Curentul, august 1938 (Anul 11, nr. 3770-3800)

1938-08-01 / nr. 3770

Curentul Anul ai Xl»1ea, Nr. 377 0» Luni I August 1938 annDaonDODgggncmagannaaanoannnanoDDanpnaDannnoDDoaoonm^.apaooaooaDnnaDDPapnaaaaanna ­5piâ£ucitu£ amnâaSatoA a£ Răjii l­ui" Timp de o lună, ziarele străine şi cele româneşti au publicat zilnic re­portaje despre acţiunea dusă pe câm­pul vast al propagandei naţionale în ţările occidentului depărtat de către d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării. Hotărîrea cu care d-sa a şttiut să înfăţişeze acolo în aeropagul popoare­lor din apus, mersul ascendent al u­­nei Ţări, la al cărui destin veghează astăzi Marele nostru Străjer, a venit ca o terapeutică de mândrie naţiona­lă pentru rămăşiţele de năravuri ale unei lumi, apuse şi ale cărei ultime pâlpâiri au fost stigmatizate de re­centul decret al pierderii câtorva ce­tăţenii. Trăim vremea când personalităţile învestite cu gurul unei naţiuni, trecând hotarul ţării simt aprinzându-li-se in suflete flacăra sfântă a unui aposto­lat care nu se pierde în cartoanele cu grele pe cepi ale cancelariilor politice, ei fecundează în suflete un sentiment de justă apreciere, de caldă admira­ţie şi arzătoare dorinţă de colaborare. Până mai ieri voiam să cucerim străinătatea cu vorbe, astăzi ne impu­nem, prin fapte,­­Gândul regal de a revoluţiona vec­uoil sistem a vorbelor, cari sunau frumos dar rămâneau adesea fără e­­rou şi de a insufla generaţiilor ce se ridică un imperativ de afirmare în Concertul popoarelor lumii, a găsit în domnul Teofil Sidorovici, comandan­tul Străjii Ţării, cel mai autentic in­terpret­at cea mai desăvârşită com­petenţă. Nu o spunem noi, o repetăm doar. Au scris-o ziarele italiene, franceze, germane, portugheze, cehoslovace şi altele. Au mărturisit-o conducătorii de sta­te şi personalităţi marcante străine ce l-au primit ca pe un adevărat amba­sador al Străjii Ţării şi al Suveranu­lui mântuitor şi au înţeles-o organi­­zaţiunile de tineri cu văpaia dorului de mai bine in suflete şi cu dorinţa de a avea cu cine să se măsoare. Ca să-ţi poţi măsura forţa, e ne­­voie să lupţi cu o alta. Nu lupta des­­tructivă care primejduieşte, ci între­cerea pe câmpul nemăsurat al reali­zărilor, al disciplinei, al svâcnirilor de energie care să dea ţării aspectul unui vast şantier de muncă. Aceasta pentru vremuri de pace. Pentru cele de război, să nu ne mai sperie apoi mitul de formidabilă pre­gătire a unora cari ştiuseră în trecut că ni se înfăţişeze printr’o propagan­dă pe care noi o primim aşa cum ni se dădea, supra-oameni, plini de în­credere în victorie. Marele Străjer a ştiut să dinami­zeze sufletul generaţiilor tinere, ridi­­căruftU-l,pe culmea celor mai curate idealuri. Derum­ul comandant al Străjii Ţă­rii, urmând linia înaltelor directive, a frământat drumurile apusului, pen­tru a da putinţa tineretului român să se afirme şi a pregătit acele punţi de colaborare internaţională. Opera d-sale în afară, încununează şi desăvârşeşte opera dinlăuntru. Primit cu strălucire în capitalele occidentului, cinstit cu distincţii şi e­­logii, d. Teofil Gh. Sidorovici le dă­­rueşte cu generozitate comandanţilor şi străjerilor de pe tot cuprinsul ţării, cari au ştiut să ţină sus, desfăşurând, steagul încrederii în viitor. Străjerii ţării ca într’un prolog de istorie nouă, vor să-şi măsoare pu­terile şi vrednicia lor cu camarazii al­tor popoare. Pentru ei nu există sentimente de dușmănie, ci numai de camaraderie. Acolo unde yi-a găsit camarazii bloc, s’au apropiat de ei cu gândul cinstit de colaborare In țările unde tineretul nu este or­ganizat, legăturile sunt evident re­duse M. S. Regele într’una din străluci­tele cuvântări rostite în faţa tinere­tului străjer, a spus: „Voi sunteţi pietrele, din care să se zidească temelia României de mâine”. Dar dacă aceste pietre sunt lăsate pe prundul vieţii de până aici, nu pot forma unitatea vie, în care o colectivitate poate dovedi că este expresie naţională. In curând si alte state îşi vor or­ganiza tineretul, cu care Straja Ţării va fi fericită să ia contact. Călătoria de o lună peste hotare a domnului comandant al Străjii Ţă­rii, d. Teofil Sidorovici, a culminat prin participarea cu un detaşament de aproape 1000 de şoimi, străjeri şi arcaşi la serbările sobolilor cehoslo­vaci, ale cărui demonstraţii şi ţinută disciplinară au stârnit admiraţia u­­nanimă a străinilor veniţi din largul lumii. Ex. Sa. d. Ed. Beneş, preşedintele republicii vecine şi prieten, a bine­voit să invite pe d. Teofil Sidorovci în loja prezidenţială, feliciându-l căl­duros pentru felul cum ştie să con­ducă, potrivit înaltelor directive ale M. S. Regelui, opera Străjii Ţării, a­­găţându-i pe piept ordinele: „Pentru merit", „Lupul de Argint” şi „Leul Alb". Domnul preşedinte al republi­cii cehoslovace a consacrat astfel stră­lucita activitate de vrednic ambasa­dor a domnului Teofil Gh. Sidorovici, dând in acelaş timp nota valorii, tine­retului străjer. In şedinţele congresului interna­ţional „Muncă şi Bucurie", d. coman­dant Sidorovici s’a­ bucurat de o aten­ţie deosebită, fiind ales preşedinte al uneia din principalele secţii şi mai mult decât atâta, d-sa ca reprezntant al Străjii Ţării şi sol al României, a fost ales în unanimitate preşedinte­le Confederaţiei Balcanice a tineretu­lui, în care pentru prima oară ac­tivează şi Bulgaria cu Albania, ală­turi de celelalte state. Iată deci un fericit prilej de co­laborare a tuturora, sub semnul ce înfrăţeşte atâtea popoare din sudul Europei: Tricolorul purtat spre ori­zontul vieţii de colaborare efectivă de d. Teofil Sidorovici. Comandanţii şi străjerii de pe tot cuprinsul ţării, aduc iubitului co­mandant revenit în mijlocul lor, o­­magiul de caldă admiraţie şi neţăr­murită iubire, strigându-i: Suntem gata la datorie C. E. B. G&SpCedalia străjexeaSCă Spicuiri dintr-o circulară Să se răspundă urgent la ordin­e primite. Verificaţi-vă corespondenţa şi îndepliniţi cele cerute. Fiecare stat să se aboneze la cel puţin o parte din publicaţiile străjere­şti şi să îna­inteze abonamentul Direcţiunii,’ Pu­blicaţiilor. Cercetaţi cu grijă Buletinul Straja Ţării şi executaţi cele ce se cer. Orice dispoziţie cuprinsă acolo este un ordin, care trebue adus la înde­plinire întocmai Trimiteţi două­ inventare cu patri­moniul stolului, după modelul anexat l­a pag. 56 din circulara directivă No 1-1938. Raportaţi efectivul stolului. După inspecţii la stoluri sau sfin­ţiri de pavilioane înaintaţi a doua zi 4 (patru) copii după procesul ver­bal ce se închee. Fiecare stol să aibe albumul său. Trimiteţi fotografii cari înfăţişează solemnităţi, străjeri în acţiune, loca­luri, pentru dosarul stolului şi pen­tru Direcţia Secretariatului, Biroul Fotografic. Păstraţi şi colecţionaţi Buletinul Străjii Ţării, în care găsiţi un în­dreptar de fiece moment. Deasemenea pagina Straja Ţării din ziarul Curentul, Neamul Româ­nesc, Frontul sau alte publicaţii. Ce­reţi la Straja Ţării circulara Direc­tivă No. 1, dacă n’o aveţi. Corespondenţa unităţilor se face numai prin regiune. Când este congresul asociaţiei în­văţătorilor, toţi comandanţii străjeri sunt convocaţi pentru toată ziua pentru a ne sfătui împreună asupra programului străjeresc şi a organiza tabăra din acest judeţ. Veţi aduce tablou de elevii cari merg în tabără, ce sume aţi realizat pentru străjerii stolului dvs., din serbări (ordinul no­stru telefonic No. 298) şi donaţii. Ne bizuim numai pe forţele noa­stre, deoarece comunele au bugete sărace. Drapelele vechi, decolorate, nu se mai ridică. Pentru a nu se decolora, cân­d sunt noui, se fi­erb în ulei da cânepă. Răspundeţi imediat la circulara noastră No. 298, cu activitatea zilnică cu date precise pentru fiecare zi. Cum s’a desfăşurat programul festiv din ziua tineretului, 8 Iunie a. c. Stolurile cari n’au trimis listele de subscripţie pentru avionul Străjii Ţării să le închee şi să ni le trimi­tă, deoarece a trecut termenul fixat. PROGRAMA Executaţi cu e­levii străjeri exerci­ţiile de înviorare zilnic. Cine nu-şi face o regulă de fie­ce zi, ajunge să nu le mai execute. — Aşezaţi copiii în bănci pe cui­buri. — Organizaţi cuibul după îndru­mările date. Şeful este propus de ca­marazii săi. Şeful cuibuşorului. Cro­nicarul. Primul ajutor, casierul. Gos­podarul cuibului, îndatoririle fiecă­ruia. Toate atribuţiunile sunt cu ro­taţie, afară de aceea a şefului de cuib. Cuibul la şcoală, cuibul acasă. Cuibul de serviciu. Studiaţi şi aplicaţi programa ana­litică ce se găseşte în Buletinul „Straja Ţării“ No. 3—4, 1938. Toate stolurile de străjeri să cu­leagă seminţe de diferite specii de pomi. Astfel în luna Iunie-Iulie, veţi aduna seminţe de cireş, vişin, dud, cais, etc. şi­ tot atunci le veţi pune în pământ. In luna Septembrie-Octom­­brie, veţi culege seminţele de prun, nuc, stejar, frasin, arţar, etc. şi tot atunci se pun în pământ Seminţele de salcâm se culeg iarna şi primăva­ra se seamănă. La sfârşitul fiecărui sezon ne veţi raporta şi înainta câte o situaţie, arătând cantităţile, de se­minţe culese pe specii, locul unde s’au însămânţat şi suprafaţa. Toate stolurile care sunt abonate la publicaţiile străjereşti (Buletinul „Straja Ţării, revista „De strajă” şi revista „Cuibul nostru”) să plătias­­că neîntârziat costul abonamentului. Unităţile străjereşti nu pot face sub nici o formă, nici un fel de co­lecte în bani, alimente sau materia­le, decât cu aprobarea comandamen­tului Străjii Ţării. Este interzis unităţilor, comandan­ţilor şi străjerilor a se adresa cu ce­reri direct M. S. Regelui, oricare ar fi obiectul cererii. ACTIVITATE ȘI EDUCAŢIE STRAJEREASCA. PROPAGANDA. "■" • MUNCA - Realizaţi după îndrumările date colţul străjerilor într’o sală de clasă, în cancelarie şi în căminul părintesc. Elevii străjeri să ducă spiritul stră­jeriei şi în spiritul familiei. Culegeţi material folcloristic­ (poezii popu­lare, legende istorice, proverbe) şi-l înaintaţi legiunii pentru a fi trimis Direcţiei Publicaţiilor. De asemenea înaintaţi-ne mostre din, ţesăturile lo­calităţii, pentru a cunoaşte arta cas­nică şi a culege date asupra costu­mului naţional ce voim să-l fixăm acestui judeţ. Nu uitaţi o clipă pro­paganda pentru cusăturile româneşti. Muzeul străjeresc să da fiinţă la fiecare stol­. In comunele­ mai­­mari să se organizeze pompierii. Daţi aceste sugestii autorităţilor comunale. HIGIENA Obişnuiţi copiii să se spele zilnic cu săpun, îndemnaţi părinţii copii­lor săşe fabrice singuri săpunul, dân­­du-le îndrumări. Cercetaţi zilnic ■ curăţenia şi sănă­tatea străjerilor. Urmăriţi-i în că­minul­­ lor, dacă apl­ică regulele ele­mentare de higienă corporală şi ale locuinţă. Să facă totdeauna aerisi­rea camerei şi a salei de clasă. Deoarece cursurile s’au suspendat şi suntem la început de vacanţă vă rugăm să ne înaintaţi. programul stră­jeresc pentru vară, ale unităţii dv. „Şi părinţilor care se bucură de sănătatea copiilor lor, le zice : „Daţi pentru cei sărmani, daţi pentru cei suferinzi, pentru cei lipsiţi de îngriji­rile părinteşti. „Mari şi mici, avem cu to­ţii datorii unii faţă de alţii. Deci împreună să îngrijim de cei ce au nevoie, ca să mărim prin însănătoşirea lor, numărul acelor ce pot fi fata şi puterea Ţării. „Vă deschid inima şi bra­ţele Mele, mame şi copii ai Ţării Mele”. MARIA, Regina României Stau încă învăluite de durere pa­ltoanele străjereşti împlântate în innima taberelor şi coloniilor de vară ■ganizate şi îndrumate de „Straja arii“. Fiorul năpraznicei veşti a tre­­­rei întru cele veşnice şi nemân­ire a Marei Ocrotitoare a Copiilor arii, Marea Regină a României, nu­­a irosit încă convoiul de susp­­e flamuri cernite. Ca o împletire a sstinelor între augusta grijă a Ma­ii Regine faţă de copiii Ţării şi in­­vituţia Regală a Străjeriei şi drept nplinire a legământului ce străjerii­­au juruit sub giulgiul violet al a­­■tului de tun cu racla domnească, ită coborâte în iureşul de viaţă în­tinată de străjerie Regelui şi Ţării, clăuza augustă a îndemnurilor che-­­­tui­te de dincolo de cripta de la Ar­­eş. Regina Maria a României a pur­tat veşnic grijă copiiilor Ţării Sale, ocrotindu-le destinele prin ctitoria şi întreţinerea atâtora aşezăminte de a­­sistenţă socială, pe care le-a iubit şi preţuit cu largă şi augustă înţelegere. Leagăne pentru creşterea pruncilor c­e aveau să încoroneze oştirea întregi­rii, societăţi şi instituţii menite să în­dulcească viaţa copilului şi a mamei, prezenţa Sa în mijlocul oricăror acţi­uni ce-şi închinau izbânda acestor preocupări, toate au fost opera au­gustă a Reginei Maria. La munte, în pragul domnesc de la Bran, ca şi la Balcic, în umbra şi vraja aşezării de vis a Reginei, de multe ori a bătut nisipul aleelor pi­cioruşul fraged de străjere poposite în tabără sau colonie. Acolo în preajma Mare­­lor Protectoare, găseau întă­rire în daruri şi mângâieri neuitate, care ajutau opera naturii de mai grabnică însănătoşire a copiilor Ţării, a copiilor Ei... Ca un talisman purtător de bine, pomenim aceste cuvinte în fruntea în­semnărilor noastre, drept port-drapel spiritual al tuturor celor cari se în­grijesc de sănătatea copiilor ţării, azi metodic ocrotită şi îndrumată de „Straja Ţării". Instituţia creiată la răscruci de ve­rificare etnică — STRAJA ŢARII —­­şi-a închinat în întregime activitatea educaţiei integrale a tineretului. Şi când s’a rostit „integrală“, fără a ne­glija vreuna din laturile educării spirituale, a zămislit duh de înţele­gere nouă asupra proverbului din bă­trâni:: „Minte sănătoasă în corp să­nătos“. Augusta gri­je a M. S. Regelui s’a oprit cu deosebire asupra tineretului Ţării Sale şi organizarea metodică a acestor tabere şi colonii de vară, face parte dintr’un vast program de asis­tenţă a tineretului, celula vitală a se­curităţii etnice a poporului nostru. Până mai ieri, când Straja Ţării nu-şi trăsese încă robust şi definitiv lunile largi de cuprindere a acestor manifestări de vară, taberele şi co­loniile erau organizate de persoane necalificate, fără un program uniform şi fără să ofere îndestule garanţii, despre îndeplinirea menirii lor . Astăzi „Straja Ţări” îşi are organi­zate anume servicii credate cu scop de a studia şi a aplica programele ta­berelor şi coloniilor de vară, înce­pând cu centrele de iniţiere, care în tot timpul anului şi mai cu seamă vara, înfăţişează mari şi bine orga­nizate tabere model, în toate locali­tăţile cu renume balneo-climatice din ţară, ori popasuri cu împrejurimi pitoreşti sau istorice, gâlgâie iureşul de viaţă sănătoasă al străjerilor sau străj­erelor din tabere şi colonii. De la munte la mare, de sub poa­le de codru verde înspre întins de mare cu nisip şi apă tămăduitoare, Straja Ţării a dat încuviinţări de a­­şezarea coloniilor şi taberelor. Aces­tea funcţionează sub comanda direc­tă a comandantului-străjer, care nu poate lipsi dintr’o colonie sau tabă­ră, şi în grija căruia cade executarea programului străjeresc. Fiecare asemenea aşezare străje­­rească îşi are meritul ei, programul educaţiei fizice şi morale, tinerii stră­jeri trăind acolo zile de robusteţe şi întărirea sufletească şi trupească. LA BUDACHI, IN COLONIA MARITIMA A SPITALULUI „SF. SPIRIDON” DIN IAŞI Pe brâul ce-şi pârjoleşte aurul ni­sipului în plaja minunată de la Bu­­dachi-Cordon, un punct atrage pri­virea miilor de vizitatori ai staţiu­nii: buchetul de pavilioane a coloniei maritime „Sf. Spiridon” din Iaşi. A­­ceasta ocupă un loc liniştit al pla­jei, apele mării scăldând picioarele sutelor de copii trimişi aici pentru recreare şi însănătoşire. Este ora 7 dimineaţa. Străjerii iau ceaiul, sau mai bine zis cafeaua cu lapte, căci aici nu se precupeţeşte hrana dată copiilor ce sunt aduşi o lună la­ mare, pentru înzdrăvenire Trupuşoare bolnave şi istovite de lipsurile familiei, infirmi cari nico­­dată nu şi-ar fi văzut leacul atât de aproape fără sprijinul societăţii asis­tente, tineri cu stigmatul naşterii ne­norocite purtat pe plajă şi în apele pline cu leacuri ale locului, stau cu­minţi înşiraţi în curtea şi îmbietoa­­rea sală de mese. In ochi le sticleşte tuturor bucuria unei înfrăţiri cu na­tura şi fiorul vieţii noui, tămădui­toare, care surâde plină de făgăduin­ţe tinereţii lor bolnave. In mână ţin vârtos câte o ceaşcă cu cafea cu lap­te, alături de care înfloreşte ca o să­nătoasă ispită pentru trup tartina albă cu unt. Puiul de ţăran schilodit de nevoile grele ale familiei părinţilor, de lipsuri şi necazuri ce nu-i lasă străini îmbătrânindu-i înainte de vreme, este integrat prin această cre­ştere şi îngrijire, prin colonia străje­rească, în sfintele drepturi ale părin­ţilor lor, de stăpâni sănătoşi ai gliei. Aici în colonia „Sf. Spiridon”, pro­gramul se îmbină părinteşte din lea­curile dăruite de natură şi din grija atentă a unui suflet de mare ocrotitor. Ora 7.30 dimineaţa: „Vă rugăm să poftiţi la ceremonia­lul ridicării pavilionului naţional”! Mi-am aciuat în suflet bucuria la această poftire atât de familiară nouă străjerilor. Şi acolo pe plaja de la Budachi, în dogoarea aurie a nisipului, mulţimea ce-şi avea drumul de fiecare zi prin faţa coloniei, îngroşa flancurile străje­rilor noştri, asistând la ceremonial. Imnul Regal, Rugăciunea, îşi rotun­jeau acorduri simbolice peste sbuciu­­mul verde al mării, peste întinsul străbun „de la marea cea mare”. Pavilionul fâlfâie înfrăţit cu flutu­rarea altuia, ca un răspuns românesc, de pe vreun vas ce plutea în apele bătrâne ale Pontului Buczin. Peste colonie, fâlfâire ocrotitoare sus, iar in umbra şi lumina catargu­lui, grijă bine dovedită pentru sănă­tatea străjerilor, a ţării. Vechea ctitorie a Spiridoniei din Iaşi, aşezământ cu danii de voevozi şi boieri cucernici aplecaţi spre su­ferinţa de jos, are la Budachi semnul unei bucoavne ce descifrează testa­­mentele trecutului... Ne întăreşte în această credinţă şi umbra creştină a celor patru braţe de slavă ce îmbrăţişează nemărgini­tul, patronând duhurile mării, de pe un pinten de mal de la Budachi. Este troiţa străjerilor, înălţată din iniţia­tiva acelu­iaş Spiritus rector al sta­ţiunii, care este d. dr. docent Em. Hurmuzache. Privind-o, îţi aminteşti că de strajă au trebuit să stea aici suflete de români, ca să înlăture o pojghiţă străină a locului şi să-i dea strălucirea de robustă şi dreaptă stă­pânire autohtonă. Aşa se face că staţiunea Budachi- Cordon se măsoară în leacuri şi a­rătări edilitare cu cele similare de peste hotare, iar străjeria şi-a găsit aici un adevărat leagăn pentru colo­niile de vară. Mare, nămol, plajă,, băi, escursii, iată darul locului pentru străjerii ce sunt bine primiţi şi în­conjuraţi aici de iubirea publicului şi autorităţilor. D. dr. Em. Hurmuzache, directorul coloniei noastre, a încurajat dintru în­ceput aşezarea coloniilor şi taberelor de vară la Budachi, aici găsindu-şi adăpost corturile A.N.E.F.-ului, ale A.C.T.-ului, Spiridoniei şi alte multe colonii de străjeri şi străjere. Ochiul gospodarilor staţiunei au urmărit lip­surile copiilor din colonii, împlinin­­du-le după puteri. Străjerii au răs­puns acestui sprijin general, organi­zând şezători neuitate pentru public, cum a fost cea dela 15 Iulie crt. orga­nizată de colonia Sf. Spiridon Şi iată cum cele două serii de câte 54 de străjeri, trăesc şi se locuesc la câteva kgr. câştigate. Străjerii ocro­tiţi aici sunt aduşi de la orfelinatul Po­pricani, de soc. profilaxia tuberculo­şi din rândurile celor sărmani, al de Spiridonie. Vizitatorii acestei c­rgonii pleacă cu gândul la mar popularitate a operei sociale difuze de „Straja Ţării”, a consensului ur­nim de a sprijini această institu ză mislită din marile porunci ale vi­eii şi pentru sfintele drepturi la vi­ţă ale copiilor României Mari. Şi de aceea paşii te mână spre tra­ţa ce patronează mărginirea, unde semenea unei oaze de sufletesc pop, citeşti pentru tine şi pentru alţii , coavnele săpate în braţele de slavă pomenire străjerească ale troiţei: „Ca o chezăşie a credin­ strămoşeşti, ridicatu-s’a acea­ troiţă în acest colţ al ţării rom­neş­­i, de către străjerii colon maritime a epitropiei „Sf. St­ridon” din Iaşi, director al col­inei fiind d. dr. docent Ei Hurmuzache, conferenţiar la uiversitatea din Iaşi, iar coma­dant străjer d. V. N. Hrincesc învăţător în comuna Alboi jud. Suceava”, 15 August 1936. La 15 August în fiecare an, cât Sf. Maria, patroana şi ocrotirean mărilor este sărbătorită, străjerii poporul din satele vecine îngenuchea­ză la această sfântă troiţă înălţată , străjeri şi se roagă. Sunt sate ca­ n’au biserici. Aici pe malul măr le-au dăruit una străjerii sub chip acestei vetre de rugă, care este un bra şi lumina ocrotitoare a troiţei , un răspuns curat la dragostea cu ea; coloniile lor sunt întâmpinate aici­­ fiecare an. Copii şi norod îşi purific sufletul în această îngenunchiare pes­te care pluteşte duhul de ocrotire a apelor, năframa albă a Sf. Maria... Mircea Ispir Co.io­nii ţi la Lche La Marie şi la Mare „Strofa Ţării99 îngrijeşte de sănătatea copiilor neamului Caravana nautică străjerească „Straja Ţării“, în dorinţa de a da tineretului din apropierea apelor o educaţie cât mai legată de mediul în care trăieşte, a înfiinţat în oraşele principale din ţară un număr de 21 de centre marinăreşti. Pentru aceste centre, „Straja Ţării“ a comandat un număr de 21 de caicuri pentru a dona câte unul de fiecare centru, iar primăria munici­piului Bucureşti, va dona 4 caicuri străjerilor marinari din Capitală. Cu aceste ambarcaţiuni, urmează să se facă o caravană nautică străje­­rească, ce va pleca din Giurgiu în ziua de 1 August dimineaţa şi va a­­junge la Mamaia în ziua de 15 Au­gust pentru a lua parte la serbările marinei ce se vor desfăşura în pre­zenţa M. S. Regelui. In ziua de 31 Iulie va avea loc la Giurgiu-port solemnitatea botezului celor 25 de ambarcaţiuni la care vor lua parte delegaţii „Străjii Ţării“, re­prezentanţii autorităţilor şi invitaţi ai tuturor societăţilor sportive din Capitală. Comandant al caravanei nautice a fost numit d. locot. Nicolau Eustaţiu, din marina regală, şeful b­roului spe­cialităţi din „Straja Ţării“. Doi co­mandanţi străjeri cu ajutori, un me­dic, delegatul Oficiului Naţional de Turism, un delegat al presei din „Su­ra­da Ţării“ şi un număr de 64 străjer din cele 21 centre marinăreşti. Ca material nautic, vor lua parte 26 de caiacuri de 2 persoane cons­truite de uzinele „Set“, o barcă cu motor pusă la dispoziţia unui cuib de străjeri de către d. ing. Ştefănescu preşedintele soc. ,,,Aquila Româno-A­­mericană“ pe care se va monta un a­­parat de radio pentru a i stra pe străjer, în timpul parcusului cara­vanei. Va mai lua parte cuierul „Ti­miş“ care vine la Giurgiu de la Timi­şoara pe Bega şi Dunăre. „Straja Ţării“ roagă pe comandan­­ţii şi comandantele de legiuni din lo­­calităţile pe unde va trece caravana de a da concurs cât mai larg acestei manifestaţuni străjereşti, având în vedere că pentru prima oară, străjerii sunt supuşi la o încercare atât de grea. C­o­oav­a. In evoluţia unui popor, se pot observa treceri de la o epocă la alta, schimbări mai mult sau pu­ţin simţite în ceea ce priveşte for­mele de viaţă o prefacere conti­nuă pentru adaptarea la cerinţele vremii, o frământare în domeniul spiritual şi în cel practic, decoruri schimbate, pe aceiaşi scenă, gene­raţii ce se succed urmând linia unui destin naţional, destin pen­tru strălucirea căruia s’au revăr­sat stropii de lumină ai genera­ţiilor pierdute în umbră, în sfârşit se poate observa elanul şi năzuin­ţa de cucerire a viitorului, în lu­mina aceleiaş credinţe. In marea familie a unui neam, generaţiile sunt verigi ale unui lanţ cu început, dar fără de sfâr­şit. Peste toate învolburările tre­cutului nostru de popor oţelit în lupte şi greutăţi, peste toate for­mele de viaţă ce-l caracterizează şi peste atâtea rânduri de oameni ce nu mai sunt, a stat de veghe o permanenţă, din a cărei lumină s’a împărtăşit istoria şi care a de­terminat urcuşul spre mai bine, spre progres : COROANA. însemnătatea şi valoarea acestui simbol a fost covârşitoare pentru poporul românesc. Frământările istoriei contempo­rane, caracterizate printr’un vă­dit desechilibru social, fac să se adâncească mai mult în poporul nostru Cultul Dinastiei şi al Co­roanei, permanenţe simbolice cu atâta înrâurire pentru p­ropăşirea Neamului Românesc. Peste tranşeele de luptă în care ne găsim cu toţii, fie in vremuri de pace, fie în vremuri de război, o sentinelă de armura căreia nu se pot atinge nici un fel de săgeţi, veghează continuu, radiind încre­dere, linişte, siguranţă. Strajă ne­adormită, veşnic cu privirea aţin­tită spre vifor, Coroana nu cu­noaşte oameni, în grija ei stă Ţara şi Neamul. Coroana e un simbol, purtătorul Ei, o realitate vie. Cu o legitimă mândrie putem striga ca să­ ne­­audă şi cei ce ne iubesc şi ceilalţi, mai ales aceştia, că neamul ro­mânesc, dela fiecare purtător de Coroană s’a ales cu un patrimo­niu tot mai bogat, tot mai plin de strălucire. Astăzi, Acel ce simbolizează nă­zuinţele întregului nostru popor. Cârmuitorul destinelor noastre, pe valurile agitate ale istoriei con­temporane, este o personalitate de uriaşe proporţii, ale cărei virtuţi proectează până departe în negu­ra viitorului, luminile unui îndrep­tar de viaţă nouă . Majestatea Sa Regele Carol II Marele Străjer al Ţării, Cel dintâi GATA LA DA­TORIE. (Volumul „Din viaţa unui fiu de Rege“). Teofil Sidorovici Comandantul „Străjii Ţării1 cmggaaagapgngngtmammnggomroocroDPDaaTOariapappaaaimnggcapaagngggggDggaaagagapapagr ht S&ujâa Kzamu&ai şi üisehúUi In ziua de Sf. Ilie, Sanctitatea Sa Patriarhul dr. Miron Cristea a împli­nit 70 de ani. Cum Ţara întreagă era îndoliată, deoarece sufletul Reginei Maria, ale Cărei înfăptuiri sunt definitiv înscrise în Cronica Neamului şi­ Istoria Lumii, se desprinsese din cătuşele trupului Său, greu şi­ îndelung chinuit de boa­lă, sărbătorirea Capului Bisericii şi Guvernului a rămas să se facă la toamnă. Atunci voiu încerca şi eu să vă înfăţişez complexa personalitate a înaltului Ierarh şi să înşir, totodată, strădaniile şi biruinţele sale pe tă­râm bisericesc şi naţional. Socot însă că şi acum trebue sub­liniat câte ceva. înalt Prea Sfinţia Sa Patriarhul Miron este fecior de ţărani. O spune, ori de câte ori se iveşte prilejul, şi o spune cu firească mândrie, încă o valoare, de întâia mărime, dată de satul românesc — acest ne­secat rezervor­iu de curată energie naţională. A pornit chiar de lângă brazdă Pa­­triarhul Miron şi a urcat până sus de tot, datorită, desigur, şi însuşiri­lor cu care a fost înzestrat, dar mai ales necurmatei sale strădanii! Şi după cum nu ocoleşte niciodată ca să-şi mărturisească obârşia, tot aşa nu scapă prilejul să arate cât de mult datoreşte creşterii căpătate de la părinţi şi câtă dragoste şi recunoş­tinţă le poartă în adâncul sufletului In răspunsul dat la urările făcute de membrii Guvernului ce prezidează, a insistat, arătând, că în oricare din însărcinările primite în lunga-i şi glorioasa-i carieră, a muncit — a muncit cu conştiinţă şi din răspu­teri. Deviza noastră străjerească are, ca un punct cardinal, tocmai îndemnul şi porunca de necurmată muncă pen­tru Ţară şi Rege. Munca este lege hotărâtă de Sus, de la care nimeni nu trebue — mai exact, nu poate să se abată. Munca este astăzi adevărata uni­tate de măsură a valorilor — atât pentru indivizi, cât şi pentru po­poare. Şi nu numai că a muncit conştiin­cios şi fără preget, dar nici nu a râv­nit înalt Prea Sfinţia Sa la onoruri mari. Ele i-au venit însă, şi i-au venit la timp, ca o dreaptă răsplătire a pri­ceperii şi trudei sale. Nu pot încheia însăilarea de faţă fără să amintesc că Sanctitatea Sa a îmbrăţişat din ceasul dintâiu, cu e­­xactă înţelegere şi cu toată căldura, mişcarea de regenerare naţională care este străjeria. Nu odată, prin graiu ori prin scris, a arătat, limpede şi vibrant, cât de adânc chibzuită şi dătătoare de te­meinice nădejdi este creşterea, hotă­rită pentru întreg copilăreţul Ţării, de Majestatea Sa Regele, Marele Străjer şi nu odată a binecuvântat armata cămăşilor albe, scutul de mâi­­ne al Neamului şi Ţării. La împlinirea a 70 de ani, străjerii trimit Cârmuitorului Suprem al­ Bise­ricii noastre, respectuoase şi calde u­rări de viaţă lungă, spre a sluji­­înncă mulţi anci, opera de înfrăţire, conso­lidare şi înflorire economică şi cul­turală concepută şi îndrumată de Ma­­jestatea Sa Regele, precum şi glorioa­sa noastră Biserică strămoşească. Ion Dongorozi­ ­ . Omagiul „Străjii Ţării“ pentru marea Regină Maria a României O Expoziţie permanentă a «Stroiii Ţării» Expoziţia generală a muncii străje­reşti, la a cărei deplină reuşită au contribuit străjerele şi străjerii de pe tot cuprinsul Ţării, a fost deschisă în prezenţa Marelui Srăjer, M. S. Re­gele Carol II, la 7 Iunie şi a fost în­chisă la 7 Iulie a. c. In tot acest timp, lucrările au fost obiectul unei vii admiraţii din partea numeroşilor vizitatori. S-au scris şi s-au rostit cu acest prilej cuvinte de laudă şi mulţumire pentru iscusinţă şi dragostea de muncă a străjerilor. , De la data închiderii şi până la 1 Octombrie a. c., Expoziţia este pusă încă la dispoziţia străjerilor, delega­ţiilor străine şi şcolilor, astfel că o­­biectele rămân mai departe în grija Străjii Ţării. Ca să putem răspunde dorinţei v­i­­nime şi ca să se îndeplinească un ve­chia deziderat al comandamentului, se va organiza în Capitala Ţării, un mu­zeu permanent al muncii străjereşti. Aducând acestea la cunoştinţa co­mandanţilor de legiune, îi rugăm a lua de îndată contact cu comandanţii de stoluri care au trimis obiecte pen­tru Expoziţie şi în urma consfătuiri­lor ce vor avea să se centralizeze răs­punsurile, înaintând până la 15 Au­gust cel mai târziu, un tablou general care să cuprindă următoarele date: 1. Ce obiecte pot fi donate muzeului Străjii Ţării? 2. Ce obiecte pot fi lăsate sub formă de ■ împrumut? 3. Ce obiecte trebuesc neapărat res­tituite? Straja Ţării este încredinţată şi de data aceasta cu toate sacrificiile ma­teriale ce se cer, toate unităţile vor aprecia cum se cuvine opera ce vrea să înfăptuiască şi vor da preţiosul concurs pentru­ înfiinţarea şi buna or­ganizare a muzeului general străje­­resc.

Next