Curentul, august 1939 (Anul 12, nr. 4120-4150)
1939-08-01 / nr. 4120
A ANUL XII, No. 4120, Marți 1 August 1939 Curentul REPORTAGIILE ZILEI Solemnitatea inaugurării primei staţiuni de fermentare a brânzeturilor din ţară Declaraţiile d-lui ministru N. Cornăţeanu CONSTANŢA: 30. In temeinica organizare a economiei naţionale, pe care vrea s’o desăvârşească guvernul, se pune mare preţuire pe producţia animală, dirijată cu atâta înţelegere de către Institutul naţional zootechnic. Se ştie că produsele lactate la noi, fără să atingă perfecţiunea, se fabrică in mari cantităţi, dar numai pentru consumul intern. Exportul brânzeturilor fiind aproape neînsemnat pentru capacitatea de producţie, în urma unor atente cercetări, s’a căutat ca să se remedieze şi această insuficienţă destul de simţită în concernul general al economiei naţionale româneşti. Institutul naţional zootechnic, dar mai ales d. prof. G. K. Constantinescu, directorul acestei instituţii, după minuţioase cercetări, a ajuns la convingerea, că una din cauzele datorită cărora brănzeturile noastre nu sunt căutate peste graniţă, este lipsa de perfecţiune în fabricarea lor. In actuala stare de lucruri din ţara noastră, când totul se caută a se remedia, nu s’a cruţat nici un sacrificiu pentru ca la Constanţa să fie pusă pri in funcţiune cea mai modernă staţiune de fermentare şi antrepozitare a caşcavalului din întreaga Europă. Inaugurarea staţiunii clădită în imediata vecinătate a abatorului de export, pe care vine să-l întregească, s a făcut ori în cadrul unei impresionante solemnităţi, la care au luat parte exponenţii vieţii noastre agricole şi zootechnice. In sala mare de la etajul staţiunii de fermentare şi antrepozitare a caşcavalului, frumos decorată, un sobor de preoţi a oficiat un serviciu religios, de faţă fiind d-nii: prof. N. Cornăţeanu, ministrul agriculturii şi domeniilor ; Nicolae Ottescu, rezident regal al ţinutului Marea ; prof. G. K. Constantinescu, directorul Institutului naţional zootechnic ; N. Rădulescu- Dobrogea, secretarul general al ţinutului Marea ; general Teodor Nicolau, primarul municipiului Constanţa; prefectul judeţului; Em. Grigorescu, director de cabinet al d-lui Ottescu; Radulovici, secretar al I.N.Z.; ing. Leatris, inspector regional al agriculturii ; Constantinescu-Mirceşti, inspector regional şcolar; Aurel Buttu şi Theodorescu-Valahu, deputaţi; colonel Adrian Dimitriu, comandantul regimentului 9 cavalerie „Regina Marioara a Iugoslaviei“; Ion Banciu, preşedintele Camerei agricole ; dr. ing. Eugen Prutescu, directorul aceleiaşi instituţii ; Gheorghe Steţcu, preşedintele Camerei de comerţ şi al „Sfatului Negustoresc“ ; dr. Bâcleşeanu, inspector veterinar; ing. Apostol, directorul serviciului agricol Constanţa; dr. Rădescu, medic primar veterinar al judeţului; ing. Vasile Muranievici, secretarul inspectoratului agricol regional; medic veterinar Iuliu Maior, directorul staţiunii de fermentare; Victor Fiacescu, preşedintele Federalei Constanţa , inspector veterinar Ştefănescu, directorul staţiunii de montă Anadolchioi ; C. Angelescu, inspector regional de poliţie ; I. Dumitrescu, preşedintele Curţii administrative ; Aurel Vulpe şi C. Semenescu, consilieri la Curtea administrativă ; maior Sandu Popescu, comandantul regiunii de jandarmi ; inspector silvic I. Ivancea, medic veterinar lt. Trandaburu N., I. Lascu şi Olteanu, profesori la şcoala de agricultură Murfatlar; ing. I. Grigoriu, directorul staţiunii vinicole Murfatlar ; Cerea, preşedintele Camerei de agricultură Durostor ; inginerii agronomi: I. Breazu, V. Vasilescu şi I. Burlacu ; medicii veterinari: C. Frecea-Adam-Cuisi, Mănescu, Bulatovici, Seiceanu, Lazarici, Carteş, Sova, etc. Din partea economilor de oi şi comercianţilor de brânzeturi, erau prezenţi d-nii: Sassu-Aiacap, Kiuţă suditu, Traian Gancea, Iuliu Popeia, Octavian Banciu, Florea Popa-Corbu, Costică Zarguzone, Ionel Nedelcu, Ştefanică Nistor, Cristu Frangopol, Ion Tonca, Danielopol, Antoniade, etc. CUVÂNTAREA D-LUI PROF. G. CONSTANTINESCU Primul care ia cuvântul, este d. prof. G. K. Constantinescu care spune : Inaugurăm astăzi, aci o nouă instituţie zootehnică modernă, care se încadrează în rândul creaţiunilor recente ale statului român pentru îmbogăţirea şi înobilarea agriculturii. Institutul Naţional Zootehnic, care a construit această staţiune de fermentare a caşcavalului, de la înfiinţarea sa ,din 1926, şi-a propus printre problemele puse şi temade a cerceta cauzele pentru care România cu un număr important de oi, mult mai mare ca cel al vecinelor sale , Jugoslavia şi Bulgaria, are o participare mai mică în comerţul internaţional de brânzeturi. Astăzi Iugoslavia exportă circa 2 milioane kg. caşcaval anual, Bulgaria 1 milion kg., iar România cu toate că are mai multe oi, exportă deabia 30—40.000 kg. caşcaval anual şi uneori nici atâta. In faţa acestei situaţiuni ne-am propus să cercetăm cauzele absenţei României de pe piaţa mondială cu această marfă. Prima constatare a fost aceea că oile noastre dau o cantitate cu mult mai inferioară de lapte faţă de rasele specializate. Dată fiind această inferioritate a producţiei a trebuit la început să procedăm la remedierea ei, căutând reţetele de îndreptare. Pentru o cât mai bună documentare asupra problemei exportului caşcavalului, s-au făcut cercetări la probele partizelor destinate exportului şi din analizele făcute s’a constatat o variabilitate la calitate. In acest scop am trimis, aci în Dobrogea pe d. dr. Rodaischi, şeful bacteriologiei zootehnice, care a făcut cercetări şi studii la faţa locului. Soluţia a fost aceea că trebueşte creată neapărat o staţiune centrală de fermentare care să uniformizeze toate partizile de caşcaval, iar prin fermentaţie să fie înlăturate toate defectel de fabricaţiune. Aceasta este geneza staţiunii de fermentare pe care o inaugurăm astăzi. D. Prof. G. K. Constantinescu, subliniază înţelegerea pe care a găsit-o la toţi titularii departamentului agriculturii şi domeniilor, cari au acordat, întregul lor sprijin pentru ducerea la bun sfârşit a acestei staţiuni unică in Europa. Terminarea acestei opere sedatoreşte în cea mai mare parte d-lui Prof. N. Cornăţeanu, care a pus la dispoziţie toate mijloacele pentru realizarea acestui aşezământ. In continuare vorbitorul a spus: avem o staţiune de fermentare şi antrepozitare a caşcavalului şi brânzeturilor cu care ne putem mândri. In întreagă Europă nu avem un aşezământ asemuitor acestuia, în străinătate există beciuri, cave şi magazii de fermentaţie, dar toate acestea sunt opera iniţiativei particulare. Nicăeri statul nu a înţels să ajute pe producători cum facem noi. Capacitatea acestei staţiuni este de 60 vagoane şi poate absorbi întreaga producţie a Dobrogii. Cu timpul va fi construit un antrepozit frigorifer pentru depozitarea brânzii telemea. Caşcavalul imediat după fabricaţie va fi adus aci ca să se fermenteze în condiţiuni ştiinţifice. Producătorii vor găsi aci toate condiţiunile pentru ca marfa lor să întrunească toate calităţile cerute de piaţa internaţională. Paralel cu înţeleaptă şi patriotica activitate a d-lui rezident regal Nicolae Ottescu, paralele cu răscolirea unui trecut străvechi, care descoperă aci o civilizaţie antică strălucită a străbunilor noştri, paralele cu desvoltarea portului Constanţa, adăugăm şi noi aci o instituţie nouă care va constitui o verigă strălucitoare în lanţul de zootechnicizare a agriculturii, care izele incendiului tinde să facă din această provincie o adevărată grădină. In numel agricultorilor dobrogeni a luat cuvântul d. AUREL BUTTU, deputat şi mare proprietar membru în comitetul de direcţie al Camerii de agricultură, care a spus: O staţiune de fermentare a caşcavalului nu-şi avea locul mai nimerit decât aci pe malul mării. Primii români veniţi pe aceste meleaguri sunt crescătorii de oi, cari s’au pus toată nădejdea în credinţă, în cruce şi muncă. Vorbeşte apoi în sprijinul unei strânse colaborări ce trebue să existe între factorii de producţie şi cei de conducere a ţării. D. HAGI GOGU, din partea fabricanţilor şi comercianţilor de caşcaval subliniază importanţa staţiunii inaugurate, care vine să înlăture o serie de dificultăţi întâmpinate la export. Exportul de caşcaval la noi aşa în mic cum se face, ajunge până departe, până în America, unde este apreciat. CREŞTEREA OILOR ŞI PRODUCŢIA LOR D. dr. TEODOREANU directorul oieltei Palas, arată că realizarea instituţiei inaugurate reprezintă o etapă de seamă in desvoltarea economiei naţionale, fiindcă ea vine să îmbrăţişeze valorificarea produselor animale. In România avem astăzi cca. 12 milioane oi. Dintre acestea 8 milioane capete sunt pimulgătoare, cari produc 640 milioane litri lapte. Cantitatea aceasta transformată în brânză obţinem 12 milioane kgr. brânză a cărei valoare este de 6 miliarde lei. Când avem o asemenea bogăţie in ţara noastră în situaţiunea de astăzi, trebue să întrevedem o producţie mai abundentă in viitor. N. cornăţeanu Declaraţiile d lui ministru N. Cornăţeanu Voind să ilustreze mentalitatea din ţara noastră faţă de nevoile agriculturii, d. ministru Cornăţeanu îşi începe astfel cuvântarea . Eri, la Bucureşti, un prieten m’a întrebat ce fac Sâmbătă, adică azi şi mâine Duminică ? I-am răspuns : — Plec la Constanţa, pentru a inaugura staţiunea de fermentare a caşcavalului. La auzul acestor cuvinte pe prietenul interlocutor l-a umflat râsul... O mare parte din opinia publică crede că agricultura trebue făcută de mântuială, de oricine, oriunde şi oricum. Aceasta este o mentalitate, care trebue înmormântată pentru totdeauna şi numai astfel putând să ajungem la o agricultură intensivă şi raţională. Din punct de vedere natural, Dobrogea este o regiune de stepă, sistemul de agricultură fiind altul decât în restul ţării. In prim plan găsim creşterea vitelor, în special a oilor. D. Buttu a reamintit de părinţii noştri, oieri, cari au fost pe aceste meleaguri pionerii civilizaţiei româneşti. In ţările cu producţie agricolă înaintată, oaia a dat înnapoi. La noi se menţine fiind legată de sufletul ţăranului, care moşteneşte însuşirile vechilor păstori. Această staţiune de fermentare a caşcavalului pe care o inaugurăm astăzi este factorul de legătură între ştiinţă şi producţie. Ea se încadrează perfect în nevoile economice şi sociale ale acestei regiuni. In străinătate avem o agricultură, căreia îi pot spune, ca zonă. De aceia trebue să ne organizăm şi noi pentru ca technica producţiei să fie legată de factorul valorificării. Avem aci la Constanţa o staţiune de creştere raţională şi ştiinţifică a oilor. Crescătorii din această regiune au făcut sacrificii pentru a-i îmbunătăţi rasa oilor şi pentru valorificarea produselor acestora avem nevoie de organizare; trebue să aplicăm ştiinţa în viaţa practică. In lupta cu armele ca şi In lupta economică, nu-i nevoie numai de arme ci şi de răbdare. Valorificarea grâului, lumea o vrea înfăptuită repede. Piaţa internaţională este supraîncărcată şi trebue să aşteptăm conjuctura favorabilă. Aveţi răbdare. Guvernul a garantat un preţ.Că mi se fac cumpărături, aceasta se datoreşte faptului că mai avem grâu din anul trecut. La preţul actual, grâul in străinătate se vinde cu 25.000 lei vagonul, iar noi îl plătim cu 42 000 lei, deci o diferenţă în plus de 17.000 lei. Nu vă cerem decât răbdare în aceste momente când în întreaga Europă se aude zăngănit de arme. Nu uitaţi că noi facem eforturi extraordinare la graniţele ţării. Dacă Dumnezeu ne va da linişte, ne vom putea îndrepta către o plugărie intensivă şi raţională pe care Majestatea Sa Regele Carol II, Regele Plugarilor şi guvernul Său o doreşte din tot sufletul. Asistenţa ovaţionează îndelung pe Majestatea Sa Regele Carol II, strigând : Trăiască Regele! Trăiască România ! D. rezident regal NICOLAE OTTESCU face o scurtă digresiune asupra cuvântărilor rostite, spunând printre altele că, astăzi caşcavalul a devenit o realitate economică — dovada făcând-o inaugurarea staţiunii— iar în trecut „caşcavalul“ era un simbol de înfruptare politică. Asistenţa în frunte cu d. ministru Cornăţeanu, condusă de d. dr. Maior a vizitat apoi instalaţiunile ultra moderne ale staţiunii de fermentare Înainte de servirea unui bogat bufet s’au citit telegramele expediate Majestăţii Sale Regelui Carol II şi d-lui prim ministru Armand Călinescu. Un violent incendiu la Galaţi GALAŢI, 30. Un violent incendiu a izbucnit la magazia din pasagiul Belvedere Nr. 1, proprietatea firmei importatoare de coloniale Fraţii Zevaoglu din str. Portului. Pompierii fiind anunţaţi, au sosit imediat la faţa locului sub comanda d-lui căp. Bărbulescu, şi după o muncă încordată au reuşit să localizeze incendiul. A ars o cantitate de coloniale şi mai mulţi saci cu tămâie. Pagubele se cifrează la peste 100.000 lei. Sinistraţii sunt asiguraţi pentru 5 milioane lei. Autorităţile poliţieneşti au deschis o anchetă pentru a stabili cau Grantul de ori şi de azi Copiii Granitului Situaţia şcolii Un popas — probabil ultimul— în ancheta întreprinsă de ziarul nostru ne procură o stare de uşoară îngrijorare. Cât ar mai fi trebuit scris ca să putem îmbrăţişa deopotrivă majoritatea cererilor cetăţenilor pentru ameliorarea stării gospodăreşti şi sociale a cartierului! Nevoiţi să fim prezenţi şi în alte cartiere, ne mulţumim să transcriem în reportajul de astăzi câteva aspecte asupra situaţiei şcolii şi despre copii. COPIII GRANTULUI Astăzi în Grant locueşte, în majoritate, lumea muncitoare de la atelierele Griviţa c. f. r., regie, şi diferite fabrici, mici funcţionari, ofiţeri inferiori, subofiţeri ş. a. In preumblarea noastră prin cartierele Crângaşi şi Caracaşi am întâlnit numeroşi copii educaţi străjereşte, fiind întâmpinaţi cu salutul „Sănătate!“. Dar această impresie tonică de la început nu a durat mult. Copiii sunt ofiliţi, palizi, îmbrăcaţi mizer. Şi jocul pare anemic, forţat. Fiecare familie are în medie 4—5 copii. Pe str. Breaza la Mormora o familie cu 8 copii locueşte într’o cămăruţă şi un antreu. Iarna lipsa de aer îi sufocă. Un cismar trăeşte în aceleaşi condiţii muncind în oraş pentru 12 copii. Toţi sunt rachitici. Nu înmulţim exemplele. Sunt şi copii sănătoşi. Dar puţini. Cei mulţi suferă de lipsă de alimentaţie şi de aer. Apoi sunt fără asistenţă medicală. Dispensarul medical a fost mutat în comuna suburbană Voevodul Mihai. Doctorul şcoalei — ne-a afirmat o persoană de încredere şi ne-a confirmat înşişi copiii — îi ţine cu limba scoasă afară şi Astăzi se pune temelia unei şcoale model, care se ridică cu sprijinul d-lui primar al sectorului de Verde. Şcoala pentru băeţi şi fete va avea la subsol instalaţie de lac, dispensar, încălzire centrală, canalizare, având şi o sală specială pentru cantină. Sala de festivităţi prevăzută în plan, va face posibile manifestaţiile artistice ale şcolarilor. Şcoala nouă care se construeşte satisface în totul cerinţele populaţiei şi dascălilor. ULTIMELE DIZIDERATE D. Amza Constantinescu din partea negustorilor ne face atenţi asupra taxei ilegale pe care o încasează proprietarul Ştrandului Ciurel pentru căruţele cari trec peste podul Morii, fără să-i privească nici în treacăt îi inmatriculează. Bixocraţie. Copiii sesizează. D. doctor trage chiulul! PRIMARUL DELA VERDE UN PRIETEN AL LOR D. general Modreanu, primarul sectorului de Verde, iubeşte copiii cartierului Grant. Dacă confiscă pâine, lapte, marmeladă, fructe, le trimite lor. In colonii, la munte a trimis 63, la mare 60. Din Grant s-a ales . Fiindcă ştie cât de greu îi cresc părinţii lor sărmani. Copiii din Grant au avut prioritate înaintea celorlalte cartiere. ŞCOALA Jean Pecomitetului Am stat de vorbă cu d. T. Castrişanu, institutor şi d.trescu, preşedintele şcolar. Acum 15 ani, în Crângaşi şi Caracaş era o singură şcoală cu 3 învăţători şi 120 copii. De atunci până astăzi, graţie râvnei depuse s-au făcut progrese remarcabile. Şcoala de băeţi care a funcţionat anul acesta a avut 10 clase; cea de fete 7 clase; o şcoală mixtă cu 6 clase şi o grădiniţă de copii cu 2 clase. Au frequentat în medie 2.400 de levi! înregistrând plângerea facem atenţi pe cei în drept să clarifice această situaţie. O altă chestiune foarte importantă este aceea a ataşării cartierului Crângaşi (partea defalcată în 1934) de sectorul IV Verde şi dată com. surb. Marele Voevod Mihai. Cetăţenii invoacă lipsa unei suficiente administraţii comunale şi pericolul în care se află cei 500 de copii nevoiţi să înveţe carte la şcoala comunei amintite care află Împărţită pe clase în localuri insalubre şi la distanţe mari. Ei cer ataşarea cartierului Crângaşi de sectorul IV Verde şi sunt întemeiaţi în susţinerile lor având argumente puternice. Aceste ultime deziderate le-am trecut cu plăcere în acest reportaj, pentru a atrage atenţia forurilor un drept spre complectă şi grabnică soluţionare. Rep. Temelia unei școale model e- Impunătoarea adunare a Societăţii veteranilor din 1913 „Avântul Ţării" D. Pamfil Seicaru, directorul ziarului nostru proclamat membru de onoare al societăţii Ieri la ora 10, o parte din membrii soc. Veteranilor 1913 „Avântul Ţării“ — în număr de 800 — s'au întrunitt la chemarea inimosului său preşedinte, Ilie Manea, la sediul din calea Şerban Vodă 20. Preşedintele soc. d. Ilie Manea, deschizând seria cuvântărilor, a cerut adunării minutul de tăcere, ca pios omagiu şi amintire, pentru Marele Rege Carol I, primul întregitor de neam, făuritor al României îndependente şi puternice. D-sa a slăvit apoi memoria Regelui Ferdinand cel Loial, creatorul României Mari. In cuvinte alese şi bine simţite subliniate de ropote de aplauze — d. Manea a zugrăvit portretul Marelui nostru Suveran, insistând asupra operei de renaştere naţională. Citeşte apoi memoriul cu justificatele cereri ale veteranilor din 1913, memoriu care a fost prezentat forurilor conducătoare, arătând cuta peste tot a întâmpinat numai bunăvoinţă şi o largă înţelegere. D-sa a adus apoi mulţumiri recunoscătoare presei, care sprijină cu căldură dreptele revendicări ale veteranilor din 1913, cuceritorii pământului lui Mircea cel Bătrân, legându-se în faţa mulţimii de luptători, că nu-şi va găsi liniştea sufletească până ce veteranii nu vor fi colonizaţi pe pământul Durostorului, cucerit de ei. D. căpitan Nicolae Beliioreanu, veteran 1913, mulţumeşte d-lui preşedinte Ilie Manea, pentru munca depusă în sprijinul revendicărilor, cât şi pentru mulţumirile aduse presei, susţinătoarea de totdeauna a cauzelor drepte . .. . La propunerea d-sale, directorul ziarului ,,Curentul“ d. Pamfil Şeicaru, căpitanul erou, în aclamaţiunile adunării, e proclamat membru de onoare, adunarea cerând expedierea unei telegrame de mulţumire. D. inspector Iosub, vet. 1913, arată apoi greutăţile ce au fost Întâmpinate, de preşedinte şi colabortorii săi, până ce societatea, să capete forma legală. D. inspector Istrate vet 1913 elogiază şi d-sa munca depusă de preşedinte. D. C. Străinu vet. 1913, face apel la spiritul de solidaritate al veteranilor, ca strânşi uniţi lângă preşedintele lor, să traducă in fapt, cât mai curând revendicările lor. D. Zaharia Ionescu vet. 1013 elogiază pe d. Pamfil Şeicaru, directorul ziarului „Curentul“ arătând cum ascultarea şi sprijinul pentru cauzele dreptte au găsit ecoul în cuvântul şi sufletul neînfricat al Căpitanului erou directorul marelui ziar „Curentul“. (Adunarea în picioare ovaţionează din nou pe directorul ziarului „Curentul“ strigând: „Să trăiască!“ D. căpitan Preda vet. 1913, preţueşte munca neobosită depusă de preşedinte, şi îndeamnă la strângerea rândurilor în jurul soc. veteranilor 1913 „Avântul Ţării“. D-sa arată rolul important ce-l vor avea veteranii in cuprinsul Gărzii Frontului Renaşterii Naţionale, şi insistă pentru Înscrierea în masă a veteranilor. D. preşedinte Ilie Manea, luând cuvântul din nou, mulţumeşte recunoscător pentru laudele ce i s’au adus de veterani, şi pentru sprijinul ce i se dă. Anunţă pelerinajul veteranilor la Mormântul Regelui Carol I, pe ziua de 17 Septembrie a. c. Citeşte telegramei de omagiu şi mulţumire adresate M. S. Regelui Carol I,d-lui prim ministru Armand Călinescu, d-lor miniştri Gafencu şi Cornăţeanu şi d-lui Pamfil Şeicaru, directorul ziarului „Curentul", întrunirea s'a sfârşit la orele 13, într’o însufleţire cum rar a fost dat să se vadă. S’au regăsit aci luptători din două războaie, parte din ei albiţi de vreme parte încă putând să mânuiască arma când Patria va face apel Grupuri, grupuri, îşi deapănă amintirile reînfrățindu-se. Cum acoperă Anglia enormele cheltueli de înarmare Impozitele întâi şi pe urmă credite Am arătat câteva zile în urmă enormele cheltueli, pe care le fac toate ţările, pentru înarmare. Puse în raport cu cheltuelile înscrise în bugetele ordinare, aceste cheltueli reprezintă (afară de Statele Unite) circa 50 la sută. Deci jumătate din sarcinele publice merg la înarmare. In aceste condiţiuni este interesant de ştiut modul în care se acopăr cheltuelile de răsboiu în diferite ţări, căci căci după cum spuneam sunt două căi: împrumutul şi impozitele. Vom începe cu Anglia, ţara care face cele mai mari eforturi pentru înarmare şi care ne oferă un interesant exemplu de finanţare a înarmărilor. PIERDERI BUGETARE De la începutul anului 1937, Anglia s-a văzut în situaţia de a trebui să se înarmeze. Până atunci, spiritul englez era stăpânit de credinţe pacifice şi ca atare prevalările pentru răsboiu erau minime. In acel an se face un plan de Înarmare potrivit căruia Anglia avea să cheltuiască dela 1 Aprilie 1937 la 1 Aprilie 1938 enorma sumă de 1.500 milioane lire sterline. Trebue să spunem dela început că planul a fost depăşit. Cota anuală de cheltueli ar fi fost de 220 milioane lire sterline. Ori din primul an ea s’a urcat la 285 milioane. In anul 1938—1939 aceste cheltueli s’au ridicat și mai mult ajungând la un total de 378 milioane lire sterline. Se știe că pentru anul în curs, cheltuelile de înarmare care s’au prevăzut ating cifre fantastice și pe care este greu să Ie prevedem în acest moment, dar care se vor ști cu preciziune la sfârșitul anului. In orice caz, ele trec de 500 milioane lire sterline. 1937—1938 s’a urcat dela sh. 4/9 la sh. 5 pentru o liră, iar în anul următor s’a mai urcat cu 6 d., adică Veschiling. S’au mărit apoi: taxa pe petrol, taxa vamală la ceaiul importat și s’a perceput o taxă de 9 d. pe galonul de alcool fabricat. Iată prin urmare cum în Anglia unde orice mărire de impozite este o problemă care se discută ani de zile și dă loc la mari frământări s’a ajuns totuşi la o majorare considerabilă a acestora atunci când a fost nevoe de apărare naţională. In acest sens sunt caracteristice cuvintele pe care le-a rostit ministrul de finanţe cu ocazia votărei primelor majorări de impozite : „Ambiţia fiecărui ministru de finale este să poată anunţa o scădere a impozitelor şi deci o uşurare a sarcinelor fiscale cari apasă asupra poporului. Regret insă că eu astăzi nu sunt în măsură să pot anunţa acest lucru. Suma totală a cheltuelilor bugetare care este fără precedent in Anglia, este necesară pentru : a) Finanţarea sarcinelor noastre sociale; b) păstrarea puterii noastre financiare, care este absolut necesară apărări noastre în caz de nevoie; c) protecţia ţării noastre natale. Mir. Acoperirea cheltuelilor încă din 1937, odată cu întocmirea planului de înarmare, se decisese ca cele 220 milioane lire, ce urmau să se cheltuiască anual, să fie acoperite astfel: 80 milioane din împrumuturi; 140 milioane din impozite. Prin urmare, Anglia pune accentul, în această chestiune, în special pe impozite, ceea ce înseamnă pe sacrificiul generaţiei actuale. Trebue să spunem că cifra de 80 milioane lire, fixată a fi acoperită prin împrumuturi, a fost depăşită din cauză că şi cheltuelile au crescut. Proporţia însă nu s-a schimbat. Acoperirea cheltuelilor de înarmare prin venituri ordinare a însemnat o sporire de impozite. Dăm mai jos datele în acest sens. In ultimii trei ani s’a urcat impozitul pe venit. Astfel, in anul Trei indivizi mascaţi au dat o lovitură în plin centru, la Bălţi BĂLŢI, 30. I Ori în zorii zilei, pe la orele 4 dim., trei indivizi rămaşi necunoscuţi s’au introdus în locuinţa comerciantului de manufactură Isac Marac, situată în plin centrul oraşului, de unde au furat 76 mii lei şi mai multe obiecte de valoare. Bandiţii au intrat prin uşa principală din str. Regina Maria 8. Pătrunzând în casă şi dând peste comerciant, care dormea l-au legat, punându-i un căluş in gură. După ce au răvăşit casa, simţind sosirea cuiva prin uşa principală au luat-o la fugă, ieşind prin uşa din dos, de unde escaladând un gard s’au făcut nevăzuţi. Se fac cercetări pentru prinderea hoţilor. 's Meseriaşii bănăţeni la expoziţia Muncă şi Voe Bună Eii dimineaţă a sosit in Capitală un grup de 110 excursionişti din Timişoara, format din mesriaşi, funcţionari particulari şi lucrători, spre a vizita expoziţia Muncă şi Voe Bună. In gara de Nord, grupul de excursionişti —condus de d. Mihai Ciortus, a fost întâmpinat de d. Nicolae Coca, consilier al Uniunii Camerelor de muncă. De la gară, excursioniştii au fost conduşi în Parcul Carol unde au depus o coroană pe mormântul Eroului Necunoscut. In continuarea itinerarului, au fost conduşi la căminul de ucenici din piaţa Oborului, unde au luat masa şi unde au fost găzduiţi. La orele 3 d. m. au vizitat pavilioanele expoziţiei Muncă şi Voe Bună. Seara, excursioniştii au luat parte la o masă comună dată la Cercul militar, de faţă fiind şi d. Virgil Molin, preşedintele Uniunii Camerelor de Muncă. Tot ieri între orei 6—7, seara corul bisericesc de la catedrala ort. română din Timişoara-Fabrică de sub conducerea d-lui înv. dir. Ioanovici, care face parte din grupul excursioniştilor, a cântat la Radio un mănunchiu de doine bănăţene. Excursioniştii rămân în Capitală două zile, în care timp vor vizita orașul. Sfârşitul lunii a adus în Capitală cârdurile de copii cari s’au bucurat de aerul binecuvântat al muntelui sau de apa și nisipul mării.