Curentul, august 1938 (Anul 11, nr. 3770-3800)
1938-08-01 / nr. 3770
Curentul Anul ai Xl»1ea, Nr. 377 0» Luni I August 1938 annDaonDODgggncmagannaaanoannnanoDDanpnaDannnoDDoaoonm^.apaooaooaDnnaDDPapnaaaaanna 5piâ£ucitu£ amnâaSatoA a£ Răjii lui" Timp de o lună, ziarele străine şi cele româneşti au publicat zilnic reportaje despre acţiunea dusă pe câmpul vast al propagandei naţionale în ţările occidentului depărtat de către d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării. Hotărîrea cu care d-sa a şttiut să înfăţişeze acolo în aeropagul popoarelor din apus, mersul ascendent al unei Ţări, la al cărui destin veghează astăzi Marele nostru Străjer, a venit ca o terapeutică de mândrie naţională pentru rămăşiţele de năravuri ale unei lumi, apuse şi ale cărei ultime pâlpâiri au fost stigmatizate de recentul decret al pierderii câtorva cetăţenii. Trăim vremea când personalităţile învestite cu gurul unei naţiuni, trecând hotarul ţării simt aprinzându-li-se in suflete flacăra sfântă a unui apostolat care nu se pierde în cartoanele cu grele pe cepi ale cancelariilor politice, ei fecundează în suflete un sentiment de justă apreciere, de caldă admiraţie şi arzătoare dorinţă de colaborare. Până mai ieri voiam să cucerim străinătatea cu vorbe, astăzi ne impunem, prin fapte,Gândul regal de a revoluţiona vecuoil sistem a vorbelor, cari sunau frumos dar rămâneau adesea fără erou şi de a insufla generaţiilor ce se ridică un imperativ de afirmare în Concertul popoarelor lumii, a găsit în domnul Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării, cel mai autentic interpretat cea mai desăvârşită competenţă. Nu o spunem noi, o repetăm doar. Au scris-o ziarele italiene, franceze, germane, portugheze, cehoslovace şi altele. Au mărturisit-o conducătorii de state şi personalităţi marcante străine ce l-au primit ca pe un adevărat ambasador al Străjii Ţării şi al Suveranului mântuitor şi au înţeles-o organizaţiunile de tineri cu văpaia dorului de mai bine in suflete şi cu dorinţa de a avea cu cine să se măsoare. Ca să-ţi poţi măsura forţa, e nevoie să lupţi cu o alta. Nu lupta destructivă care primejduieşte, ci întrecerea pe câmpul nemăsurat al realizărilor, al disciplinei, al svâcnirilor de energie care să dea ţării aspectul unui vast şantier de muncă. Aceasta pentru vremuri de pace. Pentru cele de război, să nu ne mai sperie apoi mitul de formidabilă pregătire a unora cari ştiuseră în trecut că ni se înfăţişeze printr’o propagandă pe care noi o primim aşa cum ni se dădea, supra-oameni, plini de încredere în victorie. Marele Străjer a ştiut să dinamizeze sufletul generaţiilor tinere, ridicăruftU-l,pe culmea celor mai curate idealuri. Derumul comandant al Străjii Ţării, urmând linia înaltelor directive, a frământat drumurile apusului, pentru a da putinţa tineretului român să se afirme şi a pregătit acele punţi de colaborare internaţională. Opera d-sale în afară, încununează şi desăvârşeşte opera dinlăuntru. Primit cu strălucire în capitalele occidentului, cinstit cu distincţii şi elogii, d. Teofil Gh. Sidorovici le dărueşte cu generozitate comandanţilor şi străjerilor de pe tot cuprinsul ţării, cari au ştiut să ţină sus, desfăşurând, steagul încrederii în viitor. Străjerii ţării ca într’un prolog de istorie nouă, vor să-şi măsoare puterile şi vrednicia lor cu camarazii altor popoare. Pentru ei nu există sentimente de dușmănie, ci numai de camaraderie. Acolo unde yi-a găsit camarazii bloc, s’au apropiat de ei cu gândul cinstit de colaborare In țările unde tineretul nu este organizat, legăturile sunt evident reduse M. S. Regele într’una din strălucitele cuvântări rostite în faţa tineretului străjer, a spus: „Voi sunteţi pietrele, din care să se zidească temelia României de mâine”. Dar dacă aceste pietre sunt lăsate pe prundul vieţii de până aici, nu pot forma unitatea vie, în care o colectivitate poate dovedi că este expresie naţională. In curând si alte state îşi vor organiza tineretul, cu care Straja Ţării va fi fericită să ia contact. Călătoria de o lună peste hotare a domnului comandant al Străjii Ţării, d. Teofil Sidorovici, a culminat prin participarea cu un detaşament de aproape 1000 de şoimi, străjeri şi arcaşi la serbările sobolilor cehoslovaci, ale cărui demonstraţii şi ţinută disciplinară au stârnit admiraţia unanimă a străinilor veniţi din largul lumii. Ex. Sa. d. Ed. Beneş, preşedintele republicii vecine şi prieten, a binevoit să invite pe d. Teofil Sidorovci în loja prezidenţială, feliciându-l călduros pentru felul cum ştie să conducă, potrivit înaltelor directive ale M. S. Regelui, opera Străjii Ţării, agăţându-i pe piept ordinele: „Pentru merit", „Lupul de Argint” şi „Leul Alb". Domnul preşedinte al republicii cehoslovace a consacrat astfel strălucita activitate de vrednic ambasador a domnului Teofil Gh. Sidorovici, dând in acelaş timp nota valorii, tineretului străjer. In şedinţele congresului internaţional „Muncă şi Bucurie", d. comandant Sidorovici s’a bucurat de o atenţie deosebită, fiind ales preşedinte al uneia din principalele secţii şi mai mult decât atâta, d-sa ca reprezntant al Străjii Ţării şi sol al României, a fost ales în unanimitate preşedintele Confederaţiei Balcanice a tineretului, în care pentru prima oară activează şi Bulgaria cu Albania, alături de celelalte state. Iată deci un fericit prilej de colaborare a tuturora, sub semnul ce înfrăţeşte atâtea popoare din sudul Europei: Tricolorul purtat spre orizontul vieţii de colaborare efectivă de d. Teofil Sidorovici. Comandanţii şi străjerii de pe tot cuprinsul ţării, aduc iubitului comandant revenit în mijlocul lor, omagiul de caldă admiraţie şi neţărmurită iubire, strigându-i: Suntem gata la datorie C. E. B. G&SpCedalia străjexeaSCă Spicuiri dintr-o circulară Să se răspundă urgent la ordine primite. Verificaţi-vă corespondenţa şi îndepliniţi cele cerute. Fiecare stat să se aboneze la cel puţin o parte din publicaţiile străjereşti şi să înainteze abonamentul Direcţiunii,’ Publicaţiilor. Cercetaţi cu grijă Buletinul Straja Ţării şi executaţi cele ce se cer. Orice dispoziţie cuprinsă acolo este un ordin, care trebue adus la îndeplinire întocmai Trimiteţi două inventare cu patrimoniul stolului, după modelul anexat la pag. 56 din circulara directivă No 1-1938. Raportaţi efectivul stolului. După inspecţii la stoluri sau sfinţiri de pavilioane înaintaţi a doua zi 4 (patru) copii după procesul verbal ce se închee. Fiecare stol să aibe albumul său. Trimiteţi fotografii cari înfăţişează solemnităţi, străjeri în acţiune, localuri, pentru dosarul stolului şi pentru Direcţia Secretariatului, Biroul Fotografic. Păstraţi şi colecţionaţi Buletinul Străjii Ţării, în care găsiţi un îndreptar de fiece moment. Deasemenea pagina Straja Ţării din ziarul Curentul, Neamul Românesc, Frontul sau alte publicaţii. Cereţi la Straja Ţării circulara Directivă No. 1, dacă n’o aveţi. Corespondenţa unităţilor se face numai prin regiune. Când este congresul asociaţiei învăţătorilor, toţi comandanţii străjeri sunt convocaţi pentru toată ziua pentru a ne sfătui împreună asupra programului străjeresc şi a organiza tabăra din acest judeţ. Veţi aduce tablou de elevii cari merg în tabără, ce sume aţi realizat pentru străjerii stolului dvs., din serbări (ordinul nostru telefonic No. 298) şi donaţii. Ne bizuim numai pe forţele noastre, deoarece comunele au bugete sărace. Drapelele vechi, decolorate, nu se mai ridică. Pentru a nu se decolora, când sunt noui, se fierb în ulei da cânepă. Răspundeţi imediat la circulara noastră No. 298, cu activitatea zilnică cu date precise pentru fiecare zi. Cum s’a desfăşurat programul festiv din ziua tineretului, 8 Iunie a. c. Stolurile cari n’au trimis listele de subscripţie pentru avionul Străjii Ţării să le închee şi să ni le trimită, deoarece a trecut termenul fixat. PROGRAMA Executaţi cu elevii străjeri exerciţiile de înviorare zilnic. Cine nu-şi face o regulă de fiece zi, ajunge să nu le mai execute. — Aşezaţi copiii în bănci pe cuiburi. — Organizaţi cuibul după îndrumările date. Şeful este propus de camarazii săi. Şeful cuibuşorului. Cronicarul. Primul ajutor, casierul. Gospodarul cuibului, îndatoririle fiecăruia. Toate atribuţiunile sunt cu rotaţie, afară de aceea a şefului de cuib. Cuibul la şcoală, cuibul acasă. Cuibul de serviciu. Studiaţi şi aplicaţi programa analitică ce se găseşte în Buletinul „Straja Ţării“ No. 3—4, 1938. Toate stolurile de străjeri să culeagă seminţe de diferite specii de pomi. Astfel în luna Iunie-Iulie, veţi aduna seminţe de cireş, vişin, dud, cais, etc. şi tot atunci le veţi pune în pământ. In luna Septembrie-Octombrie, veţi culege seminţele de prun, nuc, stejar, frasin, arţar, etc. şi tot atunci se pun în pământ Seminţele de salcâm se culeg iarna şi primăvara se seamănă. La sfârşitul fiecărui sezon ne veţi raporta şi înainta câte o situaţie, arătând cantităţile, de seminţe culese pe specii, locul unde s’au însămânţat şi suprafaţa. Toate stolurile care sunt abonate la publicaţiile străjereşti (Buletinul „Straja Ţării, revista „De strajă” şi revista „Cuibul nostru”) să plătiască neîntârziat costul abonamentului. Unităţile străjereşti nu pot face sub nici o formă, nici un fel de colecte în bani, alimente sau materiale, decât cu aprobarea comandamentului Străjii Ţării. Este interzis unităţilor, comandanţilor şi străjerilor a se adresa cu cereri direct M. S. Regelui, oricare ar fi obiectul cererii. ACTIVITATE ȘI EDUCAŢIE STRAJEREASCA. PROPAGANDA. "■" • MUNCA - Realizaţi după îndrumările date colţul străjerilor într’o sală de clasă, în cancelarie şi în căminul părintesc. Elevii străjeri să ducă spiritul străjeriei şi în spiritul familiei. Culegeţi material folcloristic (poezii populare, legende istorice, proverbe) şi-l înaintaţi legiunii pentru a fi trimis Direcţiei Publicaţiilor. De asemenea înaintaţi-ne mostre din, ţesăturile localităţii, pentru a cunoaşte arta casnică şi a culege date asupra costumului naţional ce voim să-l fixăm acestui judeţ. Nu uitaţi o clipă propaganda pentru cusăturile româneşti. Muzeul străjeresc să da fiinţă la fiecare stol. In comunele maimari să se organizeze pompierii. Daţi aceste sugestii autorităţilor comunale. HIGIENA Obişnuiţi copiii să se spele zilnic cu săpun, îndemnaţi părinţii copiilor săşe fabrice singuri săpunul, dându-le îndrumări. Cercetaţi zilnic ■ curăţenia şi sănătatea străjerilor. Urmăriţi-i în căminul lor, dacă aplică regulele elementare de higienă corporală şi ale locuinţă. Să facă totdeauna aerisirea camerei şi a salei de clasă. Deoarece cursurile s’au suspendat şi suntem la început de vacanţă vă rugăm să ne înaintaţi. programul străjeresc pentru vară, ale unităţii dv. „Şi părinţilor care se bucură de sănătatea copiilor lor, le zice : „Daţi pentru cei sărmani, daţi pentru cei suferinzi, pentru cei lipsiţi de îngrijirile părinteşti. „Mari şi mici, avem cu toţii datorii unii faţă de alţii. Deci împreună să îngrijim de cei ce au nevoie, ca să mărim prin însănătoşirea lor, numărul acelor ce pot fi fata şi puterea Ţării. „Vă deschid inima şi braţele Mele, mame şi copii ai Ţării Mele”. MARIA, Regina României Stau încă învăluite de durere paltoanele străjereşti împlântate în innima taberelor şi coloniilor de vară ■ganizate şi îndrumate de „Straja arii“. Fiorul năpraznicei veşti a trerei întru cele veşnice şi nemânire a Marei Ocrotitoare a Copiilor arii, Marea Regină a României, nua irosit încă convoiul de suspe flamuri cernite. Ca o împletire a sstinelor între augusta grijă a Maii Regine faţă de copiii Ţării şi invituţia Regală a Străjeriei şi drept nplinire a legământului ce străjeriiau juruit sub giulgiul violet al a■tului de tun cu racla domnească, ită coborâte în iureşul de viaţă întinată de străjerie Regelui şi Ţării, clăuza augustă a îndemnurilor che-tuite de dincolo de cripta de la Areş. Regina Maria a României a purtat veşnic grijă copiiilor Ţării Sale, ocrotindu-le destinele prin ctitoria şi întreţinerea atâtora aşezăminte de asistenţă socială, pe care le-a iubit şi preţuit cu largă şi augustă înţelegere. Leagăne pentru creşterea pruncilor ce aveau să încoroneze oştirea întregirii, societăţi şi instituţii menite să îndulcească viaţa copilului şi a mamei, prezenţa Sa în mijlocul oricăror acţiuni ce-şi închinau izbânda acestor preocupări, toate au fost opera augustă a Reginei Maria. La munte, în pragul domnesc de la Bran, ca şi la Balcic, în umbra şi vraja aşezării de vis a Reginei, de multe ori a bătut nisipul aleelor picioruşul fraged de străjere poposite în tabără sau colonie. Acolo în preajma Marelor Protectoare, găseau întărire în daruri şi mângâieri neuitate, care ajutau opera naturii de mai grabnică însănătoşire a copiilor Ţării, a copiilor Ei... Ca un talisman purtător de bine, pomenim aceste cuvinte în fruntea însemnărilor noastre, drept port-drapel spiritual al tuturor celor cari se îngrijesc de sănătatea copiilor ţării, azi metodic ocrotită şi îndrumată de „Straja Ţării". Instituţia creiată la răscruci de verificare etnică — STRAJA ŢARII —şi-a închinat în întregime activitatea educaţiei integrale a tineretului. Şi când s’a rostit „integrală“, fără a neglija vreuna din laturile educării spirituale, a zămislit duh de înţelegere nouă asupra proverbului din bătrâni:: „Minte sănătoasă în corp sănătos“. Augusta grije a M. S. Regelui s’a oprit cu deosebire asupra tineretului Ţării Sale şi organizarea metodică a acestor tabere şi colonii de vară, face parte dintr’un vast program de asistenţă a tineretului, celula vitală a securităţii etnice a poporului nostru. Până mai ieri, când Straja Ţării nu-şi trăsese încă robust şi definitiv lunile largi de cuprindere a acestor manifestări de vară, taberele şi coloniile erau organizate de persoane necalificate, fără un program uniform şi fără să ofere îndestule garanţii, despre îndeplinirea menirii lor . Astăzi „Straja Ţări” îşi are organizate anume servicii credate cu scop de a studia şi a aplica programele taberelor şi coloniilor de vară, începând cu centrele de iniţiere, care în tot timpul anului şi mai cu seamă vara, înfăţişează mari şi bine organizate tabere model, în toate localităţile cu renume balneo-climatice din ţară, ori popasuri cu împrejurimi pitoreşti sau istorice, gâlgâie iureşul de viaţă sănătoasă al străjerilor sau străjerelor din tabere şi colonii. De la munte la mare, de sub poale de codru verde înspre întins de mare cu nisip şi apă tămăduitoare, Straja Ţării a dat încuviinţări de aşezarea coloniilor şi taberelor. Acestea funcţionează sub comanda directă a comandantului-străjer, care nu poate lipsi dintr’o colonie sau tabără, şi în grija căruia cade executarea programului străjeresc. Fiecare asemenea aşezare străjerească îşi are meritul ei, programul educaţiei fizice şi morale, tinerii străjeri trăind acolo zile de robusteţe şi întărirea sufletească şi trupească. LA BUDACHI, IN COLONIA MARITIMA A SPITALULUI „SF. SPIRIDON” DIN IAŞI Pe brâul ce-şi pârjoleşte aurul nisipului în plaja minunată de la Budachi-Cordon, un punct atrage privirea miilor de vizitatori ai staţiunii: buchetul de pavilioane a coloniei maritime „Sf. Spiridon” din Iaşi. Aceasta ocupă un loc liniştit al plajei, apele mării scăldând picioarele sutelor de copii trimişi aici pentru recreare şi însănătoşire. Este ora 7 dimineaţa. Străjerii iau ceaiul, sau mai bine zis cafeaua cu lapte, căci aici nu se precupeţeşte hrana dată copiilor ce sunt aduşi o lună la mare, pentru înzdrăvenire Trupuşoare bolnave şi istovite de lipsurile familiei, infirmi cari nicodată nu şi-ar fi văzut leacul atât de aproape fără sprijinul societăţii asistente, tineri cu stigmatul naşterii nenorocite purtat pe plajă şi în apele pline cu leacuri ale locului, stau cuminţi înşiraţi în curtea şi îmbietoarea sală de mese. In ochi le sticleşte tuturor bucuria unei înfrăţiri cu natura şi fiorul vieţii noui, tămăduitoare, care surâde plină de făgăduinţe tinereţii lor bolnave. In mână ţin vârtos câte o ceaşcă cu cafea cu lapte, alături de care înfloreşte ca o sănătoasă ispită pentru trup tartina albă cu unt. Puiul de ţăran schilodit de nevoile grele ale familiei părinţilor, de lipsuri şi necazuri ce nu-i lasă străini îmbătrânindu-i înainte de vreme, este integrat prin această creştere şi îngrijire, prin colonia străjerească, în sfintele drepturi ale părinţilor lor, de stăpâni sănătoşi ai gliei. Aici în colonia „Sf. Spiridon”, programul se îmbină părinteşte din leacurile dăruite de natură şi din grija atentă a unui suflet de mare ocrotitor. Ora 7.30 dimineaţa: „Vă rugăm să poftiţi la ceremonialul ridicării pavilionului naţional”! Mi-am aciuat în suflet bucuria la această poftire atât de familiară nouă străjerilor. Şi acolo pe plaja de la Budachi, în dogoarea aurie a nisipului, mulţimea ce-şi avea drumul de fiecare zi prin faţa coloniei, îngroşa flancurile străjerilor noştri, asistând la ceremonial. Imnul Regal, Rugăciunea, îşi rotunjeau acorduri simbolice peste sbuciumul verde al mării, peste întinsul străbun „de la marea cea mare”. Pavilionul fâlfâie înfrăţit cu fluturarea altuia, ca un răspuns românesc, de pe vreun vas ce plutea în apele bătrâne ale Pontului Buczin. Peste colonie, fâlfâire ocrotitoare sus, iar in umbra şi lumina catargului, grijă bine dovedită pentru sănătatea străjerilor, a ţării. Vechea ctitorie a Spiridoniei din Iaşi, aşezământ cu danii de voevozi şi boieri cucernici aplecaţi spre suferinţa de jos, are la Budachi semnul unei bucoavne ce descifrează testamentele trecutului... Ne întăreşte în această credinţă şi umbra creştină a celor patru braţe de slavă ce îmbrăţişează nemărginitul, patronând duhurile mării, de pe un pinten de mal de la Budachi. Este troiţa străjerilor, înălţată din iniţiativa aceluiaş Spiritus rector al staţiunii, care este d. dr. docent Em. Hurmuzache. Privind-o, îţi aminteşti că de strajă au trebuit să stea aici suflete de români, ca să înlăture o pojghiţă străină a locului şi să-i dea strălucirea de robustă şi dreaptă stăpânire autohtonă. Aşa se face că staţiunea Budachi- Cordon se măsoară în leacuri şi arătări edilitare cu cele similare de peste hotare, iar străjeria şi-a găsit aici un adevărat leagăn pentru coloniile de vară. Mare, nămol, plajă,, băi, escursii, iată darul locului pentru străjerii ce sunt bine primiţi şi înconjuraţi aici de iubirea publicului şi autorităţilor. D. dr. Em. Hurmuzache, directorul coloniei noastre, a încurajat dintru început aşezarea coloniilor şi taberelor de vară la Budachi, aici găsindu-şi adăpost corturile A.N.E.F.-ului, ale A.C.T.-ului, Spiridoniei şi alte multe colonii de străjeri şi străjere. Ochiul gospodarilor staţiunei au urmărit lipsurile copiilor din colonii, împlinindu-le după puteri. Străjerii au răspuns acestui sprijin general, organizând şezători neuitate pentru public, cum a fost cea dela 15 Iulie crt. organizată de colonia Sf. Spiridon Şi iată cum cele două serii de câte 54 de străjeri, trăesc şi se locuesc la câteva kgr. câştigate. Străjerii ocrotiţi aici sunt aduşi de la orfelinatul Popricani, de soc. profilaxia tuberculoşi din rândurile celor sărmani, al de Spiridonie. Vizitatorii acestei crgonii pleacă cu gândul la mar popularitate a operei sociale difuze de „Straja Ţării”, a consensului urnim de a sprijini această institu ză mislită din marile porunci ale vieii şi pentru sfintele drepturi la viţă ale copiilor României Mari. Şi de aceea paşii te mână spre traţa ce patronează mărginirea, unde semenea unei oaze de sufletesc pop, citeşti pentru tine şi pentru alţii , coavnele săpate în braţele de slavă pomenire străjerească ale troiţei: „Ca o chezăşie a credin strămoşeşti, ridicatu-s’a acea troiţă în acest colţ al ţării romneşi, de către străjerii colon maritime a epitropiei „Sf. Stridon” din Iaşi, director al colinei fiind d. dr. docent Ei Hurmuzache, conferenţiar la uiversitatea din Iaşi, iar comadant străjer d. V. N. Hrincesc învăţător în comuna Alboi jud. Suceava”, 15 August 1936. La 15 August în fiecare an, cât Sf. Maria, patroana şi ocrotirean mărilor este sărbătorită, străjerii poporul din satele vecine îngenuchează la această sfântă troiţă înălţată , străjeri şi se roagă. Sunt sate ca n’au biserici. Aici pe malul măr le-au dăruit una străjerii sub chip acestei vetre de rugă, care este un bra şi lumina ocrotitoare a troiţei , un răspuns curat la dragostea cu ea; coloniile lor sunt întâmpinate aici fiecare an. Copii şi norod îşi purific sufletul în această îngenunchiare peste care pluteşte duhul de ocrotire a apelor, năframa albă a Sf. Maria... Mircea Ispir Co.ionii ţi la Lche La Marie şi la Mare „Strofa Ţării99 îngrijeşte de sănătatea copiilor neamului Caravana nautică străjerească „Straja Ţării“, în dorinţa de a da tineretului din apropierea apelor o educaţie cât mai legată de mediul în care trăieşte, a înfiinţat în oraşele principale din ţară un număr de 21 de centre marinăreşti. Pentru aceste centre, „Straja Ţării“ a comandat un număr de 21 de caicuri pentru a dona câte unul de fiecare centru, iar primăria municipiului Bucureşti, va dona 4 caicuri străjerilor marinari din Capitală. Cu aceste ambarcaţiuni, urmează să se facă o caravană nautică străjerească, ce va pleca din Giurgiu în ziua de 1 August dimineaţa şi va ajunge la Mamaia în ziua de 15 August pentru a lua parte la serbările marinei ce se vor desfăşura în prezenţa M. S. Regelui. In ziua de 31 Iulie va avea loc la Giurgiu-port solemnitatea botezului celor 25 de ambarcaţiuni la care vor lua parte delegaţii „Străjii Ţării“, reprezentanţii autorităţilor şi invitaţi ai tuturor societăţilor sportive din Capitală. Comandant al caravanei nautice a fost numit d. locot. Nicolau Eustaţiu, din marina regală, şeful broului specialităţi din „Straja Ţării“. Doi comandanţi străjeri cu ajutori, un medic, delegatul Oficiului Naţional de Turism, un delegat al presei din „Surada Ţării“ şi un număr de 64 străjer din cele 21 centre marinăreşti. Ca material nautic, vor lua parte 26 de caiacuri de 2 persoane construite de uzinele „Set“, o barcă cu motor pusă la dispoziţia unui cuib de străjeri de către d. ing. Ştefănescu preşedintele soc. ,,,Aquila Româno-Americană“ pe care se va monta un aparat de radio pentru a i stra pe străjer, în timpul parcusului caravanei. Va mai lua parte cuierul „Timiş“ care vine la Giurgiu de la Timişoara pe Bega şi Dunăre. „Straja Ţării“ roagă pe comandanţii şi comandantele de legiuni din localităţile pe unde va trece caravana de a da concurs cât mai larg acestei manifestaţuni străjereşti, având în vedere că pentru prima oară, străjerii sunt supuşi la o încercare atât de grea. Cooava. In evoluţia unui popor, se pot observa treceri de la o epocă la alta, schimbări mai mult sau puţin simţite în ceea ce priveşte formele de viaţă o prefacere continuă pentru adaptarea la cerinţele vremii, o frământare în domeniul spiritual şi în cel practic, decoruri schimbate, pe aceiaşi scenă, generaţii ce se succed urmând linia unui destin naţional, destin pentru strălucirea căruia s’au revărsat stropii de lumină ai generaţiilor pierdute în umbră, în sfârşit se poate observa elanul şi năzuinţa de cucerire a viitorului, în lumina aceleiaş credinţe. In marea familie a unui neam, generaţiile sunt verigi ale unui lanţ cu început, dar fără de sfârşit. Peste toate învolburările trecutului nostru de popor oţelit în lupte şi greutăţi, peste toate formele de viaţă ce-l caracterizează şi peste atâtea rânduri de oameni ce nu mai sunt, a stat de veghe o permanenţă, din a cărei lumină s’a împărtăşit istoria şi care a determinat urcuşul spre mai bine, spre progres : COROANA. însemnătatea şi valoarea acestui simbol a fost covârşitoare pentru poporul românesc. Frământările istoriei contemporane, caracterizate printr’un vădit desechilibru social, fac să se adâncească mai mult în poporul nostru Cultul Dinastiei şi al Coroanei, permanenţe simbolice cu atâta înrâurire pentru propăşirea Neamului Românesc. Peste tranşeele de luptă în care ne găsim cu toţii, fie in vremuri de pace, fie în vremuri de război, o sentinelă de armura căreia nu se pot atinge nici un fel de săgeţi, veghează continuu, radiind încredere, linişte, siguranţă. Strajă neadormită, veşnic cu privirea aţintită spre vifor, Coroana nu cunoaşte oameni, în grija ei stă Ţara şi Neamul. Coroana e un simbol, purtătorul Ei, o realitate vie. Cu o legitimă mândrie putem striga ca să neaudă şi cei ce ne iubesc şi ceilalţi, mai ales aceştia, că neamul românesc, dela fiecare purtător de Coroană s’a ales cu un patrimoniu tot mai bogat, tot mai plin de strălucire. Astăzi, Acel ce simbolizează năzuinţele întregului nostru popor. Cârmuitorul destinelor noastre, pe valurile agitate ale istoriei contemporane, este o personalitate de uriaşe proporţii, ale cărei virtuţi proectează până departe în negura viitorului, luminile unui îndreptar de viaţă nouă . Majestatea Sa Regele Carol II Marele Străjer al Ţării, Cel dintâi GATA LA DATORIE. (Volumul „Din viaţa unui fiu de Rege“). Teofil Sidorovici Comandantul „Străjii Ţării1 cmggaaagapgngngtmammnggomroocroDPDaaTOariapappaaaimnggcapaagngggggDggaaagagapapagr ht S&ujâa Kzamu&ai şi üisehúUi In ziua de Sf. Ilie, Sanctitatea Sa Patriarhul dr. Miron Cristea a împlinit 70 de ani. Cum Ţara întreagă era îndoliată, deoarece sufletul Reginei Maria, ale Cărei înfăptuiri sunt definitiv înscrise în Cronica Neamului şi Istoria Lumii, se desprinsese din cătuşele trupului Său, greu şi îndelung chinuit de boală, sărbătorirea Capului Bisericii şi Guvernului a rămas să se facă la toamnă. Atunci voiu încerca şi eu să vă înfăţişez complexa personalitate a înaltului Ierarh şi să înşir, totodată, strădaniile şi biruinţele sale pe tărâm bisericesc şi naţional. Socot însă că şi acum trebue subliniat câte ceva. înalt Prea Sfinţia Sa Patriarhul Miron este fecior de ţărani. O spune, ori de câte ori se iveşte prilejul, şi o spune cu firească mândrie, încă o valoare, de întâia mărime, dată de satul românesc — acest nesecat rezervoriu de curată energie naţională. A pornit chiar de lângă brazdă Patriarhul Miron şi a urcat până sus de tot, datorită, desigur, şi însuşirilor cu care a fost înzestrat, dar mai ales necurmatei sale strădanii! Şi după cum nu ocoleşte niciodată ca să-şi mărturisească obârşia, tot aşa nu scapă prilejul să arate cât de mult datoreşte creşterii căpătate de la părinţi şi câtă dragoste şi recunoştinţă le poartă în adâncul sufletului In răspunsul dat la urările făcute de membrii Guvernului ce prezidează, a insistat, arătând, că în oricare din însărcinările primite în lunga-i şi glorioasa-i carieră, a muncit — a muncit cu conştiinţă şi din răsputeri. Deviza noastră străjerească are, ca un punct cardinal, tocmai îndemnul şi porunca de necurmată muncă pentru Ţară şi Rege. Munca este lege hotărâtă de Sus, de la care nimeni nu trebue — mai exact, nu poate să se abată. Munca este astăzi adevărata unitate de măsură a valorilor — atât pentru indivizi, cât şi pentru popoare. Şi nu numai că a muncit conştiincios şi fără preget, dar nici nu a râvnit înalt Prea Sfinţia Sa la onoruri mari. Ele i-au venit însă, şi i-au venit la timp, ca o dreaptă răsplătire a priceperii şi trudei sale. Nu pot încheia însăilarea de faţă fără să amintesc că Sanctitatea Sa a îmbrăţişat din ceasul dintâiu, cu exactă înţelegere şi cu toată căldura, mişcarea de regenerare naţională care este străjeria. Nu odată, prin graiu ori prin scris, a arătat, limpede şi vibrant, cât de adânc chibzuită şi dătătoare de temeinice nădejdi este creşterea, hotărită pentru întreg copilăreţul Ţării, de Majestatea Sa Regele, Marele Străjer şi nu odată a binecuvântat armata cămăşilor albe, scutul de mâine al Neamului şi Ţării. La împlinirea a 70 de ani, străjerii trimit Cârmuitorului Suprem al Bisericii noastre, respectuoase şi calde urări de viaţă lungă, spre a slujiînncă mulţi anci, opera de înfrăţire, consolidare şi înflorire economică şi culturală concepută şi îndrumată de Majestatea Sa Regele, precum şi glorioasa noastră Biserică strămoşească. Ion Dongorozi . Omagiul „Străjii Ţării“ pentru marea Regină Maria a României O Expoziţie permanentă a «Stroiii Ţării» Expoziţia generală a muncii străjereşti, la a cărei deplină reuşită au contribuit străjerele şi străjerii de pe tot cuprinsul Ţării, a fost deschisă în prezenţa Marelui Srăjer, M. S. Regele Carol II, la 7 Iunie şi a fost închisă la 7 Iulie a. c. In tot acest timp, lucrările au fost obiectul unei vii admiraţii din partea numeroşilor vizitatori. S-au scris şi s-au rostit cu acest prilej cuvinte de laudă şi mulţumire pentru iscusinţă şi dragostea de muncă a străjerilor. , De la data închiderii şi până la 1 Octombrie a. c., Expoziţia este pusă încă la dispoziţia străjerilor, delegaţiilor străine şi şcolilor, astfel că obiectele rămân mai departe în grija Străjii Ţării. Ca să putem răspunde dorinţei vinime şi ca să se îndeplinească un vechia deziderat al comandamentului, se va organiza în Capitala Ţării, un muzeu permanent al muncii străjereşti. Aducând acestea la cunoştinţa comandanţilor de legiune, îi rugăm a lua de îndată contact cu comandanţii de stoluri care au trimis obiecte pentru Expoziţie şi în urma consfătuirilor ce vor avea să se centralizeze răspunsurile, înaintând până la 15 August cel mai târziu, un tablou general care să cuprindă următoarele date: 1. Ce obiecte pot fi donate muzeului Străjii Ţării? 2. Ce obiecte pot fi lăsate sub formă de ■ împrumut? 3. Ce obiecte trebuesc neapărat restituite? Straja Ţării este încredinţată şi de data aceasta cu toate sacrificiile materiale ce se cer, toate unităţile vor aprecia cum se cuvine opera ce vrea să înfăptuiască şi vor da preţiosul concurs pentru înfiinţarea şi buna organizare a muzeului general străjeresc.