Curentul, octombrie 1939 (Anul 12, nr. 4181-4211)
1939-10-08 / nr. 4188
16 Pe frontul de vest Comunicatul oficial al marelui stat major francez PARIS, 6 (Rador). — Comunicul oficial francez din dimineaţa zilei de 6 octombrie anunţă: „Noapte calmă. Activitate de patrule, în deosebi la sud-vest de Saarbrücken“. ★ PARIS, 6 (Radiopress). — Comit BERLIN, 6 (Rador). — Agenţia D. N. R. transmite următorul comunicat al comandamentului suprem al armatei germane : Fuehrerul-cancelar şi comandant suprem al armatei a vizitat joi trupele armatei a opta, în faţa Varşoviei. A asistat apoi la defilarea unor părţi din diviziile care au luat parte la cucerirea fortăreţei. In apropiere de Kock, la est de Deblin, resturi ale armatei poloneze, PARIS 6 (Rador). — Agenţia HAVAS transmite: Situaţia militară este neschimbată. Pe întregul front, dela Rin la Mosella, ploaia n’a încetat să cadă toată ziua de ieri şi toată noaptea. Oştile stau faţă în faţă fără ca nici una dintre ele să fi schiţat nici măcar cea mai mică operaţie locală. Toată activitatea s’a redus la câteva patrule, conduse de câţiva oameni, foarte puţin înaintea liniilor, spre a se evita ca inamicul, folosindu-se de liniştea generală, să încerce o tăcută infiltraţie a elementelor sale. însuşi tunul, care alătădată şi eri mai bubuia în unele puncte ale frontului, a tăcut. In cerul jos şi cenuşiu nici o activitate, nici de recunoaştere, nici de vânătoare. Ploaia şi vântul biciuesc necontenit, făcând cu neputinţă sborul avioanelor. De altfel aviaţia n’ar fi putut face o treabă utilă din nicatul marelui cartier general francez, publicat în seara zilei de 6 octombrie, anunţă : „Activitatea elementelor uşoare în contact pe mai multe părţi ale frontului. Atacul inamicului, contra unuia din posturile noastre în regiunea spre vest de Wissenbourg, a fost respins“, cuprinzând aproape 8.000 de oameni, comandaţi de generalul polonez Kleber, au depus armele azi dimineaţă la ora 10. La est de Vistula, trupele germane au început înaintarea spre a ocupa regiunea ce se întinde până la linia de demarcaţie a intereselor germanosovietice. Pe frontul de vest, slabă activitate de artilerie. Ziua a fost liniştită, cauza plafonului extrem de scoborăt. Din punctul de vedere al situaţiei strategice generale, se sublinia azi dimineaţă în cercurile militare franceze autorizate că comandamentul continuă să urmărească cu cea mai mare atenţie toate mişcările de trupe germane ce se efectuează în interiorul Reichului. Se semnalează în această privinţă o activitate deosebită pe căile ferate din valea Dunării superioare. Nici o concluzie nu se poate trage din acest fapt, deoarece valea Dunării superioare dispune de o reţea extrem de densă şi se găseşte în legătură directă cu zona de operaţiuni germană din Polonia, prin Viena şi Praga. In ce priveşte protecţia teritoriului francez pe frontiera ţărilor neutre, aceleaşi cercuri se mărginesc a observa că fortificaţiile liniei Maginot se prelungesc, la Vest ca şi la Est, dea lungul acestor frontiere Comunicatul oficial german Situaţia pe frontul de Vest rămâne neschimbată minorităţilor ucrainiene în „Frontul Renaşterii Naţionale“ Acordul încheiat dri D. Constantin Argentoianu, Preşe- dintele Consiliului de Miniştri, a primit Vineri 6 Octombrie, în prezenţa d-loi Silviu Dragomir, ministru pentru minorităţi şi a d-lui prof. Const. Giurescu, ministrul Frontului Renaşterii Naţionale, pe d-nii: Vladimir Zalozieţki, Ilie Gavriliuc, Gh. Şerbeniuc minorităţii ucrainiene din România, cu care a încheiat următorul acord, pentru încadrarea acestei minorităţi în „Frontul Renaşterii Naţionale“.^ „Având în vedere legea pentru înfiinţarea „Frontului Renaşterii Naţionale” şi Decretele din 4 August 1938 privitoare la Minorităţi, s’au stabilit următoarele: • I. — Ucrainienii, cetăţeni români, aderă la „Frontul Renaşerii Naţionale”. In comunele rurale şi urbane cu populaţiune mixtă, se formează secţii separate ucrainiene. Aceste secţiuni vor fi reprezentate de 4 membri în Consiliul Superior Naţional. In birourile secretariatelor vor fi numiţi şi funcţionari ucrainieni, corespunzători. II. — Toate organizaţiile profesionale ale Ucrainienilor cetăţeni români din ţară se vor încadra în diferitele organizaţiuni profesionale prevăzute în legile actuale şi acelea ce vor interveni în acest domeniu, asigurându-li-se reprezentarea corespunzătoare în forurile conducătoare. III. — In afară de manifestările politice care se încadrează toate în „Frontul Renaşterii Naţionale“. Ucrainienii cetăţeni români pot constitui o organizaţiune proprie pentru scopuri culturale, economice şi pentru opere sociale“. CEREREA ADRESATA MINISTRULUI DE INTERNE Potrivit punctului III din acordul de mai sus, reprezentanţii minorităţii ucrainiene au adresat d-lui ministru de interne următoarea cerere: Domnule Ministru, „In conformitate cu acordul închiat cu prilejul încadrării minorităţii ucrainiene în ,,Frontul Renaşterii Naţionale“, vă rugăm să binevoiţi a admite constituirea comunităţii noastre, pentru scopuri culturale, economice şi de opere sociale, sub conducerea domnilor: V. Zalozieţki, Gh. Alexievici şi Ilie Gavriliuc“. Autorizarea constituirii organizaţiei ucrainiene La această cerere, d. N. Ottescu, ministru de interne, ia răspuns reprezentanţilor minorităţii ucrainiene din România prin următoarea adresă : „Ministerul de interne ca urmare a acordului încheiat vă face cunoscut că se acordă domnilor : V. Zalozieţki, Gh. Alexievici şi Ilie Gavriliuc, autorizaţiunea de a constitui o organizaţie, ca reprezentanţă generală a Comunităţii Ucrainiene din România, pentru scopuri culturale, economice şi opere sociale“. ★ Cu acest acord guvernul încheie acţiunea sa de încadrare a minorităţilor etnice din România în „Frontul Renaşterii Naţionale", dând o nouă dovadă de spiritul de liberalitate şi înţelegere care stă la baza politicii Statului român, faţă de toţi cetăţenii lui indiferent de originea etnică. Tratativele cu reprezentanţii minorităţii ucrainiene au fost începute de d. ministru pentru minorităţi Silviu Dragomir, imediat după constituirea „Frontului Renaşterii Naţionale", în ianuarie a. c. Minoritatea ucrainiană a aderat de atunci la noua organizare politică a ţării, înscriindu-se, fără a încheia un acord special, în F. R. N. Pe baza acestei adeziuni d. Vladimir Zalozieţki a candidat la alegerile parlamentare din iunie 1939 pe listele „Frontului Renaşterii Naţionale ca reprezentant al acestei minorităţi. Ulterior, la cererea adresată de reprezentanţii minorităţii ucrainiene d-lui ministru pentru minorităţi Silviu Dragomir, şi pentru afirmarea principiului egalităţii de tratament faţă de toate minorităţile etnice din România, guvernul român a decis să încheie şi cu reprezentanţii Ucrainienilor cetăţeni români, un acord asemănător cu acelea încheiate cu celelalte minorităţi. Acordul a fost astfel încheiat spre deplina satisfacţie a minorităţii ucrainiene care înţelege să colaboreze cu realitate la desvoltarea şi întărirea statului român. Incă 48 de victime din rândurile aviaţiei britanice LONDRA, 6 (Rador). — Ministerul aviaţiei publică o nouă listă de 48 de victime ale războiului aparţinând forţelor aeriene britanice. —xoxoxoao^oxoxoxox—— GENERALUL CYRIL NEWALL Comandantul aerului englez Japonia nu mai recunoaşte nici un guvern pnion TOKIO, 6 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite : D. Römer, ambasadorul fostei Polonii, a făcut azi o vizită d-lui Tani, vice-ministrul afacerilor străine. Se pare că în această vizită, el a întrebat dacă Japonia recunoaşte aşa zisul guvern polon. In conferinţa obişnuită de presă, purtătorul de cuvânt al ministerului de afaceri străine a declarat că nu poate fi vorba de recunoaşterea acestui guvern, şi cu atât mai mult nu poate fi vorba ca guvernul japonez să mai recunoască fostul guvern polon. -----XOXOXOXO-^OXOXOXOX— Deputatul comunist Thorez căutat de autoritățile franceze PARIS, 6 (Rador). — Maurice Thorez, deputat de Sena, secretar general al fostului partid comunist, este căutat de autorităţile militare. Cu toate că a fost încorporat, Thorez n’a răspuns la apelul dela 4 octombrie. El absentează deci ilegal de la îndatoririle sale militare. Pe de altă parte, Ramette şi Fiorimond Bonte, preşedintele şi secretarul general al „grupului muncitoresc şi ţărănesc“, întemeiat în urma dizolvării partidului comunist, sunt şi ei căutaţi de autorităţi. Curentul ANUL XII, No. 4188, Duminică 8 Octombrie 1939 Impresia produsă in capitalele europene de discursul cancelarului Hitler Propunerile Fuehrerului, vagi şi obscure, vor fi La Londra supuse unei examinări serioase, dar nu vor fi, probabil, găsite acceptabile LONDRA 6 (Rador). — Agenţia Reuter comunică: O declaraţie transmisă astăseară la Londra din cercuri autorizate guvernamentale spune următoarele: „Textul integral al discursului d-lui Hitler n’a sosit la Londra decât târziu după amiază şi prin urmare n'a fost posibil să i se facă mai mult decât o examinare preliminară. Discursul se împarte în două părţi. Prima, mai micit o revistă a evenimentelor trecute, e plină de răsturnări ale adevărului, lucru ce poate fi lesne recunoscut de poporul acestei ţări, şi, cu adevărat, de toată lumea. Astfel, pretenţia că s’au întrebuinţat în Polonia mijloace umane de razboi este respinsă de declaraţiile din parlament şi de raportul ambasadorului Statelor Unite la Varşovia. Lumea şi-a format deja o opinie despre pretinsa cerere a cehilor de a fi încorporaţi în Reich, iar declaraţia d-lui Hitler, că nu şi-a călcat niciodată făgăduelile, arată că pentru el cuvintele au un înţeles cu totul altul decât cel obişnuit. Din contră, eforturile guvernului LONDRA, G. (Rador). — Agenţia REUTER transmite: Primele comentări ale ziarelor engleze asupra discursului d-lui Hitler au apărut într’un articol de fond publicat de EVENING STANDARD, ziarul lordului Beaverbrook. Articolul are ca titlu cuvântul „Nu”. Ziarul scrie: „Discursul n’a oferit nimic nou, deci răspunsul Angliei şi al Franţei este cunoscut de pe acum”. După ce analizează diferite nepotriviri între „argumentele şi scuzele” d-lui Hitler, ziarul spune: „Se prea poate ca în curând, în loc de a face englez de a păstra pacea în cursul crizelor succesive provocate de Germania în ultimii doi ani sunt recunoscute de lumea întreagă. A doua jumătate a discursului conţine ceia ce d. Hitler numeşte „câteva nouă propuneri de pace“. In forma lor actuală, aceeste propuneri sunt în multe privinţe vagi şi obscure. Dar se observă că ele nu conţin nici o sugestie pentru repararea nedreptăţilor făcute de Germania altor popoare. Nu-i mai puţin adevărat că ele vor fi, aşa cum au declarat primul ministru şi ministrul de externe, supuse unei examinări serioase, în consultare cu guvernele Dominioanelor şi cu Franţa. Dar trebue să ne amintim de două lucruri. Mai întâi că nici un fel de propuneri nu vor fi, probabil, găsite acceptabile dacă nu eliberează Europa cu totul de primejdia agresiunii şi al doilea că asigurările date de guvernul german în trecut s’au dovedit a fi fără valoare in multe ocazii şi că azi este nevoie de ceva mai mult decât numai de cuvinte pentru a restabili încrederea care trebue să fie baza esenţială a păcii. propuneri de pace, Hitler să ceară în genunchi aceste propuneri, dar un lucru este sigur că dacă acestea sunt ultimele sale propuneri acestea a fost totdeodată şi ultimul război. Nu va mai fi în stare niciodată să se înfrupte dintr’o luptă unilaterală. Forţa democraţiei din Anglia şi din Franţa, ajutată de toţi acei din toată lumea care iubesc libertatea, au luat hotărîrea din mâinile sale şi au decis să isprăvească cu Hitler. Fuehrerul şi-a ţinut acum propriul său discurs funerar”. „Discursul n’a oferit nimic nou, deci răspunsul Angliei şi Franţei este cunoscut de pe acum“ 7p .. 1 Exploatarea Europei centrale La vans şi orientare ca un domeniu colonial german, iată pe ce înţelege Hitler sa întemeieze pacea Europei nu, potrivit obiceiului său, — tratatul de la Versailles, spaţiul vital al Germaniei, identitatea dintre Reich şi Fuehrer — discursul se distinge prin câteva trăsături deosebite. In primul rând prin cinismul cu care Hitler nu s’a temut să insulte Polonia nu numai în şefii ei, dar şi în luptători. Apoi, printr’o apologie şi exaltare a propriei sale persoane, dusă până la un asemenea grad încât cuvintele ,prestigiul meu, mândria mea, opera mea“ revin la fiecare frază. Atacul său contra miniştrilor englezi devine o afacere personală, cum s’a întâmplat şi cu atacurile de odinioară contra lui Schuschnigg şi contra lui Beneş. Când se adresează Germaniei, o face prin fraze grandilocvente sau frenetice, căutând să facă să accepte catastrofele spre care o duce. Cât despre politica internaţională, Hitler se prezintă ca un campion al ordinei europene şi al libertăţii. El pune de o parte Germania, ale cărei superioritate şi dragoste de pace sunt o dogmă absolută, şi de alta puterile occidentale. E bine deasemeni să notăm că el înlătură prin câteva aluzii repezi la amiciţia dintre Regii Prusiei şi Ţari explicaţia unei alianţe cu bolşevici şi face aplaudat numele lui Stalin de către aceiaşi adunare care nu mai departe decât acum câteva săptămâni îl huiduia. El predică lichidarea tuturor problemelor ce interesează Germania in Europa centrală şi orientală, lichidare asigurată prin simpla colaborare germano-sovietică, ce-i garantează şi efectele. Fără să vrea, dă explicaţii asupra neadevărurilor şi călcărilor de cuvânt repetate cu fiecare prilej şi faţă de fiecare popor, afirmând adunării entuziasmate că a ţinut singura făgăduială care ar avea valoare pentru dânsul : cuvântul dat poporului german că va distruge tratatul de la Versailles. Aşa se explică în mod firesc o serie din contradicţiile sale : Polonia declarată de el ca neviabilă, în timp ce acum câteva luni îi garanta frontierele ; Germania nevinovată şi Polonia desemnată ca agresor, atunci când Hitler revendică iniţiativa acţiunii militare , pretinsa moderaţiune a cererilor sale, nesăţioasa sa aviditate. In această lumină trebuiesc judecate declaraţiile amestecate cu ameninţări prin care termină Fuehrerul discursul său, punând pacea sub protecţia Dumnezeului german. Avertismentul adresat celorlalte puteri, de a ceda la orice injoncţiune şi la orice dorinţi ale germanilor, exploatarea Europei centrale şi orientale ca un domeniu colonial german, iată pe ce înţelege Hitler să întemeieze pacea Europei. PARIS, 6 (Rador). — Agenţia HAVAS comunică : Cercurile bine uniformste socotesc că discursul ţinut azi de d. Hitler corespunde aşteptărilor opiniei publice cunoscătoare. Acest discurs va decepţiona pe cei care credeau că vor, trebui să găsească în el noutăţi substanţiale şi propuneri precise. Dacă scoatem deoparte vechile teme asupra cărora Fuehrerul a reve Cinci milioane lire sterline destinate Poloniei vor fi predate noului guvern polon din Paris LONDRA, 6 (Rador).— Un comuni- le dea Poloniei n’au esit niciodată cat publicat astăseară spune că cele 50 din ţară şi că această sumă va servi milioane lire sterline pe care Marea acum la scopuri de război pentru Britanie se obligase în Septembrie să noul guvern polon stabilit la Paris. Liberi! Prizonieri germani capturaţi de armatele polone, eliberaţi cu ocazia ocupării totale a Poloniei imprimeriile „CURENTUL“, S. A. R., strada Belvedere Nr. 6, Bucureşti La Washington Statele Unite nu pot fi de acord cu pacea propusa de d. Hitler WASHINGTON 6 (Rador). — Corespondentul agenţiei Reuter afirmă într'o lungă corespondenţă că în cercurile bine informate americane se susţine că Statele Unite nu pot fi de acord cu o pace ca aceia propusă de d. Hitler, deoarece guvernul Statelor Unite a declarat nu de mult că refuză să recunoască cucerirea şi împărţirea Poloniei, după cum a refuzat să recunoască soarta Cehoslovaciei.In aceleaşi cercuri — adaugă corespondentul agenţiei Reuter, — se declară că o pace care ar lăsa amândouă aceste state sub vasalitate germană „n’ar căpăta binecuvântare“ din partea aceasta a Atlanticului. Fraza d-lui Hitler: „Am realizat renaşterea Cehoslovaciei“ este socotită drept o „insultă adusă inteligenţei oricărei persoane sănătoase la minte“. Continuând să arate care sunt după părerea sa opiniile cercurilor americane, corespondentul agenţiei Reuter adaugă că sunt de remarcat, încă, referinţele la Rusia şi Italia. Acestea din urmă merită a fi notate pentru că sunt atât de vagi. In al doilea rând, retrocedarea coloniilor ar însemna ca Anglia să facă concesiuni enorme, in schimbul cărora d. Hitler nu ar oferi nimic echivalent, în afară de asigurarea că are aspirații paşnice, asigurare atât de deseori călcată până acum. Pacea ar fi în termenii d-lui Hitler extrem de avantajoasă pentru Germania. ★ WASHINGTON 6 (Rador). — D. Roosevelt, care a sosit azi dimineaţă la reşedinţa sa de vacanţă de la Hydepark, a declarat, după cum spune corespondentul agenţiei Reuter, că „n’a avut ocazia să asculte discursul d-lui Hitler“. Preşedintele a adăugat, după cum spune corespondentul agenţiei Havas, că trimiterea unor vase de războiu pentru a însoţi vaporul „Iroquois“, „ilustrează foarte bine operaţia patrulelor neutralităţii in apele Atlanticului“ La Berlin Fuehrerul a deschis larg poarta pentru negocieri de pace BERLIN, G. (Rador). — Agenţia DNR transmite : Prima impresie produsă de discursul Fuehrerului în cercurile germane ca şi în cercurile străine este că d. Hitler a deschis larg poarta pentru negocierile de pace. Se subliniază în general că drumul arătat de Fuehrer pentru realizarea acestei păci şi a unui viitor mai fericit pentru toate popoarele este accesibil tuturor celor rezonabili şi însufleţiţi de bunăvoinţă. Se declară că deşi fiecare discurs al Fuehrerului a îmbrăcat o importanţă istorică, poate că niciodată Hitler n'a rostit un discurs atât de grandios. El a vorbit cu sinceritate şi cu o putere de convingere fără seamăn, tulburi tranşând problemele care azi popoarele întregei lumi. Dorinţa sa de a menţine pacea în Europa şi felul cum a pus lumea în gardă contra consecinţelor pe care le-ar avea continuarea războiului n'au fost expresiunea slăbiciunii, ci au fost cuvintele unui bărbat care cunoaşte sentimentele majorităţii sdrobitoare a popoarelor europene. Niciodată — se subliniază — un învingător în mijlocul triumfului n'a găsit asemenea cuvinte, cum a găsit azi Fuehrerul, care a mers până la limitele posibilului și a lichidat un trecut ce împinsese în ultimele zeci de ani popoarele spre litigii și spre ură. La Moscova Puterile occidentale vor avea acum sa răspundă la propunerile de pace ale Fuehrerului MOSCOVA 6 (Rador). — Corespondentul agenţiei D. N. R. transmite: Cercurile politice văd în discursul Fuehrerului un apel de pace adresat puterilor occidentale. Cuvintele Fuehrerului au găsit aici un răsunet cu atât mai viu cu cât ele corespund în toate punctele declaraţiei sovieto-germane şi spiritului pactului încheiat la 28 Septembrie. Interesul se concentrează în special asupra pasagiilor privitoare la noua reglementare a chestiunilor referitoare la Europa orientală. Puterile occidentale vor avea acum să răspundă la propunerile de pace ale Fuehrerului. La rândul său, corespondentul agenţiei Reuter arată şi el că cercurile neoficiale ruse îşi exprimă satisfacţie faţă de aluziile amicale ale d-lui Hitler la Uniunea Sovietelor. Recepția la radio a fost limpede, cu toate tulburările atmosferice. La Roma Nu trebue să se dea un răspuns precipitat cuvintelor Fuehrerului ROMA, G. (Rador). — In cercurile italiene apropiate de guvernul din Roma se afirmă că discursul d-lui Hitler a fost destul de moderat şi reprezintă o ultimă sforţare pentru a înlătura o conflagraţie generală. Deci trebue să fie bine cumpănite cuvintele d-lui Hitler de guvernele interesate şi nici un răspuns precipitat să nu fie dat şi nici o acţiune să nu fie făcută căci altfel întreaga lume civilizată ar fi pusă sub o primejdie cu consecinţe incalculabile. ★ D. von Mackensen, ambasadorul Reichului, a remis la ora 9.45 d-lui Mussolini, in prezenţa contelui Ciano, textul declaraţiei pe care Fuehrerul urma să o facă In cursul zilei in faţa Reichstagului. O ofertă de pace, de rafiune şi de justiţie ROMA 6 (Rador). — Agenţia Ştefani transmite: Discursul d-lui Hitler a fost retransmis direct de la Berlin de posturile de radio italiene şi a fost reprodus textual de ziarele de după amiază. Până acum nu s’a publicat nici un comentariu. „Giornale D’Italia“ reproduce dis cursul sub titlul „Un mare discurs al lui Hitler: o ofertă de pace, de raţiune şi de justiţie, după victoria germană pe frontul oriental". „Tribuna“ pune discursului titlul următor: „Hitler afirmă din nou voinţa de pace a Germaniei victorioase şi anunţă o nouă ordine pentru teritoriile statului polon“. Fuehrerul a rămas profund impresionat de pagubele provocate Varşoviei ROMA 6 (Rador). — Agenţia Ştefani transmite: Trimişii ziarelor italiene la Varşovia, cu ocazia viziei Fuehrerului, au comunicat că d. Hitler a fost impresionat de pagubele considerabile suferite de capitala polonă. Fuehrerul a declarat că acei cari au voit să transforme Varşovia într’o tabără întărită au comis o adevărată nebunie. El a adăugat: Mi se pare imposibil ca să existe oameni politici cari ar voi ca în Europa occidentală să se repete acelaş lucru. „Este regretabil, a spus textual Fuehrerul, că nici unul dintre aceşti oameni politici occidentali nu poate să vadă personal această tragedie“. Misiunea militară turcă la City şi la primarul Londrei LONDRA, 6 (Rador). — Mem-1 cartierul City şi au fost oaspeţii buni misiunei militare turce au vi- lordului primar la Mansion zitat în cursul zilei de Vineria House.