Curentul, iunie 1939 (Anul 12, nr. 4059-4088)

1939-06-10 / nr. 4068

ANUL XII, No. 4068, Sâmbătă 10 Iunie 1939 (Continuare din pag. I-a)­ cele prin care trece astăzi omeni­rea. Capabil să se întrebuinţeze la cele mai utile preocupări în serviciul Pa­triei şi să dea maximum de efort în toate acţiunile lui. Sărbătoarea de emi, a tinereţii şi a Restauraţiei, a dovedit puterea vi­tală a naţiei şi cel mai ridicat poten­ţial de rezistenţă şi disciplină al ti­neretului pe care se rezemă viitorul neamului. Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege, a devenit o realitate româ­nească eternă, menită să împrospă­teze neîntrerupt viaţa eternă a na­ţiei româneşti, admirabil reprezen­tată de tineretul ţării strâns unit în jurul Tronului. Este cea mai liniştitoare, cea mai reconfortantă concluzie a zilei de 8 iunie 1939, aceasta, subliniată de e­­moţia generală care a stăpânit tot timpul serbărilor asistenţa. Theo Maiorescu S. Regelui, care răspunde râzând După străjerele Capitalei, urmează defilarea străjerilor din Bucureşti De­filează centuria Măriei Sale Marele Voevod Mihai. Este viu aplaudată de publicul spectator. Defilarea continuă şi mai de­parte. Lanţul viu de străjeri se scurge mereu. Acum defilează şcolile industriale din Capitală. Defilează cu ciocane. Urmează ultima repriză­­ a dansurilor na­ţionale. Cele două corpuri de străjere şi străjeri, în minunatele costume naţionale, defilează în aplauzele mulţimii. Pitorescul costumelor face o deosebită im­presie asupra delegaţiilor străi­nilor. Din decorul alb de până acum , s’a ajuns la acest decor fermecător format de costumele naţionale. Aci sf. sa can. Gheorghe Horvath a oficiat la orele 10,30 dim. „Te- Deum“-ul solemn, înălţând rugi calde pentru fericita stare a Tronului şi a ţării. Sf. Sa a fost asistat de vicarii probiali dr. Paul Tamaş şi pr. Albert Baumgartner. La serviciul divin au luat parte un numătr mare de cre­dincioşi. LA BISERICA ITALIANA Colonia italiană din Capitală a săr­bătorit cu un fast deosebit ziua res­tauraţiei. Sf. Sa­tan. Anton Mantica, parohul coloniei, a­ oficiat la orele 10 dim, un „Te-Deum“ solemn, fiind­­­sistat de pr. Rogiero Andreatta, vi­carul parohial. Numeroşi membrii ai coloniei au luat parte la slujba divină înălţătoare. LA BISERICA ROMANO-CATOLICA DIN PLOEŞTI PLOEŞTI, 8 . In măreaţa bise­rică parohială din­ localitate St­ra Cam. Iuliu Drub­et a oficiat la orele 11 dim. un „Te-Deum“ solemn cu o­­cazia aniversării zilei întronării M. S. Regelui Carol II. St Sa a fost asis­tat de pr. Sebastian Petre şi de pr. E­­mil Şt. Kendlbacher, cooperatorii pa­rohiei. Corul „Sf. Cecilia“ a dat răs­punsurile şi a executat „Te-Deum“ şi Imnul Regal. La serviciul religios au luat parte străjerii şcoalei primare catolice şi numeroşi credincioşi. LA BISERICA ROMANO-CATOLICA DIN CRAIOVA CRAIOVA, 8. — Sărbătorirea nes­ La templul coral Aniversarea suirii pe tron a M. S. Regelui Carol II, a fost sărbătorită de Comunitatea evreilor din Bucureşti, printr’un te-deum solemn, celebrat ori la Templul Coral. Slujba reli­gioasă a fost oficiată de d. şef-rabin dr. I. Niemirower, reprezentantul cul­tului mozaic în Senat, asistat de d. prim-cantor Rafael­­ Ruvinsky. Răs­punsurile au fost date de corul tem­plului, sub conducerea maestrului H. Feingenbaum. Au fost de faţă d-nii: Const. Ca­­loianu, dir. general la ministerul de interne; Stancu Brădişteanu, dir. ge­neral la ministerul cultelor; căpitan aviator Mândrescu, din partea minis­terului aerului; chestor Vasile Daşke­­vici, reprez. prof. poliţiei Capitalei, insp. Paul Drăgulinescu din partea primăriei Municipiului Buc., etc. Au mai luat parte societăţile de ajutor reciproc cu drapelele respec­tive, corpul didactic, şcolile comuni­tăţii, etc. închinată Marelui nostru străjer . S. Regele Carol II şi tineretului, a prilejuit în localitate o frumoasă manifestare de solidaritate naţională La ora 9 dim., pe stadionul col. Gri­­goriu, se găsesc­­ înşiruite toate uni­tăţile­ străjereşti din localitate,, in­clusiv cei de la centrul de îndrumare străjerească, D-na Cornelia căpitan Teodorescu, comandianta centrului; d. col. Gri­­goriu, primarul oraşului; d-na Cră­ciun şi d. P. Gherman, reprezentan­tul armatei, trec în revistă unităţile străjereşti. Un sobor de preoţi, în frunte cu stareţul Năescu şi preotul Pântea, oficiază un serviciu religios. Muzica militară, sub conducerea d-lui locot. Gorgos şi corul de stră­jere, dirijat de d-na Cezara Constan­­tinescu, intonează ruga. Preotul Pântea a cetit apoi textul biblic, după care s’a procedat la ri­dicarea pavilionului naţional, în su­netele Imnului Regal. D-na comandant a centrului vor­beşte apoi tineretului despre impor­tanţa zilei. D. col. Grigoriu a rostit apoi o cuvântare în care­­a arătat rostul a­­cestei sărbătoriri. După aceasta, străjerii şi străjerele, sub comanda d-rei Justina Stănces­­cu, execută frumoase exerciţii ritmi­ce, mişcări atletice şi dansuri naţiona­le. Elevele şcoalei de gospodărie, sub conducerea d-nei Coca Niculescu e­­xecută deasemenea dansuri naţionale. Programul demonstrativ a luat sfâr­şit cu descrierea cifrului regal, fie în sala Cazinoului, iar seara la La ora 1 d. a. a avut loc o rece­­pta­t o retragere cu torţe. Mesagiu! străje­rilor români către tineretul celorlalte popoare CAMARAZI DIN TOATE ŢĂRILE LUMII. In ziua cea mai însemnată a străjerilor români, în sărbătoarea strălucirii pe care o închinăm In­­naltului nostru Comandant Su­prem Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, Marele Străjer al ţării, ne îndreptăm gândul spre voi, ca­marazii celorlalte popoare ale lu­mii, împărtăşindu-vă dragostea şi preţuirea noastră curată. Suntem astăzi trei milioane şi jumătate de străjeri, iar peste pu­ţin timp vom fi şase milioane. Deviza vieţii noastre este : „CREDINŢA ŞI MUNCA PENTRU ŢARA ŞI REGE!“ Ne iubim patria şi pe Acel ce o simbolizează, Suveranul nostru Mare şi înţelept. Ne oţelim sufletele şi braţele pentru a fi gata oricând să ne­­a­­părăm brazda şi hotarul lăsat de strămoşii ce-au căzut jertfă pen­tru izbânda unirii tuturor Româ­nilor. In această zi mare şi sfântă vă cinstim camarazi ai popoarelor lu­mii, care ca şi noi năzuiţi spre ri­dicarea Neamurilor din care faceţi parte. Ne înfrăţeşte iubirea de Patrie şi de Acel ce-o reprzintă, iar te­meiul vieţii noastre al tuturora este dreptatea, adevărul şi credin­ţa nestrămutată în binefacerile Păcii. Ca şi voi, stăm strajă neclintită la hotare. SANATATE ! Defilarea Ultima repriză — repriza dansurilor lează vesele şi mândre prin faţa M. naţionale — părăseşte terenul. Se fac ultimele pregătiri în vederea începerii defilării. Lumea aşteaptă cu bucurie defilarea. E ora 11 şi din depărtare se aduce muzica militară. E o fan­fară străjerească. Se opreşte în faţa tribunei regale. Defilarea este deschisă de d. maior Dimăncescu, comandantul falangei străjerilor. Urmează apoi statul major al Străjii Ţării şi comandanţii şi co­­mandantele de străjeri. După comandanţi apare repriza I-a, formată din străjerele şi străjerii şco­lilor primare. Trec în ordine perfectă micele străjere salutând pe înaltul lor comandant — M. S. Regele. In urma fiecărei centurii defilează câte un cuib de străjere cu câini, de toate rasele : ogari, dogi, lupi, cio­băneşti, mopsi, spitzi şi pekinezi. De­filarea străjerilor continuă cu străje­rii şcolilor primare. Iată terminată şi repriza I-a. Ur­mează repriza şcolilor secundare. Stră­­jereie, într’o aliniere perfectă, defi­an. Iosif Schubert, parohul catedra- taiwaţiei s’a desfăşurat în oraşul no­iei, în faţa Prea Sfintei Taine ex-­itru într’um cadru solemn şi cu uzi puse, s’a oficiat la orele 11,30 dim’ fr deosebit fast. La biserica parohială un „Te-Deuim“ solemn într’un cadru I patolică a oraşului s’a oficiat La orele superb sărbătoresc. Ex. Sa Alexandru 111 dim. un „Te-Deum“ solemn de că- Th. Ciser, arhiepiscopul romano-ca-­­ tre St Sa Pr. dr. Adolf Bachmeier,­tolic al Bucureştilor, a­­ oficiat Te-Deum“-ul excepţional, înconjurat fiind de un mare sobor de preoţi, în frunte cu pr. con.­ Iosif Schubert şi pr. Ioan Baltheiser,, prefectul se­minarului. Corul şi orchestra catedra­lei „Sf. Iosif“, dirijate de d. prof. Iosif Paschill, au dat răspunsurile, asistat fiind de Pr. Ioan Tuchscherer vicarul parohial. Corul parohial „Sf. Cecilia“ a citait răspunsurile şi a e­­xecutat „Te-Deum“ şi Imnul Regal. La sf. slujbă au luat parte elevii stră­jeri din diferitele şcoli ale oraşului şi mulţi credincioşi. LA BISERICA ROMANO-CATOLICA DIN PITEŞTI PITEŞTI, 8. — Cu prilejul aniver­sării întronării M. S. Regelui Carol II, s-a oficiat în biserica catolică din localitate o slujbă divină la orele 11 dim. „Te-Deuim“-ul solemn a fost o­­ficiat de Sf. Sa Pr. Iosif Trancio­­veanu, parohul comunităţii. Rugăciu­nile alese, rostite cu această ocazie şi podoaba bisericii au fost la înălţimea zilei. Au luat parte străjerii şcoalei primare şi numeroşi credincioşi. 1 Iunie 1939 S­ărbătorirea zilei Restauraţiei LA BISERICA „BARAŢIA“ , M. S. Regele primind darul unui aviator Străjeri pe specialităţi După ce au defilat cele 5 reprize străjereşti, vin acum unităţile de specialişti ale Străjii Ţării. Prima grupă o formează echipa Crucei Ro­şi. Se defilează cu tărgi purtate de străjeri. Face o deosebită impresie un cărucior cu străjeri tras de doi câini sanitari. După sanitari defilează pentru prima dată echipa de telefoniste a Străjii Ţării. Urmează apoi echipa de alpinism şi de apărare pasivă. Echipa de apărare pasivă cu măşti de gaze, iar în automobile o echipă de străjeri echipaţi cu costume contra iperitei. Iată şi echipele de ciclişti. Defilarea străj­erelor o închee grupa de călăreţi a Străjii Ţării. Străjerele şi străjerii, în costume de călărie, pe minunaţi cai roibi. Sunt viu aplaudaţi. In sfârşit apar grupele de ar­caşi şi şoimi în minunatele lor costume. Mantiile brodate în fir, fâlfâe şi acoperă capetele cailor. La ora 13 defilarea ia sfârşit — M. S. Regele, Prinţul Paul şi M. S. Marele Voevod Mihai pă­răsesc Stadionul în uralele mul­ţimii. 8 Iunie 1939 — Ziua tineretu­lui, — ziua în care armata albă a M. S. Regelui se bucură, a tre­cut. Retragerea cu torţe Seara, la orele 10 jum. s’a fă­cut retragerea cu torțe. Străjeri și străjere au pornit în cântece spre Palat. La balcon a apărut M. S. Re­gele. Dejunul oferit de d. rezident regal G. Alexianu D. prof. G. Alexianu, rezident re­­pescu-Paişcanu­, Igiroşianu. Vă Cimiul re­­gal al ţinutului Bucegi, a oferit ori un dejun la „Athemee Panaioe“ în o­­noarea delegaţiilor străine, care au participat la serbările „Străjii Ţării“. In afară de membri delegaţiilor stră­ine, au mai participat la acest dejun următorii invitaţi: prof. Daşcovici, gen. Bengliu, gen. Schelfitt­, secretar general Paul D. Goma, gen. Criste­­scu, prof. Anibal Teodorescu, prof. dr. C. Daniel, prof. Jean Rădulescu, prof. Gălăşes­cu-Puck, prof. C. Sfin­­ţescu, inspectori generali administra­tivi Iulian Peter şi Em. Cercavschi, inspector gen. tehnic ing. P. Petere­­scu, dr. P. Niculescu, arh. Horia Creangă, directori generali Comel Po­­pescu şi G. Balcaş, maior Jogănari, prof. Dongorozi, Avei Oruidiu, Mishu, Marcel Romanescu,, Th. Scorţescu, Pa­scu, Mavrocord.'it, maior Dimăncescu, av. Lotaru, av. Verenca, d-nele Vio­­av. Rotaru, av. Verenca, d-nele Vio- Ciocea, Cernătescu, Demetriu, maior Pohoaţă, maior Demetrescu, conf. Stavarache, maior Moceanu, conf. univ. Zapan, maior Demetriu, prof. I Gheorghiu, maior Vlădescu, ma­ior Poiporgescu, av. Holea, Vişoianu, av. Vicol, prof. Duţescu, căp. Pope-­scu Eugen etc. La şampanie, d. rezident regal a închinat pentru delegaţii tineretului din toate ţările, veniţi la serbările regalităţii şi tineretului român. D. lt.-col. Volkers, în numele de­legaţiei germane, omagiază mişcarea tineretului român, însufleţită d­e M. S. Regele Cairol al 11-lea. Iri Capitală Funcţionarii comerciali din magazine Comitetul de iniţiativă al breslei funcţionarilor comerciali din maga­zine a ţinut şedinţă solemnă dri 8 iu­nie, orele 10 dim., la sediul său din str. Carol 36, etajul II, sărbătorind ziua mare a Restauraţiei. D. GOGU GEORGESCU, preşedin­tele comitetului, a arătat însemătatea acestei zile, care, pe lângă faptul că a înedat la loc firul regalităţii, ne-a binecuvântat cu un Monarh a cărui dragoste pentru popor nu-şi găseşte asemănare şi a cărui chibzuinţă a re­dat ţării liniştea de care avea atâta nevoie. A mai luat cuvântul d. STELIAN CONSTANTINIDI. La această solemnitate a luat parte întregul comitet de iniţiativă în nu­măr de peste 150 de persoane care au ovaţionat îndelung pe M. S. Regele Carol II prin strigăte de „Trăiască !“. La bisericile catolice De ziua 8 Iunie, aniversarea Întro­nării M. S. Regelui Carol II, credin­cioşii romano-catolici din Capitală şi provincie au sărbătorit în diferitele lor biserici marea sărbătoare a res-Sa­bauraţiei, rugându-se pentru M. Regele şi pentru ţară. LA CATEDRALA „SF. IOSIF’* După sf. liturghie*, celebrată de pr. LA GALAŢI GALAŢI, 8. — Ziua regalităţii şi tineretului a fost sărbătorită în ora- Conducătorii Federaţiei defilează prin faţa tribunei regale Irt Ţară La Bălţi BĂLŢI, 8. — Sărbătoarea tinere­tului străj­eresc, închinată Marelui Străjer M. S. Regele Carol II, s’a desfăşurat anul acesta într’un cad­ru festiv, dându-i-se o deosebită amploare. încă din ajun, în zorii zilei de 7 Iunie, întregul oraş îmbrăcase haină de sărbătoare. La toate insti­tuţiile s’a expus portretele M. S. Regele Carol II şi M. S. Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia, încad­rate de tricolorul ţării şi împodo­bite cu Simbolicele spice de grâu Vitrinele deasemenea erau frumos împodobite cu culorile naţionale, cu portretul Suveranului şi au fost iluminate până noaptea târziu. In dimineaţa zilei de 8 iunie, la ora 9, pe platoul Stadionului Spor­tiv, s-a desfăşurat solemnitatea Sărbătoarea tineretului. La această oră, tribunele au fost ocupate de d-nii: g-ral Popescu comandantul diviziei, col. Petre Hanciu, prefectul judeţului; Iacob Cociorva, primarul oraşului; Geor­­gescu, prim-procuror; Rădulescu, prim-preşedinte al tribunalului. Platoul a fost în întregime ocupat de legiunea de străjeri, sub coman­da d-lui Const. Cotruţă. După oficierea serviciului reli­gios de un sobor de preoţi, s’a ri­dicat pavilionul naţional şi s’a ros­tit tradiţionala urare către M. S. Regele Carol II. Ansamblul de gimnastică format din elevii tuturor şcoalelor, a exe­cutat în trei reprize exerciţii atle­tice. La ora 11, în faţa autorităţilor militare şi civile, a avut loc defi­larea străjerilor şi a celorlalte for­maţiuni sportive din oraş, după ca­re întreaga asistenţă a mers în sala Cinematografului „Lun”, unde d. prof. Vărzaru a conferenţiat despre Frontul Renaşterii Naţionale. Pe­­urmă a vorbit d. căp. Radu, comandantul gărzilor naţionale, despre rostul acestei instituţii. După amiază la ora 4, în faţa aceleaşi asistenţe, s’a desfăşurat pe stadionul militar, mai multe exer­ciţii sportive executate de străjeri. Seara la ora 8 a avut loc o retra­gere cu torţe, iar la ora 9, într’o atmosferă mistică, s’a ţinut o şe­zătoare străjerească „La Foc”, şul nostru cu mare entuziasm. De dimineaţă mii de oamenii se în­­dreptau­ spre Stadionul garnizoanei, unde a avut loc manifestarea stră­jerească. Festivitatea a început ora 8, în pre­zenţa autorităţilor civile şi militare, în frunte cu d-nii: Const. Giurescu, rezident regal; g-ral Sterie Dumi­tru, g-ral Nicolae Ionescu; g-ral Gru­­escu, primarul oraşului; col. Turtu­­rescu, prefectul judeţului. Au mai fost de faţă: comandanţii de unităţi ai armatei, Corpul consular, străjeri ş. a. După slujba religioasă, oficiată de Pr. S. S. preotul Petre Savin, s’a procedat la ridicarea pavilionului na­ţional, cu tot ceremonialul străjeresc. D. prof. Tohăneanu, comandantul străjerilor din Ţinut, a rostit o cu­vântare, preamărind virtuţile regali­tăţii, ocrotitoarea tineretului. S’a executat apoi exerciţii ritmi­ce de către cei peste 2000 străjeri şi străjere. Seara a avut loc o şezătoare pe stadionul garnizoanei LA PREDEAL PREDEAL, 8. — Ziua de 8 Iunie. Curentul Mesagiu! Străjii Ţării către tineretul străjer rostit de d. Teofil Sidorovici comandantul Străjii ţării COMANDANŢI ŞI COMANDANTE, STRĂJERI ŞI STRĂJERE. Pentru a cincea oară ne găsim adu­naţi în unităţi disciplinate pe sta­dioanele de sărbătoare, gata să în­cepem programul marilor demons­traţii. De la un hotar la altul, milioanele de străjeri freamătă de nerăbdare, aş­teptând să dovedească Marelui Stră­jer şi întregului popor, năzuinţa de a se ridica tot mai sus pe culmea fap­telor măreţe şi a devotamentului cu­rat pentru Ţară şi Rege. Pe întregul cuprins al Patriei se în­frăţesc astăzi într’un singur gând şi­ o singură voinţă, Străjerii, Şoimii, Ar­caşii, Sportivii, Asociaţia Creştină a Tinerilor, Asociaţia Creştină a Tine­relor, ca şi unităţile tineretului mun­citoresc şi stolurile extraşcolare. STRĂJERI AI ŢARII. Astăzi coboară în mijlocul vostru Supremul Comandant şi Marele Stră­jer, iar între voi, în primele rânduri se găseşte Insăş Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia. Astăzi toţi oamenii mari ai ţării ca şi reprezentanţii popoarelor mari ale Europei veniţi anume să vă pre­­ţuiască vredniciile, părinţii şi rudele voastre, poporul de la mic la mare, ţara întreagă îşi îndreaptă privirea către străjerii mândri ai Neamului. Arătaţi-vă demni de cinstea ce vi se face. In ziua cea mare a Sărbătoare­ pe care o închinăm Marelui nostru Suve­ran şi Supremului Comandant al STRĂJII ŢARII, să ne unim glasu­rile şi să strigăm : Trăiască M. S. Regele Carol al II-lea, înaltul nostru Ocrotitor. Trăiască Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, pilda străjerilor de pretutindeni. Trăiască poporul Străjer al Româ­niei veşnice. Sportivii români au exprimat ori deplină recunoştinţă Maiestăţii Sale Regelui Carol II E. F. a îmbrăcat haină de sărbătoare, zi dedicată sporturilor. încă de la ora 15, valuri, valuri de oameni soseau pe stadion. Este ora 15,45 şi tribunele sunt arhipline. Sub soarele torid, peste 40.000 de oameni aşteaptă sosirea M. S. Regelui. In tribune iau foc personalităţi ro­mâne şi străine. Delegaţiile străine ocupă locuri în tribuna oficială. La ora 16 fix, gorniştii anunţă so­sirea M. S. Regelui. Majestatea Sa este însoţit­ă Prinţul Paul şi de Marele Voevod Mihai. Este întâmpi­nat de d. George Plagino, preşedin­tele U. F. S. R.-ului şi de către d. Teofil Sidorovici, comandantul Stră­jii Ţării. Pe teren sunt aliniate cele 22 de federaţii. M. S. Regele trece în revistă federaţiile. Steagurile aple­cate, la trecerea M. S. Regelui sunt ridicate. M. S. Regele salută publicul. U­­rale puternice din partea publicului Entuziasm general. Se începe programul. Pe teren apar siluetele graţioase ale studentelor de la A. N. E. F. Execută dansuri ritmice în sunetul muzicii. Sunt ade­vărate figuri de balet. Jocuri naţionale execu­tate de şcoala de jandarmi de la Oradea Din dreapta stadionului apar 800 de elevi ai şcoalei de jandarmi de la Oradea Mare. Toţi sunt îmbrăcaţi în costume naţionale. Execută cântece şi jocuri naţionale. Este viu aplaudat jocul căluşari­lor. Apoi horele, sârbele şi celelalte jocuri, naţionale. Se văd pe teren cercuri, pătrate, toate figurile ge­o­metrice. Cercurile vii se mişcă în aplauzele publicului. Studenţii A. N. E. F. Demonstraţia studenţilor conduşi de d. prof.. Răşcanu, execută un pro­gram de gimnastică suedeză. Ur­mează o reuşită şi plăcută demons­traţi la aparate. Exerciţiile au fost mult gustate de public Demonstraţii atletice F. R. de ateletism a organizat 3 probe atletica Proba de 80 m. plat, câştigată de me Sebeş. Proba de 1500 m. plat câştigată de Radu Ioniţă şi ştafeta Defilarea Defilarea este deschisă de către d. George Plagino, înconjurat de mem­brii U. F. S. R.-ului Defilează în or­dine cele 22 de federaţii şi asocia­ţiile sportive din Capitală. împărţirea premiilor „Cupa Regele Carol II” pentru aviaţia de turism In prezenţa M. S. Regelui se pre­zintă aviatorii cari au concurat în Cupa Restauraţiei. Din cele 10 re­giuni ale ţării aviatorii au adus .o­ D. George Plagino, preşedintele U. F. S. R.-ului arată însemnăta­tea zilei sporturilor. Răspunde M. S. Regele, prin următoarele cu­vinte : Ca în toţi anii, sunt bucu­ros de a putea saluta în aceas­tă zi pe reprezentanţii sportu­lui Ţării şi, în acelaş timp, că pot, cu acest prilej, să le aduc mulţumirile mele pentru mun­ca depusă în cursul anului ce a trecut. Sportul la noi începe să con­teze, şi-a serbat jubileul de 25 ani şi este în plină desvoltare. Totuşi nu trebue ca vreunul dintre voi să crează că ne do­franda lor. Ţinutul Bucegi a adus grâu; Ţinutul Dunărea de Jos grâu; Ţinutul Marea doi miei; Ţinutul Mureş a adus flori ; Ţinutul Nistru flori, grâu şi vin; Ţinutul Olt o ca­setă sculptatăă în lemn şi grâu; Ţi­nutul Prut grâne ; Ţinutul Someş, Suceava şi Timiş, grâu. Tudose a câştigat cursa ciclista a Restauraţiei Eri s’a alergat ultima etapă a cursei cicliste a Restauraţiei. Cursa a revenit lui C. Tudose, care a în­mânat M. S. Regelui urciorul cu apă. Graniţa de Sud a câştigat ştafeta graniţelor Ştafeta graniţelor a luat sfârşit­uri prin aducerea urnelor cu pământ. Cei 4466 de străjeri cari au parcurs 2200 klm. au adus pământ sfânt din graniţele ţării. Se înmânează urnele M. S. Regelui, în aplauzele publicului împărţirea premiilor şi decoraţiilor M. S. Regele înmânează pre­miile şi decoraţiile oferite cu pri­lejul zilei sporturilor. Aviatorii, ciclişti, ştafeta de Sud, oficialii fe­deraţiilor şi sportivii, primesc da­rul Regesc. Festivitatea s-a terminat la ora 7,30. tem opri aci. Tot înainte va trebui să mergem, dar cu pas măsurat şi cu pas sigur. Nu pot să nu repet sportivi­lor ceea ce le-am spus de mai multe ori, sportul nu este nu­mai o întrecere, ci înainte de toate este o disciplină şi o mo­rală. A fi sportiv, nu înseamnă numai­decât a câştiga un pre­miu, ci ca să fii un adevărat sportiv trebue să trăeşti o mo­rală de echitate şi de iubire. Am speranţa că pe zi ce tre­ce sportul nostru va pricepe mai mult acest adevăr, şi că graţie lui, cu concursul tuturor vom progresa şi îl ajunge , vom acolo unde trebuie, muncă continuă şi stăruitoare Amintiţi-vă că numai printr’o se poate ajunge la rezultatul urmărit. Fac astăzi calda urare, ca în anii ce vin, sportul să progre­seze şi mai mult decât în tre­cut. (Urale şi ovaţiuni au acope­rit cuvintele M. S. Regelui). Plecarea triumfală a M. S. Regelui La ora 7:30 M. S. Regele pără­seşte stadionul. Pe margine sunt înşiruite aso­ciaţiile spotrive femenine. In calea M. S. Regelui sunt a­­runcate flori. Publicul îşi aclamă frenetic Re­gele. El surâde. Serbarea zilei sporturilor a luat sfârşit într’o atmosferă de neobiş­nuit entuziasm —xoxoxoxo*osexoxox—— Şedinţa comemorativă la asociaţia făuri­torii României Mari La sediul soc. „Făuritorii României Mari“ s’a ţinut o şedinţă la care au luat parte toţi membrii aflaţi în Ca­pitală spre a sărbători aniversarea sosirii M. S. Regelui Carol II, în ţară. A vorbit preşedintele asociaţiei,,­d. G. Trifan, care în calde cuvinte a­­rată munca fără preget a Majestăţii Sale, care ne-a consolidat sufleteşte aducându-ne liniştea în ţară, ridicând moralul cetăţenilor şi prestigiul ţa­rei în afară D-sa închee­urând Suveranului în­că mulţi ani de rodnică domnie Mai vorbesc în acelaş sens d-nul Grigore Covaciu, vice-preşedinte, căp. M. Zaharia, preşedintele filialei Il­fov, d. Corneliu Silvian şi alţii. La sfârşitul adunării s’a trimes M. S. Regelui o telegramă. Ori după amiază, stadionul A. N olimpică 800 -f- 400 -f- 200 + 100 este căş­i - - - . . . - , - - ----- tigată de echipa clubului Venus. A urmat apoi o demonstraţie de handball. Apare din nou şcoala de jandarmi. Efigia M. S. Regelui entuzias­mează publicul Din nou apar cei 800 de elevi ai şcoalei de jandarmi şi-au schimbat costumele cu pantaloni albi şi mail­­lote­ albastre. Se execută figuri de ansamblu Preciziunea mişcărilor, frumuseţea lor ridică salve de aplauze. Demonstraţia sportivă este înche­iată de piramide și de efigia M. S. Regelui Carol II. Pe teren entuziasm general. Public o aplaudă pe M. S Regele. Discursul M. S. Regelui

Next