Curentul, martie 1938 (Anul 11, nr. 3620-3650)

1938-03-01 / nr. 3620

4 Absolut gratuit Vrând să popularizez cea mai veche ştiinţă a omenirei, grafolo­gia, Vă ofer în mod absolut gratuit o ana­liză a manuscrisului, şi caracterului Dv. In acelaş timp Vă calculez — tot gratuit — şi numărul Dvs. câştigă­tor la loterie. Grafologia a fost comr­promiţată în faţa marelui public, în­cât mulţi laici prin această ştiinţă în aceeaşi categorie cu ghicitul în cărţi şi alte superstiţii. Pentru a Vă dovedi că grafologia este o ştiinţă serioasă, Vă rog să faceţi o încer­care triim­iţându-mi adresa Dvs. exactă, anul, luna şi ziua naşterii Se înţelege, scrise cu mâna Dvs. proprie. Alăturaţi mărci pentru răs­puns cu întoarcerea poştei. Veţi primi absolut gratuit, analiza gra­fologică. Grafolog Adalbert — Căsuţa Poş­tală 644, Oficiul Bucureşti I. 1954 2 (Spagma) ^ PRAFURI mm&j b I ^mlejxurcL. \ \ $ !iyRlfcN­*K\RifflilTI;GRIH,RAISALA RIC8NALE COCOSEL MINISTERUL­­ AGRICULTURII ŞI DOMENIILOR Administraţia Publică Comercială P. A. R. I. D. Administraţia Regi­mer Pescării, Brăila Aducem la cunoştinţa g­enerală, chise şi sigilate, la Administraţia publică Comercială P. A. R. I. D., calea Victoriei No. 88, Bucu­reşti şi la Administraţia Pescării­lor Statului din Brăila, pentru a­­rendarea pe timp de 5 (cinci)sâni cu începere dela darea în prici­ire şi până la 31 Martie 1943, a­­ur­mătoarelor bunuri: 1) Ora 10. Domenialele de­ pe moşia „Brateş-Bădălan“, în­­su­prafaţă de circa 5.591,50 ha.,­­si­tuată pe teritoriul comunei Sfini­­ţa, jud. Covurlui. 21 Ora 11. Domenialele de pe moşia „Zagna-Vădeni“, în supra­faţă de circa 3.459 ha., situată pe­ teritoriul comunelor Vădeni, Pisc Baldovineşti şi Brăiliţa, judeţul Brăila. Licitaţiile se vor ţine în con­Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi: 1. In ziua de 16 Martie 1938, ora 10, se va ţine, în localul Că­minului C. F. R. Iaşi, licitaţie pu­blică, pentru procurarea de car­ne, grăsimi animale, pâine, deri­vatele laptelui şi o parte din co­loniale, necesare căminului, până la 1 Decembrie 1938 şi lapte, până la 1 Septembrie 1938,­­ în valoare totală ţie 375.000 lei. 2. In ziua de 17 Martie 1938, ora 10, în localul spitalului CFR. Simeria, licitaţie publică, pentru furnizarea de alimente: carne, grăsimi animale, pâine, deriva­tele laptelui şi zarzavaturi, până la 1 Decembrie 1938 şi lapte până la 1 Septembrie 1938,­­ în va­loare totală de 550.000 lei.; 3. In ziua de 19 Martie 1938, ora 10, în localul Spitalului CFR, din Paşcani, licitaţie publică, pen­tru furnizarea de pâine, carne şi grăsimi animale, derivatele lap­telui, pâ­nă la 1 Decembrie 1938 şi­ lapte, până la 1 Septembrie 19­38. Licitaţiile se vor ţine în con­formitate cu art. 88—110, inclu­siv, cf din legea contabilităţii publi­ce, Regulamentul O. C. L. şi nor­mele publ. în Mon. Of. Nr. 127, din 4­ VI 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţii vor depune, pe lângă oferte şi o garanţie de 5”''» din valoarea ofertei, iar oferta se va face, numai în conformitate cu cartele de sarcini, cari pot fi vă­zute în fiecare zi de lucru, la ora 10—12, în localurile respective ale unităţilor din provincie. Garanţiile vor fi consemnate la Casa de Depuneri sau Admini­straţiile Financiare ale judeţelor, licitatorul prezentând recipisa respectivă. Nr. 16268/1938, Februarie 22. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea penitenciarelor şi institu­telor de prevenţie. Regia exploatărei muncii în penitenciare. fortuita­te cu art. 88—110 din le­gea') contabilităţii publice, regula­mentul de funcţionare al O. C că în ziua de 15 Martie ?*938, la­, orele specificate mai­ jos,­­se vor­ ţine licitaţii publice, cu oferte în­ normele generale pentru ţi­iner­ea licitaţiilor administraţiilor­­publice, publicate în Monitorul IOfic­ial Nr. 127/1931. O­fertanţii sunt obligaţi ca, o dată] cu ofertele, să depună, în­­plic [separat, negreşit sigilat, ga­ranţia provizorie de 5°/», socotită la valoarea întreg­ei arenzi, pe­­timpul cât se arendează bunul, i­ar după aprobarea licitaţiei s’o­­transforme în garanţie definitivă,­­majorându-o la 10 la sută.­­ Garanţiile se primesc numai în­­numerar sau efecte de Stat,­ în­­titluri la purtător. Condiţiunile speciale şi gene­rale de arendare, se pot vedea în zilele şi orele de lucru, la auto­rităţile unde se ţin licitaţiile. No. 92.19, din 19 Februarie 1938. DIRECŢIA GENERALA PENTRU OCROTIREA ŞI AJUTORAREA PERSONALULUI C. F. R. P­ublicaţiune REGIA AUTONOMĂ A ÎNTREPRINDERILOR MINIERE ȘI METALURGICE ALE STATULUI DIN ARDEAL R. I. M. M. A. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 11 Mar­tie 1938, ora 11, se va­­ţine, atât la Direcţia generală „RIMMA”, din Bucureşti, I, str. Bursei, No. 5, cât şi la Direcţia Uzinelor Sta­tului Hunedoara, a doua licita­ţie publică, cu caracter urgent, cu oferte închise, pentru procu­rarea cantităţii de 5.000 tone mangal, necesar Uzinelor Statu­lui Hunedoara. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu legea „RIMMA”, pu­blicată în M. O. No. 167, din 23 Iulie 1937. Garanţia provizorie de 5 la sută din valoarea ofertei, în nu­merar sau efecte de Stat, pe va­loarea nominală, se va depune, odată cu oferta, în plic separat, închis. Cadtul de sarcini, înreg. la No. 32211, din 28 Ianuarie 1938, poate fi văzut atât la Direcţia Uzinelor Statului Hunedoara, cât şi la sediul Direcţiunii generale „RIMMA”, Bucureşti, I, str. Bur­sei, No. 5, în fiecare zi de lucru, între orele 12—13 jumătate. Publicaţiune Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 15 Martie 1938 la ora 12 dimineaţa, se va ţine la această Di­recţiune, în localul ministerului jus­tiţiei, etajul V, licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru pro­curarea materialelor mai jos notate necesare confecţionări­i în atelierul de croitorie de la penitenciarul Vă­căreşti a costumelor de haine şi len­­geriei pentru deţinuţii penitenciare­lor. Această licitaţie se va ţine în con­formitate cu caietele de sarcini mo­delele şi condiţiunile generale ce se pot vedea în fiecare zi de lucru în­tre orele 12 jum. 1 jum. la serviciul exploatărei muncii în penitenciare. 4620 (patru mii şease sute două zeci) bucăţi mosoare aţă albă a 1000 Jards No. 30 marca „Grunszwitz” sau Goginger”. 1750 (una mie şeapte sute cinci zeci) bucăţi mosoare aţă neagră a 1000 Jdis No. 30 marca „Grunszwitz” sau Goginger”. 120.000 (una sută două zeci mii) bucăţi nasturi de porţelan pentru cămăşi No. 7. 60.000 (şease zeci mii) nasturi de porţelan pentru indispensabili. 20.000 (două zeci mii) nasturi de tablă pentru zeghii No. 212/40. 25.000 (două zeci şi cinci mii) na­sturi de tablă pentru pantaloni No. 7. 5000 (cinci mii) perechi copci de sărmă negre pentru zeghii. 5000 (cinci mii) perechi copci de oţel pentru pantaloni No. 3. 5000 (cinci mii) bucăţi catarămi de oţel pentru pantaloni No. 1140/12. 60 (şease zeci) testele ace de ma­şină marca „Lamerz” No. 7 şi 8. 2 (două) testele ace de maşină pen­tru butoniere marca „Lamerz” No. 4. 40 (patru zeci) testele ace de mână marca „Lamerz” No. 5. 40 (patru zeci) kilograme uleiu special pentru uns maşini. 200 (două sute) bucăţi tlbisire pen­tru croitorie asortate. 40 (patru zeci) bucăţi creioane bi­color. 20 (două zeci) bucăţi metri pentru croitorie l­a calitate. 50 (cinci zeci) bucăţi degetare băr­băteşti. 20 (două zeci) metri curea pentru maşină. Directorul penitenciarelor, (Indescifrabil). Şeful serviciului, (Indescifrabil). Cereţi"Vinul Lacrima Zorilor Litrul Lei 26 " Fac o operă pozitivă acei cari se străduiesc să apropie cele două nea­muri, românii şi maghiarii, desvă­­luind unora, altora valorile celorlalţi. Iată pentru ce găsim foarte utilă şi binevenită activitatea d-lui Kadar Imre, unul dintre cei mai de seamă scriitori ai generaţiei tinere a ma­ghiarilor din Ardeal şi directorul teatrului maghiar din Cluj. D. Kadar Imre nu s’a mulţumit să-şi­­ însuşească la perfecţie limba românească,, cu toate subtilităţile ei, ci se sileşte să arate maghiarilor co­morile noastre literare.­­ Traducerile sale sunt întotdeauna cât se poate de corecte şi într’o lim­bă ungurească aleasă, făcând şi li­­teraturei noastre şi ideii unei apropi­eri sufleteşti între cele două popoare servicii in adevăr preţioase. Dr. Kadar a tradus până astăzi ur­mătoarele opere din româneşte în ungureşte: Din literatura dramatică: „Prome­­teu", 5 acte în versuri de Victor Ef­­timiu, reprezentată la Teatrul Ma­ghiar din Cluj în şase rânduri şi de două ori la Teatrul Naţional din Bu­dapesta; „Scrisoarea pierdută a lui Caragiale, „Ce ştie satul“ a d-lui Valjan; „Manechinul sentimental", de I. Minulescu, „Meşterul Manole" al d-lui Oct. Goga, „Molima" de I. Ma­rin Sadoveanu. Toate aceste traduceri au fost re­prezentate de mai multe ori şi cu ră­sunător succes la Teatrul maghiar din Cluj. In afară de acestea, pe scena aces­tui teatru maghiar au mai fost re­prezentate următoarele piese româ­neşti în traducere: Fatalitatea învin­să", de N. Iorga; „Săptămâna lumi­nată" de Saulescu; „Patima roşie" de Sorbul, Muşcata din­­fereastră" de V. I. Popa,­ „Zamolxe” de Lucian Blana, „Păianjenul" de A. D. Hertz şi „Nă­pasta" de Caragiale. In prezent, d. Kadar a pus în re­prezentaţie „Cruciada copiilor" de Lucian Blaga şi „încurcă lume" de A. D. Hertz. Adăugăm că acest reputat tălmă­citor pe ungureşte al literaturii noas­tre a mai tradus: „Maica cea tâ­nără“ şi „Poemele în proză“ ale lui Emil Isac, „Mioriţa“ şi alte balade, reunite într’un impresionant volum intitulat „Baladele munţilor“. Iată ce scrie d. Lucian Blaga des­pre „Mioriţa" tradusă de d. Kadar. — „Zilele trecute am cetit „Mio­riţa“ în traducere ungurească. Marea creaţiune a geniului nostru popular, a mai fost tălmăcită şi în alte limbi, niciodată n’am gustat însă farmecul specific al acestei ba­lade aşa ca­mn noua tălmăcire dată de d. Kadar Imre. „Trebuie să fii în adevăr mare meşter al cuvântului şi al simpli­tăţii, ca să poţi reda imperceptibilele nuanţe ale poeziei originale ce-o cuprinde „Mioriţa“. „Mioriţa d-lui Kadar reînvie încă odată frăgezimea şi adâncimea in­comparabilă a acestei poezii“. Concert de canto Leria Niki/ Vineri 4 Martie va fi la sala Dalles concertul de canto dat de cunoscuta cântăreaţă d-ra Leria Niky de la O­­pera Română. La pian d. J. Prunner. Biletele la Fundaţiile Regale, p­aţa Palatului. — Luni 28 Februarie Contele A. Po­­ninski, consilier de legaţie, ţine o conferinţă în limba polonă despre „Literatura polonă în veacul al XVI-lea”. Marţi 1 Martie d. prof. I. Nistor, rector al Universităţii din Cernăuţi, ţine o conferinţă despre „Polonia renăscută”. Ambele la sediul Institutului (Calea Victoriei 138), orele 21 precis. — Miercuri 2 Martie ora ,6 p. m., va avea loc inaugurarea conferinţelor Soc. Tinerimea Română pe anul 1938, prin conferinţa d-lui prof. Nae Du­­mitrescu, preşedinte al Societăţii Ti­nerimea Română, care împlineşte anul acesta 60 ani de activitate. D-sa va vorbi despre : Organizarea, evoluţia şi perspectivele Soc. Tineri­mea română. Expoziţii Mariana Cretzu Medeleni, deschide expoziţia de sculptură în sala Dalles Marţi 1 Martie. Vernisajul­ va avea loc Joi 3 Martie. Pictorul J. Strutinschi închide ex­poziţia sa de pictură din­ sala Dalles Luni 28 Februarie, orele 7 seara. Concerte Luni 28 Februarie. — ATENEU : Concertul Wiener Saengerknaben. Joi 3 Martie. — ATENEU : Con­cert simfonic Filarmonica. Vineri 4 Martie. — SALA DAL­LES : Concert de canto dat de Leria Niky. Miercuri 16 Martie. — ATENEU: Concert de vioară dat de Mircea Va­­silescu. Miercuri 23 Martie. — SALA DAL­LES : Concert de sonate dat de Al. Teodorescu, carne tai­ch ! Traduceri maghiare din literatura română Conferinţe Editura „Nationala­ Ciornei” SAR. lansea­ză săptămâna aceasta următoarele volume Viata spătarului Milescu de RADU BOUREANU Ediţia IIl~a, revăzută şi adăogita ISTORIA ANGLIEI de André Maurois. — Traducere de Anna Moisse —— Cereti­le, în momentul apariţiei, ia toate librăriile din ţară­­ B§fobiografie româneasca A apărut revista „Natura“ No. 2 anul XXVII-1938 cu un bogat cu­prins ştiinţific. „Monitorul oficiilor de stare ci­vilă” şi-a închinat no rul depe Febr.— Martie crt. revizuirii încetăţenirilor, publicând în afară de decretul-lege respectiv din anul acesta decretul­­lege 3902 din 1918, decretul-lege 2085 şi 3464 din 1919, articolul 133... din Constituţia dela 1923, legea din 3 Dec. 1863 pentru regularea­ condiţiu­­nilor de indigenat din Austria,­ legea XXII-1886 cu privire la apartenenţa în Ungaria, textele din tratatele in­ternaţionale, referitoare la naţiona­litatea română, decretul-lege nr. 858 din 11 Februarie crt. pentru prelun­girea termenului de depunere a acte­lor şi diferite indicaţiuni practice, for­mulare, etc. „Freamătul Şcoalei”, marea revistă şcolară de la Cluj, publică în n-rul de pe Ianuarie—Februarie crt.: „Min­ciuna din punct de­ vedere diferenţial şi patologic”, de Zevedei Barbu, „Pa­gini din trecutul învăţământului din Ardeal” de N. Albu, versuri şi proză de G. Todoran, Al. Popescu, Nic. Ru­­su, C. Ştefăniu, Marioara Spanea, Ion Şugariu, recensii şi cronici de D. Isac, A. Coste, Horea Stanca şi Al. Tohă­­neanu. Reţinem înştiinţarea că au fost premiaţi cu premiul pentru folclor al revistei d. Ion Crişan, înv., în Aghi­­reş, şi pentru literatură d. înv. Al. Popescu din Bonţida. Memento teatral: Luni 7 Martie. — TEATRUL NA­ŢIONAL : „Madame Sans Gene“ de Victorien Sardou. Sâmbătă 5 Martie. — STUDIO NA­ȚIONAL : „Farsele destinului“ de I. C. Aslan. Vineri 4 Martie. — LIBER : „Ră­mânem prieteni“. Sâmbătă 12 Martie. — SAVOY: Ansamblul „Burghteater" din Viena. Ce se repetă: OPERA ROMANA: „Eugen Oneghin“ de Tschaikowsky. Claudette Colbert în Europa Ziarele din Londra anunţă că ime­diat după terminarea filmului „A opta nevastă a lui Barbă Albastră“, Claudette Colbert va pleca în Europa. Ea va vizita Londra, Paris şi va face o plimbare în Alpi. Se apropie ziua Mărţişorului. Editura „CUGETAREA“ — GEORGESCU-DELAFRAS a lansat cea mai actuală carte a anului SECTARII roman, de I. AGÂRBICEANU Necruţătoare critică a sectarismului politic exclusivist. Romanul prezintă, într’o frescă vie, toată DRAMA RIDICOLA A POLITICIA­NISMULUI, care a răvăşit faţa ţării, făcând din unitatea noastră o bursă de ipocrizie şi lichelism. Toată lumea citeşte această carte a zilei. Note pentru un imn al Italiei Toate ziarele italiene publică un imn în proză, de o rară frumuseţe, scris de Giovanni Papini în revista „II Frontespizio“. Marele scriitor in­titulează rândurile sale „Note pentru un imn al Italiei". El închipue un uriaş care s’ar uita de peste Alpi care vede ,­un trunchiu puternic de arbore bă­trân, devenit pămînt şi piatră în mij­locul strălucirii mării. Un trunchiu voinic, încă plin de caldă sevă şi de voinţă, ca un gorun sacru trecut prin uragane şi despletit de fulger. Ici şi colo câte un nod şi numai două ra­muri în frunte, una întinzându-se către Grecia zeilor, alta către Africa monştrilor..." „Uriaşul care contemplă de pe înălţimea munţilor, cu ochi suprao­meneşti, acest corp sinuos şi valid in mijlocul apelor încreţite de vânt, descopere prăpăstii ameţitoare de ză­pezi sau păduri ca acelea ale Scan­dinaviei, coame de ceaţă ca ale Sco­ţiei, câmpii de pământ negru şi fe­cund asemenea celor româneşti şi maghiare, singurătăţi de guri încete de fluviu şi de dune nisipoase ca în Olanda, coline pline de măslini şi viţă de vie ca acelea ale Greciei, păduri mirositoare de portocali ca în Andaluzia; plăji pustii, arse şi calci­nate ca în Africa; vulcani fume­­gânzi care domină păduri înflorite ca în Japonia; insule de pace, de mit, a­­semenea Cicladelor şi Esperidelor...“ In acest chip continuă imnul lui Giovanni Papini care a trezit o ad­miraţie deosebită în toată Italia“. Femeia în noul cod francez Acum câteva zile Journal Officie a publicat textul unei legi care se referă la situaţia femeii. După aceas­tă lege femeia nu mai „datorează as­cultare bărbatului“. Aceste cuvinte, detestate de către feministe, au fost şterse din cod. In schimb bărbatul este declarat şeful familiei. Femeia scapă de un stăpân, şi găseşte un şef. Această nuanţă nouă se arată prin câteva urmări. Femia nu mai este ţi­nută „să-şi urmeze bărbatul oriunde ei judecă mai bine să stea". Dar legea nouă zice : soţul are drept de alegere a reşedinţei menajului şi femeia e o­­bligată să locuiască cu soţul ei. Acest fel de a spune, nu spune nimic. To­­tuş el este... foarte moral. Se poate întâmpla, ca soţul să gă­sească pe femeia şi menajul său, in­suportabile, îşi ia atunci altă femeie şi se aşează cu ea peste drum. Cea pă­răsită avea dreptul şi până acum să facă proces aceluia care a părăsit-o. Dar trebuia să aşepte trei ori patru ani, divorţul, în care timp soţul ale­­gându-şi domiciliul la metresa lui — deşi proceda incorect, se găsea totuş­i legalitate. De data aceasta, în virtutea tocmai a noului fel de a se exprima al codu­lui, femeia părăsită poate face con­testaţie pentru a sili pe fostul ei băr­bat să-şi schimbe domiciliul. Ea îşi recapătă capacitatea civilă. Femeia poate să intenteze un pro­ces (după noul cod francez) să sem­neze un contract, să aibă un cont la o bancă şi un carnet de cecuri, să ac­cepte o moştenire, să se prezinte la un examen. Ea poate chiar să „îmbrăţişeze... o profesie“ dacă soţul nu se opune, zice articolul 16. Şi când soţul se opune candidata la planşe, echere etc., poate cere tribunalului să ridice acest veto. O expoziţie la Varşova suedeză VARŞOVIA, 26 (Rador). — Azi s’a inaugurat expoziţia industriei de artă suedeză organizată sub patronajul d-lui Moscickî, preşedintele Repu­­blicei. In cuvântarea de deschidere a ex­poziţiei, d. Beck, ministrul afacerilor străine, a stăruit asupra legăturilor de sinceră amiciţie, care unesc cele două ţări şi asupra importanţei si­tuaţiei Poloniei şi Suediei situate pe ţărmul aceleaşi mări. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo----­ De la colegiul farmaciştilor Comitetul executiv al colegiului general farmaceutic, atrage atenţia farmaciştilor cari cad în prevederile decretului lege, pentru reviziuirea diplomelor străine şi a liberei prac­tici, să înainteze de urgenţă cererile de revizuire însoţite de actele nece­­sare şi taxa legală, de 500 lei, cel mai târziu până la 30 Martie; peste acest termen nu se admite nici o prelungire. ’ Dacă lipsesc acte, se vor înainta cererile cu specificarea depunerii ul­terioare a actelor lipsă. Pentru orice alte informaţiuni, far­maciştii se­ vor adresa comitetului e­­xecutiv din str. Batiştei 14. Martie 1938 Ocrotirea operelor de artă in caz de rasboiu Săptămânalul Les Nouvelles Litté­­raires a întreprins o interesantă an­chetă care reactualizează problema ocrotirii operelor de artă în caz de răsboiu. Din cauza neprevederii con­servatorilor, răsboiul mondial a nimi­cit multe opere" de artă de o mare valoare. Dar ce va fi­­ în războiul de mâine? Spre a evita surprize de fe­lul celei din 1914, ar trebui luate din vreme toate măsurile de precauţiu­­ne, pentru ca tezaurele noastre de artă să fie puse la adăpost de orice primejdie. Printre răspunsurile primite la an­chetă ,are o importanţă deosebită răs­punsul trimis de Ugo Oretti, de la A­­cademia Regală a Italiei, care in timpul războiului a fost însărcinat cu protecţia operelor de artă din Italia. „De la 1915 la 1918 — spune d-sa — am avut patru ani de experienţă zil­nică în ce priveşte ocrotirea operelor de artă. Problema e de o atât de mare gravitate, încât se cuvine să fie înfăţişată cu toată sinceritatea. Primul răspuns este, deci, că deja inamicul, chiar cel mai cultivat, nu avem nimic de sperat. Poate că nu va fi atât­­de sălbatic încât să bom­bardeze catedralele şi sanctuarele de artă — numai ca să înspăimânte prin asta populaţia; dar aviatorul german sau austriac care a distrus cu o bom­bă fresca din Tiepolo, din biserica Scalii, de la Veneţia — ochise gara, care era la vreo sută de metri depăr­tare. II putem oare numi sălbatic ? Pot fi ascunse sau mai de grabă îngropate cărţile şi tablourile în as­cunzişuri subterane cât mai adânci. Dar dacă trebue să rămână ani luni întregi şi chiar ani, picturile pe lemn şi chiar cele pe pânză şi ma­nuscrisele cu înflorituri, cari au ne­­voe de aer şi lumină, ca orice corp viu, în ce condiţiuni se vor afla la sfârşitul răsboiului? La Cooperaţia intelectuală, de sub conducerea d-lui Bopnet, problema aceasta este în curs de studiu. Se va cere, poate, ca în fiecare ţară să se aleagă un oraş nefortificat, care ar putea să fie refugiul operelor de artă mobile. Dar ar trebui multă vreme să fie adunate. Problema devine din ce în ce mai înfricoşătoare, când ne gândim la templele vechi, la bisericile, la pa­latele şi la monumentele oraşelor. Noi acoperisem cu saci de pământ faţadele bisericilor din Veneţia şi în fiecare biserică, altarele, monumen­tele funerare, etc. Dar ce-am fi pu­tut face pentru San-Marco, dacă bomba care într’o seară a căzut la un metru de uşa principală, ar fi a­­tins una din cupole şi mozaicurile? E cu neputinţă să poţi apăra aceste tezaure luminoase şi fragile, ca şi femeile, ca şi copiii, ca şi fericirea“. Reviste juridice A apărut„ Revista cercului juridic Bănăţean“ redactată de d. Vasile M. Theodorescu, prim preşedintele trib. Timiş Torontal,­ cu un bogat material juridic, doctrinar, interesant juris­­prudenţei, informaţiuni, recenzii, etc. — „Jurisprudenţa fiscală“, adnotată de sub direcţia d-lui N. Pascu, di­rectorul contenciosului ministerului de finanţe.­­ Colaborează: N. Pascu, Petre Ples­­nilă, I. M. Bottez, V. Al.Manuel, etc. — „Pandectele săptămânale“ cu­prinzând un interesant material de jurisprudenţa şi doctrină de sub di­recţia d-lor Eugen Petit consilier la înalta Curte de casaţie şi G. Alexi­­anu profesor universitar.­­ Recent a apărut nr. 2 al revistei juridice a Facultăţii de drept din Bucureşti, condusă de studentul Cost. C. Ionescu şi conţinând un material extrem de valoros. Reţinem din su­mar articolele d-lor prof. univ Mircea Djuvara și N. Finițescu. R­ADIO Luni 28 Februarie 1938 1875 m. RADIO-ROMANIA 160 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (7.30—8.30) ORA DIMINEŢII (630—7.30) 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal: — Concert de dimineaţă (discuri): Dunărea albastră de Joh. Strauss şi Rândunelele satului de Jos. Strauss; Pizzicati din „Sylvia" de Delibes; Moara în Pădurea Neagră de Eilen­­berg şi Fierarii în pădure de Michae­lis. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. I. 7.30:, Închiderea emisiunii. 13.00: Ora, Culturale. Sport. Cota Dunării..­. ..­­ ; 13.10: Concert de prânz (discuri): Dela Rossini la Puccini: Uvertură la „Bărbierul din Sevilla“ de Rossini (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Isserstedt); Arie din „Somnambula“ de Bellini (voce: Enzo de Muro Lo­­manto); Arie din „Linda de Chamo­nix" de Donizetti (voce: Toți dai Monte); Arii din „Favorita" de Do­nizetti şi „Emani“ de Verdi (voce: Ezio Pinza); Finalul actului I din „Otello“ de Verdi (voce: Elsa Wieber şi Marcel Wittrisch); Arii din „Me­­fistofele“ de Boito (voce: Theodor Sa­­liapin); Visul din „Guglielmo Rat­cliff" de Mascagni (arch. simf. din Milano, dirij. de Gino Neri); Arii din „Cavaleria rusticană“ de Mascagni şi „Gioconda“ de Ponchielli (voce : Beniamino Gigli); Duetul de drago­ste din „D-na Butterfly“ de Puccini (voce: Rauta Waara şi Peter An­ders). 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14.30: Muzică veselă franceză (di­scuri); Retragere cu torţe de Charles şi Micuţa gară de Lemarchand (Gra­mofon); Două cântece din opereta „Cele trei valsuri“ de O. Strauss (voce: Yvonne Printemps); Mascara­da de Lacome; Două cântece din fil­mul „Parada dragostei“ de Schertzin­­ger (voce: Davia şi Jean Sorbier-C.). 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.05: Noţiunea de rânduială la po­porul nostru, de Ovidiu Papadima. 18.20: Concert de după amiază (di­scuri): Selecţiuni de foxtroturi; Două tangouri de Fresedo: Fox de Nicholls şi Fox de Baxter; Intermezzo, ca­price de Groitsch şi Fox de Kuester; Arie din „Nunta Jeannetei“ de Massé (voce: Pierre Deloi); Cel mai frumos tango şi Ce-o să zică lumea de Va­­silescu (voce: Gică Petrescu-O.). 19.00: Actualităţi româneşti: Limba­ Culturale. 19.15: D-na Elsa Goering-Pasko (canto, prof. la Conservatorul din Tg. Mureș); Cântec japonez de ploaie de I. Marx; Cântecul piticului de Hugo Wolf; Iubire sfioasă de Hugo Wolf; Cântecul de leagăn al Măriei de Max Reger; In umbra buclelor mele, de Hugo Wolf. 19.40: Femeia româncă în slujba propagandei peste hotare, de d-na Stella Vlădescu. 20.00: Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Ecouri din Viena de Hruby; Narenta, vals de Komzak; Potpuriu din opereta „Die golde ne Meisterin“ de Eysler; Polca, pizzicatto de Joh. şi Jos. Strauss; Vals imperial de Joh. Strauss; Perpetum mobile, de Joh. Strauss; Potpuriu din „Zâna păpuşilor" de Bayer. UNIVERSITATEA RADIO 21.10: Luxul de altă dată, de prof. Gh. Leon. RADIO ROMANIA 21.25-22.10: Muzică românească (di­scuri): Hora de concert şi Vine lelea pe colnic (C.); Mugur, mugurel de Dima şi Mi-a zis badea de Popescu (voce: Georgewsky-O.); Dealu-i deal şi De eşti supărată (voce: Fănică Luca-O.); Hora din nai şi Sârba din nai (Fănică Luca); Grea e viaţa măi Ilie şi Arz’o facu dragostea (voce : A­­lexandru Pădureanu); Mă sun­ în deal la cucă şi Nu-i bai (voce: Zavai­­doc-C.); Hora din Ardeal şi Sârba vânătorilor (C.). RADIO BUCUREŞTI 21.25: Ciclul Beethoven: Quartetul Theodorescu: (Al. Theodorescu-vioa­­ra I, I. Jelescu-vioara II, Al. Rădu­­lescu-violă şi I. Fotino-violoncel). Quartet No. 15 op. 132 în la minor. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 22.10: Aurel Borneanu (canto): Arii de operă: Imnul către soare din o­­pera „Milton“ de Spontini; Aria lui Agamemnon din „Ifigenia în Aulida“ de Gluck; Disputa cântăreţilor din „Tannhäuser“ de Richard Wagner; Aria stelei din „Tannhäuser“ de Ri­chard Wagner. Marţi 4 Martie 4933 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 b. BUCUREŞTI 12 kw. 823 khz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30 : Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Vals-rondo de Dietrich şi In pădure­­vals de Kaulích . Selecţiuni din ope­reta _ „Prietena", de Rodgers. — Sfaturi gospodăreşti­ şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13 : Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. 13.10 : Concert de prânz — Orches­tra Sandu Marcu. Romanţe şi Arii naţionale . Peste tot — vals de Wald­teufel. Ghiceşte ce a-şi vrea să-ţi spun — tango de Vasilescu ; Aceiaşi poveste frumoasă, vals de Dendrino ; Visul, vals de D’Ambrosio; Sărutul în întuneric de Micheli; Marica, tango­­romanţă de Sandu Marcu; Romanţe şi Arii naţionale. 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio-jurnal. 14.30: Continuarea Concertului: Plimbări prin Viena, potpuriu de Hruby; Mi-e gândul numai la tine, tango de Chopin (vioară Sandu Mar­cu); Dansul păsărilor de Sandu Mar­cu;­Romăniţe­ şi arii’naţionale; la: Actualităţi străine. Radiofonice. 18 : Ora. Mersul vremii/ 18.05 : Poştă­­tehnica. 18.20: Cei trei B: Bach. Beetho­ven, Brahms (discuri) ; Concert ita­lian de Bach (och. filarm. din Berlin, dirij. de Isserstedt); Romanţă în fu­mător de Beethoven (vioară : Georg (voce Elena Gerhardt); Internezo nr. 4 şi Rapsodia nr. 4 de Brahms (pian: Luise Gmeiner). 19 : Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Muzică engleză (discuri); Dans de German (orch. sim dir. de Malcolm Sargent); Lied de Murno şi Lied de Young (voce William Bell); Strigătul păstorului : Grădinile ţării de Percy Grainger (pian Percy Grainger); Con­cert pentru violoncel şi orchestră de Elgar (violoncel Beatrice Harrison şi ochestra sim. dir. de Edward Elgar); „Mercur“ din suita „Piantle" şi Dan­sul spiritelor de Holst (arch. sim. dir. de Albert Coates). " 20 : Actualităţi slave, de d-ra Elena Eftimiu. 20.15: D-na Barbillon-Ștefănescu (vioară) şi d-na Edmée Filip (pian). Sonată în la major de Cesar Franchi 20.45: Concert simfonic al orchestrei Radio, dirij. de Egizio Massini: Ciclul simfoniei XII) : Borodin : Simfonia nr. 2 în si minor de Borodin. UNIVERSITATEA RADIO 21.25 : îmbunătăţirea recepţiilor ra­diofonice (II): Reacţia negativă de ing. I. C. Florea. 21.45 . Continuarea concertului sim­fonic : Cinci cântece de Richard Wag­ner (poeme de Matilda Wesendonck): a) îngerul; b) Oprește-te! c) In seră; d) Dureri; e) Visuri; (vede: d-na Ma­ria­­ Marinescu-Moreanu)­. Preludiu la „Lohengrin“ de Richard Wagner: Xl­­vertură la „Tannhauser“ de Richard­ Wagner. 22.30 : Radio jurnal : Sport 22.45: Concert de noapte al Orches­­trei Ionel Cristea, tansmis de la res­taurantul „Bulevard". 23.45 : Jurnal pentru străinătate în Eulenkampff. Trei lieduri de Brahms limba franceză și germană.

Next