Curentul, iunie 1940 (Anul 13, nr. 4418-4447)

1940-06-01 / nr. 4418

— ANUL XIII 10 PAGINI 3 LEI Eroi de la distanţă de PAMFIL ŞEICARU Am citit proclamaţia guver­nului belgian prin care îşi a­­firmă hotărirea de a continua lupta pentru eliberarea ţării. Nu se poate imagina o hotărîre mai gravă, în severa ei corectitudine, decât să anunţi continuarea unei lupte a cărei finalitate este: e­­liberarea ţării. Te împaci, adică te resemnezi la toate necazurile, dar continui să păstrezi o neîn­duplecată ostilitate prezenţei ar­matei cotropitorului. Chiar dacă s’ar purta cu cea mai mare blân­­deţă, căutând să menajeze cu grijă susceptibilităţile cetăţenilor, armata de ocupaţie (prin însăşi prezenţa ei) aminteşte înfrânge­rea, — deci provoacă tresăririle mândriei naţionale. Guvernul belgian, hotărît să continue lup­ta, merită toate elogiile... Dar proclamaţia d-lui Pierrot, — atât de patetică în conţinutul ei, — este scăzută prin faptul că nu-i dată de pe frontul de luptă, şi mai are o nefericit inspirată a­­preciere asupra hotărîrii Regelui Leopold de a începe negocieri de pace separată şi de a înceta lupta. Unde se afla Regele Leopold? In mijlocul soldaţilor, împăr­ţind cu ei grozăviile luptelor, trăind laolaltă acea eroică încor­dare de fiecare clipă, opunând vijelioaselor atacuri ale inamicu­lui o dârză împotrivire. Unde se aflau membrii guver­nului belgian, aşa de eroici în proclamaţia pe care o dau?... O precizează chiar în cuprin­sul proclamaţiei: „întrunit la Pa­ris, de acord cu preşedinţii am­belor Adunări legislative şi cu miniştrii de Stat cari au putut fi consultaţi, — guvernul belgian, sigur de a fi interpretul voinţei ţării, este hotărît să continue lup­ta, pentru eliberarea ţării. Deci, — de la o respectabilă dis­tanţă de trei sute de kilometri, feriţi de riscuri şi de orice le­gătură directă, imediată cu ţara,­­ onorabilii membri ai guver­nului şi preşedinţii ambelor A­­dunări legislative s’au socotit in­terpreţi de drept divin ai voinţei ţării. Cu o înduioşătoare convin­gere au scos aceste accente de eroism ofensat: „Armata noastră n’a meritat soarta ce i-a fost creată“. In schimb Regele Leopold, din mijlocul populaţiei refugia­te (două milioane de suflete, în­grămădite în cuprinsul ce era a­­părat de armata belgiană), parti­cipând la toată supraumana sfor­ţare a soldaţilor, nu putea să fie interpretul fidel al unicei soluţii ce-i mai rămăsese spre a-şi sal­va soldaţii şi populaţia. Se poate o mai cumplită dile­mă pentru un Rege, — pentru un Rege tânăr şi brav, — decât să aibă de ales între capitulare şi lupta până la exterminare­a armatei şi a populaţiei?.. Pentru mândria unui ostaş, capitularea este cea mai dureroasă renunţa­re; pentru un şef de armată, este şi mai tragică sforţarea la care este constrâns. Dar un Rege nu poate să uite de obligaţiile de părinte; nu poate să sacrifice, pentru gloria lui, sute de mii de vieţi omeneşti, să pustiască ţara, să-şi desfiinţeze Naţia. Uşor le este fugarilor să fie bravi prin procură, — temerari prin jertfa altora, intransigenţi în pornirea lor vijelioasă, despăr­ţiţi de orice pericol prin distan­ţa de sute de kilometri, îşi amintesc de vitejie şi onoa­re după ce s’au asigurat că pot scanda fără nici un risc aceste cuvinte ce formează armura mo­rală a combatanţilor. Este, în proclamaţia guvernu­lui belgian, o uzurpare de drep­turi, o formulare ofensatoare pentru acei soldaţi cari s’au îm­potrivit înaintării trupelor ger­mane, cari au apărat cu trupu­rile lor fiecare palmă de pă­mânt, oprind în loc timp de opt­sprezece zile cea mai formidabilă putere militară. Cu o poltronă indignare, vi­tejii prin procură spun: „Armata­­noastră nu a meritat soarta ce i-a fost creată“... Adică nu au fost sacrificate până la una cinci sute de mii de vieţi tinere; nu au fost nimicite şi cele două mi­lioane de refugiaţi, ca să fie transformată Belgia într’un vast cimitir. Nici nu întreb: cam ce ar fi făcut aceşti bravi ai adă­posturilor sigure, dacă erau în mijlocul dramaticei încordări a armatei belgiene? .­­.­.. Mi-a amintit, — această pole­mică lipsită de cea mai elemen­tară eleganţă morală, — faimoa­sa intransigenţă a altor fugari interpreţi ai voinţei ţării, cari cereau cu o teribilă pornire „tri­unghiul morţii“ în Moldova. Bine­înţeles, dintre toţi aceşti inspiraţi ai legendelor dacice, nu se gândea niciunul să participe la această supremă şi inutilă jertfă. In timp ce somau pe Rege şi căpeteniile armatei să moară până la unul, să furnizeze istoriei noastre încă un capitol de mân­dră afirmare a dispreţului de moarte,­­ aceşti darnici impre­sari ai eroismului românesc se puneau la adăpost cu o neruşi­nată grabă. Pe la Vladivostok, pe la Şan­­gai, făceau rechizitorul celor ce încheiau după Mărăşti şi Mără­­şeşti o pace separată. Cine ar mai cuteza astăzi să afle un cuvânt măcar de îndrep­tăţire pentru aberaţia sanguinară a „triunghiului morţii“? Un Rege gândeşte şi acţionea­ză ca un părinte. El pune binele poporului chiar înaintea fireşti­lor lui tresăriri de mândrie per­sonală. El pune adesea frâu che­mării ispititoare a gloriei, spre a asigura existenţa ţării; nu sa­crifică, de dragul unor efemere aplauze ale prezentului, viitorul Naţiei. Un Rege nu poate gândi în sfera intereselor individuale. El gândeşte naţional. Şi viitorul ra­tifică aceste închinări de mândrie regală supremelor interese ale Patriei. Regele Leopold a gândit na­ţional. Bănueşte oare cineva de câtă tărie de caracter a avut ne­­voe, ca să învingă pornirile im­petuoase ale tinereţii lui, şi în lo­cul unei continuări a luptei inu­tile cu groaznică risipă de vieţi, cu mutilări de tineri, cu pustii­rea ţării, toate formând sinistra frazare a unei glorioase rezisten­ţe până la capăt, — să accepte întreruperea unei lupte osândită zădărniciei?... Cine poate pune în cumpănă hotărirea Regelui (luată în mij­locul armatei) cu făloșenia pala­telor parlamentare, gata să ad­monesteze pe Cel ce nu a hărăzit armatei belgiene soarta de a muri până la ultimul soldat, fără ca această încleștare eroică de ultima bucată din pământul Pa­triei să fi asigurat victoria? Vitejii tuturor iresponsabilită­­ţilor sunt generoşi cu sacrificiile altora... Au o unică preocupare: să-şi asigure o cât mai arătoasă fotogenie în faţa istoriei... Putea guvernul belgian să con­tinue lupta pentru eliberarea ţării, fără să-şi ofenseze Regele şi armata. ...Dar strica estetica potăilor viteze. Narvikul a fost cucerit datorită dibăciei unui general francez LONDRA, 30 (Rador). — Cu toate că nu s’au primit încă ştiri mai com­plete cu privire la cucerirea oraşului Narvik, cercurile autorizate cred că oraşul a fost ocupat în urma unei o­­peraţiuni dibace condusă de un ge­neral francez. Se ştie acum că aliaţii au făcut câteva sute de prizonieri, dar un mare număr de germani plecaseră spre est. Nu se poate încă şti dacă ei au intrat în Suedia. STOCKHOLM 30 (Rador). Cer. curile autorizate suedeze consideră ca foarte importantă cucerirea oraşului Narvik şi a împrejurimilor de către aliaţi. Aliaţii vor putea astfel întrebuinţa linia de cale ferată care merge d­a Narvik până la frontiera suedeză şi serveşte la transportul minereului. Fireşte că aliaţii vor trebui în prealabil să repare această linie de cale ferată care a fost avariată în cursul luptelor. ■­­.. . ■ O patrulă de alpini francezi la Narvik, supraveghind mișcările inami­cului. Trei zile pe săptămână Primăria municipiului Bucureşti aduce la cunoş­­tinţa generală că zilele de tăere atât în abatoa­rele Capitalei cât şi în cele din comunele sub­urbane C o t e ni t i n a şi Străuleşti vor fi: huni, pentru Luni şi Marţi, t i­­neri pentru Sâmbătă, Duminică eventual şi Luni. In general consumul cărnii nu este permis in zilele de Miercuri, Joi şi Vineri. In aceste zile se poate consuma carne de pasăre, vânat, peşte şi i­iezelitri. Angliei a murit în război hOXDRA 30 (Rador). — Corespondentul Agenției REUTER anunță joi că bordul Frederick Cam­bridge, vărul regelui An­gliei, care fusese dat dis­părut, a murit pe câmpul de luptă. Orele de spectacol în cursul verii Ministerul cultelor şi artelor a dat o decizie prin care stabileşte că, pen­tru timpul stagiunii de vară, de la 1 Iunie—1 Septembrie, spectacolele vor începe cel mai târziu la orele 9.30 seara, urmând să fie terminate cel mai târziu la orele 12.30 noaptea. Ungaria examinează problemele apărării naţionale BUDAPESTA HO (Ra­dor). — Corespondentul agenţiei D­ .V. B. trans­mite : Comisiunea de 30, com­pusă din membri ai celor două, Camere, s'a întrunit la, Camera Deputaţilor şi a examinat problemele în legătură cu apărarea naţională, ha, reuniune au luat parte mai mulţi miniştri. Vaticanul va adăposti un caz de răsboi pe diplomaţii străini CETATEA VATICANULUI, 30. Car­dinalul secretar de stat Maglione a trimis reprezentanţilor diplomatici acreditaţi pe lângă Sft. Scaun o scrisoare - circulară prin care îi in­formează că în caz de războiu în­tre ţara lor şi Italia, Vaticanul va da adăpost în interiorul Statului Ponti­fic al șefilor de misiuni și câte unui secretar. Cea mai crâncenă bătălie pe care a cunoscut-o vreodată istoria se desfăşoară cu înverşunare în Flandra r Retragerea aliaţilor spre coastă continuă în ordine Comunicatul oficial german ara­tă că marea bătălie din Flandra şi din Artois se apropie de sfârşit. Ministerul britanic de informaţii precizează: dat fiind presiunea ger­mană sporită pe flancurile de la nord şi sud, corpul­­ expediţionar britanic şi forţele franceze din nor­dul Franţei au fost silite să se re­tragă către coastă, unde se desfă­şoară actualmente o bătălie crân­cenă. Trupele neangajate imediat sunt evacuate cu ajutorul marinei regale britanice. O parte din aces­te trupe au şi ajuns în Anglia. Comunicatul oficial german anunţă că în cursul acestei operaţiuni mai mult de 60 vase aliate au fost lovite. Dintre acestea, 3 vase de războiu­ri 11 vase de transport au fost scufundate, iar 10 vase de război şi 21 vase de comerţ au fost serios avariate sau in­cendiate. 68 avioane aliate au fost doborîte. Amiralitatea britanică într-un co­municat special arată că operaţiile au pricinit pierderea a trei distrugă­toare britanice precum şi mai multe vase mici auxialiare. Un singur vas de transport, micul „Abukir“, de 689 tone, a fost şi el scufundat. Bătălia sângeroasă din Flandra continuă — anunţă agenţia Reuter. Este cu neputinţă de a se ştie din oră în oră, locul exact unde se află armatele aliate. Bazele principale ale corpului ex­pediţionar britanic nu se află în porturile de pe litoralul Canalului britanice■ au pierdut o destinl de mare cantitate de material, principalele lor depozite nu au căzut în mâinile ger- Un car de luptă german trecând un fluviu cu foarte ma­re uşurință. * '%f. Conferinţa înţelegerii economice balcanice Deschiderea sesiunii din anul acesta va avea loc Sâmbătă la Belgrad. — Plecarea delegaţiei române Azi după amiază, la orele 7.30 sea­­ra, pleacă la Belgrad, delegaţia ro­mână, care va participa la lucrările conferinţei înţelegerii economice bal­canice şi va sosi acolo Sâmbătă la amiază, când se va face primirea ofi­cială a tuturor reprezentanţilor ţări­lor balcanice, participante la această conferinţă. Sâmbătă, 1 iunie a. c., va avea loc după amiază şedinţa festivă a deschi­derii sesiunii din anul acesta a înţe­legerii economice balcanice. Lucrările conferinţei vor dura zece zile, după un program prestabilit, care a fost­­ comunicat la timp şi secţiei române a comitetului înţelegerii. DELEGAŢIA ROMANA România va fi reprezentată la a­­ceastă conferinţă de membrii comite­tului secţiei române şi delegaţiei di­feritelor comisii speciale, care pre­gătesc lucrările. Vor lua parte d-nii N. Tabacovici, preşedintele comitetului secţiei ro­mâne, N. Teodorescu, vicepreşedinte, V. Rădulescu, prof. Stoicovici, mem­bri, şi, Remus Ionescu, secretar. Fac parte din secţiile speciale ur­mătorii : INSTITUTE DE EXPORT: Em. Marian, secretar general al ministe­rului comerţului exterior, N. Mănes­­cu, consilier economic, Gh. Gheor­­ghiu, ataşat comerciali. NAVIGATIE FLUVIALA SI MA­­RITIMA : comandor Dragalina, direc­tor S. M. R., Virgil Vasiliu, avocat la S.M.R. şi Georgescu de la consiliul le­gislativ. , NAVIGAŢIA AERIANA , coman­dor Scarlat Radu­, eseu, directorul şco­lilor aeronautice, Radu Boroş, consi­lier juridic la ministerul aerului şi marinei. POŞTA ŞI TELECOMUNICAŢII : Ing. Anton Pală, director comercial al Poştei. TURISM : Al Con­stantinescu, ins­pector general al Oficiului naţional de turism. PROGRA­U­UL LUCRĂRILOR Primii cinci membri ai delegaţiei române, care fac parte din comitetul secţiei române, vor participa la des­­baterie plenului conferinţei înţele­gerii economice balcanice. După şedinţa festivă, delegaţii sec­ţiunilor speciale vor conlucra cu toţi reprezentanţii ţărilor balcanice parti­cipante. Rapoartele şi procesele verbale în­cheiate de secţiile speciale, vor fi prezentate, în câteva zile, plenului conferinţei, care le va discuta, apro­ba şi, eventual, adăugi. Protocolul final, încheiat de confe­rinţa înţelegerii economice balcanice, va fi supus apoi, cu ocazia primei reuniuni, consiliului permanent al în­ţelegerii balcanice, format de miniştri de extrene ai ţărilor respective. Lucrările de anul acesta se anunţă a fi foarte interesante şi în acelaşi timp vor fi bine venite pentru cola­borarea economică dintre ţările bal­canice, colaborare, care necesită mă­surile excepţionale cerute de situaţia actuală, pentru o mai bună adaptare la viaţa economică internaţională. P. D. T. La 4 Iunie, important consiliu de miniştri, la Borna RQMA, 30% (Rador).­­• Agenţia Ştefani anunţă că consiliul fie miniştri se va întruni la 4 Iunie. r­y Sâmbătă 1 liunie 1940 Wrector: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I Strada Belvedere No. b / TELEFOANELE­­ Beerst. Gensist 4.84.40 Birou comenzi 4.23.32 Redacţii politici 8.40 88 Tipografia 4.84 48 Sport 5 43 07 Cab Ad. delegat 5.54.82 Cont. »I Dep. 8.40.80 Administratori: 4.92.59 Serv. publ. ti st. 3.40.84 Cab. Directorului 4.84.47 Secretariatul si convorbiri cu Provincii 8.40.88 " Proprietar: „Curentul" S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor, No. 174-938. Taxa poștală plătită la numerar cont. ord. Dir. Gen. P. X. T. No 29744/939 , 14 Xbon.: Anual 700 lei; 1 luni 350 lei; 3 luni 200 deL Instituții Stat și particulare una mic anual. Mănecei. Deci, cu toate că trupele manilor. Aliaţii au creiat un fel de coridor spre Dunkerque Pe de altă parte agenţia Havas lă­mureşte că armata aliată şi-a scur­tat frontul şi se află în plină mişcare de ambele părţi ale unei axe ce trece de la Lille la Dunker­que. Spre a­­cest fort aliaţii au creiat un fel de coridor, dealungul căruia se, dau luptele. Graţie eroismului trupelor care au rămas in contact cu i.­. micul spre a­­ întârzia înaintarea, această retragere s'a efectuat într’o ordine desăvârşită. Acţiunea artileriei terestre şi a arti­leriei marinei împreună cu cea a a­­viaţiei, constituesc o adevărată ba­rieră de foc care îngădue retragerea. Nu numai că îmbarcările au loc în ordine dar înaltul comandament a ţi­nut să asigure îmbarcarea materialu­lui spre nu părăsi în mâna inami­cului nici o pradă de războiu. Erois­mul trupelor este mai presus de ori­ce laudă şi lumea întreagă le admiră. Grupa de sud a inamicului, care se află, încercuită la sud şi sud-est de Lille, n’are absolut nimic dea­­face cu predarea belgienilor. Ten­tativele ei curajoase de despresu­rare, executate în direcţia de sud, Peste Douai şi Valenciennes, au fost oprite după succesele iniţia­le. Când căzu Lille, care fusese a­­tacat deodată şi de la răsărit şi de la apus, cercul din jurul grupei de sud, care pare că e compusă în majoritate de francezi, a fost com­plect închis. In clipa aceasta nu mai exista nici o salvare. Grupa de nord, care pare a fi compusă mai ales din grupe engle­ze, avea legătură cu unităţile bel­giene. Este, fără îndoială, posibil şi probabil, că înaintarea germană asupra Ypres-ului a fost uşurată prin capitularea belgiană, mărind prin aceasta primejdia ce amenin­ţa grupa de nord. Cu toate acestea soarta grupei de nord era decisă chiar pe timpul când Ypres nu se află încă în mâinile germanilor , fiindcă și în acest spațiu al fron­tului o presiune puternică germa­nă se exercita deasemenea din vest anume peste Hazebrook și Cassel. D. RIBBENTROP a protestat la Paris D -sa a­ afirmat că avia­­torii şi pastaşutiştii ger­mani căzuţi în mâinile francezilor sunt supuşi unui tratament contrariu legilor internaţionale pri­vitoare la prizonieri. Textul telegramei în corpul ziarului Cum se face retragerea aliaţilor câtre Canalul Mânecii — Prin telefon dela corespondentul nostru din Paris — PARIS 30. — Nu mai există front în Flandra. Căderea armatei belgiene a distrus ultimele speranţe de a re­constitui acest front. Dar rezistenţa armatei aliate n’a slăbit de loc din această cauză. Ne mai având un front continuu in faţa ei, printr'o hotărîre îndrăzneaţă, ea s’a transformat in­­tr’un câmp de rezistenţă. Triunghiul puternic sprijinit pe mare, între Calais şi Dunkerque şi al cărui vârf este Mont Cassel, face faţă posturilor înaintate ale armatelor a­­liate.. Sub comanda generallui Blan­chard, şi cu cooperarea forţelor de pe mare, acest sector este o adevărată fortăreaţă, cu vârful în inima Flan­­drei, menţinând şansa aliaţilor. Fireşte că această convertire a în­făţişării operaţiilor întreprinsă şi is­­butită în toiul bătăliei, nu s’a putut face decât cu preţul unor sacrificii importante de teren. A trebuit să evacuăm Lille şi Armentieres şi să deplasăm dincoace de linia Lys cen­trul de gravitată al luptei. Dar omogenitatea masselor aliate în acţiune, regruparea lor cot la cot, a fost posibilă numai cu acest preţ, cu atât mai mult cu cât o manevră franceză condusă de ge­neralul Prioux a îzbutit să ţină pe loc pe păvălitori pe poziţiile pără­site de armata belgiană, în urma capitulării regelui Leopold. Tenacitatea armatei de nord, voinţa ei sălbatecă de a lupta, în­gădue în orice caz restului armate­lor aliate să se instaleze pe îndelete pe poziţiile lor bine studiate, po­ziţii pe care actualmente ei le or­ganizează pe linia Somme şi Aisne până la Montmedy, unde ele se reazimă solid pe linia Maginot. Lloyd George in guvernul englez? LONDRA 30 (Est-Ra­dio) . — Redactorul poli­tic al ziarului „People” bănueşte că d. Lloyd George va fi în curând rugat să se pue la dispo­ziţia guvernului, fie în calitate de ministru fără portofoliu, fie în calitate de însărcinat cu misiuni speciale în străinătate, probabil în Statele­ Unite.

Next