Curentul, decembrie 1939-ianuarie 1940 (Anul 12, nr. 4242-4277)

1939-12-01 / nr. 4242

­­r­ ISTRATE MICESCU la Ministerul de Justiţie de PAMFIL. ŞEICARU Dreptatea (Justiţia) fără forţă (putere) e neputincioasă. Forţa fără dreptate e tiranică. Jus­tiţia fără forţă e înfruntată de cei răi,­­ pentru că există, întotdeauna, din aceştia. Forţa fără justiţie e prigonită. Trebuie, deci, de a armoniza justiţia şi forţa, — şi, pentru aceasta, să faci ca ceeace e drept (just) să fie şi puternic şi ceeace-i puternic să fie şi drept. Jus­tiţia (Dreptatea) e supusă disputei. Forţa e lesne de recunoscut şi elimină disputa. De­ acei,a nu s’a izbutit a se da dreptăţii forţă, pentru că forţa a contrazis dreptatea afirmând că a­­ceasta e nedreaptă şi că ea, forţa, înfăţişează dreptatea. Şi iată de ce neputându-se altfel, s’a­juns la concluzia ca ceeace e drept să fie tare (puternic), ca ceeace e puternic să fie drept. Pascal Sunt unele designări care în­seamnă un omagiu adus profe­siunii : designarea d-lui Istrate Micescu, titular la Ministerul de Justiţie, este cea mai dreaptă preţuire a unei munci consacrate exclusiv profesiunii de avocat. Rar s’a dăruit cineva profe­siunii cu ardoarea d-lui Istrate Micescu; rar a trăit cineva cu atâta intensitate misiunea de a­­părător al Dreptăţii ca actualul ministru al Justiţiei. Iată, desigur, una din cele mai frumoase desăvârşiri ale inteli­genţei româneşti, unind robuste­ţea gândirii cu subtilitatea dia­lecticei, mişcându-se cu o egală siguranţă în desfăşurarea ab­stractă a unei argumentări şi în proecţia ei plastică. Prin însuşi cadrul profesiei, maestrul Istrate Micescu a fost obligat să se mişce în ceea ce formează complexul vieţii de toate zilele, trăind di­versele teme ale necazurilor ob­şteşti; or, acestor teme le afla co­respondenţele în imuabilele principii de drept, le scutura de ceea ce forma pulberea actualită­ţii, spre a le evidenţia perma­nenţa socială, spre a le defini ju­ridic, adică spre a face posibilă judecarea lor. In cuvântarea rostită la pre­luarea conducerii ministerului, d. Istrate Micescu a dat o definiţie profesiei sale. Avocatul este „o­­mul care solicită protecţia legilor pentru apărarea drepturilor. Pro­tecţia legilor pentru apărarea drepturilor înseamnă verificarea pretenţiilor după cântarul legi­lor. In cariera mea de apărător al drepturilor am trăit cu senti­mentul independenţii, libertăţii şi demnităţii“. Şi în strădania de a limpezi e­­lementele esenţiale ale unui do­sar, de a pune în equaţie juri­dică un proces, d. Istrate Micescu a risipit seducţiile unei elocvenţe, bogăţia unei culturi unice, o gândire subtilă, ale cărei fasci­nante luminozităţi se pierdeau odată cu sfârşitul desbaterilor. Nici măcar să aibă consolarea unei înregistrări stenografice, menită să păstreze toate aceste nobile dăruiri din pasiunea pen­tru profesia de avocat!... Şi pentru un avocat ca Istrate Micescu, pentru un apărător al ideii de dreptate, Statul nu poate să fie în divorţ cu justiţia,­­ şi nici ideia de autoritate golită de conţinutul ideii de dreptate. De aici definirea rostului Mi­nisterului de Justiţie ca un „inel de legătură între ideea de Stat şi ideea de dreptate“. Nimeni nu poate concepe ca viabilă o formă de Stat în care arbitrarul poate neurasteniza in­stinctul de conservare al cetăţe­nilor lui: cu cât autoritatea se prezintă mai loial în armura le­galităţii, cu atât trăeşte mai in­tens în con­fiinţa celor asupra cărora se exercită. O autoritate nu-i reală când rămâne pur exterioară, simplă constrângere poliţienească şi nu-i proectată în conştiinţe pentru a (Bensées trouvées aprés sa mort) stimula constrângerile interioare ale fiecăruia . „Dreptatea să fie corectivul ideii de autoritate“,­­ a spus d. Istrate Micescu. Noi socotim să fie nu numai corectivul, ci însuşi conţinutul animator al ideii de autoritate,­­ adică dreptatea să deslănţuie masivitatea afirmativă a autorităţii. In vasta arhivă de experienţe statale a istoriei nu se cunoaşte nici un caz în care ideia de au­toritate să fi provocat altfel decât printr’o flagrantă siluire a ideii de dreptate. Adică exact ce a spus d. Istrate Micescu : „Dacă asupra principiului Sta­tului pot să existe controverse, din punct de vedere al doctrinelor politice, asupra misiunei lui nu poate să fie niciuna. „Misiunea esenţială a Statului este de a spune Dreptul şi de a aplica Dreptul. Jurisdicţia este atributul esenţial al Suveranită­ţii. „Dacă Ministerul Justiţiei este inelul de legătură între ideea de Stat şi ideea de Dreptate, însăşi ideea de dreptate nu poate de­veni o realizare decât dacă se a­­sigură respectul Dreptului“. Sculptorul care a reprezentat pe Themis, zeiţa Dreptăţii, legată la ochi, cu spada şi balanţa, a făcut-o cu adâncă semnificare a (Continuare in pag. //•«) D. ISTRATE MICESCU Tribunalul din Bromberg a condamnat la moarte doi poloni asasini VARŞOVIA, 29. (Rador). — Cores­pondentul agenţiei DNR transmite: Tribunalul special din Bromberg a condamnat la moarte doi poloni cari asasinaseră două persoane de origine etnică germană. In timpul desbaterilor s’a dovedit că polonii au asasinat numai la Bromberg 1200 persoane de origine etnică germană, printre care: femei, bătrâni şi copii mici. In unul din cazuri, 200 de bărbaţi şi femei germani au fost duşi în in­teriorul ţării de poliţia polonă. Prin­tre ei se afla şi un bătrân de 80 de ani, care a murit pe şosea, complect sleit de puteri. Polonul Wroblewski a maltratat pe bătrân şi l-a rănit atât de brutal cu călcâile cizmelor, încât bietul om a murit în scurt timp. O femee care era de faţă a rugat pe ucigaş să aibă milă de bătrân, dar a fost şi ea ameninţată cu moartea. Ucigaşul a scotocit apoi prin buzuna­rele victimei, dar n’a găsit decât 10 zloţi. Ucigaşul a declarat că în aceeaşi zi mai omorîse un german, la care cel puţin a găsit 150 de zloţi. Al doilea caz a fost asemănător. Un german s’a prăbuşit de slăbiciune pe când era transportat în interior. El a fost maltratat şi apoi înjunghiat de populaţia polonă. Vinovatul principal este polonul Rybicki, de 48 de ani, din Kulm. In corpul ziarului : Expozeul făcut de d. Gafencu în faţa comisiilor Alegerea noului mitropolit al Moldovei | 0 1 K | 1 ) ( Uniunea Sovietelor a rupt relaţiile diplomatice cu Finlanda Ordinul d ai trupelor şi fiolei roşii MOSCOVA, 29 (Radiopress). — La ora 24 d. Molotov a făcut la radio o comunicare, difuzată de toate postu­rile Uniunii Sovietelor. Expunând punctul de vedere al gu­vernului Uniunii Sovietice în ce pri­veşte atitudinea ostilă a actualului guvern finlandez contra Uniunii So­vietice, d. Molotov a declarat că : Guvernul Uniunii Sovietelor nu mai poate tolera situaţia, creiată de gu­vernul finlandez, care poartă întrea­ga responsabilitate pentru această situaţie. În consecinţă guvernul Uniu­nii Sovietelor nu mai poate menţine raporturile normale cu Finlanda şi a hotărît ca repre­zentanţii săi diplomatici şi co­merciali să fie rechemaţi ime­diat din Finlanda. In acelaşi timp guvernul U­­niunii Sovietelor a dat ordin înaltului comandament al ar­matei roşii şi marinei roşii de războiu să fie gata pentru orice eventualitate, spre a curma imediat orice tentativă a trupe­lor finlandeze de agresiune contra trupelor sovietice. D. Molotov a adăugat că toate şti­rile din presa ostilă despre intenţiile Sovietelor de a acapara teritoriul finlandez, nu sunt decât o născocire. Dimpotrivă, dacă guvernul finlan­dez ar fi avut o atitudine amicală faţă de Uniunea Sovietelor, guvernul sovietic ar fi gata să facă concesiuni teritoriale în favoarea Finlandei şi de a discuta chiar chestiunea aşa de importantă, care­e unirea poporului Careliei cu poporul finlan­dez într'un­ singur stat independent finlandez. La fel guvernul Uniunii Sovietelor n'a avut şi n'are nicio intenţie să se amestece în afacerile interne ale Finlandei. Uniunea Sovietelor a con­siderat totdeauna şi consideră Fin­landa ca un stat suveran şi indepen­dent care trebue să rezolve singur toate afacerile sale interne şi ex­terne. Deasemenea guvernul Soviete­lor nu crede că are drept să se ame­stece în relaţiile Finlandei cu alte state. Dar guvernul Sovietelor crede de datoria sa să asigure în aceste vremuri alarmante securitatea Statu­lui Sovietic şi mai ales a oraşului Leningrad cu o populaţie de 31/5 mi­lioane de locuitori. Acest scop nu poate fi pus în dependinţă de reaua voinţă a membrilor actualului gu­vern finlandez. Guvernul Sovietelor îşi va realiza acest scop printr-o co­laborare amicală cu poporul finlan­deza și rezolvarea acestei probleme va creia o bază neclintită pentru o amiciţie de nesdruncinat între po­poarele Uniunii Sovietelor şi poporul Finlandei. La Berlin se crede că încordarea ruso-finlandeză este­­a­re punct critic Prin telefon dela corespondenta­ noslr­ BERCIN, 29. — Cercu­rile diplomatice urmă­resc cu atenţie încordata ştirile cari vin din Hel­sinki şi Moscova. Se cre­de că situaţia s’a. a grave­t într’atâta, încât urmările serioase nu mai pot fi e­­vitate. Ziarele germane publică între­gul material al presei ruse In a­­ceastă chestiune. In special este comentată denunţarea pactului de neagresiune de către Rusia. Germania, cu toate că nu are un rol activ în acest diferend, a arătat multă înţelegere pentru interesele Rusiei. Această atitu­dine a fost încurajată şi de ştirile venite din Tokio, că ar fi avut loc acolo o importantă întreve­dere între ambasadorul sovietic şi ministrul de externe al Ja­poniei, în urma căreia se între­vede posibilitatea unor tratative între cele două ţări în sensul ca stării încordate dintre ele să i se pună capăt. Germania şi acţiunea neutrilor faţă de blocadă Organizarea blocadei engleze îm­potriva comerţului german formea­ză încă centrul discuţiilor politice. Germania crede că dreptatea este de partea ei şi are convingerea că este susţinută în această opinie şi de celelalte state neutre cu navi­gaţie desvoltată: Italia, Olanda, Japonia, Belgia şi Statele nordice. După ce presa germană a fost nemulţumită cu ştirile apărute în presa neutră relativ la bloocadă, acum ţine să-şi arate satisfacţia pentru atitudinea de protestare, a­­doptată de statele neutre faţă de acţiunea Angliei. Conduita germană este justifi­cată atât din punct de vedere ju­ridic, cât şi din punct de vedere al intereselor statelor neutre. ★ Desminţirea engleză a ştirii despre scufundarea crucişătorului de tip „Londra“, a fost primită aci cu iro­nie, deoarece nu poate fi niciun du­biu asupra acestui fapt, raportat di­rect de către însuşi căpitanul Prien, eroul de la Scapa Flow. Chestiunea circulaţiei monetare Cercurile comerciale nu se pot o­­pri de a nu releva faptul extrem de interesant că circulaţia monedei ger­mane a scăzut cu o marcă de la în­ceputul războiului, ceea ce este foarte semnificativ, dacă ţinem sea­mă că instrumentul de schimb are curs actualmente şi în teritoriul po­lonez ocupat. Explicaţia trebuie cău­tată în încrederea pe care poporul o arată perspectivei războiului pe care îl duce Germania. De aceia nici nu s'au făcut ridicări de depozite la bănci, iar scontul bancar n'a tre­cut prin nicio criză. Vineri 1 Decembrie 1939___ Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada tiervedere No 6 TELEFOANELE­­ Secret General 4.84.40 Serv. Publicaţii 8.40.84 Redacţia politici 8.40.88 Tipografia 4.84 48 Sport 8.43.07 Cab. Administrat 8.40.80 Abonamente 4.23 32 Cab. Directorului 4.84.47 Secretariatul K convorbiri cu Provincia 840.88 Proprietar I „Curentul” S. A. R. Trib. Ilfov. Registrul publicațiilor. Na 174/938 Taxa poştală plătită la numerar cont­ord. Difi Gen. P. T. T. Na 29744 039 Abon.: Anual 700 lei; 8 luni 350 lei; 3 luni 200 lei Instituții Stat­ul particulara una mie anual In drum spre front ----"-rr.­ Motocicliști germani în avantgardă lin avion necunoscut deasupra Statei­or Unite Mare incendiu provocat de rachete, lângă baza dirijabilelor Telegramele au adus om­ ştirea că un avion necunoscut a sburat și a­­runcat câteva rachete, in preajma bazei pentru dirijabilele americane dela Lockehurst. Identitatea avionului n'a putut fi însă stabilită. Dăm relatarea faptului, după agen­ţia Rador: Comandamentul baze­ r flvale-su­ne­riene de la Lakehurst (statul New Jersey) a cerut aerodromurilor din partea de răsărit a Statelor Unite să încerce să descopere identitatea unui avion care a sburat pe deasu­pra terenului de la Lankehurst şi a aruncat 10 rachete ce au provo­cat incendierea unei păduri din a­­propierea aerodromului. Locotenentul Georges Watson, a­­taşat pe lângă baza de la Lakehurst a declarat că avionul a sburat pe deasupra terenului la 3.000 metri înălţime şi că a dispărut atunci când au fost puse în acţiune proec­­toarele de ofiţerii americani, cari crezuseră că rachetele proveneau de la un avion aflat în primejdie. In legătură cu această ştire se a­­minteşte că la Lakehurst se găsesc 6 dirigeabile ale marinei ameri­cane, precum şi marele dirigeabil „Los Angeles“, care acum este de­zarmat. Georgia, cărora le-a declarat că budgetul apărării naţionale a Sta­telor Unite va fi împărţit în două mari capitole, A şi B în scopul de a se face o deosebire precisă între cheltuelile­ normale şi acelea ce s-au constatat că sunt necesare faţă de starea de războiu din Europa şi fa­ţă de programul menţinerii neutra­lităţii Statelor Unite. In budgetul B vor fi trecute drept credite suplimentare 500.000 dolari, socotite ca esenţiale întru­cât există un războiu şi pentru mo­tivul că Statele Unite caută să ră­mână neutre. Pe de altă parte din cercuri demne de crezare, se arată că preşedintele Roosevelt a discutat cu mai multe personalităţi compe­tente oportunitatea amânării cu 6 săptămâni a lucrărilor instituţiuni­­lor democratice şi republicane cari desemnează pe candidaţii la pre­şedinţia şi vice-preşedinţia Statelor Unite. Această desemnare se face de obiceiu în cursul lunii iunie. -----xoxoxoxo-Jf oxoxoxox----­ Bileţelul de război al Statelor­ Unite WASHINGTON, 29 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a primit pe ziarişti la Warmsprings, statul Un nou vaccin Împotriva dizenteriei BERLIN, 29 (Rador). — Agen­ţia D. N. B. transmite: Savantul german dr. profesor Prigge a descoperit un nou vac­cin eficace în contra dizenteriei. Până acum nu exista nici­ un vaccin capabil să pună capăt epi­demiei de disenterie. Un nou apel a! comisariatului pentru înfrânarea speculei Comisariatul general al infrânării şi reprimării speculei ilicite a făcut un nou apel, prin care toţi cetăţenii sunt chemaţi de a colabora cu organele oficiale pentru aplicarea legii împo­triva speculei. Deasemeni, apelul este adresat şi comercianţilor, pentru a da dovadă, că înţeleg vremurile grele de astăzi. Pentru cei ce nu se vor supune mă­surilor luate, se reamintesc sancţiu­nile art. 23 din legea amintită. 33S­E­G­A­T­U­L“ de A. DRAGOS

Next