Curentul, ianuarie 1938 (Anul 11, nr. 3562-3591)

1938-01-01 / nr. 3562

r . Cititorii cunosc nădejdele ce se pu­seseră în raportul pentru care era însărcinat d. Van Zeeland să-l în­tocmească şi care trebuia să formeze baza de discuţie a unei conferinţe, care să opună viaţa economică inter­naţională pe noi temelii. D. Van Zeeland a făcut personal o serie de vizite, între care şi una în Statele Unite unde a luat contact cu d. Roosevelt, iar altele prin perso­nalităţi care l-au­ reprezentat în a­­celaş scop. Lucrările se părea că sunt gata şi­­depunerea raportului era anunţată mereu. Intre timp, d. Van Zeeland a pierdut calitatea de prim ministru al Belgiei şi misiunea sa, deşi personală, a intrat în eclipsă. .. Iată însă că presa care este în le­gătură cu fostul premier a început să agite din nou lucrurile. Astfel L’Infor­­mation anunţă că depunerea raportu­lui a devenit iminentă. CE CUPRINDE RAPORTUL Raportul întocmit pe 35 pagini de text, ajunge la concluziuni şi propu­neri concrete şi precise, care au deja aprobarea guvernelor din Paris, Lon­dra şi Washington. Propunerile se inspiră din sugestiile făcute, în anul trecut, de Regele Leo­pold III şi de Comitetul Economic al Societăţii Naţiunilor. Dorinţa Suveranului Belgiei a fost să se creeze un contra permanent pentru studiu economiei internaţio­nale. . câteva Anticipări Negocierile începute între Franţa, It Marea Britanie, Germnaia, Italia şi Statele Unite pentru a prepara de­­sarmarea economică mondială, sunt socotite ca anticipări ale concluziilor raportului Van Zeeland. Totodată aceasta se apropie şi de propunerile Comitetului Economic al Societăţii Naţiunilor, pentru a atenua restricţiunile comerţului internaţional, a favoriza acordurile, a îndepărta di­feritele forme de dumping şi a stabili economia mondială, atât în ce priveşte domeniu preţului mărfurilor şi al cursului devizelor, cât şi în aceea a regimului vamal. METODA RECOMANDATA Conştient de greutăţile pe care le va întâmpina o reacţiune bruscă contra tendinţelor actuale de autarhie a ţă­rilor şi o reorganizare profundă a eco­nomiei mondiale, d. Van Zeeland e recomandat metoda lentă a evoluţiei. Pentru a favoriza stabilizarea devi­zelor, îl va propune, ca din prezent, să se institue un fond comun de ega­lizare a schimbului, de­oarece acest regim a fost adoptat de multe ţări, Belgia fiind singura acuma care prac­tică strict sistemul etalonului aur. Pe de altă parte el va sugera mo­bilizarea creditelor îngheţate care prin neplată apasă asupra transac­ţiunilor internaţionale. Regimul de clearing, privit ca un expedient impus, va trebui să fie a­meliorat, până când va putea fi înlă­turat complect. In sfârşit d. Van Zeeland va cere să se facă apel la Banca Reglementelor Internaţionale pentru a-, pune în prac­tică propunerile pe care le-a făcut. CONCLUZIUNI Cititorul a putut vedea el singur că raportul d-lui Van Zeeland, chiar dacă va fi depus, nu poate să ne ins­pire nădejdea unor transformări de­oarece nu aduce nimic nou nici ca propuneri, nici ca constatări. Bazate pe Societatea Naţiunilor pro­punerile fostului premier, chiar dacă vor duce la convocarea unei confe­rinţe internaţionale economice, vor a­­vea soarta celorlalte conferinţe, adică nimic practic. Apoi această credinţă în liberul schimb ca forma firească de raporturi economice între state, este de aseme­nea o piedică în găsirea de soluţiuni aplicabile. Ori şi d. Van Zeeland, ca şi comitetul Societăţii Naţiunilor con­tinuă a crede că mergem spre un re­gim de libertate a schimbului între diferite ţări. Din această cauză noi credem că toată clădirea este pusă pe baze care sunt­ contrare realităţilor economice şi vor avea soarta celor­lalte de acelaş fel. ........................................... Nu se ştie nimic despre trimisul sovietic de la Budapesta BUDAPESTA, 29 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei C. N. R. trans­mite: Ministrul sovietic la Budapesta, d. Beksadian, a plecat de mai multă vre­me în vacanţă, în Rusia Sovietică, fără a se fi întors până acum şi fără a se fi dat vreo informaţie oficială cu privire la soarta lui. In cercurile politice se crede că d. Beksadian a avut aceeaşi soartă ca unii din colegii lui, căzuţi victime ai acţiunii de purificare atât de activă în ultima vreme. Revenire la libertatea schimbului internaţional Raportul Van Zeeland va fi depus M. V. P. Anul­ Domnului 1937 a fost dintre­­cei mai bogaţi în aniversări româ­neşti. Fiindcă cele mai multe dintre ele şi-au avut la timpul său cuvenitul loc în coloanele noastre, iar unele a­­niversări de seamă au fost comemo­rate mai întâi de ziarul nostru, ne mărginim aci, la capăt de an să dăm o simplă înşirare a evenimentelor sau a personalităţilor comemorate în anul­­ce­ a expirat. S’au împlinit în acest an: 500 DE ANI dela răscoala depe muntele Bobâlna a iobagilor şi nemeşilor de rând ro­mâni şi maghiari din Ardeal şi dela Sim­o­trium nationum, faimoasa înto­vărăşire antiromânească a ungurilor, saşilor şi judeţelor nemeşeşti, dela care li s’au tras românilor din Ardeal toate relele ce au venit pe capul lor în următoarele 5 veacuri. 200 DE ANI dela mutarea reşedinţei­ episcopiei ,u­­nite de Alba-Iulia şi Făgăraş la Blaj­ul dela transformarea aşezării ma­ghiare , nemeşeşti ere fusese până a­­tunci Blajul, în focarul de românism şi de cultură românească ce-l ştim, adecă dela întemeierea Blajului ro­mânesc. Evenimentul a fost sărbătorit printr’o întâlnire la Blaj a foştilor elevi ai şcolilor blăjene şi prin în­fiinţarea unei Asociaţii a acestor fii ai Blajului. Ziarul nostru a închinat evenimentului un număr special. 150 DE ANI de la apariţia vestitei cărţi a lui Ie­­năchiţă Văcărescu: „Observaţii sau băgări de seamă asupra regulilor şi orânduelilor gramaticii româneşti”. 130 DE ANI de la naşterea lui Barbu Catargiu şi a lui Grigore Ghica Vodă. 125 DE ANI dela întâia luare a Basarabiei; dela naşterea lui Eudoxiu Hurmu­­zachi; dela naşterea lui Gheorghe Ba­­riţiu ; dela naşterea marelui învăţat şi om politic bănăţean Andrei Mec­ony ; dela naşterea lui Costache Negri; dela înfiinţarea şcolii teologice or­todoxe de la Sibiu şi dela autorizarea înfiinţarea şcolii normale a episco­piei ortodoxe a Aradului. 120 DE ANI Dela naşterea lui Alecu Russo, a lui Mihai Cogălniceanu, a lui Ion Brezoianu, dela publicarea planului lui Teodor Racocea pentru înfiinţarea unui ziar românesc în Austro-Ungaria. 100 DE ANI: dela naşterea lui P. P. Carp ; dela naşterea comandanţilor de oşti din războiul Independenţei: general N. Dabija, general Aug. Gorjan; dela naşterea episcopului Ghenadie Enacescu; dela naşterea lui Gh. Schelitti, dela a Cărui moarte s’a împlinit tot în acest an o jumătate de veac ; dela naşterea lui Aron Densuşianu; dela moartea poetului Hrisoverghil dela naşterea reînvietorului vieţii economice româneşti din Ardeal Par­témé Cosma; dela naşterea lui Ion Creangă. 90 DE ANI: dela naşterea compozitorului Ga­­vril Muzicescu. 80 DE ANI dela moartea poetului Al. Sihleanu. 70 DE ANI: dela inaugurarea Academiei Ro­mâne. 60 DE ANI: dela proclamarea Independenţei; dela luarea Griviţei; dela moartea eroului Valter Mărăcineanu; dela moartea lui Eliade Rădulescu; dela înfiinţarea liceului „Chiţu” din Craiova. 50 DE ANI: dela moartea lui Timotei Cipariu; dela moartea lui Ispirescu; dela moartea lui Aron Florian şi Gh. Creţeanu; dela înfiinţarea societăţii instituto­rilor din România. 40 DE ANI: dela moartea lui Ion Ghica; dela moartea lui Miron Pompiliu; dela moartea lui Al. Lahovari; dela moartea baronului David Urs de Margine. 30 DE ANI: dela atentatul încercat de unguri în contra românismului din Ardeal prin legea Apponyi; dela moartea lui Bogdan Petricei­­cu-Haşdeu; dela răscoala ţărănească ; 25 DE ANI: dela moartea lui Ion Luca Cara­­giale ; dela atentatul încercat de unguri în contra românilor din Ardeal prin înfiinţarea episcopiei greco-catolice maghiare'de Hajdu-Dorog. 20 DE AN' dela atentatul încercaun®ur' *n contra vieţii româneşt Ardeal prin aşa zisa zonă d­*a a ^ Apponyi şi prin plara maghia­rizare a Ardealului con­­tele Ştefan Bethlen, GU­vern şi pus în aplica. ca î nceput — prin amintita zorTurala, pr’a interzicerea cumpărăm pământuri de către români, ş. . dela declaraţia duplu ac­resată de voluntarii ardei bucovineni la Darniţa (Rusia); dela jurământul,s de, aceŞti voluntari la Iaşi îi re8®hú Fer­dinand ; dela intim­ razb°iu a voluntarilor ardelnn America in contra puterilor ,e,’ „„„ „ dela marea bir**1® .Maraşesti; dela moartea alului Eremia Grigorescu; , . dela moartea Iul basarabean Mateevici; ’ . dela moarte?Calistrat Ho§°? i dela prods’ independenţei Basarabiei';" Anul 1937 cel mai bogat In aniversari ......................................................... Frederic de Hanovra se căsătoreşte la Atena BERLIN, 29 (Rador). — Se anunţă din Hannover, oraşul natal al princi­pesei Frederica de Hanovra, că, după toate probabilităţile căsătoria princi­pesei cu prinţul moştenitor Paul al Greciei se va celebra la 9 ianuarie la Atena. Isprăvi aeronautice pe anul ce a trecut Când zicem isprăvi, aeronautice ale anului pe care lam încheiat înţele­gem să trecem, fugar, în revistă, pe acelea făcute de aviatori iscusiţi, no­rocoşi, performanţe strălucite, aproa­pe supraomeneşti, menite să deschidă drumuri noui aeriene, să marcheze epoci aeronautice, să imprime civili­zaţiei salturi uimitoare. Tot isprăvi aeronautice se pot socoti raidurile de răsboi pe care aviaţiile italiene, so­vietice, germane, japoneze le au exe­cutat deasupra teritoriilor inamice, dar acest soi de isprăvi le vom pomeni cu alt prilej. Prin Aprilie trecut, doi aviatori ja­ponezi, Ihimuma şi Tsukakoshi au plecat din Tokio, pe un avion în în­tregime construit în Japonia, şi, după 94 ore şi 12 minute, au ajuns la Lon­dra, parcurgând cei 15.000 km, care separă aceste două mari metropole cu o viteză medie de 283 km. pe oră. Cu 13 ani mai înainte, în 1924, Pelletier d’Oisy, a făcut, de la Paris la Tokio, 44 zile.... Tot în Aprilie trecut, societatea de transporturi aeriene „Pan American Airways“ deschide complect traficu­lui comercial pe linia transpacifică: San Francisco — Hong - Kong — A­­merica de Nord — Asia, adică pe 14 mii km. La începutul lui Mai, o catastrofă ,­­dirijabilul „Hindenburg“ ia foc în momentul când, după ce străbătuse glorios Atlanticul, ateriza la Lake­­hurst (America). Din 100 persoane, 35 își găsesc moartea în această nenoro­cire datorită aprinderii hidrogenului care umplea dirijabilul — în loc de helium-ul cuvenit. O ciudată descăr­care electrostatică pricinuită de noui furtunoși, se crede că ar fi fost cauza catastrofei. Tot în Mai, unul din cele patru a­­vioane antarctice sovietice, isbutește să aterizeze pe o banchiză la 20 km. de Polul Nord, după ce sburase peste acest punct magic. Aviatorii sovietici stau şi acum pe banchiza din jurul Polului, comuni­când prin radio cu restul lumii civi­lizate. O covârşitoare­ personalitate aviatică femenină, Amelia Earhardt, supranu­mită „Lady Lindy“, după ce execută în minunate condiţiuni raidul în ju­rul lumei, dispare în largul Pacificu­lui între Noua Guinee şi insula How­land. Numeroasele încercări întreprin­se pentru găsirea celebrei aviatoare au rămas infructuoase. In iunie un echipaj sovietic, pe un avion monomotor „A. N. T., 26” în­cercând să bată recordul lumii de distanţă în linie dreaptă deţinut de francezii Codoş şi Rossi,­ cu 9170 km, isbutesc să, parcurgă, 8.300 km., în li­nie dreaptă, ţecând peste­ Polul Nord, dovedind astfel ,posibilitatea unei le­gături aeriene peste Pol, direct din Sovietia în Statele Unite. In Iunie, lt. col. Pezzi, italian, bate recordul mondial de înălţime, deţinut de maiorul englez Swain, cu 15.233 m., sburând la 15.665 m. Tot în acea­stă epocă locot, Adams, urcă cu un monoplan Bristol, cu motor Bristol, cu ajutorul scafandrului aerian, la 16.640 metri. La începutul lunei Iulie încep pri­mele sboruri pentru cucerirea Atlan­ticului de Nord. încercările continuă şi azi şi în anul ce vine se speră ca linia să fie redată traficului de pa­sageri. La 14 iulie, aviatorii ruşi Gromov, Iumacev şi Denikin, cu un avion mo­noplan,monomotor, A.NT. 25, deco­lează dela Moscova şi, după 62 ore de sbor, aterisează la 140 km. dincolo de Los Angeles, parcurgând 10.200 km. şi străbătând cu apooape 1000 km. recordul din 1933 al francezilor Co­doş şi Rossi. La 20 August s-a ţinut marea pro­bă aviatică Istres — Damasc — Pa­ris, care trebuia să înlocuiască proba New-York — Paris pentru aniversa­rea a zece ani de când Lindbergh a trecut singur Atlanticul. La această competiţie, la care au participat nu­mai 17 concurenţi din 22 înscrişi ini­ţial, a demonstrat strălucita valoare a materialului italian, primii trei câş­tigători fiind echipagii italiene, pe trimotoarele „Savoia 79“. La 3 octombrie se deschide la Mi­lano, salonul internaţional de aero­nautică, salonul „axei“ Berlin — Ro­ma, în care erau prezentate maşini cu valoare verificată în prototipuri cu performanţe problematice. Succes de­săvârşit, învăţăminte remarcabile. Luna Noembrie este a recordurilor germane, luate succesiv, în diverse categorii. Un monoplan Messersch­midt, cu motor răcit cu­ lichid Daim­ler - Benz, de 1000 c. p., face 611 km. pe oră, ceea ce este un record mon­dial pentru avioane terestre. Tot în Noembrie încetează din viață Suzanne Deutsch de la Meurtre, no­bila mecenă a aviaţiei franceze. In Decembrie, un avion comercial polonez al soc. „LOT“ se pierde cu echipaj şi pasageri în Balcani... a. p. Momentul actual al vieţii naţio­nale este, fără îndoială, dominat de politică. Până şi observatorii străini au înţeles că specific preo­cupărilor noastre în ultima vreme, este fenomenul politic. Acesta, nu numai în înţelesul vulgar al cu­vântului. Se pare chiar că atenţia sufletească a societăţii este confis­cată de politică. Până acum nu se poate face un examen definitiv al pierderilor şi câştigurilor pe care le-au înregistrat de pe urma aces­tui fapt. In timpul anului 1937 li­teratura românească a suferit un fel de cădere din actualitate care n’am putea spune că se datoreşte numai pasiunii publice, vertiginos crescute, pentru fenomenul politic dar care în realitate este cauzată şi de acest lucru. In orice caz anul 1937 din punct de vedere literar a fost unul din cei mai puţini sem­nificativi de la război încoace. Anul literar se poate verifica in două feluri: unul, făcând suma operelor apărute de la­ 1 Ianuarie 1937 până la 1 Ianuarie 1938, în roman, poezie, critică, teatru și re­marcând activitatea revistelor lite­rare în tot acest timp, etc. Această simplă ocazională aglomerare de date nu însemnează nimic, la urma urmei, chiar dacă ea arată prezenţa la datorie a unui scriitor sau altul, ori volumul de activitate al unei edituri. Eşti liber să plimbi atenţia oricum vrei în vitrina librăriei, s-o opreşti cât voeşti asupra unei cărţi care te-a interesat mai mult, tre­când nepăsător peste alte cărţi care au avut poate o difuziune mai largă. Nimic nu te constrânge să-ţi modifici această atitudine impre­sionistă după necesitatea palpabilă a vreunui aspect literar care cere să fie înregistrat negreşit dacă voeşti să dai bilanţului pe care-l faci un aer obiectiv. Literatura ro­mânească a înregistrat în anul 1937 un an de creaţie pasivă, o graţie în virtutea inerţiei, între­ruptă ici şi colo de tresăriri de lu­ciditate personală, activă, pierdute şi acestea în valul lipsei generale de voinţă din partea scriitorilor. Aşa­dar statistic vorbind anul 1937 a înregistrat apariţia multor romane, cărţi de poezie, volume de critică, etc., în aparenţă cu nimic mai prejos ca număr şi valoare ce­lor apărute în anii precedenţi. Dacă sub aspectul creaţiei artis­tice anul acesta însemnează aşa de puţin, el neaducând nimic nou, sub un alt aspect el prezintă o inte­resantă notă distinctivă. O reac­ţiune socială, am putea spune, s’a produs împotriva modernismului în literatură. Am numit această reacţiune „socială“ şi am spus că ea s’a produs împotriva „modernis­mului“. Poate că nici caracterul reacţiunii,­ nici obiectul ei nu sunt încă aşa de clare văzute din punct de vedere critic. Interesează mai puţin dacă datele critice sunt ori nu exacte ale acestui fenomen, atât timp cât rezultatele sunt evidente şi binefăcătoare. De aceea ar fi tot atât de inutil să faci proces de idei critice cuiva, pe cât e de inutil să iei apărarea acelora care eventual au fost nedreptăţiţi prin afirmarea acestui interesant fenomen de in­tervenţie publică în literatura al cărui aspect imediat a fost lupta împotriva pornografiei. Criticii subţiri vor fi poate ne­mulţumiţi de manifestarea aceasta care n’a mai voit să ţină seamă de indicaţiile lor elaborate în plin oficiu de orientare critică a publi­cului. Ei şi-au oprit, fără îndoială, atenţia asupra greşelilor de gust ori erorilor de înţelegere cele mai Calc­ctui­teCret Anul literar manifeste ale cititorului insurect. Este semn atunci că mâlul social Această inova barbaria a confuziei criterilor critice pentru salvarea purităţii morale şi accentuarea ca­racterului naţional al literaturii, au socotit-o inacceptabilă. Ni se pare de aceia că criticii noştri literari în funcţiune au făcut în această împrejurare o greşală evidentă fugind de la datorie, din dispreţ pentru curentul public. Lupta aceasta — cu toate aspectele ei pasionale primitive, — pentru moralitatea artei ,pentru recâştiga­­rea criteriilor etnice slăbite ale artei, constituia o împrejurare foarte favorabilă intrării în joc a criticei literare pe temeiuri mai a­­propiate de realitate decât cele de până acum. Nimeni nu se ridica împotriva funcţiei critice specia­lizate. Se simţea mai mult ca ori­când nevoie de lămuririle ei. Sin­gura atitudine folositoare era efor­tul de a asimila intelectaliceşte nouile exigenţe ieşite la iveală, traducându-le în termenii tehnici ai sistemului critic al fiecăruia. In loc de toate acestea, s’a făcut din­­tr’o desbatere literară perfect legi­timă un pericol personal al criti­cului, dintr’o luptă cu condeele o luptă cu ciomegele la care unul din luptători, de frică, nu s’a prezen­tat. Literatura este o funcţie socială şi ori de câte ori acest aspect al ei iese la iveală pe o cale spontană, — nu pe calea decretării acestei funcţii — ea trebue luată în seamă, este roditor şi seminţa literară nu este pierdută. Campaniile împotriva poeziei moderniste au actualizat cât de pu­ţin poezia în spiritul nostru pu­blic, care era cu totul străin de ea, au creiat o problemă socială, a poeziei prin negarea violentă a unora din formele ei excesiv de personale. Recunoscând aceste lu­cruri, cu bun simţ, nu vei trăda niciunul din principiile aristocra­tice ale poeziei. Nu vei trăda pe nimeni. Căci nu se pune o aseme­nea problemă. Poezia este un bun al obştei sufleteşti, ea este o so­luţie de comunicativitate. Este deci destul să ştii să apreciezi poezia. — plus acest lucru — ca să nu greşeşti. Un alt aspect al reacţiunii so­ciale de care am vorbit este deci progresul pe care l-a făcut simţul valorii naţionale a artei. Preocu­parea politică va tinde, dealmin­­teri, din ce în ce mai mult să se infiltreze în literatură. Dacă su­fletul românesc e robust, această întâlnire de planuri poate da roa­de, cu condiţia ca ea să fie un fruct al hazardului ,nu al unor teorii. S’ar putea deci ca acalmia, lipsa de voinţă şi cazualitatea vieţii li­terare din anul 1937 să nu fie de­cât prefaţa unei afirmări literare riguroase a spiritului etnic. Dar până acum, nici un semn. Dragoș Vrânceanu , CURENTUL" CRONICA ŞAHULUI Şahul pe timp fie iarnă Cu toate că în tot timpul anului şahul este disputat în concursuri sau familie, nu este însă mai puţin ade­vărat că iarna cu nopţile ei lungi şi încadrată de o serie de sărbători, per­mite şahiştilor să aibe mai mult timp pentru acest frumos joc intelectual. In mai toate ţările din Europa ac­tivitatea şahistă este în toi. Anglia şi-a creiat o tradiţie — ca toate tradiţiile englezeşti — prin con­cursul cel ţine în fiecare an, de Cră­ciun, la Hastings. Pe lângă maeştrii englezi iau parte şi Fine, Flohr, Ke­res, Mikenas şi Reschowsky. Fine a fost de curând operat de a­­pendicită. In Germania, ţara care şi-a orga­nizat şahul metodic şi a înfiinţat pri­ma academie, inaugurată acum de Crăciun, ne va arăta în curând, că prin muncă, pricepere şi perseverenţă se poate scoate elemente tinere şi vi­guroase, demne să apere culorile ţărei sale. Districtele din Germania sunt în fierbere. Campionatele de toate cate­goriile se dispută cu înverşunare şi se proclamă campioni regionali şi di­strictuali. Cine nu trece­­prin această triere nu ajunge în campionatul naţional, întâi disciplină şi, după aceea titluri. Nici Austria nu se lasă mai prejos. La Viena are loc un concurs interna­ţional „Trebisch”. In Bulgaria, Italia, Belgia şi Olan­da se ţine concursuri ocazionale. După ce am trecut în revistă ţările de mai sus, să ne oprim şi la noi, în România. Nu ştim, din ce pricină, nu putem să aflăm ce se petrece în regionalele din ţară. Când este vorba de un campionat naţional sau de a face o deplasare în străinătate, sar maeştrii ca muştele cu fel de fel de pretenţi şi toţi dor­nici să fie printre primii pe listă. Dar când este vorba să lucreze pen­tru bunul mers al federaţiei şi să dea astfel exemplu de disciplină şi de muncă se fac că nu aud. Federaţia de şah care s’a străduit să pună pe picioare conducerea şi organizarea şi mai ales să asigure partea fianciară ,ar trebui să vină cu un regulament complect care să pună în ordine şi regionala şi jucă­torii. Nu este admisibil ca F. R. S. să nu aibe nici o ştire de la cercurile de şah din ţară. Dar asupra acestei chestiuni vom mai reveni. EUG. EDUARD­ ­&l­n­k -" Expoziţia pictorului Al. Moscu Duminică 2 ianuarie 1938 va fi la Dalles vernisagiul expoziţiilor picto­rului Alexandru Moscu şi sculptoru­lui Peer Merlee. Expoziţiile rămân deschise până la 31 Ianuarie. Wagner la „Pro-Arte“ Sâmbătă 15 Ianuarie, orele 5 d. a., va fi în sala Dalles a 6-a conferinţă experimentală consacrată marelui compozitor Richar Wagner. D. Geor­ge Cocea­ va vorbi despre viaţa şi o­­pera lui Richard Wagner. In programul muzical: lieduri şi arii din opere, cântate de d-na Aca de Barbu şi d. Alex. Lupescu şi Sieg­fried Idill pentru orchestră sub con­ducerea d-lui George Cocea. Biletele la librăria Fundaţiilor Re­gale din Piaţa Palatului Regal. Impresii din Spania martiră “. Ion Th. Florescu, fost ministru al României la Madrid, va ţine Vineri 14 ianuarie la ora 9 seara, în sala „Dalles“ o interesantă conferinţă in­titulată „Impresii din Spania mar­tiră“. Distinsul conferenţiar care a trăit începutul marii tragedii spanio­le, va face o adevărată frescă a Spa­niei martire. Conferinţa face parte din ciclul „Gândirii Europene“. ▼ EDITURA ROMÂNEASCĂ CUGETAREA-GEORGESCU-DELAFRAS RECOMANDĂ NOUTĂŢILE DE SUCCES ALE SEZONULUI: T­IGRII roman (2 vol.) de Dragoş Protopopescu MÂNDRUL FLORILOR poveşti de Petru G. Savin F­URTUNA roman de Ovid Densusianu-Fiul LUMINA CARE NU SE STINGE roman de Alice Gabrielescu jj“ £Xfra°s)eC' O FATĂ. SINGURĂ, roman de Sandu Teleajen T A T U N U roman de Al. Lascarov-Moldovanu M OŞ STAN nuvele şi schiţe I. A. Bassarabescu CURCUBEE PESTE VEAC fabule de vasile Militaru L­EGENDELE Păsărilor, animalelor, florilor, arborilor, etc. Ilie 1. Mirea LUMINIŞURILE ANILOR MEI versuri de Constantin Asiminei ­ Sâmbătă 1 Ianuarie 1938 ) Despre farafastâcuri, despre savantlâc, despre invidie, despre frumuseţe şi alte deşertăciuni Incheem cu răbojul de faţă mica noastră antologie in care am cules şi am redat (intr’o tălmăcire care va fi depăşind pe alocurea economia crista­lină a textului, fără să trădeze totuş spiritul autorului) o seamă de maxime şi reflexiuni cum şi câteva portrete mai de seamă privind ponoasele sexului frumos. Cititoarele noastre sunt ru­gate să nu se creadă năpăstuite. înţe­leptul La Bruyère a rezervat în cu­prinsul „Caracterelor“ sale un capitol respectabil unde va fi vorba şi despre oameni. Şi vom vedea cine va râde mai tare până la urmă... „Falsificarea e un lucru primejdios. Liza, o bătrână destul de pronunţată, vrea să arate cât e de caraghioasă una mai tânără şi se face ea însăşi aşa de slută de te cuprinde groaza. Ca S’o imite, se foloseşte de atâtea strâmbături, că îţi vine să zici: Iat’o destul de urâ­tă, ca să ţi se pară frumoasă, acea de carea vrea să-şi bată joc. * Un om e mai credincios tainei altuia, decât tainei sale proprii. O femee, dim­potrivă, îşi păstrează mai bine secretul ei, decât al alteia. ★ Nu poate exista în inima unei tinere persoane o dragoste atât de aprinsă, pe care interesul şi ambiţia să n'o poată spori cu ceva. ★ Le costă puţin de tot pe femei să spună ce nu sunt. Şi îi costă încă şi mai puţin pe bărbaţi să spună ce sunt. * Femeile se lecuiesc de trândăvie prin vanitate şi prin dragoste. La femeile vioaie, trândăvia este deopotrivă un crainic al iubirii. ★ De ce să-i năpăstuim pe bărbaţi fiindcă femeile nu sunt savante ? Prin ce pravili ,prin ce canoane, prin ce u­­cazuri li s’a interzis oare să deschidă ochii şi să citească, să reţină ce-au ci­tit şi s’o arate în conversaţii sau în o­­pere ? Nu s’au statornicit ele înşile în această obişnuinţă de a nu şti nimic, fie din slăbiciunea alcătuirii lor, fie prin jenevia spiritului, ori prin îngrijirea frumuseţii ori printr’o anumită uşurin­ţă care le împiedică să ducă până la­­capăt un studiu mai lung, ori prin ta­lentul şi geniul pe care-l au­ numai pentru lucrul de mână, ori prin dis­tracţii, ori printr’o îndepărtare fireas­­câ de lucrurile anevoioase şi serioase, ori printr’o curiozitate cu totul deose­bită de cea care astâmpără setea spi­ritului ori prin oricare alt gust decât a­­cele de a-şi exercita memoria ? Oricare ar fi însă pricinile cărora le datoresc bărbaţii neştiinţa femeilor, ei sunt bucuroşi că femeile, care-i domi­nă prin atâtea lucruri, au asupra lor un avantaj mai puţin. Priveşti o femee savantă ca pe-o ar­mă frumoasă , e într’adevăr artistic ci­zelată, admirabil poleită şi cu multă iscusinţă lucrată ? E o armă de mu­zeu, pe care o arăţi curioşilor, care nu mai e întrebuinţată la nimic, nici la războiu, nici la vânătoare, ca un cal de circ, deşi poate­­ cel mai bine dre­sat din lume. Sunt atâtea fete cărora o mare fru­museţe nu le sereşte decât să nădăj­­duiască o avere tare ! Multe însă din­tre aceste fete fumoase sunt ursite să răsbune pe aceia dintre pretendenţii lor pe care i-au luat în bătaie de joc, măritându-se fie cu nişte sluţi, fie cu nişte bătrâni, fi cu nişte bărbaţi ne­vrednici de ele . Mare parte intre femei judecă me­ritele şi presiţa unui bărbat după impresia pe ere o face asupra lor şi nu se îndură să recunoască nici una, nici alta celui pentru care nu simt ni­mic. ★ Un bărbat căruia i-ar veni anevoi să-și dea sena că s’a schimbat, înc­­ând să îi bâtrânească, poate consult cu folos pci unei femei tinere, p care o acoşază şi din tonul pe care-l vorbeşte­­ afla atunci negreşit cee ce se tem să afle. Aspră şcoală... IN VACANŢĂ CITIŢI URMĂTOARELE EMANE APĂRUTE IN EDITURA „N A Ţ I O N A L A­­ CO R N EI S. A. R. MONSTRUL SALTIMBANC" D-NA ELENA CUZA de Dan Petraşincu de Somerset Maughi Traducere de de Lucia Borş Ediţia doua EDIŢIA DOUA Iul. Giuriţ Premiul Feminal937 PUI DE LELE K I M GH. I. MARIN de Rudyard Kics de Ediţia doua de I. Peltz Traducere de * Iul. Ggea Mircea Damian TAIFUNUL MATANLE DAPHNE ADEANE de de Florence clay Ed­ţia doua de Maurice Baring Zaharia Stancu Trad, de Iul­aea Trad, de Iul. Giurgea CERETI ACESTE VOLUM^^A^re^IERARH^^i^TARA^ R­A­D­I­O Vineri 34 niembrie 1937 Sâmbătă Ianuarie 1938 19.00: Bilanţul anului 19.15: Continuarea mv kw, Braia Jazzul it. de dans kval­e 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.00: Concert de după amiază — Orchestra Ionel Giurgea. 19.00: Actualităţi artistice. 19.15: Continuarea concertului. 20.00: Amintiri luminoase, de Ni­­culae Petrescu. 20.20: Doine vesele din Ardeal —­ Adrian Cirţiu (canto). 20.50: Muzică variată (discuri). 21.40: Orchestra de banjo „Gus­­bear“. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Muzică de dans — Orchestra de dans Radio, dirij. de Const. Bo­­bescu. 24.00: Urarea tradiţională de Anul Nou. 0.00—2.00 Muzică de dans, din fil­me şi operete (discuri). 150 1875 m. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (disc — Sfaturi gospodăreşti şi medi- 8 30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. a Dunării. 13.10: Concert de prânz — Op* tra Radio, dirij. de Ion Ghiga. 14.10: Ora. Mersul vremii.­­* jurnal. 14.25: Continuarea concertque prânz (discuri). 15.00: Actualităţi străine. P*°' 1875 m. RADIO-ROMANIA kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI lv-823 kHz. „ . 13.00: Ora. Culturale Cotmani' 13.05: Concert de prânz -rches­­tra Costică Tandin (voce: și Petre Alexandru). 14.10: Ora. Mersul vren . 14.15: Continuarea concjr'- 14.45: ORA VESELA: N­anu- 18.00: Ora. Mersul vreii 18.02: Muzică’ de dans Ghindă (voce: Jean Mos), a Jazzului Ghindă. 20.20: Urări de anul nou în antichi­tate de Const. Gerota. 20.35: SEARA DE OPERA „Don Pasquale“ operă bufă în 3 acte de Donizetti (discuri): DISTRIBUȚIA Don Pasquale Ernesto Badini Dr. Malatesta Afro Poli Ernesto Tito Schipa Norina Adelaida Saraceni Corul si Orchestra Operii Scala dirij. de Carlo Sabario. In pauza II-a (21.55—22.05): Re­zultatele sportive de Radu Vasilescu. 22.50: Concert de noapte (discuri). deire moâni a marelui om politic bă­năţean Aurel C. Popovici; dela moartea lui Titu Maiorescu; 15 ANI: dela încoronarea dela Alba-Iulia; 10 ANI : dela moartea regelui desrobitor Ferdinand I-ul; dela moartea lui Ion I. C. Brătianu; dela moartea savantului Vasile Pâr­­van şi a scriitorului C. Sandu-Aldea. SĂRBĂTORIRI împlinind în acest an 80 de ani de viaţă patriarhul naţionalismului ro­mânesc, d. A. C. Cuza,­­ s-a organizat de către lumea ştiinţifică la Acade­mia Română, iar de către obştea ro­mânească la Ateneul Român,, o săr­bătorire impresionantă. Deasemenea a fost sărbătorit, tot pentru 80 de ani de viaţă, scriitoarea şi luptătoarea naţio­nalistă Smaranda Gheorghiu, iar romancierul G. M. Vlădescu ,cu prilejul, împlinirii, c­a .50 de , ani de viaţă.

Next