Curentul, iunie 1939 (Anul 12, nr. 4059-4088)
1939-06-10 / nr. 4068
ANUL XII, No. 4068, Sâmbătă 10 Iunie 1939 (Continuare din pag. I-a) cele prin care trece astăzi omenirea. Capabil să se întrebuinţeze la cele mai utile preocupări în serviciul Patriei şi să dea maximum de efort în toate acţiunile lui. Sărbătoarea de emi, a tinereţii şi a Restauraţiei, a dovedit puterea vitală a naţiei şi cel mai ridicat potenţial de rezistenţă şi disciplină al tineretului pe care se rezemă viitorul neamului. Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege, a devenit o realitate românească eternă, menită să împrospăteze neîntrerupt viaţa eternă a naţiei româneşti, admirabil reprezentată de tineretul ţării strâns unit în jurul Tronului. Este cea mai liniştitoare, cea mai reconfortantă concluzie a zilei de 8 iunie 1939, aceasta, subliniată de emoţia generală care a stăpânit tot timpul serbărilor asistenţa. Theo Maiorescu S. Regelui, care răspunde râzând După străjerele Capitalei, urmează defilarea străjerilor din Bucureşti Defilează centuria Măriei Sale Marele Voevod Mihai. Este viu aplaudată de publicul spectator. Defilarea continuă şi mai departe. Lanţul viu de străjeri se scurge mereu. Acum defilează şcolile industriale din Capitală. Defilează cu ciocane. Urmează ultima repriză a dansurilor naţionale. Cele două corpuri de străjere şi străjeri, în minunatele costume naţionale, defilează în aplauzele mulţimii. Pitorescul costumelor face o deosebită impresie asupra delegaţiilor străinilor. Din decorul alb de până acum , s’a ajuns la acest decor fermecător format de costumele naţionale. Aci sf. sa can. Gheorghe Horvath a oficiat la orele 10,30 dim. „Te- Deum“-ul solemn, înălţând rugi calde pentru fericita stare a Tronului şi a ţării. Sf. Sa a fost asistat de vicarii probiali dr. Paul Tamaş şi pr. Albert Baumgartner. La serviciul divin au luat parte un numătr mare de credincioşi. LA BISERICA ITALIANA Colonia italiană din Capitală a sărbătorit cu un fast deosebit ziua restauraţiei. Sf. Satan. Anton Mantica, parohul coloniei, a oficiat la orele 10 dim, un „Te-Deum“ solemn, fiindsistat de pr. Rogiero Andreatta, vicarul parohial. Numeroşi membrii ai coloniei au luat parte la slujba divină înălţătoare. LA BISERICA ROMANO-CATOLICA DIN PLOEŞTI PLOEŞTI, 8 . In măreaţa biserică parohială din localitate Stra Cam. Iuliu Drubet a oficiat la orele 11 dim. un „Te-Deum“ solemn cu ocazia aniversării zilei întronării M. S. Regelui Carol II. St Sa a fost asistat de pr. Sebastian Petre şi de pr. Emil Şt. Kendlbacher, cooperatorii parohiei. Corul „Sf. Cecilia“ a dat răspunsurile şi a executat „Te-Deum“ şi Imnul Regal. La serviciul religios au luat parte străjerii şcoalei primare catolice şi numeroşi credincioşi. LA BISERICA ROMANO-CATOLICA DIN CRAIOVA CRAIOVA, 8. — Sărbătorirea nes La templul coral Aniversarea suirii pe tron a M. S. Regelui Carol II, a fost sărbătorită de Comunitatea evreilor din Bucureşti, printr’un te-deum solemn, celebrat ori la Templul Coral. Slujba religioasă a fost oficiată de d. şef-rabin dr. I. Niemirower, reprezentantul cultului mozaic în Senat, asistat de d. prim-cantor Rafael Ruvinsky. Răspunsurile au fost date de corul templului, sub conducerea maestrului H. Feingenbaum. Au fost de faţă d-nii: Const. Caloianu, dir. general la ministerul de interne; Stancu Brădişteanu, dir. general la ministerul cultelor; căpitan aviator Mândrescu, din partea ministerului aerului; chestor Vasile Daşkevici, reprez. prof. poliţiei Capitalei, insp. Paul Drăgulinescu din partea primăriei Municipiului Buc., etc. Au mai luat parte societăţile de ajutor reciproc cu drapelele respective, corpul didactic, şcolile comunităţii, etc. închinată Marelui nostru străjer . S. Regele Carol II şi tineretului, a prilejuit în localitate o frumoasă manifestare de solidaritate naţională La ora 9 dim., pe stadionul col. Grigoriu, se găsesc înşiruite toate unităţile străjereşti din localitate,, inclusiv cei de la centrul de îndrumare străjerească, D-na Cornelia căpitan Teodorescu, comandianta centrului; d. col. Grigoriu, primarul oraşului; d-na Crăciun şi d. P. Gherman, reprezentantul armatei, trec în revistă unităţile străjereşti. Un sobor de preoţi, în frunte cu stareţul Năescu şi preotul Pântea, oficiază un serviciu religios. Muzica militară, sub conducerea d-lui locot. Gorgos şi corul de străjere, dirijat de d-na Cezara Constantinescu, intonează ruga. Preotul Pântea a cetit apoi textul biblic, după care s’a procedat la ridicarea pavilionului naţional, în sunetele Imnului Regal. D-na comandant a centrului vorbeşte apoi tineretului despre importanţa zilei. D. col. Grigoriu a rostit apoi o cuvântare în carea arătat rostul acestei sărbătoriri. După aceasta, străjerii şi străjerele, sub comanda d-rei Justina Stăncescu, execută frumoase exerciţii ritmice, mişcări atletice şi dansuri naţionale. Elevele şcoalei de gospodărie, sub conducerea d-nei Coca Niculescu execută deasemenea dansuri naţionale. Programul demonstrativ a luat sfârşit cu descrierea cifrului regal, fie în sala Cazinoului, iar seara la La ora 1 d. a. a avut loc o receptat o retragere cu torţe. Mesagiu! străjerilor români către tineretul celorlalte popoare CAMARAZI DIN TOATE ŢĂRILE LUMII. In ziua cea mai însemnată a străjerilor români, în sărbătoarea strălucirii pe care o închinăm Innaltului nostru Comandant Suprem Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, Marele Străjer al ţării, ne îndreptăm gândul spre voi, camarazii celorlalte popoare ale lumii, împărtăşindu-vă dragostea şi preţuirea noastră curată. Suntem astăzi trei milioane şi jumătate de străjeri, iar peste puţin timp vom fi şase milioane. Deviza vieţii noastre este : „CREDINŢA ŞI MUNCA PENTRU ŢARA ŞI REGE!“ Ne iubim patria şi pe Acel ce o simbolizează, Suveranul nostru Mare şi înţelept. Ne oţelim sufletele şi braţele pentru a fi gata oricând să neapărăm brazda şi hotarul lăsat de strămoşii ce-au căzut jertfă pentru izbânda unirii tuturor Românilor. In această zi mare şi sfântă vă cinstim camarazi ai popoarelor lumii, care ca şi noi năzuiţi spre ridicarea Neamurilor din care faceţi parte. Ne înfrăţeşte iubirea de Patrie şi de Acel ce-o reprzintă, iar temeiul vieţii noastre al tuturora este dreptatea, adevărul şi credinţa nestrămutată în binefacerile Păcii. Ca şi voi, stăm strajă neclintită la hotare. SANATATE ! Defilarea Ultima repriză — repriza dansurilor lează vesele şi mândre prin faţa M. naţionale — părăseşte terenul. Se fac ultimele pregătiri în vederea începerii defilării. Lumea aşteaptă cu bucurie defilarea. E ora 11 şi din depărtare se aduce muzica militară. E o fanfară străjerească. Se opreşte în faţa tribunei regale. Defilarea este deschisă de d. maior Dimăncescu, comandantul falangei străjerilor. Urmează apoi statul major al Străjii Ţării şi comandanţii şi comandantele de străjeri. După comandanţi apare repriza I-a, formată din străjerele şi străjerii şcolilor primare. Trec în ordine perfectă micele străjere salutând pe înaltul lor comandant — M. S. Regele. In urma fiecărei centurii defilează câte un cuib de străjere cu câini, de toate rasele : ogari, dogi, lupi, ciobăneşti, mopsi, spitzi şi pekinezi. Defilarea străjerilor continuă cu străjerii şcolilor primare. Iată terminată şi repriza I-a. Urmează repriza şcolilor secundare. Străjereie, într’o aliniere perfectă, defian. Iosif Schubert, parohul catedra- taiwaţiei s’a desfăşurat în oraşul noiei, în faţa Prea Sfintei Taine ex-itru într’um cadru solemn şi cu uzi puse, s’a oficiat la orele 11,30 dim’ fr deosebit fast. La biserica parohială un „Te-Deuim“ solemn într’un cadru I patolică a oraşului s’a oficiat La orele superb sărbătoresc. Ex. Sa Alexandru 111 dim. un „Te-Deum“ solemn de că- Th. Ciser, arhiepiscopul romano-ca- tre St Sa Pr. dr. Adolf Bachmeier,tolic al Bucureştilor, a oficiat Te-Deum“-ul excepţional, înconjurat fiind de un mare sobor de preoţi, în frunte cu pr. con. Iosif Schubert şi pr. Ioan Baltheiser,, prefectul seminarului. Corul şi orchestra catedralei „Sf. Iosif“, dirijate de d. prof. Iosif Paschill, au dat răspunsurile, asistat fiind de Pr. Ioan Tuchscherer vicarul parohial. Corul parohial „Sf. Cecilia“ a citait răspunsurile şi a executat „Te-Deum“ şi Imnul Regal. La sf. slujbă au luat parte elevii străjeri din diferitele şcoli ale oraşului şi mulţi credincioşi. LA BISERICA ROMANO-CATOLICA DIN PITEŞTI PITEŞTI, 8. — Cu prilejul aniversării întronării M. S. Regelui Carol II, s-a oficiat în biserica catolică din localitate o slujbă divină la orele 11 dim. „Te-Deuim“-ul solemn a fost oficiat de Sf. Sa Pr. Iosif Trancioveanu, parohul comunităţii. Rugăciunile alese, rostite cu această ocazie şi podoaba bisericii au fost la înălţimea zilei. Au luat parte străjerii şcoalei primare şi numeroşi credincioşi. 1 Iunie 1939 Sărbătorirea zilei Restauraţiei LA BISERICA „BARAŢIA“ , M. S. Regele primind darul unui aviator Străjeri pe specialităţi După ce au defilat cele 5 reprize străjereşti, vin acum unităţile de specialişti ale Străjii Ţării. Prima grupă o formează echipa Crucei Roşi. Se defilează cu tărgi purtate de străjeri. Face o deosebită impresie un cărucior cu străjeri tras de doi câini sanitari. După sanitari defilează pentru prima dată echipa de telefoniste a Străjii Ţării. Urmează apoi echipa de alpinism şi de apărare pasivă. Echipa de apărare pasivă cu măşti de gaze, iar în automobile o echipă de străjeri echipaţi cu costume contra iperitei. Iată şi echipele de ciclişti. Defilarea străjerelor o închee grupa de călăreţi a Străjii Ţării. Străjerele şi străjerii, în costume de călărie, pe minunaţi cai roibi. Sunt viu aplaudaţi. In sfârşit apar grupele de arcaşi şi şoimi în minunatele lor costume. Mantiile brodate în fir, fâlfâe şi acoperă capetele cailor. La ora 13 defilarea ia sfârşit — M. S. Regele, Prinţul Paul şi M. S. Marele Voevod Mihai părăsesc Stadionul în uralele mulţimii. 8 Iunie 1939 — Ziua tineretului, — ziua în care armata albă a M. S. Regelui se bucură, a trecut. Retragerea cu torţe Seara, la orele 10 jum. s’a făcut retragerea cu torțe. Străjeri și străjere au pornit în cântece spre Palat. La balcon a apărut M. S. Regele. Dejunul oferit de d. rezident regal G. Alexianu D. prof. G. Alexianu, rezident repescu-Paişcanu, Igiroşianu. Vă Cimiul regal al ţinutului Bucegi, a oferit ori un dejun la „Athemee Panaioe“ în onoarea delegaţiilor străine, care au participat la serbările „Străjii Ţării“. In afară de membri delegaţiilor străine, au mai participat la acest dejun următorii invitaţi: prof. Daşcovici, gen. Bengliu, gen. Schelfitt, secretar general Paul D. Goma, gen. Cristescu, prof. Anibal Teodorescu, prof. dr. C. Daniel, prof. Jean Rădulescu, prof. Gălăşescu-Puck, prof. C. Sfinţescu, inspectori generali administrativi Iulian Peter şi Em. Cercavschi, inspector gen. tehnic ing. P. Peterescu, dr. P. Niculescu, arh. Horia Creangă, directori generali Comel Popescu şi G. Balcaş, maior Jogănari, prof. Dongorozi, Avei Oruidiu, Mishu, Marcel Romanescu,, Th. Scorţescu, Pascu, Mavrocord.'it, maior Dimăncescu, av. Lotaru, av. Verenca, d-nele Vioav. Rotaru, av. Verenca, d-nele Vio- Ciocea, Cernătescu, Demetriu, maior Pohoaţă, maior Demetrescu, conf. Stavarache, maior Moceanu, conf. univ. Zapan, maior Demetriu, prof. I Gheorghiu, maior Vlădescu, maior Poiporgescu, av. Holea, Vişoianu, av. Vicol, prof. Duţescu, căp. Pope-scu Eugen etc. La şampanie, d. rezident regal a închinat pentru delegaţii tineretului din toate ţările, veniţi la serbările regalităţii şi tineretului român. D. lt.-col. Volkers, în numele delegaţiei germane, omagiază mişcarea tineretului român, însufleţită de M. S. Regele Cairol al 11-lea. Iri Capitală Funcţionarii comerciali din magazine Comitetul de iniţiativă al breslei funcţionarilor comerciali din magazine a ţinut şedinţă solemnă dri 8 iunie, orele 10 dim., la sediul său din str. Carol 36, etajul II, sărbătorind ziua mare a Restauraţiei. D. GOGU GEORGESCU, preşedintele comitetului, a arătat însemătatea acestei zile, care, pe lângă faptul că a înedat la loc firul regalităţii, ne-a binecuvântat cu un Monarh a cărui dragoste pentru popor nu-şi găseşte asemănare şi a cărui chibzuinţă a redat ţării liniştea de care avea atâta nevoie. A mai luat cuvântul d. STELIAN CONSTANTINIDI. La această solemnitate a luat parte întregul comitet de iniţiativă în număr de peste 150 de persoane care au ovaţionat îndelung pe M. S. Regele Carol II prin strigăte de „Trăiască !“. La bisericile catolice De ziua 8 Iunie, aniversarea Întronării M. S. Regelui Carol II, credincioşii romano-catolici din Capitală şi provincie au sărbătorit în diferitele lor biserici marea sărbătoare a res-Sabauraţiei, rugându-se pentru M. Regele şi pentru ţară. LA CATEDRALA „SF. IOSIF’* După sf. liturghie*, celebrată de pr. LA GALAŢI GALAŢI, 8. — Ziua regalităţii şi tineretului a fost sărbătorită în ora- Conducătorii Federaţiei defilează prin faţa tribunei regale Irt Ţară La Bălţi BĂLŢI, 8. — Sărbătoarea tineretului străjeresc, închinată Marelui Străjer M. S. Regele Carol II, s’a desfăşurat anul acesta într’un cadru festiv, dându-i-se o deosebită amploare. încă din ajun, în zorii zilei de 7 Iunie, întregul oraş îmbrăcase haină de sărbătoare. La toate instituţiile s’a expus portretele M. S. Regele Carol II şi M. S. Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia, încadrate de tricolorul ţării şi împodobite cu Simbolicele spice de grâu Vitrinele deasemenea erau frumos împodobite cu culorile naţionale, cu portretul Suveranului şi au fost iluminate până noaptea târziu. In dimineaţa zilei de 8 iunie, la ora 9, pe platoul Stadionului Sportiv, s-a desfăşurat solemnitatea Sărbătoarea tineretului. La această oră, tribunele au fost ocupate de d-nii: g-ral Popescu comandantul diviziei, col. Petre Hanciu, prefectul judeţului; Iacob Cociorva, primarul oraşului; Georgescu, prim-procuror; Rădulescu, prim-preşedinte al tribunalului. Platoul a fost în întregime ocupat de legiunea de străjeri, sub comanda d-lui Const. Cotruţă. După oficierea serviciului religios de un sobor de preoţi, s’a ridicat pavilionul naţional şi s’a rostit tradiţionala urare către M. S. Regele Carol II. Ansamblul de gimnastică format din elevii tuturor şcoalelor, a executat în trei reprize exerciţii atletice. La ora 11, în faţa autorităţilor militare şi civile, a avut loc defilarea străjerilor şi a celorlalte formaţiuni sportive din oraş, după care întreaga asistenţă a mers în sala Cinematografului „Lun”, unde d. prof. Vărzaru a conferenţiat despre Frontul Renaşterii Naţionale. Peurmă a vorbit d. căp. Radu, comandantul gărzilor naţionale, despre rostul acestei instituţii. După amiază la ora 4, în faţa aceleaşi asistenţe, s’a desfăşurat pe stadionul militar, mai multe exerciţii sportive executate de străjeri. Seara la ora 8 a avut loc o retragere cu torţe, iar la ora 9, într’o atmosferă mistică, s’a ţinut o şezătoare străjerească „La Foc”, şul nostru cu mare entuziasm. De dimineaţă mii de oamenii se îndreptau spre Stadionul garnizoanei, unde a avut loc manifestarea străjerească. Festivitatea a început ora 8, în prezenţa autorităţilor civile şi militare, în frunte cu d-nii: Const. Giurescu, rezident regal; g-ral Sterie Dumitru, g-ral Nicolae Ionescu; g-ral Gruescu, primarul oraşului; col. Turturescu, prefectul judeţului. Au mai fost de faţă: comandanţii de unităţi ai armatei, Corpul consular, străjeri ş. a. După slujba religioasă, oficiată de Pr. S. S. preotul Petre Savin, s’a procedat la ridicarea pavilionului naţional, cu tot ceremonialul străjeresc. D. prof. Tohăneanu, comandantul străjerilor din Ţinut, a rostit o cuvântare, preamărind virtuţile regalităţii, ocrotitoarea tineretului. S’a executat apoi exerciţii ritmice de către cei peste 2000 străjeri şi străjere. Seara a avut loc o şezătoare pe stadionul garnizoanei LA PREDEAL PREDEAL, 8. — Ziua de 8 Iunie. Curentul Mesagiu! Străjii Ţării către tineretul străjer rostit de d. Teofil Sidorovici comandantul Străjii ţării COMANDANŢI ŞI COMANDANTE, STRĂJERI ŞI STRĂJERE. Pentru a cincea oară ne găsim adunaţi în unităţi disciplinate pe stadioanele de sărbătoare, gata să începem programul marilor demonstraţii. De la un hotar la altul, milioanele de străjeri freamătă de nerăbdare, aşteptând să dovedească Marelui Străjer şi întregului popor, năzuinţa de a se ridica tot mai sus pe culmea faptelor măreţe şi a devotamentului curat pentru Ţară şi Rege. Pe întregul cuprins al Patriei se înfrăţesc astăzi într’un singur gând şi o singură voinţă, Străjerii, Şoimii, Arcaşii, Sportivii, Asociaţia Creştină a Tinerilor, Asociaţia Creştină a Tinerelor, ca şi unităţile tineretului muncitoresc şi stolurile extraşcolare. STRĂJERI AI ŢARII. Astăzi coboară în mijlocul vostru Supremul Comandant şi Marele Străjer, iar între voi, în primele rânduri se găseşte Insăş Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia. Astăzi toţi oamenii mari ai ţării ca şi reprezentanţii popoarelor mari ale Europei veniţi anume să vă preţuiască vredniciile, părinţii şi rudele voastre, poporul de la mic la mare, ţara întreagă îşi îndreaptă privirea către străjerii mândri ai Neamului. Arătaţi-vă demni de cinstea ce vi se face. In ziua cea mare a Sărbătoare pe care o închinăm Marelui nostru Suveran şi Supremului Comandant al STRĂJII ŢARII, să ne unim glasurile şi să strigăm : Trăiască M. S. Regele Carol al II-lea, înaltul nostru Ocrotitor. Trăiască Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, pilda străjerilor de pretutindeni. Trăiască poporul Străjer al României veşnice. Sportivii români au exprimat ori deplină recunoştinţă Maiestăţii Sale Regelui Carol II E. F. a îmbrăcat haină de sărbătoare, zi dedicată sporturilor. încă de la ora 15, valuri, valuri de oameni soseau pe stadion. Este ora 15,45 şi tribunele sunt arhipline. Sub soarele torid, peste 40.000 de oameni aşteaptă sosirea M. S. Regelui. In tribune iau foc personalităţi române şi străine. Delegaţiile străine ocupă locuri în tribuna oficială. La ora 16 fix, gorniştii anunţă sosirea M. S. Regelui. Majestatea Sa este însoţită Prinţul Paul şi de Marele Voevod Mihai. Este întâmpinat de d. George Plagino, preşedintele U. F. S. R.-ului şi de către d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Ţării. Pe teren sunt aliniate cele 22 de federaţii. M. S. Regele trece în revistă federaţiile. Steagurile aplecate, la trecerea M. S. Regelui sunt ridicate. M. S. Regele salută publicul. Urale puternice din partea publicului Entuziasm general. Se începe programul. Pe teren apar siluetele graţioase ale studentelor de la A. N. E. F. Execută dansuri ritmice în sunetul muzicii. Sunt adevărate figuri de balet. Jocuri naţionale executate de şcoala de jandarmi de la Oradea Din dreapta stadionului apar 800 de elevi ai şcoalei de jandarmi de la Oradea Mare. Toţi sunt îmbrăcaţi în costume naţionale. Execută cântece şi jocuri naţionale. Este viu aplaudat jocul căluşarilor. Apoi horele, sârbele şi celelalte jocuri, naţionale. Se văd pe teren cercuri, pătrate, toate figurile geometrice. Cercurile vii se mişcă în aplauzele publicului. Studenţii A. N. E. F. Demonstraţia studenţilor conduşi de d. prof.. Răşcanu, execută un program de gimnastică suedeză. Urmează o reuşită şi plăcută demonstraţi la aparate. Exerciţiile au fost mult gustate de public Demonstraţii atletice F. R. de ateletism a organizat 3 probe atletica Proba de 80 m. plat, câştigată de me Sebeş. Proba de 1500 m. plat câştigată de Radu Ioniţă şi ştafeta Defilarea Defilarea este deschisă de către d. George Plagino, înconjurat de membrii U. F. S. R.-ului Defilează în ordine cele 22 de federaţii şi asociaţiile sportive din Capitală. împărţirea premiilor „Cupa Regele Carol II” pentru aviaţia de turism In prezenţa M. S. Regelui se prezintă aviatorii cari au concurat în Cupa Restauraţiei. Din cele 10 regiuni ale ţării aviatorii au adus .o D. George Plagino, preşedintele U. F. S. R.-ului arată însemnătatea zilei sporturilor. Răspunde M. S. Regele, prin următoarele cuvinte : Ca în toţi anii, sunt bucuros de a putea saluta în această zi pe reprezentanţii sportului Ţării şi, în acelaş timp, că pot, cu acest prilej, să le aduc mulţumirile mele pentru munca depusă în cursul anului ce a trecut. Sportul la noi începe să conteze, şi-a serbat jubileul de 25 ani şi este în plină desvoltare. Totuşi nu trebue ca vreunul dintre voi să crează că ne dofranda lor. Ţinutul Bucegi a adus grâu; Ţinutul Dunărea de Jos grâu; Ţinutul Marea doi miei; Ţinutul Mureş a adus flori ; Ţinutul Nistru flori, grâu şi vin; Ţinutul Olt o casetă sculptatăă în lemn şi grâu; Ţinutul Prut grâne ; Ţinutul Someş, Suceava şi Timiş, grâu. Tudose a câştigat cursa ciclista a Restauraţiei Eri s’a alergat ultima etapă a cursei cicliste a Restauraţiei. Cursa a revenit lui C. Tudose, care a înmânat M. S. Regelui urciorul cu apă. Graniţa de Sud a câştigat ştafeta graniţelor Ştafeta graniţelor a luat sfârşituri prin aducerea urnelor cu pământ. Cei 4466 de străjeri cari au parcurs 2200 klm. au adus pământ sfânt din graniţele ţării. Se înmânează urnele M. S. Regelui, în aplauzele publicului împărţirea premiilor şi decoraţiilor M. S. Regele înmânează premiile şi decoraţiile oferite cu prilejul zilei sporturilor. Aviatorii, ciclişti, ştafeta de Sud, oficialii federaţiilor şi sportivii, primesc darul Regesc. Festivitatea s-a terminat la ora 7,30. tem opri aci. Tot înainte va trebui să mergem, dar cu pas măsurat şi cu pas sigur. Nu pot să nu repet sportivilor ceea ce le-am spus de mai multe ori, sportul nu este numai o întrecere, ci înainte de toate este o disciplină şi o morală. A fi sportiv, nu înseamnă numaidecât a câştiga un premiu, ci ca să fii un adevărat sportiv trebue să trăeşti o morală de echitate şi de iubire. Am speranţa că pe zi ce trece sportul nostru va pricepe mai mult acest adevăr, şi că graţie lui, cu concursul tuturor vom progresa şi îl ajunge , vom acolo unde trebuie, muncă continuă şi stăruitoare Amintiţi-vă că numai printr’o se poate ajunge la rezultatul urmărit. Fac astăzi calda urare, ca în anii ce vin, sportul să progreseze şi mai mult decât în trecut. (Urale şi ovaţiuni au acoperit cuvintele M. S. Regelui). Plecarea triumfală a M. S. Regelui La ora 7:30 M. S. Regele părăseşte stadionul. Pe margine sunt înşiruite asociaţiile spotrive femenine. In calea M. S. Regelui sunt aruncate flori. Publicul îşi aclamă frenetic Regele. El surâde. Serbarea zilei sporturilor a luat sfârşit într’o atmosferă de neobişnuit entuziasm —xoxoxoxo*osexoxox—— Şedinţa comemorativă la asociaţia făuritorii României Mari La sediul soc. „Făuritorii României Mari“ s’a ţinut o şedinţă la care au luat parte toţi membrii aflaţi în Capitală spre a sărbători aniversarea sosirii M. S. Regelui Carol II, în ţară. A vorbit preşedintele asociaţiei,,d. G. Trifan, care în calde cuvinte arată munca fără preget a Majestăţii Sale, care ne-a consolidat sufleteşte aducându-ne liniştea în ţară, ridicând moralul cetăţenilor şi prestigiul ţarei în afară D-sa încheeurând Suveranului încă mulţi ani de rodnică domnie Mai vorbesc în acelaş sens d-nul Grigore Covaciu, vice-preşedinte, căp. M. Zaharia, preşedintele filialei Ilfov, d. Corneliu Silvian şi alţii. La sfârşitul adunării s’a trimes M. S. Regelui o telegramă. Ori după amiază, stadionul A. N olimpică 800 -f- 400 -f- 200 + 100 este căşi - - - . . . - , - - ----- tigată de echipa clubului Venus. A urmat apoi o demonstraţie de handball. Apare din nou şcoala de jandarmi. Efigia M. S. Regelui entuziasmează publicul Din nou apar cei 800 de elevi ai şcoalei de jandarmi şi-au schimbat costumele cu pantaloni albi şi maillote albastre. Se execută figuri de ansamblu Preciziunea mişcărilor, frumuseţea lor ridică salve de aplauze. Demonstraţia sportivă este încheiată de piramide și de efigia M. S. Regelui Carol II. Pe teren entuziasm general. Public o aplaudă pe M. S Regele. Discursul M. S. Regelui