de zarzavat la Constanţa CONSTANŢA. 2. — In ultimele nopţi, s’au furat din magaziile locui­torilor Gheorghe Istrate şi Marin Mincu din cartierul Caton Movilă mari cantităţi de ceapă. Plutonierul Samoilă, şeful postului de jandarmi din cartierul Brătianu a arestat în urma cercetărilor făcute pe indivizii Piţu Gheorghe şi Barbu Georgescu, la care s-au găsit ascun­se în pământ 2000 kgr. ceapă şi 500 kgr. usturoi, furate de la păgubaşi. Cu acte dietate, hoţii au fost inain­taţi parchetului. Furt la Techirghiol CONSTANŢA. 2.­­ D. Andrei Ba­­laban, patronul restaurantului „Roa­ta lumei“ din Techirghiol, a reclamat poliţiei, că ori noaptea mai mulţi rău­făcători au pătruns în local, furând o însemnată sumă de bani care se afla în tejghea şi mai multe sticle cu şampanie. Se fac cercetări pentru identifica­rea şi arestarea spărgătorilor. Spargere la Constanţa CONSTANŢA. 2. — Eri noaptea, doi necunoscuţi s’au introdus prin chei potrivite în locuinţa d-lui Gheorghe Ionescu din str. Smârdan 7, furând obiecte de valoare şi bani. Tot eri ,s’a spart şi uşa dela intra­rea şcolii primare nr. 5, prin care mai mulţi necunoscuţi au pătruns înăun­tru, furând ţevăria de la o conductă de apă. Poliţia face cercetări pentru desco­perirea hoţilor. Isprava unor cheflii la Constanţa CONSTANŢA, 2. —­eri seara, in­divizii Maria Costache din Bucureşti, împreună cu Ion Dumitrache din str. Domniţa Florica 42, după ce au che­fuit la o cârciumă din oraş, au acostat pe drum pe locuitorul Constantin Coiciu din str. Banatului 60, pe care l-au bătut fără nici un motiv, până ce l-au lăsat în nesimţire. Bătutul a fost transportat la spital, unde i s’au dat îngrijiri. Agresorii au fost înaintaţi chesto­­rei, care le-a dresat acte. Alt furt la plaja Modernă din Constanţa CONSTANŢA. 2. „­eri dimineaţă, pe când elevul de liceu Kemal Ablai făcea bac la plaja „Modernă“, un necunoscut i-a furat hainele Se fac cercetări pentru descoperi­rea hoţului. Bucureştean jefuit la Mamaia CONSTANŢA, 2. — Bucureşteanu Popescu Gheorghe în timpu ce se urca ori dimineaţă într’un autobuz la Mamaia, spre a veni în oraş victi­ma unui îndrăzneţ furt. Un abil pungaş, i-a furat portmo­­neul din buzunar, în care avea suma de 2.500 lei şi acte de valoare. Comisarul Pavlovici, poliţaiul sta­ţiei face cercetări. • »«oc-•« »y %«»■»»*» Hoţ arestat la Constanţa CONSTANŢA, 2. — Poliţia a ares­tat ori pe individul Ştefan Cancen­­co, care a furat de la Ramon Crista­­che din strada Ştefan cel Mare 39, mai multe costume de haine. Hoţul a fost înaintat parchetului. .................. 1 La Buzău „Avântul“ a învins C. F. R. Simeria BUZĂU. 1.­­ Azi au avut loc două matchuri de football pe sta­dionul din localitate. „Avântul“, cea mai puternică e­­chipă locală, a reuşit să dispună de C. F. R.­Simeria cu scorul de 4:2 In al doilea match, „Albatros“­­Buzău a terminat cu 3:1 în fața echipei F. C. Jandarmeria, pe care a învins-o de merit.

Next