Curentul, ianuarie 1938 (Anul 11, nr. 3562-3591)
1938-01-01 / nr. 3562
r . Cititorii cunosc nădejdele ce se puseseră în raportul pentru care era însărcinat d. Van Zeeland să-l întocmească şi care trebuia să formeze baza de discuţie a unei conferinţe, care să opună viaţa economică internaţională pe noi temelii. D. Van Zeeland a făcut personal o serie de vizite, între care şi una în Statele Unite unde a luat contact cu d. Roosevelt, iar altele prin personalităţi care l-au reprezentat în acelaş scop. Lucrările se părea că sunt gata şidepunerea raportului era anunţată mereu. Intre timp, d. Van Zeeland a pierdut calitatea de prim ministru al Belgiei şi misiunea sa, deşi personală, a intrat în eclipsă. .. Iată însă că presa care este în legătură cu fostul premier a început să agite din nou lucrurile. Astfel L’Information anunţă că depunerea raportului a devenit iminentă. CE CUPRINDE RAPORTUL Raportul întocmit pe 35 pagini de text, ajunge la concluziuni şi propuneri concrete şi precise, care au deja aprobarea guvernelor din Paris, Londra şi Washington. Propunerile se inspiră din sugestiile făcute, în anul trecut, de Regele Leopold III şi de Comitetul Economic al Societăţii Naţiunilor. Dorinţa Suveranului Belgiei a fost să se creeze un contra permanent pentru studiu economiei internaţionale. . câteva Anticipări Negocierile începute între Franţa, It Marea Britanie, Germnaia, Italia şi Statele Unite pentru a prepara desarmarea economică mondială, sunt socotite ca anticipări ale concluziilor raportului Van Zeeland. Totodată aceasta se apropie şi de propunerile Comitetului Economic al Societăţii Naţiunilor, pentru a atenua restricţiunile comerţului internaţional, a favoriza acordurile, a îndepărta diferitele forme de dumping şi a stabili economia mondială, atât în ce priveşte domeniu preţului mărfurilor şi al cursului devizelor, cât şi în aceea a regimului vamal. METODA RECOMANDATA Conştient de greutăţile pe care le va întâmpina o reacţiune bruscă contra tendinţelor actuale de autarhie a ţărilor şi o reorganizare profundă a economiei mondiale, d. Van Zeeland e recomandat metoda lentă a evoluţiei. Pentru a favoriza stabilizarea devizelor, îl va propune, ca din prezent, să se institue un fond comun de egalizare a schimbului, deoarece acest regim a fost adoptat de multe ţări, Belgia fiind singura acuma care practică strict sistemul etalonului aur. Pe de altă parte el va sugera mobilizarea creditelor îngheţate care prin neplată apasă asupra transacţiunilor internaţionale. Regimul de clearing, privit ca un expedient impus, va trebui să fie ameliorat, până când va putea fi înlăturat complect. In sfârşit d. Van Zeeland va cere să se facă apel la Banca Reglementelor Internaţionale pentru a-, pune în practică propunerile pe care le-a făcut. CONCLUZIUNI Cititorul a putut vedea el singur că raportul d-lui Van Zeeland, chiar dacă va fi depus, nu poate să ne inspire nădejdea unor transformări deoarece nu aduce nimic nou nici ca propuneri, nici ca constatări. Bazate pe Societatea Naţiunilor propunerile fostului premier, chiar dacă vor duce la convocarea unei conferinţe internaţionale economice, vor avea soarta celorlalte conferinţe, adică nimic practic. Apoi această credinţă în liberul schimb ca forma firească de raporturi economice între state, este de asemenea o piedică în găsirea de soluţiuni aplicabile. Ori şi d. Van Zeeland, ca şi comitetul Societăţii Naţiunilor continuă a crede că mergem spre un regim de libertate a schimbului între diferite ţări. Din această cauză noi credem că toată clădirea este pusă pe baze care sunt contrare realităţilor economice şi vor avea soarta celorlalte de acelaş fel. ........................................... Nu se ştie nimic despre trimisul sovietic de la Budapesta BUDAPESTA, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei C. N. R. transmite: Ministrul sovietic la Budapesta, d. Beksadian, a plecat de mai multă vreme în vacanţă, în Rusia Sovietică, fără a se fi întors până acum şi fără a se fi dat vreo informaţie oficială cu privire la soarta lui. In cercurile politice se crede că d. Beksadian a avut aceeaşi soartă ca unii din colegii lui, căzuţi victime ai acţiunii de purificare atât de activă în ultima vreme. Revenire la libertatea schimbului internaţional Raportul Van Zeeland va fi depus M. V. P. Anul Domnului 1937 a fost dintrecei mai bogaţi în aniversări româneşti. Fiindcă cele mai multe dintre ele şi-au avut la timpul său cuvenitul loc în coloanele noastre, iar unele aniversări de seamă au fost comemorate mai întâi de ziarul nostru, ne mărginim aci, la capăt de an să dăm o simplă înşirare a evenimentelor sau a personalităţilor comemorate în anulce a expirat. S’au împlinit în acest an: 500 DE ANI dela răscoala depe muntele Bobâlna a iobagilor şi nemeşilor de rând români şi maghiari din Ardeal şi dela Simotrium nationum, faimoasa întovărăşire antiromânească a ungurilor, saşilor şi judeţelor nemeşeşti, dela care li s’au tras românilor din Ardeal toate relele ce au venit pe capul lor în următoarele 5 veacuri. 200 DE ANI dela mutarea reşedinţei episcopiei ,unite de Alba-Iulia şi Făgăraş la Blajul dela transformarea aşezării maghiare , nemeşeşti ere fusese până atunci Blajul, în focarul de românism şi de cultură românească ce-l ştim, adecă dela întemeierea Blajului românesc. Evenimentul a fost sărbătorit printr’o întâlnire la Blaj a foştilor elevi ai şcolilor blăjene şi prin înfiinţarea unei Asociaţii a acestor fii ai Blajului. Ziarul nostru a închinat evenimentului un număr special. 150 DE ANI de la apariţia vestitei cărţi a lui Ienăchiţă Văcărescu: „Observaţii sau băgări de seamă asupra regulilor şi orânduelilor gramaticii româneşti”. 130 DE ANI de la naşterea lui Barbu Catargiu şi a lui Grigore Ghica Vodă. 125 DE ANI dela întâia luare a Basarabiei; dela naşterea lui Eudoxiu Hurmuzachi; dela naşterea lui Gheorghe Bariţiu ; dela naşterea marelui învăţat şi om politic bănăţean Andrei Mecony ; dela naşterea lui Costache Negri; dela înfiinţarea şcolii teologice ortodoxe de la Sibiu şi dela autorizarea înfiinţarea şcolii normale a episcopiei ortodoxe a Aradului. 120 DE ANI Dela naşterea lui Alecu Russo, a lui Mihai Cogălniceanu, a lui Ion Brezoianu, dela publicarea planului lui Teodor Racocea pentru înfiinţarea unui ziar românesc în Austro-Ungaria. 100 DE ANI: dela naşterea lui P. P. Carp ; dela naşterea comandanţilor de oşti din războiul Independenţei: general N. Dabija, general Aug. Gorjan; dela naşterea episcopului Ghenadie Enacescu; dela naşterea lui Gh. Schelitti, dela a Cărui moarte s’a împlinit tot în acest an o jumătate de veac ; dela naşterea lui Aron Densuşianu; dela moartea poetului Hrisoverghil dela naşterea reînvietorului vieţii economice româneşti din Ardeal Partémé Cosma; dela naşterea lui Ion Creangă. 90 DE ANI: dela naşterea compozitorului Gavril Muzicescu. 80 DE ANI dela moartea poetului Al. Sihleanu. 70 DE ANI: dela inaugurarea Academiei Române. 60 DE ANI: dela proclamarea Independenţei; dela luarea Griviţei; dela moartea eroului Valter Mărăcineanu; dela moartea lui Eliade Rădulescu; dela înfiinţarea liceului „Chiţu” din Craiova. 50 DE ANI: dela moartea lui Timotei Cipariu; dela moartea lui Ispirescu; dela moartea lui Aron Florian şi Gh. Creţeanu; dela înfiinţarea societăţii institutorilor din România. 40 DE ANI: dela moartea lui Ion Ghica; dela moartea lui Miron Pompiliu; dela moartea lui Al. Lahovari; dela moartea baronului David Urs de Margine. 30 DE ANI: dela atentatul încercat de unguri în contra românismului din Ardeal prin legea Apponyi; dela moartea lui Bogdan Petriceicu-Haşdeu; dela răscoala ţărănească ; 25 DE ANI: dela moartea lui Ion Luca Caragiale ; dela atentatul încercat de unguri în contra românilor din Ardeal prin înfiinţarea episcopiei greco-catolice maghiare'de Hajdu-Dorog. 20 DE AN' dela atentatul încercaun®ur' *n contra vieţii româneşt Ardeal prin aşa zisa zonă d*a a ^ Apponyi şi prin plara maghiarizare a Ardealului contele Ştefan Bethlen, GUvern şi pus în aplica. ca î nceput — prin amintita zorTurala, pr’a interzicerea cumpărăm pământuri de către români, ş. . dela declaraţia duplu acresată de voluntarii ardei bucovineni la Darniţa (Rusia); dela jurământul,s de, aceŞti voluntari la Iaşi îi re8®hú Ferdinand ; dela intim razb°iu a voluntarilor ardelnn America in contra puterilor ,e,’ „„„ „ dela marea bir**1® .Maraşesti; dela moartea alului Eremia Grigorescu; , . dela moartea Iul basarabean Mateevici; ’ . dela moarte?Calistrat Ho§°? i dela prods’ independenţei Basarabiei';" Anul 1937 cel mai bogat In aniversari ......................................................... Frederic de Hanovra se căsătoreşte la Atena BERLIN, 29 (Rador). — Se anunţă din Hannover, oraşul natal al principesei Frederica de Hanovra, că, după toate probabilităţile căsătoria principesei cu prinţul moştenitor Paul al Greciei se va celebra la 9 ianuarie la Atena. Isprăvi aeronautice pe anul ce a trecut Când zicem isprăvi, aeronautice ale anului pe care lam încheiat înţelegem să trecem, fugar, în revistă, pe acelea făcute de aviatori iscusiţi, norocoşi, performanţe strălucite, aproape supraomeneşti, menite să deschidă drumuri noui aeriene, să marcheze epoci aeronautice, să imprime civilizaţiei salturi uimitoare. Tot isprăvi aeronautice se pot socoti raidurile de răsboi pe care aviaţiile italiene, sovietice, germane, japoneze le au executat deasupra teritoriilor inamice, dar acest soi de isprăvi le vom pomeni cu alt prilej. Prin Aprilie trecut, doi aviatori japonezi, Ihimuma şi Tsukakoshi au plecat din Tokio, pe un avion în întregime construit în Japonia, şi, după 94 ore şi 12 minute, au ajuns la Londra, parcurgând cei 15.000 km, care separă aceste două mari metropole cu o viteză medie de 283 km. pe oră. Cu 13 ani mai înainte, în 1924, Pelletier d’Oisy, a făcut, de la Paris la Tokio, 44 zile.... Tot în Aprilie trecut, societatea de transporturi aeriene „Pan American Airways“ deschide complect traficului comercial pe linia transpacifică: San Francisco — Hong - Kong — America de Nord — Asia, adică pe 14 mii km. La începutul lui Mai, o catastrofă ,dirijabilul „Hindenburg“ ia foc în momentul când, după ce străbătuse glorios Atlanticul, ateriza la Lakehurst (America). Din 100 persoane, 35 își găsesc moartea în această nenorocire datorită aprinderii hidrogenului care umplea dirijabilul — în loc de helium-ul cuvenit. O ciudată descărcare electrostatică pricinuită de noui furtunoși, se crede că ar fi fost cauza catastrofei. Tot în Mai, unul din cele patru avioane antarctice sovietice, isbutește să aterizeze pe o banchiză la 20 km. de Polul Nord, după ce sburase peste acest punct magic. Aviatorii sovietici stau şi acum pe banchiza din jurul Polului, comunicând prin radio cu restul lumii civilizate. O covârşitoare personalitate aviatică femenină, Amelia Earhardt, supranumită „Lady Lindy“, după ce execută în minunate condiţiuni raidul în jurul lumei, dispare în largul Pacificului între Noua Guinee şi insula Howland. Numeroasele încercări întreprinse pentru găsirea celebrei aviatoare au rămas infructuoase. In iunie un echipaj sovietic, pe un avion monomotor „A. N. T., 26” încercând să bată recordul lumii de distanţă în linie dreaptă deţinut de francezii Codoş şi Rossi, cu 9170 km, isbutesc să, parcurgă, 8.300 km., în linie dreaptă, ţecând peste Polul Nord, dovedind astfel ,posibilitatea unei legături aeriene peste Pol, direct din Sovietia în Statele Unite. In Iunie, lt. col. Pezzi, italian, bate recordul mondial de înălţime, deţinut de maiorul englez Swain, cu 15.233 m., sburând la 15.665 m. Tot în această epocă locot, Adams, urcă cu un monoplan Bristol, cu motor Bristol, cu ajutorul scafandrului aerian, la 16.640 metri. La începutul lunei Iulie încep primele sboruri pentru cucerirea Atlanticului de Nord. încercările continuă şi azi şi în anul ce vine se speră ca linia să fie redată traficului de pasageri. La 14 iulie, aviatorii ruşi Gromov, Iumacev şi Denikin, cu un avion monoplan,monomotor, A.NT. 25, decolează dela Moscova şi, după 62 ore de sbor, aterisează la 140 km. dincolo de Los Angeles, parcurgând 10.200 km. şi străbătând cu apooape 1000 km. recordul din 1933 al francezilor Codoş şi Rossi. La 20 August s-a ţinut marea probă aviatică Istres — Damasc — Paris, care trebuia să înlocuiască proba New-York — Paris pentru aniversarea a zece ani de când Lindbergh a trecut singur Atlanticul. La această competiţie, la care au participat numai 17 concurenţi din 22 înscrişi iniţial, a demonstrat strălucita valoare a materialului italian, primii trei câştigători fiind echipagii italiene, pe trimotoarele „Savoia 79“. La 3 octombrie se deschide la Milano, salonul internaţional de aeronautică, salonul „axei“ Berlin — Roma, în care erau prezentate maşini cu valoare verificată în prototipuri cu performanţe problematice. Succes desăvârşit, învăţăminte remarcabile. Luna Noembrie este a recordurilor germane, luate succesiv, în diverse categorii. Un monoplan Messerschmidt, cu motor răcit cu lichid Daimler - Benz, de 1000 c. p., face 611 km. pe oră, ceea ce este un record mondial pentru avioane terestre. Tot în Noembrie încetează din viață Suzanne Deutsch de la Meurtre, nobila mecenă a aviaţiei franceze. In Decembrie, un avion comercial polonez al soc. „LOT“ se pierde cu echipaj şi pasageri în Balcani... a. p. Momentul actual al vieţii naţionale este, fără îndoială, dominat de politică. Până şi observatorii străini au înţeles că specific preocupărilor noastre în ultima vreme, este fenomenul politic. Acesta, nu numai în înţelesul vulgar al cuvântului. Se pare chiar că atenţia sufletească a societăţii este confiscată de politică. Până acum nu se poate face un examen definitiv al pierderilor şi câştigurilor pe care le-au înregistrat de pe urma acestui fapt. In timpul anului 1937 literatura românească a suferit un fel de cădere din actualitate care n’am putea spune că se datoreşte numai pasiunii publice, vertiginos crescute, pentru fenomenul politic dar care în realitate este cauzată şi de acest lucru. In orice caz anul 1937 din punct de vedere literar a fost unul din cei mai puţini semnificativi de la război încoace. Anul literar se poate verifica in două feluri: unul, făcând suma operelor apărute de la 1 Ianuarie 1937 până la 1 Ianuarie 1938, în roman, poezie, critică, teatru și remarcând activitatea revistelor literare în tot acest timp, etc. Această simplă ocazională aglomerare de date nu însemnează nimic, la urma urmei, chiar dacă ea arată prezenţa la datorie a unui scriitor sau altul, ori volumul de activitate al unei edituri. Eşti liber să plimbi atenţia oricum vrei în vitrina librăriei, s-o opreşti cât voeşti asupra unei cărţi care te-a interesat mai mult, trecând nepăsător peste alte cărţi care au avut poate o difuziune mai largă. Nimic nu te constrânge să-ţi modifici această atitudine impresionistă după necesitatea palpabilă a vreunui aspect literar care cere să fie înregistrat negreşit dacă voeşti să dai bilanţului pe care-l faci un aer obiectiv. Literatura românească a înregistrat în anul 1937 un an de creaţie pasivă, o graţie în virtutea inerţiei, întreruptă ici şi colo de tresăriri de luciditate personală, activă, pierdute şi acestea în valul lipsei generale de voinţă din partea scriitorilor. Aşadar statistic vorbind anul 1937 a înregistrat apariţia multor romane, cărţi de poezie, volume de critică, etc., în aparenţă cu nimic mai prejos ca număr şi valoare celor apărute în anii precedenţi. Dacă sub aspectul creaţiei artistice anul acesta însemnează aşa de puţin, el neaducând nimic nou, sub un alt aspect el prezintă o interesantă notă distinctivă. O reacţiune socială, am putea spune, s’a produs împotriva modernismului în literatură. Am numit această reacţiune „socială“ şi am spus că ea s’a produs împotriva „modernismului“. Poate că nici caracterul reacţiunii, nici obiectul ei nu sunt încă aşa de clare văzute din punct de vedere critic. Interesează mai puţin dacă datele critice sunt ori nu exacte ale acestui fenomen, atât timp cât rezultatele sunt evidente şi binefăcătoare. De aceea ar fi tot atât de inutil să faci proces de idei critice cuiva, pe cât e de inutil să iei apărarea acelora care eventual au fost nedreptăţiţi prin afirmarea acestui interesant fenomen de intervenţie publică în literatura al cărui aspect imediat a fost lupta împotriva pornografiei. Criticii subţiri vor fi poate nemulţumiţi de manifestarea aceasta care n’a mai voit să ţină seamă de indicaţiile lor elaborate în plin oficiu de orientare critică a publicului. Ei şi-au oprit, fără îndoială, atenţia asupra greşelilor de gust ori erorilor de înţelegere cele mai CalcctuiteCret Anul literar manifeste ale cititorului insurect. Este semn atunci că mâlul social Această inova barbaria a confuziei criterilor critice pentru salvarea purităţii morale şi accentuarea caracterului naţional al literaturii, au socotit-o inacceptabilă. Ni se pare de aceia că criticii noştri literari în funcţiune au făcut în această împrejurare o greşală evidentă fugind de la datorie, din dispreţ pentru curentul public. Lupta aceasta — cu toate aspectele ei pasionale primitive, — pentru moralitatea artei ,pentru recâştigarea criteriilor etnice slăbite ale artei, constituia o împrejurare foarte favorabilă intrării în joc a criticei literare pe temeiuri mai apropiate de realitate decât cele de până acum. Nimeni nu se ridica împotriva funcţiei critice specializate. Se simţea mai mult ca oricând nevoie de lămuririle ei. Singura atitudine folositoare era efortul de a asimila intelectaliceşte nouile exigenţe ieşite la iveală, traducându-le în termenii tehnici ai sistemului critic al fiecăruia. In loc de toate acestea, s’a făcut dintr’o desbatere literară perfect legitimă un pericol personal al criticului, dintr’o luptă cu condeele o luptă cu ciomegele la care unul din luptători, de frică, nu s’a prezentat. Literatura este o funcţie socială şi ori de câte ori acest aspect al ei iese la iveală pe o cale spontană, — nu pe calea decretării acestei funcţii — ea trebue luată în seamă, este roditor şi seminţa literară nu este pierdută. Campaniile împotriva poeziei moderniste au actualizat cât de puţin poezia în spiritul nostru public, care era cu totul străin de ea, au creiat o problemă socială, a poeziei prin negarea violentă a unora din formele ei excesiv de personale. Recunoscând aceste lucruri, cu bun simţ, nu vei trăda niciunul din principiile aristocratice ale poeziei. Nu vei trăda pe nimeni. Căci nu se pune o asemenea problemă. Poezia este un bun al obştei sufleteşti, ea este o soluţie de comunicativitate. Este deci destul să ştii să apreciezi poezia. — plus acest lucru — ca să nu greşeşti. Un alt aspect al reacţiunii sociale de care am vorbit este deci progresul pe care l-a făcut simţul valorii naţionale a artei. Preocuparea politică va tinde, dealminteri, din ce în ce mai mult să se infiltreze în literatură. Dacă sufletul românesc e robust, această întâlnire de planuri poate da roade, cu condiţia ca ea să fie un fruct al hazardului ,nu al unor teorii. S’ar putea deci ca acalmia, lipsa de voinţă şi cazualitatea vieţii literare din anul 1937 să nu fie decât prefaţa unei afirmări literare riguroase a spiritului etnic. Dar până acum, nici un semn. Dragoș Vrânceanu , CURENTUL" CRONICA ŞAHULUI Şahul pe timp fie iarnă Cu toate că în tot timpul anului şahul este disputat în concursuri sau familie, nu este însă mai puţin adevărat că iarna cu nopţile ei lungi şi încadrată de o serie de sărbători, permite şahiştilor să aibe mai mult timp pentru acest frumos joc intelectual. In mai toate ţările din Europa activitatea şahistă este în toi. Anglia şi-a creiat o tradiţie — ca toate tradiţiile englezeşti — prin concursul cel ţine în fiecare an, de Crăciun, la Hastings. Pe lângă maeştrii englezi iau parte şi Fine, Flohr, Keres, Mikenas şi Reschowsky. Fine a fost de curând operat de apendicită. In Germania, ţara care şi-a organizat şahul metodic şi a înfiinţat prima academie, inaugurată acum de Crăciun, ne va arăta în curând, că prin muncă, pricepere şi perseverenţă se poate scoate elemente tinere şi viguroase, demne să apere culorile ţărei sale. Districtele din Germania sunt în fierbere. Campionatele de toate categoriile se dispută cu înverşunare şi se proclamă campioni regionali şi districtuali. Cine nu treceprin această triere nu ajunge în campionatul naţional, întâi disciplină şi, după aceea titluri. Nici Austria nu se lasă mai prejos. La Viena are loc un concurs internaţional „Trebisch”. In Bulgaria, Italia, Belgia şi Olanda se ţine concursuri ocazionale. După ce am trecut în revistă ţările de mai sus, să ne oprim şi la noi, în România. Nu ştim, din ce pricină, nu putem să aflăm ce se petrece în regionalele din ţară. Când este vorba de un campionat naţional sau de a face o deplasare în străinătate, sar maeştrii ca muştele cu fel de fel de pretenţi şi toţi dornici să fie printre primii pe listă. Dar când este vorba să lucreze pentru bunul mers al federaţiei şi să dea astfel exemplu de disciplină şi de muncă se fac că nu aud. Federaţia de şah care s’a străduit să pună pe picioare conducerea şi organizarea şi mai ales să asigure partea fianciară ,ar trebui să vină cu un regulament complect care să pună în ordine şi regionala şi jucătorii. Nu este admisibil ca F. R. S. să nu aibe nici o ştire de la cercurile de şah din ţară. Dar asupra acestei chestiuni vom mai reveni. EUG. EDUARD &lnk -" Expoziţia pictorului Al. Moscu Duminică 2 ianuarie 1938 va fi la Dalles vernisagiul expoziţiilor pictorului Alexandru Moscu şi sculptorului Peer Merlee. Expoziţiile rămân deschise până la 31 Ianuarie. Wagner la „Pro-Arte“ Sâmbătă 15 Ianuarie, orele 5 d. a., va fi în sala Dalles a 6-a conferinţă experimentală consacrată marelui compozitor Richar Wagner. D. George Cocea va vorbi despre viaţa şi opera lui Richard Wagner. In programul muzical: lieduri şi arii din opere, cântate de d-na Aca de Barbu şi d. Alex. Lupescu şi Siegfried Idill pentru orchestră sub conducerea d-lui George Cocea. Biletele la librăria Fundaţiilor Regale din Piaţa Palatului Regal. Impresii din Spania martiră “. Ion Th. Florescu, fost ministru al României la Madrid, va ţine Vineri 14 ianuarie la ora 9 seara, în sala „Dalles“ o interesantă conferinţă intitulată „Impresii din Spania martiră“. Distinsul conferenţiar care a trăit începutul marii tragedii spaniole, va face o adevărată frescă a Spaniei martire. Conferinţa face parte din ciclul „Gândirii Europene“. ▼ EDITURA ROMÂNEASCĂ CUGETAREA-GEORGESCU-DELAFRAS RECOMANDĂ NOUTĂŢILE DE SUCCES ALE SEZONULUI: TIGRII roman (2 vol.) de Dragoş Protopopescu MÂNDRUL FLORILOR poveşti de Petru G. Savin FURTUNA roman de Ovid Densusianu-Fiul LUMINA CARE NU SE STINGE roman de Alice Gabrielescu jj“ £Xfra°s)eC' O FATĂ. SINGURĂ, roman de Sandu Teleajen T A T U N U roman de Al. Lascarov-Moldovanu M OŞ STAN nuvele şi schiţe I. A. Bassarabescu CURCUBEE PESTE VEAC fabule de vasile Militaru LEGENDELE Păsărilor, animalelor, florilor, arborilor, etc. Ilie 1. Mirea LUMINIŞURILE ANILOR MEI versuri de Constantin Asiminei Sâmbătă 1 Ianuarie 1938 ) Despre farafastâcuri, despre savantlâc, despre invidie, despre frumuseţe şi alte deşertăciuni Incheem cu răbojul de faţă mica noastră antologie in care am cules şi am redat (intr’o tălmăcire care va fi depăşind pe alocurea economia cristalină a textului, fără să trădeze totuş spiritul autorului) o seamă de maxime şi reflexiuni cum şi câteva portrete mai de seamă privind ponoasele sexului frumos. Cititoarele noastre sunt rugate să nu se creadă năpăstuite. înţeleptul La Bruyère a rezervat în cuprinsul „Caracterelor“ sale un capitol respectabil unde va fi vorba şi despre oameni. Şi vom vedea cine va râde mai tare până la urmă... „Falsificarea e un lucru primejdios. Liza, o bătrână destul de pronunţată, vrea să arate cât e de caraghioasă una mai tânără şi se face ea însăşi aşa de slută de te cuprinde groaza. Ca S’o imite, se foloseşte de atâtea strâmbături, că îţi vine să zici: Iat’o destul de urâtă, ca să ţi se pară frumoasă, acea de carea vrea să-şi bată joc. * Un om e mai credincios tainei altuia, decât tainei sale proprii. O femee, dimpotrivă, îşi păstrează mai bine secretul ei, decât al alteia. ★ Nu poate exista în inima unei tinere persoane o dragoste atât de aprinsă, pe care interesul şi ambiţia să n'o poată spori cu ceva. ★ Le costă puţin de tot pe femei să spună ce nu sunt. Şi îi costă încă şi mai puţin pe bărbaţi să spună ce sunt. * Femeile se lecuiesc de trândăvie prin vanitate şi prin dragoste. La femeile vioaie, trândăvia este deopotrivă un crainic al iubirii. ★ De ce să-i năpăstuim pe bărbaţi fiindcă femeile nu sunt savante ? Prin ce pravili ,prin ce canoane, prin ce ucazuri li s’a interzis oare să deschidă ochii şi să citească, să reţină ce-au citit şi s’o arate în conversaţii sau în opere ? Nu s’au statornicit ele înşile în această obişnuinţă de a nu şti nimic, fie din slăbiciunea alcătuirii lor, fie prin jenevia spiritului, ori prin îngrijirea frumuseţii ori printr’o anumită uşurinţă care le împiedică să ducă până lacapăt un studiu mai lung, ori prin talentul şi geniul pe care-l au numai pentru lucrul de mână, ori prin distracţii, ori printr’o îndepărtare fireascâ de lucrurile anevoioase şi serioase, ori printr’o curiozitate cu totul deosebită de cea care astâmpără setea spiritului ori prin oricare alt gust decât acele de a-şi exercita memoria ? Oricare ar fi însă pricinile cărora le datoresc bărbaţii neştiinţa femeilor, ei sunt bucuroşi că femeile, care-i domină prin atâtea lucruri, au asupra lor un avantaj mai puţin. Priveşti o femee savantă ca pe-o armă frumoasă , e într’adevăr artistic cizelată, admirabil poleită şi cu multă iscusinţă lucrată ? E o armă de muzeu, pe care o arăţi curioşilor, care nu mai e întrebuinţată la nimic, nici la războiu, nici la vânătoare, ca un cal de circ, deşi poate cel mai bine dresat din lume. Sunt atâtea fete cărora o mare frumuseţe nu le sereşte decât să nădăjduiască o avere tare ! Multe însă dintre aceste fete fumoase sunt ursite să răsbune pe aceia dintre pretendenţii lor pe care i-au luat în bătaie de joc, măritându-se fie cu nişte sluţi, fie cu nişte bătrâni, fi cu nişte bărbaţi nevrednici de ele . Mare parte intre femei judecă meritele şi presiţa unui bărbat după impresia pe ere o face asupra lor şi nu se îndură să recunoască nici una, nici alta celui pentru care nu simt nimic. ★ Un bărbat căruia i-ar veni anevoi să-și dea sena că s’a schimbat, încând să îi bâtrânească, poate consult cu folos pci unei femei tinere, p care o acoşază şi din tonul pe care-l vorbeşte afla atunci negreşit cee ce se tem să afle. Aspră şcoală... IN VACANŢĂ CITIŢI URMĂTOARELE EMANE APĂRUTE IN EDITURA „N A Ţ I O N A L A CO R N EI S. A. R. MONSTRUL SALTIMBANC" D-NA ELENA CUZA de Dan Petraşincu de Somerset Maughi Traducere de de Lucia Borş Ediţia doua EDIŢIA DOUA Iul. Giuriţ Premiul Feminal937 PUI DE LELE K I M GH. I. MARIN de Rudyard Kics de Ediţia doua de I. Peltz Traducere de * Iul. Ggea Mircea Damian TAIFUNUL MATANLE DAPHNE ADEANE de de Florence clay Edţia doua de Maurice Baring Zaharia Stancu Trad, de Iulaea Trad, de Iul. Giurgea CERETI ACESTE VOLUM^^A^re^IERARH^^i^TARA^ RADIO Vineri 34 niembrie 1937 Sâmbătă Ianuarie 1938 19.00: Bilanţul anului 19.15: Continuarea mv kw, Braia Jazzul it. de dans kvale 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.00: Concert de după amiază — Orchestra Ionel Giurgea. 19.00: Actualităţi artistice. 19.15: Continuarea concertului. 20.00: Amintiri luminoase, de Niculae Petrescu. 20.20: Doine vesele din Ardeal — Adrian Cirţiu (canto). 20.50: Muzică variată (discuri). 21.40: Orchestra de banjo „Gusbear“. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Muzică de dans — Orchestra de dans Radio, dirij. de Const. Bobescu. 24.00: Urarea tradiţională de Anul Nou. 0.00—2.00 Muzică de dans, din filme şi operete (discuri). 150 1875 m. RADIO-ROMANIA 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (disc — Sfaturi gospodăreşti şi medi- 8 30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. a Dunării. 13.10: Concert de prânz — Op* tra Radio, dirij. de Ion Ghiga. 14.10: Ora. Mersul vremii.* jurnal. 14.25: Continuarea concertque prânz (discuri). 15.00: Actualităţi străine. P*°' 1875 m. RADIO-ROMANIA kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI lv-823 kHz. „ . 13.00: Ora. Culturale Cotmani' 13.05: Concert de prânz -rchestra Costică Tandin (voce: și Petre Alexandru). 14.10: Ora. Mersul vren . 14.15: Continuarea concjr'- 14.45: ORA VESELA: Nanu- 18.00: Ora. Mersul vreii 18.02: Muzică’ de dans Ghindă (voce: Jean Mos), a Jazzului Ghindă. 20.20: Urări de anul nou în antichitate de Const. Gerota. 20.35: SEARA DE OPERA „Don Pasquale“ operă bufă în 3 acte de Donizetti (discuri): DISTRIBUȚIA Don Pasquale Ernesto Badini Dr. Malatesta Afro Poli Ernesto Tito Schipa Norina Adelaida Saraceni Corul si Orchestra Operii Scala dirij. de Carlo Sabario. In pauza II-a (21.55—22.05): Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 22.50: Concert de noapte (discuri). deire moâni a marelui om politic bănăţean Aurel C. Popovici; dela moartea lui Titu Maiorescu; 15 ANI: dela încoronarea dela Alba-Iulia; 10 ANI : dela moartea regelui desrobitor Ferdinand I-ul; dela moartea lui Ion I. C. Brătianu; dela moartea savantului Vasile Pârvan şi a scriitorului C. Sandu-Aldea. SĂRBĂTORIRI împlinind în acest an 80 de ani de viaţă patriarhul naţionalismului românesc, d. A. C. Cuza, s-a organizat de către lumea ştiinţifică la Academia Română, iar de către obştea românească la Ateneul Român,, o sărbătorire impresionantă. Deasemenea a fost sărbătorit, tot pentru 80 de ani de viaţă, scriitoarea şi luptătoarea naţionalistă Smaranda Gheorghiu, iar romancierul G. M. Vlădescu ,cu prilejul, împlinirii, ca .50 de , ani de viaţă.