Curentul, octombrie 1939 (Anul 12, nr. 4181-4211)

1939-10-08 / nr. 4188

16 Pe frontul de vest Comunicatul oficial al marelui stat major francez PARIS, 6 (Rador). — Comuni­­cul oficial francez din dimineaţa zilei de 6 octombrie anunţă: „Noapte calmă. Activitate de patrule, în deo­sebi la sud-vest de Saarbrücken“. ★ PARIS, 6 (Radiopress). — Comit­ BERLIN, 6 (Rador). — Agenţia D. N. R. transmite următorul comunicat al comandamentului suprem al ar­matei germane : F­uehr­er­ul-cancelar şi comandant suprem al armatei a vizitat joi tru­pele armatei a opta, în faţa Varşo­viei. A asistat apoi la defilarea unor părţi din diviziile care au luat parte la cucerirea fortăreţei. In apropiere de Kock, la est de Deblin, resturi ale armatei poloneze, PARIS 6 (Rador). — Agenţia HA­VAS transmite: Situaţia militară este neschimbată. Pe întregul front, dela Rin la Mo­­sella, ploaia n’a încetat să cadă toată ziua de ieri şi toată noaptea. Oştile stau faţă în faţă fără ca nici una din­tre ele să fi schiţat nici măcar cea mai mică operaţie locală. Toată activita­tea s’a redus la câteva patrule, con­duse de câţiva oameni, foarte puţin înaintea liniilor, spre a se evita ca inamicul, folosindu-se de liniştea ge­nerală, să încerce o tăcută infiltraţie a elementelor sale. însuşi tunul, care alătădată şi eri mai bubuia în unele puncte ale fron­tului, a tăcut. In cerul jos şi cenuşiu nici o activitate, nici de recunoaştere, ni­ci de vânătoare. Ploaia şi vântul bi­­ciuesc necontenit, făcând cu neputin­ţă sborul avioanelor. De altfel aviaţia n’ar fi putut face o treabă utilă din nicatul marelui cartier general francez, publicat în seara zilei de 6 octombrie, anunţă : „Activitatea elementelor uşoare în contact pe mai multe părţi ale frontului. Atacul inamicului, con­tra unuia din posturile noastre în regiunea spre vest de Wissenbourg, a fost respins“, cuprinzând aproape 8.000 de oameni, comandaţi de generalul polonez Kle­ber, au depus armele azi dimineaţă la ora 10. La est de Vistula, trupele germane au început înaintarea spre a ocupa regiunea ce se întinde până la linia de demarcaţie a intereselor germano­­sovietice. Pe frontul de vest, slabă activitate de artilerie. Ziua a fost liniştită, cauza plafonului extrem de scoborăt. Din punctul de vedere al situaţiei strategice generale, se sublinia azi di­mineaţă în cercurile militare franceze autorizate că comandamentul continuă să urmărească cu cea mai mare aten­ţie toate mişcările de trupe germane ce se efectuează în interiorul Reichu­­lui. Se semnalează în această privin­ţă o activitate deosebită pe căile fe­rate din valea Dunării superioare. Nici o concluzie nu se poate trage din acest fapt, deoarece valea Dunării superioare dispune de o reţea extrem de densă şi se găseşte în legătură di­rectă cu zona de operaţiuni germană din Polonia, prin Viena şi Praga. In ce priveşte protecţia teritoriului francez pe frontiera ţărilor neutre, aceleaşi cercuri se mărginesc a obser­va că fortificaţiile liniei Maginot se prelungesc, la Vest ca şi la Est, dea lungul acestor frontiere Comunicatul oficial german Situaţia pe frontul de Vest rămâne neschimbată minorităţilor ucrainiene în „Frontul Renaşterii Naţionale“ Acordul încheiat dri D. Constantin Argentoianu, Preşe-­ dintele Consiliului de Miniştri, a pri­mit Vineri 6 Octombrie, în prezenţa d-loi Silviu Dragomir, ministru pen­tru minorităţi şi a d-lui prof. Const. Giurescu, ministrul Frontului Renaş­terii Naţionale, pe d-nii: Vladimir Za­­lozieţki, Ilie Gavriliuc, Gh. Şerbeniuc minorităţii ucrainiene din România, cu care a încheiat următorul acord, pentru încadrarea acestei minorităţi în „Frontul Renaşterii Naţionale“.^ „Având în vedere legea pentru în­fiinţarea „Frontului Renaşterii Na­ţionale” şi Decretele din 4 August 1938 privitoare la Minorităţi, s’au sta­bilit următoarele: • I. — Ucrainienii, cetăţeni români, aderă la „Frontul Renaşerii Naţio­nale”. In comunele rurale şi ur­bane cu populaţiune mixtă, se for­mează secţii separate ucrainiene. Aceste secţiuni vor fi reprezentate de 4 membri în Consiliul Superior Naţional. In birourile secretariate­lor vor fi numiţi şi funcţionari u­­crainieni, corespunzători. II. — Toate organizaţiile profe­sionale ale Ucrainienilor cetăţeni români din ţară se vor încadra în diferitele organizaţiuni profesio­nale prevăzute în legile actuale şi acelea ce vor interveni în acest domeniu, asigurându-li-se repre­zentarea corespunzătoare în foru­rile conducătoare. III. — In afară de manifestările politice care se încadrează toate în „Frontul Renaşterii Naţionale“. U­­crainienii cetăţeni români pot con­stitui o organizaţiune proprie pen­tru scopuri culturale, economice şi pentru opere sociale“. CEREREA ADRESATA MINISTRULUI DE INTERNE Potrivit punctului III din acordul de mai sus, reprezentanţii minorită­ţii ucrainiene au adresat d-lui mini­stru de interne următoarea cerere: Domnule Ministru, „In conformitate cu acordul în­­chiat cu prilejul încadrării minori­tăţii ucrainiene în ,,Frontul Renaş­terii Naţionale“, vă rugăm să bine­voiţi a admite constituirea comuni­tăţii noastre, pentru scopuri cultu­rale, economice şi de opere sociale, sub conducerea domnilor: V. Zalo­­zieţki, Gh. Alexievici şi Ilie Gavri­liuc“. Autorizarea constituirii organizaţiei ucrainiene La această cerere, d. N. Ottescu, ministru de interne, ia răspuns re­prezentanţilor minorităţii ucrainiene din România prin următoarea a­­dresă : „Ministerul de interne ca ur­mare a acordului încheiat vă face cunoscut că se acordă domnilor : V. Zalozieţki, Gh. Alexievici şi Ilie Gavriliuc, autorizaţiunea de a constitui o organizaţie, ca re­prezentanţă generală a Comuni­tăţii Ucrainiene din România, pentru scopuri culturale, econo­mice şi opere sociale“. ★ Cu acest acord guvernul încheie acţiunea sa de încadrare a minorită­ţilor etnice din România în „Frontul Renaşterii Naţionale", dând o nouă dovadă de spiritul de liberalitate şi înţelegere care stă la baza politicii Statului­ român, faţă de toţi cetăţenii lui indiferent de originea etnică. Tratativele cu reprezentanţii mino­rităţii ucrainiene au fost începute de d. ministru pentru minorităţi Silviu Dragomir, imediat după constituirea „Frontului Renaşterii Naţionale", în ianuarie a. c. Minoritatea ucrainiană a aderat de atunci la noua organi­zare politică a ţării, înscriindu-se, fără a încheia un acord special, în F. R. N. Pe baza acestei adeziuni d. Vla­dimir Zalozieţki a candidat la alege­rile parlamentare din iunie 1939 pe listele „Frontului Renaşterii Naţionale ca reprezentant al acestei minorităţi. Ulterior, la cererea adresată de reprezentanţii minorităţii ucrainiene d-lui ministru pentru minorităţi Silviu Dragomir, şi pentru afirmarea princi­piului egalităţii de tratament faţă de toate minorităţile etnice din România, guvernul român a decis să încheie şi cu reprezentanţii Ucrainienilor ce­tăţeni români, un acord asemănător cu acelea încheiate cu celelalte mi­norităţi. Acordul a fost astfel în­cheiat spre deplina satis­facţie a minorităţii ucrai­niene care înţelege să co­laboreze cu realitate la desvoltarea şi întărirea statului român. In­că 48 de victime din rândurile aviaţiei britanice LONDRA, 6 (Rador). — Ministe­rul aviaţiei publică o nouă listă de 48 de victime ale războiului apar­ţinând forţelor aeriene britanice. —xoxoxoao^oxoxoxox—— GENERALUL CYRIL NEWALL Comandantul aerului englez Japonia nu mai recunoaşte nici un guvern pnion TOKIO, 6 (Rador). — Coresponden­tul agenţiei D. N. R. transmite : D. Römer, ambasadorul fostei Po­lonii, a făcut azi o vizită d-lui Tani, vice-ministrul afacerilor străine. Se pare că în această vizită, el a între­bat dacă Japonia recunoaşte aşa zi­sul guvern polon. In conferinţa obişnuită de presă, purtătorul de cuvânt al ministerului de afaceri străine a declarat că nu poate fi vorba de recunoaşterea a­­cestui guvern, şi cu atât mai mult nu poate fi vorba ca guvernul japonez să mai recunoască fostul guvern po­lon. -----XOXOXOXO-^OXOXOXOX— Deputatul comunist Thorez căutat de autoritățile franceze PARIS, 6 (Rador). — Maurice Thorez, deputat de Sena, secretar general al fostului partid comu­nist, este căutat de autorităţile mi­litare. Cu toate că a fost încorporat, Thorez n’a răspuns la apelul dela 4 octombrie. El absentează deci i­­legal de la îndatoririle sale mili­tare. Pe de altă parte, Ramette şi Fio­rimond Bonte, preşedintele şi se­cretarul general al „grupului mun­citoresc şi ţărănesc“, întemeiat în urma dizolvării partidului comu­nist, sunt şi ei căutaţi de autori­tăţi. Curentul ANUL XII, No. 4188, Duminică 8 Octombrie 1939 Impresia produsă in capitalele europene de discursul cancelarului Hitler Propunerile Fuehrerului, vagi şi obscure, vor fi La Londra supuse unei examinări serioase, dar nu vor fi, probabil, găsite acceptabile LONDRA 6 (Rador). — Agenţia Reuter comunică: O declaraţie transmisă astăseară la Londra din cercuri autorizate guver­namentale spune următoarele: „Textul integral al discursului d-lui Hitler n’a sosit la Londra decât târ­ziu după amiază şi prin urmare n'a fost posibil să i se facă mai mult de­cât o examinare preliminară. Discursul se împarte în două părţi. Prima, mai micit o revistă a eveni­mentelor trecute, e plină de răstur­nări ale adevărului, lucru ce poate fi lesne recunoscut de poporul aces­tei ţări, şi, cu adevărat, de toată lu­mea. Astfel, pretenţia că s’au întrebuin­ţat în Polonia mijloace umane de raz­boi este respinsă de declaraţiile din parlament şi de raportul ambasado­rului Statelor Unite la Varşovia. Lumea şi-a format deja o opinie despre pretinsa cerere a cehilor de a fi încorporaţi în Reich, iar declaraţia d-lui Hitler, că nu şi-a călcat n­ici­­odată făgăduelile, arată că pentru el cuvintele au un înţeles cu totul altul decât cel obişnuit. Din contră, eforturile guvernului LONDRA, G. (Rador). — Agenţia REUTER transmite: Primele comentări ale ziarelor en­gleze asupra discursului d-lui Hitler au apărut într’un articol de fond pu­blicat de EVENING STANDARD, zi­arul lordului Beaverbrook. Articolul are ca titlu cuvântul „Nu”. Ziarul scrie: „Discursul n’a oferit nimic nou, deci răspunsul Angliei şi al Franţei este cunoscut de pe acum”. După ce analizează diferite nepo­triviri între „argumentele şi scuzele” d-lui Hitler, ziarul spune: „Se prea poate ca în curând, în loc de a face englez de a păstra pacea în cursul crizelor succesive provocate de Ger­mania în ultimii doi ani sunt recu­noscute de lumea întreagă. A doua jumătate a discursului con­ţine ceia ce d. Hitler numeşte „câte­va nouă propuneri de pace“. In for­ma lor actuală, aceeste propuneri sunt în multe privinţe vagi şi obscu­re. Dar se observă că ele nu conţin nici o sugestie pentru repararea ne­dreptăţilor făcute de Germania altor popoare. Nu-i mai puţin adevărat că ele vor fi, aşa cum au declarat primul minis­tru şi ministrul de externe, supuse unei examinări serioase, în consultare cu guvernele Dominioanelor şi cu Franţa. Dar trebue să ne amintim de două lucruri. Mai întâi că nici un fel de propuneri nu vor fi, probabil, găsite acceptabile dacă nu eliberează Euro­pa cu totul de primejdia agresiunii şi al doilea că asigurările date de gu­vernul german în trecut s’au dovedit a fi fără valoare in multe ocazii şi că azi este nevoie de ceva mai mult decât numai de cuvinte pentru a res­tabili încrederea care trebue să fie baza esenţială a păcii. propuneri de pace, Hitler să ceară în genunchi aceste propuneri, dar un lu­cru este sigur că dacă acestea sunt ultimele sale propuneri acestea a fost totdeodată şi ultimul război. Nu va mai fi în stare niciodată să se în­frupte dintr’o luptă unilaterală. For­ţa democraţiei din Anglia şi din Fran­ţa, ajutată de toţi acei din toată lu­mea care iubesc libertatea, au luat hotărîrea din mâinile sale şi au decis să isprăvească cu Hitler. Fuehrerul şi-a ţinut acum propriul să­u discurs funerar”. „Discursul n’a oferit nimic nou, deci răspunsul Angliei şi Franţei este cunoscut de pe acum“ 7­p .. 1 Exploatarea Europei centrale La vans şi orientare ca un domeniu colonial german, iată pe ce înţelege Hitler sa întemeieze pacea Europei nu­, potrivit obiceiului său, — trata­tul de la Versailles, spaţiul vital al Germaniei, identitatea dintre Reich şi Fuehrer — discursul se distinge prin câteva trăsături deosebite. In primul rând prin cinismul­ cu care Hitler nu s’a temut să insulte Polo­­nia nu numai în şefii ei, dar şi în luptători. Apoi, printr’o apologie şi exaltare a propriei sale persoane, dusă până la un asemenea grad încât cuvintele ,­prestigiul meu, mândria mea, opera mea“ revin la fiecare frază. Atacul său contra miniştrilor en­glezi devine o afacere personală, cum s’a întâmplat şi cu atacurile de odinioară contra lui Schuschnigg şi contra lui Beneş. Când se adresează Germaniei, o face prin fraze grandi­locvente sau frenetice, căutând să facă să accepte catastrofele spre care o duce. Cât despre politica internaţională, Hitler se prezintă ca un campion al ordinei europene şi al libertăţii. El pune de o parte Germania, ale cărei superioritate şi dragoste de pace sunt o dogmă absolută, şi de alta puterile occidentale. E bine deasemeni să notăm că el înlătură prin câteva aluzii repezi la amiciţia dintre Regii Prusiei şi Ţari explicaţia unei alianţe cu bolşevici şi face aplaudat numele lui Stalin de către aceiaşi adunare care nu mai departe decât acum câteva săptă­mâni îl huiduia. El predică lichidarea tuturor pro­blemelor ce interesează Germania in Europa centrală şi orientală, lichida­re asigurată prin simpla colaborare germano-sovietică, ce-i garantează şi efectele. Fără să vrea, dă explica­ţii asupra neadevărurilor şi călcări­lor de cuvânt repetate cu fiecare prilej şi faţă de fiecare popor, afir­mând adunării entuziasmate că a ţi­nut singura făgăduială care ar avea valoare pentru dânsul : cuvântul dat poporului german că va distruge tra­tatul de la Versailles. Aşa se explică în mod firesc o serie din contradic­ţiile sale : Polonia declarată de el ca neviabilă, în timp ce acum câteva luni îi garanta frontierele ; Germa­nia nevinovată şi Polonia desemnată ca agresor, atunci când Hitler reven­dică iniţiativa acţiunii militare , pre­tinsa moderaţiune a cererilor sale, nesăţioasa sa aviditate. In această lu­mină trebuiesc judecate declaraţiile amestecate cu ameninţări prin care termină Fuehrerul discursul său, pu­nând pacea sub protecţia Dumnezeu­lui german. Avertismentul adresat celorlalte puteri, de a ceda la orice injoncţiune şi la orice dorinţi ale germanilor, ex­ploatarea Europei centrale şi orien­tale ca un domeniu colonial german, iată pe ce înţelege Hitler să înte­meieze pacea Europei. PARIS, 6 (Rador). — Agenţia HA­VAS comunică : Cercurile bine uniformste socotesc că discursul ţinut azi de d. Hitler co­respunde aşteptărilor opiniei publice cunoscătoare. Acest discurs va decepţiona pe cei care credeau că vor, trebui să gă­sească în el noutăţi substanţiale şi propuneri precise. Dacă scoatem deoparte vechile te­me asupra cărora Fuehrerul a reve­ Cinci milioane lire sterline destinate Poloniei vor fi predate noului guvern polon din Paris LONDRA, 6 (Rador).— Un comuni- le dea Poloniei n’au esit niciodată cat publicat astăseară spune că cele 5­0 din ţară şi că această sumă va servi milioane lire sterline pe care Marea acum la scopuri de război pentru Britanie se obligase în Septembrie să­­ noul guvern polon stabilit la Paris. Liberi! Prizonieri germani capturaţi de arma­tele polone, elibe­raţi cu ocazia ocu­pării totale a Polo­niei imprimeriile „CURENTUL“, S. A. R., strada Belvedere Nr. 6, Bucureşti La Washington Statele­ Unite nu pot fi de acord cu pacea propusa de d. Hitler WASHINGTON 6 (Rador). — Co­respondentul agenţiei Reuter afirmă într'o lungă corespondenţă că în cer­curile bine informate americane se susţine că Statele Unite nu pot fi de acord cu o pace ca aceia propusă de d. Hitler, deoarece guvernul Statelor Unite a declarat nu de mult că re­fuză să recunoască cucerirea şi îm­părţirea Poloniei, după cum a refu­zat să recunoască soarta Cehoslova­­ciei.In aceleaşi cercuri — adaugă cores­pondentul agenţiei Reuter, — se de­clară că o pace care ar lăsa amân­două aceste state sub vasalitate ger­mană „n’ar căpăta binecuvântare“ din partea aceasta a Atlanticului. Fraza d-lui Hitler: „Am realizat renaşterea Cehoslovaciei“ este socoti­tă drept o „insultă adusă inteligenţei oricărei persoane sănătoase la minte“. Continuând să arate care sunt după părerea sa opiniile cercurilor ameri­cane, corespondentul agenţiei Reuter adaugă că sunt de remarcat, încă, re­ferinţele la Rusia şi Italia. Acestea din urmă merită a fi notate pentru că sunt atât de vagi. In al doilea rând, retrocedarea co­loniilor ar însemna ca Angli­a să fa­că concesiuni enorme, in schimbul cărora d. Hitler nu ar oferi nimic echivalent, în afară de asigurarea că are aspirații paşnice, asigurare atât de deseori călcată până acum. Pacea ar fi în termenii d-lui Hit­ler extrem de avantajoasă pentru Germania. ★ WASHINGTON 6 (Rador). — D. Roosevelt, care a sosit azi diminea­ţă la reşedinţa sa de vacanţă de la Hydepark, a declarat, după cum spu­ne corespondentul agenţiei Reuter, că „n’a avut ocazia să asculte discursul d-lui Hitler“. Preşedintele a adăugat, după cum spune corespondentul agenţiei Havas, că trimiterea unor vase de războiu pentru a însoţi vaporul „Iroquois“, „ilustrează foarte bine operaţia pa­trulelor neutralităţii in apele Atlanti­cului“ La Berlin Fuehrerul a deschis larg poarta pentru negocieri de pace BERLIN, G. (Rador). — Agenţia DNR transmite : Prima impresie produsă de dis­cursul Fuehrerului în cercurile germane ca şi în cercurile străine este că d. Hitler a deschis larg poarta pentru negocierile de pace. Se subliniază în general că dru­mul arătat de Fuehrer pentru rea­lizarea acestei păci şi a unui­ viitor mai fericit pentru toate popoarele este accesibil tuturor celor rezo­nabili şi însufleţiţi de bunăvoinţă. Se declară că deşi fiecare discurs al Fuehrerului a îmbrăcat o impor­tanţă istorică, poate că niciodată Hi­tler n'a rostit un discurs atât de gran­dios. El a vorbit cu sinceritate şi cu o putere de convingere fără seamăn, tulburi tranşând problemele care azi popoarele întregei lumi. Dorinţa sa de a menţine pacea în Europa şi felul cum a pus lumea în gardă contra consecinţelor pe care le-ar avea continuarea războiului n'au fost expresiunea slăbiciunii, ci au fost cuvintele unui bărbat care cu­noaşte sentimentele majorităţii sdro­­bitoare a popoarelor europene. Niciodată — se subliniază — un învingător în mijlocul triumfului n'a găsit asemenea cuvinte, cum a găsit azi Fuehrerul, care a mers până la limitele posibilului și a lichidat un trecut ce împinsese în ultimele zeci de ani popoarele spre litigii și spre ură. La Moscova Puterile occidentale vor avea acum­ sa răspundă la propunerile de pace ale Fuehrerului MOSCOVA 6 (Rador). — Cores­pondentul agenţiei D. N. R. trans­mite: Cercurile politice văd în discursul Fuehrerului un apel de pace adresat puterilor occidentale. Cuvintele Fuehrerului au găsit aici un răsunet cu atât mai viu cu cât ele corespund în toate punctele de­claraţiei sovieto-germane şi spiritului pactului încheiat la 28 Septembrie. Interesul se concentrează în spe­cial asupra pasagiilor privitoare la noua reglementare a chestiunilor re­feritoare la Europa orientală. Puterile occidentale vor avea acum să răspundă la propunerile de pace ale Fuehrerului. La rândul său, corespondentul a­­­genţiei Reuter arată şi el că cercu­rile neoficiale ruse îşi exprimă sa­tisfacţie faţă de aluziile amicale ale d-lui Hitler la Uniunea Sovietelor. Recepția la radio a fost limpede, cu toate tulburările atmosferice. La Roma Nu trebue să se dea un răspuns precipitat cuvintelor Fuehrerului ROMA, G. (Rador). — In cercurile italiene apropiate de guvernul din Roma se afirmă că discursul d-lui Hitler a fost destul de moderat şi reprezintă o ultimă sforţare pentru a înlătura o conflagraţie generală. Deci trebue să fie bine cumpănite cuvintele d-lui Hitler de guvernele interesate şi nici un răspuns preci­pitat să nu fie dat şi nici o acţiune să nu fie făcută căci altfel întreaga lume civilizată ar fi pusă sub o primejdie cu consecinţe incalculabile. ★ D. von Mackensen, ambasadorul Reichului, a remis la ora 9.45 d-lui Mussolini, in prezenţa contelui Ciano, textul declaraţiei pe care Fuehrerul urma să o facă In cursul zilei in faţa Reichstagului. O ofertă de pace, de rafiune şi de justiţie ROMA 6 (Rador). — Agenţia Şte­fani transmite: Discursul d-lui Hitler a fost re­transmis direct de la Berlin de pos­turile de radio italiene şi a fost re­produs textual de ziarele de după amiază. Până acum nu s’a publicat nici un comentariu. „Giornale D’Italia“ reproduce dis­ cursul sub titlul „Un mare discurs al lui Hitler: o ofertă de pace, de raţiune şi de justiţie, după victoria germană pe frontul oriental". „Tribuna“ pune discursului titlul următor: „Hitler afirmă din nou voinţa de pace a Germaniei victo­­rioase şi anunţă o nouă ordine pen­tru teritoriile statului polon“. Fuehrerul a rămas profund impresionat de pagubele provocate Varşoviei ROMA 6 (Rador). — Agenţia Ştefani transmite: Trimişii ziarelor italiene la Varşovia, cu ocazia viziei Fue­hrerului, au comunicat că d. Hit­ler a fost impresionat de pagu­bele considerabile suferite de capitala polonă. Fuehrerul a declarat că acei cari au voit să transforme Var­şovia într’o tabără întărită au comis o adevărată nebunie. El a adăugat: Mi se pare imposibil ca să existe oameni politici cari ar voi ca în Europa occidentală să se repete acelaş lucru. „Este re­gretabil, a spus textual Fuehre­rul, că nici unul dintre aceşti oa­meni politici occidentali nu poa­te să vadă personal această tra­gedie“. Misiunea militară turcă la City şi la primarul Londrei LONDRA, 6 (Rador). — Mem-1 cartierul City şi au fost oaspeţii buni misiunei militare turce au vi- lordului primar la Mansion zitat în cursul zilei de Vineri­a House.

Next