Curentul, iunie 1940 (Anul 13, nr. 4418-4447)
1940-06-01 / nr. 4418
— ANUL XIII 10 PAGINI 3 LEI Eroi de la distanţă de PAMFIL ŞEICARU Am citit proclamaţia guvernului belgian prin care îşi afirmă hotărirea de a continua lupta pentru eliberarea ţării. Nu se poate imagina o hotărîre mai gravă, în severa ei corectitudine, decât să anunţi continuarea unei lupte a cărei finalitate este: eliberarea ţării. Te împaci, adică te resemnezi la toate necazurile, dar continui să păstrezi o neînduplecată ostilitate prezenţei armatei cotropitorului. Chiar dacă s’ar purta cu cea mai mare blândeţă, căutând să menajeze cu grijă susceptibilităţile cetăţenilor, armata de ocupaţie (prin însăşi prezenţa ei) aminteşte înfrângerea, — deci provoacă tresăririle mândriei naţionale. Guvernul belgian, hotărît să continue lupta, merită toate elogiile... Dar proclamaţia d-lui Pierrot, — atât de patetică în conţinutul ei, — este scăzută prin faptul că nu-i dată de pe frontul de luptă, şi mai are o nefericit inspirată apreciere asupra hotărîrii Regelui Leopold de a începe negocieri de pace separată şi de a înceta lupta. Unde se afla Regele Leopold? In mijlocul soldaţilor, împărţind cu ei grozăviile luptelor, trăind laolaltă acea eroică încordare de fiecare clipă, opunând vijelioaselor atacuri ale inamicului o dârză împotrivire. Unde se aflau membrii guvernului belgian, aşa de eroici în proclamaţia pe care o dau?... O precizează chiar în cuprinsul proclamaţiei: „întrunit la Paris, de acord cu preşedinţii ambelor Adunări legislative şi cu miniştrii de Stat cari au putut fi consultaţi, — guvernul belgian, sigur de a fi interpretul voinţei ţării, este hotărît să continue lupta, pentru eliberarea ţării. Deci, — de la o respectabilă distanţă de trei sute de kilometri, feriţi de riscuri şi de orice legătură directă, imediată cu ţara, onorabilii membri ai guvernului şi preşedinţii ambelor Adunări legislative s’au socotit interpreţi de drept divin ai voinţei ţării. Cu o înduioşătoare convingere au scos aceste accente de eroism ofensat: „Armata noastră n’a meritat soarta ce i-a fost creată“. In schimb Regele Leopold, din mijlocul populaţiei refugiate (două milioane de suflete, îngrămădite în cuprinsul ce era apărat de armata belgiană), participând la toată supraumana sforţare a soldaţilor, nu putea să fie interpretul fidel al unicei soluţii ce-i mai rămăsese spre a-şi salva soldaţii şi populaţia. Se poate o mai cumplită dilemă pentru un Rege, — pentru un Rege tânăr şi brav, — decât să aibă de ales între capitulare şi lupta până la exterminarea armatei şi a populaţiei?.. Pentru mândria unui ostaş, capitularea este cea mai dureroasă renunţare; pentru un şef de armată, este şi mai tragică sforţarea la care este constrâns. Dar un Rege nu poate să uite de obligaţiile de părinte; nu poate să sacrifice, pentru gloria lui, sute de mii de vieţi omeneşti, să pustiască ţara, să-şi desfiinţeze Naţia. Uşor le este fugarilor să fie bravi prin procură, — temerari prin jertfa altora, intransigenţi în pornirea lor vijelioasă, despărţiţi de orice pericol prin distanţa de sute de kilometri, îşi amintesc de vitejie şi onoare după ce s’au asigurat că pot scanda fără nici un risc aceste cuvinte ce formează armura morală a combatanţilor. Este, în proclamaţia guvernului belgian, o uzurpare de drepturi, o formulare ofensatoare pentru acei soldaţi cari s’au împotrivit înaintării trupelor germane, cari au apărat cu trupurile lor fiecare palmă de pământ, oprind în loc timp de optsprezece zile cea mai formidabilă putere militară. Cu o poltronă indignare, vitejii prin procură spun: „Armatanoastră nu a meritat soarta ce i-a fost creată“... Adică nu au fost sacrificate până la una cinci sute de mii de vieţi tinere; nu au fost nimicite şi cele două milioane de refugiaţi, ca să fie transformată Belgia într’un vast cimitir. Nici nu întreb: cam ce ar fi făcut aceşti bravi ai adăposturilor sigure, dacă erau în mijlocul dramaticei încordări a armatei belgiene? .... Mi-a amintit, — această polemică lipsită de cea mai elementară eleganţă morală, — faimoasa intransigenţă a altor fugari interpreţi ai voinţei ţării, cari cereau cu o teribilă pornire „triunghiul morţii“ în Moldova. Bineînţeles, dintre toţi aceşti inspiraţi ai legendelor dacice, nu se gândea niciunul să participe la această supremă şi inutilă jertfă. In timp ce somau pe Rege şi căpeteniile armatei să moară până la unul, să furnizeze istoriei noastre încă un capitol de mândră afirmare a dispreţului de moarte, aceşti darnici impresari ai eroismului românesc se puneau la adăpost cu o neruşinată grabă. Pe la Vladivostok, pe la Şangai, făceau rechizitorul celor ce încheiau după Mărăşti şi Mărăşeşti o pace separată. Cine ar mai cuteza astăzi să afle un cuvânt măcar de îndreptăţire pentru aberaţia sanguinară a „triunghiului morţii“? Un Rege gândeşte şi acţionează ca un părinte. El pune binele poporului chiar înaintea fireştilor lui tresăriri de mândrie personală. El pune adesea frâu chemării ispititoare a gloriei, spre a asigura existenţa ţării; nu sacrifică, de dragul unor efemere aplauze ale prezentului, viitorul Naţiei. Un Rege nu poate gândi în sfera intereselor individuale. El gândeşte naţional. Şi viitorul ratifică aceste închinări de mândrie regală supremelor interese ale Patriei. Regele Leopold a gândit naţional. Bănueşte oare cineva de câtă tărie de caracter a avut nevoe, ca să învingă pornirile impetuoase ale tinereţii lui, şi în locul unei continuări a luptei inutile cu groaznică risipă de vieţi, cu mutilări de tineri, cu pustiirea ţării, toate formând sinistra frazare a unei glorioase rezistenţe până la capăt, — să accepte întreruperea unei lupte osândită zădărniciei?... Cine poate pune în cumpănă hotărirea Regelui (luată în mijlocul armatei) cu făloșenia palatelor parlamentare, gata să admonesteze pe Cel ce nu a hărăzit armatei belgiene soarta de a muri până la ultimul soldat, fără ca această încleștare eroică de ultima bucată din pământul Patriei să fi asigurat victoria? Vitejii tuturor iresponsabilităţilor sunt generoşi cu sacrificiile altora... Au o unică preocupare: să-şi asigure o cât mai arătoasă fotogenie în faţa istoriei... Putea guvernul belgian să continue lupta pentru eliberarea ţării, fără să-şi ofenseze Regele şi armata. ...Dar strica estetica potăilor viteze. Narvikul a fost cucerit datorită dibăciei unui general francez LONDRA, 30 (Rador). — Cu toate că nu s’au primit încă ştiri mai complete cu privire la cucerirea oraşului Narvik, cercurile autorizate cred că oraşul a fost ocupat în urma unei operaţiuni dibace condusă de un general francez. Se ştie acum că aliaţii au făcut câteva sute de prizonieri, dar un mare număr de germani plecaseră spre est. Nu se poate încă şti dacă ei au intrat în Suedia. STOCKHOLM 30 (Rador). Cer. curile autorizate suedeze consideră ca foarte importantă cucerirea oraşului Narvik şi a împrejurimilor de către aliaţi. Aliaţii vor putea astfel întrebuinţa linia de cale ferată care merge da Narvik până la frontiera suedeză şi serveşte la transportul minereului. Fireşte că aliaţii vor trebui în prealabil să repare această linie de cale ferată care a fost avariată în cursul luptelor. ■.. . ■ O patrulă de alpini francezi la Narvik, supraveghind mișcările inamicului. Trei zile pe săptămână Primăria municipiului Bucureşti aduce la cunoştinţa generală că zilele de tăere atât în abatoarele Capitalei cât şi în cele din comunele suburbane C o t e ni t i n a şi Străuleşti vor fi: huni, pentru Luni şi Marţi, t ineri pentru Sâmbătă, Duminică eventual şi Luni. In general consumul cărnii nu este permis in zilele de Miercuri, Joi şi Vineri. In aceste zile se poate consuma carne de pasăre, vânat, peşte şi iiezelitri. Angliei a murit în război hOXDRA 30 (Rador). — Corespondentul Agenției REUTER anunță joi că bordul Frederick Cambridge, vărul regelui Angliei, care fusese dat dispărut, a murit pe câmpul de luptă. Orele de spectacol în cursul verii Ministerul cultelor şi artelor a dat o decizie prin care stabileşte că, pentru timpul stagiunii de vară, de la 1 Iunie—1 Septembrie, spectacolele vor începe cel mai târziu la orele 9.30 seara, urmând să fie terminate cel mai târziu la orele 12.30 noaptea. Ungaria examinează problemele apărării naţionale BUDAPESTA HO (Rador). — Corespondentul agenţiei D .V. B. transmite : Comisiunea de 30, compusă din membri ai celor două, Camere, s'a întrunit la, Camera Deputaţilor şi a examinat problemele în legătură cu apărarea naţională, ha, reuniune au luat parte mai mulţi miniştri. Vaticanul va adăposti un caz de răsboi pe diplomaţii străini CETATEA VATICANULUI, 30. Cardinalul secretar de stat Maglione a trimis reprezentanţilor diplomatici acreditaţi pe lângă Sft. Scaun o scrisoare - circulară prin care îi informează că în caz de războiu între ţara lor şi Italia, Vaticanul va da adăpost în interiorul Statului Pontific al șefilor de misiuni și câte unui secretar. Cea mai crâncenă bătălie pe care a cunoscut-o vreodată istoria se desfăşoară cu înverşunare în Flandra r Retragerea aliaţilor spre coastă continuă în ordine Comunicatul oficial german arată că marea bătălie din Flandra şi din Artois se apropie de sfârşit. Ministerul britanic de informaţii precizează: dat fiind presiunea germană sporită pe flancurile de la nord şi sud, corpul expediţionar britanic şi forţele franceze din nordul Franţei au fost silite să se retragă către coastă, unde se desfăşoară actualmente o bătălie crâncenă. Trupele neangajate imediat sunt evacuate cu ajutorul marinei regale britanice. O parte din aceste trupe au şi ajuns în Anglia. Comunicatul oficial german anunţă că în cursul acestei operaţiuni mai mult de 60 vase aliate au fost lovite. Dintre acestea, 3 vase de războiuri 11 vase de transport au fost scufundate, iar 10 vase de război şi 21 vase de comerţ au fost serios avariate sau incendiate. 68 avioane aliate au fost doborîte. Amiralitatea britanică într-un comunicat special arată că operaţiile au pricinit pierderea a trei distrugătoare britanice precum şi mai multe vase mici auxialiare. Un singur vas de transport, micul „Abukir“, de 689 tone, a fost şi el scufundat. Bătălia sângeroasă din Flandra continuă — anunţă agenţia Reuter. Este cu neputinţă de a se ştie din oră în oră, locul exact unde se află armatele aliate. Bazele principale ale corpului expediţionar britanic nu se află în porturile de pe litoralul Canalului britanice■ au pierdut o destinl de mare cantitate de material, principalele lor depozite nu au căzut în mâinile ger- Un car de luptă german trecând un fluviu cu foarte mare uşurință. * '%f. Conferinţa înţelegerii economice balcanice Deschiderea sesiunii din anul acesta va avea loc Sâmbătă la Belgrad. — Plecarea delegaţiei române Azi după amiază, la orele 7.30 seara, pleacă la Belgrad, delegaţia română, care va participa la lucrările conferinţei înţelegerii economice balcanice şi va sosi acolo Sâmbătă la amiază, când se va face primirea oficială a tuturor reprezentanţilor ţărilor balcanice, participante la această conferinţă. Sâmbătă, 1 iunie a. c., va avea loc după amiază şedinţa festivă a deschiderii sesiunii din anul acesta a înţelegerii economice balcanice. Lucrările conferinţei vor dura zece zile, după un program prestabilit, care a fost comunicat la timp şi secţiei române a comitetului înţelegerii. DELEGAŢIA ROMANA România va fi reprezentată la această conferinţă de membrii comitetului secţiei române şi delegaţiei diferitelor comisii speciale, care pregătesc lucrările. Vor lua parte d-nii N. Tabacovici, preşedintele comitetului secţiei române, N. Teodorescu, vicepreşedinte, V. Rădulescu, prof. Stoicovici, membri, şi, Remus Ionescu, secretar. Fac parte din secţiile speciale următorii : INSTITUTE DE EXPORT: Em. Marian, secretar general al ministerului comerţului exterior, N. Mănescu, consilier economic, Gh. Gheorghiu, ataşat comerciali. NAVIGATIE FLUVIALA SI MARITIMA : comandor Dragalina, director S. M. R., Virgil Vasiliu, avocat la S.M.R. şi Georgescu de la consiliul legislativ. , NAVIGAŢIA AERIANA , comandor Scarlat Radu, eseu, directorul şcolilor aeronautice, Radu Boroş, consilier juridic la ministerul aerului şi marinei. POŞTA ŞI TELECOMUNICAŢII : Ing. Anton Pală, director comercial al Poştei. TURISM : Al Constantinescu, inspector general al Oficiului naţional de turism. PROGRAUUL LUCRĂRILOR Primii cinci membri ai delegaţiei române, care fac parte din comitetul secţiei române, vor participa la desbaterie plenului conferinţei înţelegerii economice balcanice. După şedinţa festivă, delegaţii secţiunilor speciale vor conlucra cu toţi reprezentanţii ţărilor balcanice participante. Rapoartele şi procesele verbale încheiate de secţiile speciale, vor fi prezentate, în câteva zile, plenului conferinţei, care le va discuta, aproba şi, eventual, adăugi. Protocolul final, încheiat de conferinţa înţelegerii economice balcanice, va fi supus apoi, cu ocazia primei reuniuni, consiliului permanent al înţelegerii balcanice, format de miniştri de extrene ai ţărilor respective. Lucrările de anul acesta se anunţă a fi foarte interesante şi în acelaşi timp vor fi bine venite pentru colaborarea economică dintre ţările balcanice, colaborare, care necesită măsurile excepţionale cerute de situaţia actuală, pentru o mai bună adaptare la viaţa economică internaţională. P. D. T. La 4 Iunie, important consiliu de miniştri, la Borna RQMA, 30% (Rador).• Agenţia Ştefani anunţă că consiliul fie miniştri se va întruni la 4 Iunie. ry Sâmbătă 1 liunie 1940 Wrector: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA I Strada Belvedere No. b / TELEFOANELE Beerst. Gensist 4.84.40 Birou comenzi 4.23.32 Redacţii politici 8.40 88 Tipografia 4.84 48 Sport 5 43 07 Cab Ad. delegat 5.54.82 Cont. »I Dep. 8.40.80 Administratori: 4.92.59 Serv. publ. ti st. 3.40.84 Cab. Directorului 4.84.47 Secretariatul si convorbiri cu Provincii 8.40.88 " Proprietar: „Curentul" S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor, No. 174-938. Taxa poștală plătită la numerar cont. ord. Dir. Gen. P. X. T. No 29744/939 , 14 Xbon.: Anual 700 lei; 1 luni 350 lei; 3 luni 200 deL Instituții Stat și particulare una mic anual. Mănecei. Deci, cu toate că trupele manilor. Aliaţii au creiat un fel de coridor spre Dunkerque Pe de altă parte agenţia Havas lămureşte că armata aliată şi-a scurtat frontul şi se află în plină mişcare de ambele părţi ale unei axe ce trece de la Lille la Dunkerque. Spre acest fort aliaţii au creiat un fel de coridor, dealungul căruia se, dau luptele. Graţie eroismului trupelor care au rămas in contact cu i.. micul spre a întârzia înaintarea, această retragere s'a efectuat într’o ordine desăvârşită. Acţiunea artileriei terestre şi a artileriei marinei împreună cu cea a aviaţiei, constituesc o adevărată barieră de foc care îngădue retragerea. Nu numai că îmbarcările au loc în ordine dar înaltul comandament a ţinut să asigure îmbarcarea materialului spre nu părăsi în mâna inamicului nici o pradă de războiu. Eroismul trupelor este mai presus de orice laudă şi lumea întreagă le admiră. Grupa de sud a inamicului, care se află, încercuită la sud şi sud-est de Lille, n’are absolut nimic deaface cu predarea belgienilor. Tentativele ei curajoase de despresurare, executate în direcţia de sud, Peste Douai şi Valenciennes, au fost oprite după succesele iniţiale. Când căzu Lille, care fusese atacat deodată şi de la răsărit şi de la apus, cercul din jurul grupei de sud, care pare că e compusă în majoritate de francezi, a fost complect închis. In clipa aceasta nu mai exista nici o salvare. Grupa de nord, care pare a fi compusă mai ales din grupe engleze, avea legătură cu unităţile belgiene. Este, fără îndoială, posibil şi probabil, că înaintarea germană asupra Ypres-ului a fost uşurată prin capitularea belgiană, mărind prin aceasta primejdia ce ameninţa grupa de nord. Cu toate acestea soarta grupei de nord era decisă chiar pe timpul când Ypres nu se află încă în mâinile germanilor , fiindcă și în acest spațiu al frontului o presiune puternică germană se exercita deasemenea din vest anume peste Hazebrook și Cassel. D. RIBBENTROP a protestat la Paris D -sa a afirmat că aviatorii şi pastaşutiştii germani căzuţi în mâinile francezilor sunt supuşi unui tratament contrariu legilor internaţionale privitoare la prizonieri. Textul telegramei în corpul ziarului Cum se face retragerea aliaţilor câtre Canalul Mânecii — Prin telefon dela corespondentul nostru din Paris — PARIS 30. — Nu mai există front în Flandra. Căderea armatei belgiene a distrus ultimele speranţe de a reconstitui acest front. Dar rezistenţa armatei aliate n’a slăbit de loc din această cauză. Ne mai având un front continuu in faţa ei, printr'o hotărîre îndrăzneaţă, ea s’a transformat intr’un câmp de rezistenţă. Triunghiul puternic sprijinit pe mare, între Calais şi Dunkerque şi al cărui vârf este Mont Cassel, face faţă posturilor înaintate ale armatelor aliate.. Sub comanda generallui Blanchard, şi cu cooperarea forţelor de pe mare, acest sector este o adevărată fortăreaţă, cu vârful în inima Flandrei, menţinând şansa aliaţilor. Fireşte că această convertire a înfăţişării operaţiilor întreprinsă şi isbutită în toiul bătăliei, nu s’a putut face decât cu preţul unor sacrificii importante de teren. A trebuit să evacuăm Lille şi Armentieres şi să deplasăm dincoace de linia Lys centrul de gravitată al luptei. Dar omogenitatea masselor aliate în acţiune, regruparea lor cot la cot, a fost posibilă numai cu acest preţ, cu atât mai mult cu cât o manevră franceză condusă de generalul Prioux a îzbutit să ţină pe loc pe păvălitori pe poziţiile părăsite de armata belgiană, în urma capitulării regelui Leopold. Tenacitatea armatei de nord, voinţa ei sălbatecă de a lupta, îngădue în orice caz restului armatelor aliate să se instaleze pe îndelete pe poziţiile lor bine studiate, poziţii pe care actualmente ei le organizează pe linia Somme şi Aisne până la Montmedy, unde ele se reazimă solid pe linia Maginot. Lloyd George in guvernul englez? LONDRA 30 (Est-Radio) . — Redactorul politic al ziarului „People” bănueşte că d. Lloyd George va fi în curând rugat să se pue la dispoziţia guvernului, fie în calitate de ministru fără portofoliu, fie în calitate de însărcinat cu misiuni speciale în străinătate, probabil în Statele Unite.